Ministrul Justiţiei: Protestele magistraţilor nu pot fi considerate grevă, legea nu o permite
„Până acum, Ministerul Justiţiei nu a primit nicio notificare oficială despre un protest general, organizat şi clar definit”, a afirmat Marinescu la emisiunea Insider politic de la Prima TV. Referitor la plata magistraţilor, ministrul a susţinut că pentru ca un magistrat să fie cât mai incoruptibil pe parcursul carierei este necesar să aibă „prefigurarea unei pensii îndestulătoare”. „Pentru ca magistratul să fie o persoană cât mai incoruptibilă pe parcursul carierei sale trebuie să aibă prefigurarea unei pensii îndestulătoare. Este esenţial ca salariul şi pensia să fie cât mai apropiate”, a explicat Marinescu. „Este esenţial ca salariul şi pensia să fie cât mai apropiate”, a afirmat Ministrul justiţiei. Ministrul a apreciat că a fost pozitivă implicarea primarului Capitalei, Nicuşor Dan, atunci când în spaţiul public s-a discutat despre drepturile magistraţilor. Radu Marinescu, ministru Justiţiei, e de părere că a fost un lucru bun implicarea preşedintelui Nicuşor Dan atunci când în spaţiul public s-a discutat despre drepturile magistraţilor.
Infografice | Pachetul 2 fiscal, pe înțelesul tuturor
Guvernul Bolojan promite reformă și eficiență, dar pentru românii de rând asta se traduce prin mai puțini funcționari, taxe mai mari și controale mai stricte. Fie că ai permis, locuință sau o mică afacere, vei resimți direct impactul noilor reguli. Pachetul 2 fiscal schimbă Coduri, legi și proceduri, iar Gândul îți arată ce înseamnă, concret, pentru buzunarul și viața de zi cu zi a cetățenilor. Potrivit surselor Gândul, noul pachet fiscal este încă negociat la nivelul coaliției și urmează să fie adoptat într-o ședință de guvern săptămâna aceasta. Cel mai probabil, pachetul va fi asumat prin angajarea răspunderii Guvernului Bolojan în Parlament, în prima săptămână a sesiunii ordinare. Mai multe legi și coduri modificate de noul pachet Pachetul 2 fiscal nu aduce doar măsuri punctuale, ci modifică simultan mai multe legi și coduri: Codul Fiscal, Codul de Procedură Fiscală, Codul Administrativ, OUG-ul privind circulația pe drumurile publice, OUG-ul privind jocurile de noroc, Codul Vamal, Legea ANAF, Legea societăților comerciale și altele. De aceea, premierul se gândește să împartă pachetul 2 în cinci proiecte. „Sunt destul de diferite și e greu să cuplezi pensia cu administrația pensiile magistraților cu companiile de stat”, a precizat Bolojan miercuri seara. (detalii AICI) Însă, practica zilnică a cetățeanului se va schimba. De la plata taxelor, obținerea autorizațiilor, soluționarea cererilor până la interacțiunea cu statul, toate aceste aspecte ar putea fi afectate într-un fel sau altul. Mai puțini funcționari și controale mai stricte pot însemna timp mai lung pierdut de cetățeni în fața ghișeelor. Funcționarii mai puțini. Permisul condiționat de plata datoriilor Modificările din reforma administrației locale care vizează Codul Administrativ prevăd reducerea cu peste 40.000 a posturilor din administrația locală, inclusiv în cabinetele primarilor, viceprimarilor și poliția locală. Măsura va avea efecte directe pentru cetățeanul obișnuit. Autorizații, certificate sau rezolvarea cererilor ar putea dura mai mult. Flexibilitatea normei de lucru – care permite unui funcționar să lucreze jumătate de normă în două instituții – riscă să facă disponibilitatea personalului și mai limitată. „Un bibliotecar la o comună mică nu se justifică cu normă întreagă”, spunea Ilie Bolojan pe 18 iulie. Suspendarea permisului pentru neplata datoriilor publice (modificări ce vizează OUG-ul privind circulația pe drumurile publice) sau condiționarea radierei mașinii de plata tuturor datoriilor către administrația locală va afecta direct șoferii. Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, explica pe 12 august că „nu dorim să luăm permisul nimănui” și că „sper să găsim o soluție juridică, un text care poate fi pus în aplicare”. Reforma din Pachetul 2 fiscal lovește direct și în polițiștii locali, unde zeci de mii de posturi urmează să fie eliminate (un polițist la 1.000 de locuitori). Pentru cetățean, asta poate însemna mai puțină pază și ordine în cartiere. În paralel, reglementările mai stricte pentru jocurile de noroc vor duce la dispariția sălilor de păcănele din apropierea școlilor și a locuințelor, însă operatorii avertizează că interdicțiile vor împinge fenomenul în zona online, mult mai greu de controlat. Multinaționalele, coletele și buzunarul cetățeanului Taxele pentru colete extracomunitare (Temu sau Shein) vor fi standardizate (25 de lei pe fiecare colet de sub 150 de euro), iar comercianții vor fi obligați să accepte plata cu cardul. Firmele mici trebuie să-și facă cont la Trezorerie până în 2026, sub amenințarea unor sancțiuni între 3.000 și 10.000 de lei. În ceea ce privește taxarea cheltuielilor deductibile ale marilor companii multinaționale, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, explica pe 13 august că „se permit niște cheltuieli deductibile, dar la un nivel de 3%”. „Tot ce depășește acest 3% este taxat cu 16%”, spunea Nazare Capitalul social al firmelor, impozit pe propietate majorat și legea insolvenței Inițial, modificările vizau un capital social minim de 8.000 lei pentru firmele noi, indiferent de cifra de afaceri. Sursele Gândul arată că în coaliție, ministrul Nazare a venit cu valori diferențiate: 500 lei pentru firmele cu cifra de afaceri până la 400.000 lei 5.000 lei pentru firme cu cifra de afaceri între 400.000 și 7 milioane lei 90.000 lei pentru firme cu cifra de afaceri peste 7 milioane lei Impozitele pe proprietăți vor crește până la 70%, iar legislația privind insolvența (Legea insolvenței) va fi mai strictă, potrivit noilor modificări din pachetul 2. Cum România este printre țările UE cu cei mai mulți număr de cetățeni care dețin proprietăți, aproape fiecare cetățean care are o casă sau o mașină va resimți direct noua măsură. „Marea” reformă la stat Deși anunțată cu surle și trâmbițe, „lupta cu sinecurile” pare mai subțire decât valul de noi taxe puse pe umerii românilor. „Așa cum ați văzut în ultima perioadă, de la cheltuielile acestor societăți, de la creșterea indemnizațiilor conducerilor care s-au instalat acolo, de la randamentele lor, de la pierderile pe care le au, rezultă un tablou foarte prost pentru statul român”, spunea premierul pe 11 iulie. Reforma propusă de Guvern vizează reducerea numărului de membri și limitarea indemnizațiilor în consiliile de administrație la ASF, ANCOM, ANRE, dar și în marile companii de stat din Energie, Transporturi și industria de apărare, precum și reorganizarea unor structuri precum DSU, IGSU și IGAv. Totodată, este anunțată înființarea unui Departament de Digitalizare direct în subordinea prim-ministrului și reglementări mai stricte pentru acordarea concediilor medicale. Pensiile speciale. Modificările cerute de Nicușor Dan Forma inițială a reformei pensiilor speciale, prin modificările aduse la Legea privind statutul magistraților, prevedea inițial creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani și plafonarea pensiei la 70% din ultimul venit net. Această formulă era considerată neechitabilă și risca să fie contestată la Curtea Constituțională. Pentru a evita blocajele de natură constituțională, Nicușor Dan a propus mai multe ajustări în ședința Coaliției de marți seara, 26 august. Noile modificări vizează plafonarea pensiilor la maximum 75% din ultimul venit net și extinderea perioadei de tranziție la 15 ani, potrivit spuselor lui Ilie Bolojan de miercuri seara. (detalii AICI) „Niciun sistem de justiție din Europa nu permite pensionarea magistraților la 48 de ani, după doar 25 de ani de vechime”, a punctat premierul. Magistrații au anunțat deja proteste care blochează dosarele aflate pe rol. Curțile de Apel din București, Galați, Alba Iulia,
Senatul se reunește în ședință, miercuri. Proiectul de lege legat de pensiile magistraților creat la inițiativa lui Crin Antonescu va fi respins
Senatorii se vor reuni miercuri, 20 august, într-o ședință extraordinară, au precizat surse politice pentru Gândul. Pe ordinea de zi ar urma să se afle proiectul inițiat de Marcel Ciolacu, Cătălin Predoiu, Kelemen Hunor și Varujan Pambuccian referitor la pensiile magistraților. Reamintim că proiectul a fost depus în Parlament în campania electorală a alegerilor prezidențiale din 2025, după ce Crin Antonescu le-a cerut liderilor coaliției care l-au susținut „să terminăm odată cu pensiile speciale din magistratură”. Sursele Gândul au mai precizat că acest proiect va fi respins de Senat, miercuri, astfel încât să nu se suprapună cu reforma pensiilor magistraților anunțată de Guvernul Ilie Bolojan. În acest sens, marți ar urma să aibă loc ședința Biroului Permanent al Senatului, la ora 17.00, urmând ca plen să fie organizat miercuri, în regim hibrid, cel mai probabil la ora 12.00, au mai precizat surse politice pentru Gândul. Ce prevede proiectul care va fi respins Proiectul de lege a trecut deja de Camera Deputaților, acolo unde a primit 259 de voturi pentru, unul împotrivă, 25 de abțineri, iar un deputat nu a votat. Proiectul prevede, în esență, creșterea vârstei de pensionare a magistraților. În forma adoptată de Camera Deputaților, vârsta de pensionare ar fi urmat să crească direct la 65 de ani, începând cu 1 ianuarie 2026. De asemenea, s-ar fi putut pensiona la această vârstă doar magistrații care au o vechie de cel puțin 25 de ani numai în aceste funcții. În forma adoptată de Camera Deputaților se mai preciza că magistrații „pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionării. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din suma netă corespunzătoare indemnizației de încadrare brute lunare avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării”. Proiectul mai prevedea și sancțiuni pentru cei care nu au îndeplinită vechimea necesară la împlinirea vârstei de pensionare. „De pensia de serviciu beneficiază, la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzute de sistemul public de pensii, judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituțională, magistrații asistenți de la Înalta Curte de Casație şi Justiție, de la Curtea Constituțională şi personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1) cu o vechime între 20 şi 25 de ani numai în aceste funcții, în acest caz cuantumul pensiei fiind micșorat cu 1% din baza de calcul pentru fiecare an care lipsește din vechimea integrală de 25 de ani în aceste funcții. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din suma netă corespunzătoare indemnizației de încadrare brute lunare avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării”, se arată în proiect. Ce prevede proiectul Guvernului Bolojan În ceea ce privește reforma anunțată de Ilie Bolojan, Guvernul vrea să ridice perioada vechimii în muncă necesară pensionării de la 25 la 35 de ani, dintre care cel puțin 25 de ani realizată numai în funcții din justiție. Vârsta de pensionare este și în cazul acestei reforme tot 65 de ani. În cee ace privește cuantumul pensiei, proiectul anunțat de Ilie Bolojan prevede că pensia de serviciu a magistraților nu poate fi mai mare de 70% din venitul net aferent venitului brut din ultima lună de activitate înainte de data eliberării din funcţie. RECOMANDĂRILE AUTORULUI: Ședință de Guvern extraordinară. Executivul va adopta OUG pentru suspendarea unor investiții Sindicatele din învăţământ îl acuză pe premierul Bolojan că DEZINFORMEAZĂ când spune că norma didactică de predare ar fi scăzut în ultimii ani Magistrații au și mai multe semne de întrebare, după discuțiile cu Bolojan: „Premierul nu a putut indica niciun element obiectiv și cuantificabil”
Proiectul de lege privind pensiile speciale, pus în dezbatere publică. Precizările Guvernului privind statutul judecătorilor CCR
Ministerul Muncii a pus în transparență proiectul de Lege pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Potrivit documentului, magistrații se vor putea pensiona dacă au cel puțin 35 de ani de vechime în muncă dintre care 25 de ani realizați în domeniu. Guvernul vine cu precizarea suplimentară că: „Statutul judecătorilor CCR, inclusiv pensiile, este reglementat prin Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea CCR”, adică magistrații CCR nu vor fi afectați. Proiectul de lege prevede ca magistrații care se vor pensiona să aibă o vechime în muncă de 35 de ani, din care 25 de ani în domeniu, iar cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. Proiectul poate fi consultat aici. 1. Alineatul (1) al art. 211 se modifică și va avea următorul cuprins: (1)Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie și Justiţie, respectiv magistraţii-asistenţi de la Curtea Constituţională, precum și personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1), cu o vechime totală în muncă de cel puţin 35 de ani, dintre care cel puţin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, se pot pensiona la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzute de legislaţia care reglementează sistemul public de pensii și pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor pentru care au fost reţinute contribuţii de asigurare socială realizate în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data pensionării. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. 2. Alineatul (3) al art. 211 se modifica și va avea următorul cuprins: (3) De pensia de serviciu beneficiază, la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzută de legislaţia care reglementează sistemul public de pensii, judecătorii, procurorii, magistraţii asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie și Justiţie, respectiv magistraţii-asistenţi de la Curtea Constituţională, precum și personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1) cu o vechime totală în muncă de cel puţin 35 de ani, dintre care între 20 și 25 de ani realizată numai în aceste funcţii. În acest caz cuantumul pensiei este micșorat cu 2% din baza de calcul pentru fiecare an care lipsește din vechimea de 25 de ani în aceste funcţii. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. 3. După după alineatul (3) al articolului 211, se introduce un nou alineat, alin. (31 ), cu următorul cuprins: (31 ) Persoanele care au o vechime de cel puţin 35 de ani realizată numai în funcţiile enumerate la alin. (1) se pot pensiona indiferent de vârstă, în acest caz cuantumul pensiei fiind micșorat cu 2% din baza de calcul pentru fiecare an care lipsește până la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzute de legislaţia care reglementează sistemul public de pensii. Cuantumul pensiei de serviciu astfel stabilit este recalculat anual, prin raportare la perioada de timp rămasă de la momentul recalculării până la împlinirea vârstei standard de pensionare. 4. Alineatul (4) al articolului 211 se modifică si va avea următorul cuprins: (4) Persoanele care au o vechime totală în muncă de cel puţin 35 de ani, dintre care cel puţin 25 de ani realizată numai în funcţiile enumerate la alin. (1) se pot pensiona la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzută de legislaţia care reglementează sistemul public de pensii și pot beneficia de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au o altă ocupaţie. În acest caz, pensia de serviciu este egală cu 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor realizate în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data eliberării din funcţie, raportate la un judecător sau procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime și grad profesional. De această pensie de serviciu pot beneficia numai persoanele care au fost eliberate din funcţie din motive neimputabile acestora. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 70% din venitul net aferent venitului brut din ultima lună de activitate înainte de data eliberării din funcţie, raportate la un judecător sau procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime și grad profesional. Prevederile alin. (3) se aplică în mod corespunzător și persoanelor prevăzute de prezentul alineat. 5. Alineatul (41 ) al articolului 211 se modifică și va avea următorul cuprins: (41 ) În baza de calcul pentru stabilirea pensiei de serviciu nu se includ sumele primite cu titlu de prime, premii, decontări, restituiri de drepturi salariale aferente altei perioade decât cea avută în considerare la stabilirea dreptului de pensie, diurne sau oricare alte drepturi care nu au un caracter permanent sau pentru care nu au fost reţinute contribuţii de asigurări sociale. 6. Alineatul (1) al art. 212 se modifică și va avea următorul cuprins: (1) Soţul supravieţuitor al judecătorului sau procurorului are dreptul, la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzută de legislaţia care reglementează sistemul public de pensii, la pensia de urmaș în condiţiile prevăzute de această legislaţie, calculată din pensia de serviciu aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul la data decesului susţinătorul, actualizată, după caz. Art. II – Articolele II – V din Legea nr. 282/2023 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal se abrogă. Art. III – Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, se modifică după cum urmează: 1. Alineatul (1) al articolului 685 se modifică și va avea următorul cuprins : (1) Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă
Pensie mică de 11.000 lei? Stolojan: Magistrații trăiesc într-o bulă, rupți de realitatea României
„Declarația președintei Consiliului Superior al Magistraturii, care a făcut această declarație, că 11 000 de lei, câr ar fi pensia după propunerea de bun simț făcută de premierul Bolojan, ar fi p pensie mică, arată că magistrații, beneficiind, de ani și ani de zile de niște privilegii incredibile în ceea ce privește diferența – nivelul lor de salarii, nivelul de pensii […], trăiesc într-o bulă, total deconectați de ce se întâmplă în România, de potențialul pe care îl are România, pentru că dacă România ar fi o țară super dezvoltată, ca alte țări dezvoltate din Uniunea Europeană, sigur că poți să te gândești că o pensie de 11 000 de lei poate fi considerată ca neîndestulătoare. Dar nu e cazul în România, unde pensia medie e 2750 de lei pe lună”, a declarat pentru TVR Info Stolojan. „Propunerea domnului prim ministru este decentă, de bun simț, și care asigură un venit de 3-4 ori mai mare decât venitul mediu, la ora actuală, în România”, a apreciat fostul prim ministru. Președinta CSM, Elena Costache, spune că nu va accepta pachetul de tăieri, conform căruia vârsta de pensionare va crește la 65 de ani, iar pensia va fi 70% din salariul net al magistratului. Ea a declarat pentru Digi24 că o pensie de 11.000 de lei, atât cât ar lua un judecător, este o pensie mică și că independența magistraților depinde de bani.
Deciziile de pensionare ale magistraților vor fi publicate vineri. Nicușor Dan: Nu există presiuni să se răzgândească cineva
Președintele României, Nicușor Dan, a anunțat că vineri, 1 august, Administrația Prezidențială va publica deciziile de pensionare pentru o parte dintre magistrații care au depus cereri în acest sens. Dintre cele 74 de dosare analizate, doar câteva vor intra în vigoare de la 1 septembrie, restul urmând să producă efectele chiar de vineri. „Din cele 74, sunt vreo 7-8 care vor intra în vigoare la 1 septembrie… toate celelalte vor intra în vigoare la 1 august. Adică vineri. Din secunda aceea, toți judecătorii vor fi pensionați”, a spus șeful statului. Întrebat dacă publicarea deciziilor abia vineri poate fi percepută ca o presiune pentru ca unii magistrați să se răzgândească, Nicușor Dan a respins categoric această ipoteză: „Cum poate cineva să preseze pe altcineva care are un drept de pensionare să se răzgândească? Nu există o astfel de presiune”, a afirmat președintele. El a explicat că procesul de analiză a fost întârziat deoarece, în prima etapă, dosarele transmise de Consiliul Superior al Magistraturii erau incomplete. Ulterior, acestea au fost completate și reevaluate. „Unii dintre ei se puteau pensiona cu 6-7 ani în urmă” Nicușor Dan a mai spus că o parte dintre magistrați nu și-au exprimat anterior intenția de a se pensiona, deși erau îndreptățiți să beneficieze de pensie cu 6-7 ani în urmă, și că unii dintre ei au decis să solicite retragerea din funcție în contextul dezbaterilor legate de modificarea Legii 303 privind statutul magistraților. Doi dintre magistrați au precizat explicit că ar fi dorit să continue activitatea, dar au fost descurajați de „nesiguranța din spațiul public”. „Cred că acum este mai clar decât era la jumătatea lui iunie că va exista o normă tranzitorie, că cine are un drept câștigat îl va avea în continuare”, a conchis Nicușor Dan.
Marinescu despre reacţia CSM: Nu pot să fiu de acord cu apelative precum măcelar”
Întrebat la Antena 3 CNN despre mesajul „extrem de dur” al CSM-ului după anunţurile premierului Ilie Bolojan, Marinescu a adoptat o poziţie diplomatică. „În toată cariera mea şi ţine de structura mea umană, am evitat să folosesc termeni duri sau tot felul de formule care să denigreze sau să minimalizeze pe cineva”, a răspuns ministrul, referindu-se la calificativele de „măcelar”. Referitor la tensiunile create, jurnalistul a observat că „dezbaterea aceasta nu începe bine” şi că „ar fi fost normal, întâi, să fie un dialog cu mediul de justiţie şi apoi anunţate nişte lucruri”. Cu toate acestea, Marinescu a încercat să tempereze conflictul, explicând că „avem un punct de plecare concret, cu nişte date concrete, cu nişte idei concrete” şi că propunerile premierului „respectă în liniile principiale anumite chestiuni pe care şi noi le-am comunicat”. Ministrul a subliniat că reforma vrea „să existe o proporţionalitate cât mai apropiată între indemnizaţie şi, respectiv, pensii” şi „o formulă de etapizare” pentru vârsta de pensionare. Conform Antena 3 CNN, judecătorul Claudiu Drăguşin, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, a spus că măsurile anunţate de premierul Ilie Bolojan privind reforma pensiilor magistraţilor reprezintă „apogeul unei campanii de demonizare a unui sistem care funcţionează bine” şi a făcut o paralelă între aceste măsuri şi un „măcelar” care intră într-o sală de operaţie.
Ministrul Justiției: Bolojan nu respinge etapizarea, dar vrea un ritm mai rapid spre 65 de ani
Întrebat la Antena 3 CNN despre aparenta opoziţie a premierului faţă de etapizarea reformei, care ar întinde procesul pe 25 de ani, Marinescu a clarificat poziţia lui Ilie Bolojan. „Nu cred că domnul prim-ministru nu are în vedere formula de etapizare pentru că ea s-a conturat ca fiind o certitudine a transferului către vârsta de 65 de ani”, a răspuns ministrul, precizând că premierul „poate vrea mai mult” decât patru luni pe an pentru a accelera procesul. Referitor la riscul ca magistraţii în vârstă să părăsească sistemul din cauza reformei, Marinescu a subliniat importanţa experienţei în justiţie: „E foarte mare nevoie de oamenii cu experienţă. Oamenii cu experienţă, 50 de ani, 60 de ani sunt foarte importanţi pentru sistemul de justiţie”. Întrebat dacă noua reformă nu va determina o avalanşă de pensionări anticipate, ministrul a recunoscut feedback-ul primit de la magistraţi: „Foarte mulţi mi-au spus aş fi rămas, dar faptul că se schimbă atât de des, se schimbă anual, practic, statutul nostru creează o insecuritate care nu mă încurajează să rămân în profesie”. Marinescu a argumentat că magistraţii cu experienţă „au echilibru, au un intelect dezvoltat prin pregătire profesională” şi că plecarea lor ar depopula sistemul de justiţie şi l-ar lipsi de eficacitatea necesară. Ministrul a susţinut că soluţia constă în adoptarea unei legi stabile, care să nu se mai schimbe anual, pentru a reda încrederea magistraţilor în carieră.
Ministrul Justiției, Radu Marinescu: Avem război la graniţă, ne apără justiţia şi trebuie să fie puternică
„PNRR stă sub un semn al accelerării demersurilor noastre, în 2026 avem deja o finalitate. Trebuie să adoptăm aceste acte normative cât mai repede”, a declarat Marinescu la Antena 3 CNN, referindu-se la jalonul care include pensiile de serviciu. Ministrul a legat reforma de contextul geopolitic actual: „Suntem cu un război la graniţă, suntem sub un atac hibrid, ne apără justiţia, şi e important să avem o justiţie puternică”. El a adăugat că „ne apără şi componenta de forţă publică şi trebuie să asigurăm stabilitatea statului nostru”. Marinescu a precizat că „orice formă de extremism trebuie să fie combătută cu mijloacele legale”, dar a avertizat că nu pot fi grăbite procedurile pentru că „acestea presupun respectarea drepturilor şi libertăţilor legale”. „Nu sunt de acord cu niciun fel de stagnare, dar nu pot să susţin că ele trebuie terminate mai repede”, a explicat ministrul, menţionând că a cerut parchetelor să fie operative şi că „dacă intervine o delăsare a unor cauze asta nu este acceptabil”. Marinescu şi-a exprimat încrederea în sistemul românesc: „Cred în eficacitatea statului român. Se poate şi trebuie să facem şi mai mult ca să asigurăm încrederea cetăţeanului în actul de justiţie”.
Reforma pensiilor speciale va fi anunțată marți de Ilie Bolojan. Creșterea vârstei de pensionare în rândul magistraților, printre prevederi
Marți, 29 iulie, începând cu ora 12:00, va avea loc o conferință de presă în cadrul căreia premierul Ilie Bolojan va prezenta reforma pensiilor speciale, potrivit programului anunțat de biroul de presă de la Palatul Victoria. Luni, într-un interviu pentru publicația G4Media, premierul Bolojan a afirmat că legea privind reforma pensiilor speciale este aproape finalizată. Legea va include creșterea vârstei de pensionare, iar cuantumul pensiei nu va putea depăși salariul, în așa fel încât să fie după un „model european”. „Proiectul e aproape finalizat. (…) Crește vârsta de pensionare la vârsta standard de 65 de ani (…) și clarifică prevederea legată de valoarea pensiei în așa fel încât să fie după un model european, atât în ceea ce privește cuantumul pensiei, dar cât privește și modalitatea la care se raportează”, a spus Bolojan în interviul pentru sursa citată. Cu toate acestea, legea se va aplica doar pentru viitor, pentru a putea rezista „din punct de vedere constituțional”. În aceste condiții, reforma nu se va aplica pensiilor care sunt în plată. La începutul lunii iulie, premierul Ilie Bolojan a declarat, într-o emisiune televizată, că vârsta medie de pensionare în Justiție este 48 de ani și pensia medie de 5.000 de euro și că aceste lucruri trebuie îndreptate, „pentru că este o chestiune de inechitate față de ceilalți oameni”.