H. D. Hartmann: Marcel Ciolacu nu și-a inventat creșterea economică. UE a spus că situația economică a României era bună
Într-o ediție transmisă live de Gândul, H. D. Hartmann, profiler, analist și jurnalist, a pus sub semnul întrebării narativul austerității promovat de Ilie Bolojan. El a invocat cifre oficiale și declarații recente ale fostului premier Marcel Ciolacu. Urmărește aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Hartmann: „ A zis că este o minciună faptul că Bolojan zice că nu se mai puteau plăti salariile și pensiile” Invitatul a început prin a aminti că Marcel Ciolacu a dezmințit recent declarațiile lui Ilie Bolojan, potrivit cărora statul român nu mai putea plăti salariile și pensiile. „Pentru că mie, totuși Marcel Ciolacu, numai acum două luni, ce acum două luni? Acum trei zile, a zis că este o minciună faptul că Bolojan zice că nu se mai puteau plăti salariile și pensiile. Și omul a mai venit cu o chestie care a fost foarte interesantă. Ce, dom’le, unde este criza economică în România când ai avut 180.000 de locuri de muncă nou create? Dom’le, e o cifră pe care Statele Unite o folosesc lunar.”, afirmă profilerul. Hartmann: „Nu e primul care ia bani de la guvernul României și nu muncește. ” Într-un ton ironic, Hartmann a comparat practicile din România cu cele din Statele Unite, remarcând că în SUA crearea de noi locuri de muncă e un indicator clar de creștere economică. „Cifra locurilor noi de muncă. Cu cât numărul este mai mare, cu atât economia merge mai bine. Așa spun economiștii din Statele Unite. Mă, ori fi proști. Nu sunt Anastasiu ăla fără portofoliu din guvern. Fraierul care nu muncește și ia bani de la guvernul României. Dar să știți că nu e primul, da? Nu e primul care ia bani de la guvernul României și nu muncește. Sunt foarte mulți. Au fost foarte mulți în istorie și vor mai fi mulți în istorie.”, continuă invitatul. Susține că Ciolacu nu a inventat datele Analistul și-a încheiat intervenția cu o ironie la adresa lui Nicușor Dan, despre care spune că a apărut brusc cu măsuri dure. „Dar eu întreb un singur lucru. Marcel Ciolacu a dat câteva argumente care sunt foarte pozitive. Adică în Statele Unite alea erau constatate creștere economică. Astea sunt rapoartele. Eu nu cred că Marcel Ciolacu și-a inventat o creștere economică. Eu cred că Marcel Ciolacu a primit datele de la instituțiile care calculează așa ceva. Dar și UE a zis că România era bine. Și dintr-o dată ne trezim. Vine Nicușor. Cu banane, cu blugi, cu vacanțe externe, cu vacanțe luxoase. Cu city break-uri. Pe la Paris, pe la Viena.”, conchide Hartmann. Alexandra Anton a studiat Topografie și Cartografie la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și a absolvit cursurile de masterat în domeniul geomatică. În prezent, studiază Română-Spaniolă … vezi toate articolele
Ion Cristoiu: Nu există în istoria României o ascensiune mai bizară decât cea a lui Dan
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Ion Cristoiu, jurnalist și scriitor român, a vorbit despre ascensiunea politică, bruscă și nefirească, a lui Nicușor Dan. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Ion Cristoiu: „Nicușor Dan ajunge președintele planetei.” Invitat la Marius Tucă Show, Ion Cristoiu a vorbit despre ascensiunea lui Nicușor Dan. Jurnalistul a pornit de la o poveste petrecută acum câteva zile. Acesta se afla în tramvai unde a remarcat o tânără. Aceasta se mișca într-un fel ciudat, parcă tremurând de frig. Jurnalistul a realizat pe urmă că tânăra fredona și dansa pe o muzică din mintea ei. Pornind de la această poveste, Marius Tucă a remarcat că și Nicușor Dan are propria muzică în cap, melodii pe care nu le aude nimeni. Ajungând la Nicușor Dan, Cristoiu a remarcat că acesta are cea mai bruscă și nefirească ascensiune din politica românească. Jurnalistul a spus că de la ONG-ist, Nicușor a ajuns primar al capitalei, cu dublu mandat și, în fine, președinte al țării. Toată lumea a crezut că acesta se va opri la primar, dar nu s-a petrecut așa. Analistul a menționat că nimeni nu ar fi putut să anticipeze acest parcurs al lui Nicușor Dan. Cu o urmă de ironie, acesta a menționat că următorul pas pentru Nicușor este președinția SUA. Ca un absurd absolut, Cristoiu a menționat că Nicușor Dan va ajunge președintele planetei. „Nu cred că există în istoria României o ascensiune mai nefirească decât cea a lui Nicușor Dan. Deci era ONG-ist. Cu chiu, cu vai, devine primarul Capitalei. Ca primar al Capitalei n-a făcut absolut nimic, dar nimic, nimic, nimic. După asta, brusc, câștigă a 2-a oară, al 2-lea mandat. Noi, gata, am zis bă, visul lui… Cine se gândea că deodată, brusc, candidează la președinția României și chiar ajunge președinte. Ajunge președintele planetei.”, a spus Ion Cristoiu.
Ion Cristoiu: Anca Dragu va fi premier, s-a decis din decembrie
Într-o ediție transmisă live de Gândul, Ion Cristoiu a afirmat că numirea Ancăi Dragu ca posibil prim-ministru nu este deloc întâmplătoare. Decizia ar face parte dintr-un plan stabilit încă din decembrie. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. În emisiunea lui Marius Tucă, Ion Cristoiu a continuat să explice culisele numirii viitorului premier, aducând în discuție numele Ancăi Dragu și rolul pe care îl joacă „băieții din sistem”. Ion Cristoiu: „Păi unde lucrează Anca Dragu?” Cristoiu susține că planul referitor la „Anca Dragu premier” era deja stabilit cu mult înainte de actualele consultări. „Păi eu spun de vreo lună că era decisă. Păi unde lucrează Anca Dragu? Da. Ea e decisă din decembrie.”, afirmă Cristoiu. Discuția s-a dus apoi spre parcursul profesional al Ancăi Dragu. „Avem o persoană numită Anca Dragu. Ție îți spune ceva numele ăsta? Hai să o luăm așa. Ce era înainte? Nu știu, era pe la Cioloș, da? A fost președinta Senatului. A ajuns acolo unde?”, întreabă retoric publicistul. Ion Cristoiu: „E așa de greu să o aduci premier?” Cristoiu explică faptul că numirea Ancăi Dragu la Banca Națională a Republicii Moldova nu a fost deloc întâmplătoare. „Ea era în România, da? Și deodată este numită Guvernatoarea Bancii Naționale a Moldovei, da? Păi de ce ea și nu tu? E clar că ea a fost acolo trimisă de băieți ca reprezentanta băieților, da? Corect. Păi și dacă e reprezentanta băieților e așa de greu să o aduci aici premier?”, spune invitatul. „PNL a trecut la atac” La finalul discuției, Cristoiu remarcă reacția liberalilor în contextul apariției Ancăi Dragu ca posibilă variantă de prim-ministru. „Ce se întâmplă dacă nu mai e Bolojan prim-ministru? PNL a trecut la atac, a început să mormăie.”, concluzionează Ion Cristoiu. CITEȘTE ȘI: Dan Dungaciu: „Europa are o singură ȘANSĂ – să se alieze cu China” Dan Dungaciu: „Sper că în ROMÂNIA vor fi oameni suficient de lucizi ca să își asume rezultatul alegerilor” Alexandra Anton a studiat Topografie și Cartografie la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și a absolvit cursurile de masterat în domeniul geomatică. În prezent, studiază Română-Spaniolă … vezi toate articolele
Tăriceanu: CCR nu a avut elemente pentru anularea alegerilor
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Călin Popescu-Tăriceanu, fost prim-ministru al României, a discutat despre anularea alegerilor. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Tăriceanu: „Nu acesta este rolul CCR!” Invitat la Marius Tucă Show, Călin Popescu-Tăriceanu a vorbit despre decizia CCR de a anula alegerile din decembrie 2024. În acel context, politicianul a spus că CCR nu avea dovezile necesare, elemente suficiente pentru a dovedi ingerință străină. Dacă CCR voia să creeze un blocaj pentru a salva democrația din România, acela nu era rolul ei. Tăriceanu a susținut că nu poți anula votul a milioane de oameni pentru niște elemente care par a fi mai repede suspiciuni, decât dovezi palpabile. Fostul premier a spus și că SRI ar fi putut să iasă și să spună că dovezile nu pot fi publicate din motive de securitate, însă au fost prudenți și nu au făcut-o. Tăriceanu a vorbit și despre asemenea inițiative și în alte state. În Germania, spre exemplu, împiedicarea extremiștilor spre putere s-a făcut în alte moduri. Acolo nu au fost anulate alegeri. „Eu eu am spus la început și sunt nevoit, oarecum, să reiau această idee. Curtea Constituțională n-a avut elemente, după cum s-a văzut. Și nu, n-am spus numai eu lucrul ăsta. Nu au avut niște elemente concrete care să demonstreze că a existat o ingerință străină, care să deformeze rezultatul alegerilor. Dacă Curtea Constituțională a vrut să funcționeze ca un fel de baraj, un fel de scut sanitar pentru apărarea democrației din România, nu este rolul ei. Nu este rolul ei! Adică îmi pare foarte rău, dar nu poți să anulezi votul a milioane de oameni pe niște elemente care sunt mai mult suspiciuni. Și serviciile secrete de la noi, serviciile de informații au fost foarte prudente, aș spune, în această chestiune. Puteau ei să iasă și să spună- domnule, avem niște elemente, dar nu le putem dezvălui, pentru că, eu știu, pun în pericol sursele sau mai știu eu ce. Deci ăsta e și motivul pentru care m-ați întrebat la un moment dat cum ne privesc americanii… Păi, ne privesc, cum ne privesc, așa cum am fost, din aceste motive. În Germania, în alte țări europene, așa-numitul baraj sanitar pentru a împiedica forțele extremiste s-a petrecut altfel. Ei nu au anulat alegeri.”, a explicat Tăriceanu.
Călin Popescu Tăriceanu: România nu este singura țară în care partidele suveraniste au ajuns să reprezinte o pondere importantă
Într-o ediție transmisă live de Gândul, Călin Popescu Tăriceanu, fost premier al României, a comentat anularea alegerilor de anul trecut și ascensiunea partidelor suveraniste, povestind și reacțiile românilor din diaspora. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Fostul premier a revenit asupra subiectului anulării alegerilor din 2024. El consideră că România a făcut o excepție periculoasă față de alte țări europene. Tăriceanu: „Dacă ți-a pus etichetele astea, ești rezolvat. Niciuna nu s-a trezit cu anularea alegerilor” Tăriceanu a afirmat că fenomenul ascensiunii curentelor naționaliste și suveraniste nu este unic în România, dar reacția autorităților a fost fără precedent pe continent. „România nu este singura țară în care curentele naționaliste, suveraniste, etichetate foarte ușor, extremiste de dreapta, au ajuns să reprezinte o pondere importantă. Dar nici o altă țară, fie că e vorba de Olanda, unde au câștigat alegerile, fie că e vorba de Italia, pentru că Georgia Meloni era și ea etichetată în tot felul. La un moment dat, nu știu dacă ați observat, că sunt câteva etichete care merg împreună. Fascist, legionar, putinist. Dacă ți-a pus etichetele astea, ești rezolvat. Niciuna nu s-a trezit cu anularea alegerilor.”, spune Tăriceanu. Călin Popescu Tăriceanu: „Mi-a spus: Vedeți, nu ne mai lasă să votăm” Tăriceanu a relatat o întâmplare personală, petrecută în Germania, după anularea alegerilor din România „Eram, anul trecut, la sfârșitul anului, după alegerile anulate, în Germania. Și, bineînțeles, peste tot sunt comunități mari de români. La hotelul la care stăteam, stau de vorbă, într-o dimineață, cu femeia care făcea curat, care era româncă. Și am întrebat-o ce face, cum se descurcă. Mi-a spus că material e bine. Erau, cred că, din zona Mureș, Târgu Mureș. Și o întreb și în rest. Și zicea: în rest, sunt supărată. Dar de ce sunteți supărată? Păi zice, vedeți, nu ne mai lasă să votăm. Și am întrebat-o cum. Mi s-a părut foarte interesantă remarca. Adică, cum nu vă mai lasă să votați? Ne-au anulat votul.”, povestește fostul premier. Încotro ne îndreptăm În continuarea poveștii, Tăriceanu a vorbit și despre discuțiile avute în țară, cu șoferi de taxi care îi cereau părerea despre anularea alegerilor și viitorul politic. „Pe mine m-a frapat, pentru că nu vă spun când veneam la aeroport și luam șoferul de taxi, care mă provoca, bineînțeles, recunoscându-mă. Ce părere aveți? Căutau să-și verifice ipotezele de lucru, să le spun așa. Pe mine lucrul ăsta m-a frapat foarte mult și m-a făcut să mă gândesc foarte serios încotro ne îndreptăm sau încotro se îndreaptă democrația de la noi.”, a concluzionat Tăriceanu. Alexandra Anton a studiat Topografie și Cartografie la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și a absolvit cursurile de masterat în domeniul geomatică. În prezent, studiază Română-Spaniolă … vezi toate articolele
Călin Popescu Tăriceanu: Dacă aș fi fost președinte, m-aș fi dus prima dată la Bruxelles, nu în Ucraina și Rep. Moldova
Într-o ediție transmisă live de Gândul, Călin Popescu Tăriceanu, fost premier al României, a criticat lipsa de experiență și de viziune a actualului președinte al României. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. În opinia sa, imaginea șefului statului este greșit înțeleasă de mulți români, dar și de consilierii de la Cotroceni. Tăriceanu a punctat că președintele nu este „părintele națiunii”. Tăriceanu: „Nu știu câtă cultură politică are” Tăriceanu a pus la îndoială nivelul de experiență și cunoștințele politice ale actualului președinte. A explicat care este, de fapt, menirea reală a unui șef de stat în România, conform Constituției. „Actualul președinte bănuiesc că nu are o experiență, adică nu bănuiesc, știu bine, nu are experiență politică. Nu știu câtă cultură politică are. Nu știu dacă cunoaște care sunt cu adevărat responsabilitățile de președinte și atribuțiile. Dar are consilieri în jurul lui. La noi se face o greșeală de foarte multă vreme. Președintele este văzut ca un fel de părinte al națiunii. El nu este așa în Constituție. El are un rol foarte bine definit. Și anume rolul de mediator între puterile statului sau între stat și cetățeni și societate. Ei bine, niciuna din aceste atribuții președintele nu văd să și le exercite.”, afirmă Tăriceanu. Călin Popescu Tăriceanu: „Eu, dacă aș fi fost președinte, primul lucru, m-aș fi dus la Bruxelles” Tăriceanu a comentat și alegerea recentă a președintelui de a se întâlni cu lideri regionali, precum Volodimir Zelenski sau Maia Sandu. În opinia sa, prima vizită oficială ar fi trebuit să fie la Bruxelles. „În loc să se fi dus cu mare voioșie la Chișinău. Nu spun, și eu, inima mea, cum să spun, este alături de Moldova. De Basarabia. Mi-aș dori să văd România reîntregită. Sigur că sunt și eu unul din cei care sunt alături de suferințele pe care le îndură Ucraina. Nu aș vrea, sub nicio formă, pentru că am copii, să văd conflictul din Ucraina degenerând într-un război în care să fim și noi angrenați. Nu știu însă dacă primele, cele mai importante puncte pe agenda politică actualului președinte erau Ucraina, întâlnirea cu Zelenski și cu Maia Sandu. Eu, dacă aș fi fost președinte, primul lucru, m-aș fi dus la Bruxelles. Mai ales că situația economică este cum este. Situația politică, eu nu cred că ăia nu sunt informați ca să știe ce s-a întâmplat. Și să încerc să leg niște punți, să dau niște asigurări, că totuși România va merge pe un drum corect. Ăsta e primul lucru.”, spune el. Președintele trebuie să fie al tuturor românilor În încheiere, Tăriceanu a reamintit că șeful statului este ales de o majoritate simplă, dar are obligația de a se comporta ca reprezentant al întregii societăți. „Președintele este ales de jumate din populație sau jumate plus unu, dar e în final președintele tuturor românilor. Președintele ar fi avut rolul și are în continuare posibilitatea asta, să arate că este președintele tuturor românilor.”, conchide fostul prim-ministru. Alexandra Anton a studiat Topografie și Cartografie la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și a absolvit cursurile de masterat în domeniul geomatică. În prezent, studiază Română-Spaniolă … vezi toate articolele
Dan Dungaciu: Nu am văzut reacția Rusiei la atacul Ucrainei asupra aerodromurilor
Într-o ediție transmisă live de Gândul, prof. univ. dr. Dan Dungaciu, sociolog, analist și geopolitician, a avertizat că reacția Federației Ruse după atacurile ucrainene este iminentă. El susține că asistăm la o etapă a conflictului cu potențial de transformare în război declarat. Răzbunarea este doar o chestiune de timp. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Atacurile Ucrainei asupra aerodromurilor va declanșa o reacție fără precedent din partea Rusiei. „S-ar putea ca multe lucruri care erau în picioare până mai ieri să nu mai fie de aici înainte” Potrivit lui Dungaciu, lumea se apropie de o linie roșie istorică. Rusia a anunțat oficial posibilitatea trecerii la un război total. „De fapt, n-a făcut decât să escaladeze, probabil, și intențiile Federației Ruse, care, în acest moment, dacă trece de la operațiune specială la război propriu-zis, s-ar putea ca multe lucruri care erau în picioare până mai ieri să nu mai fie de aici înainte. E o amenințare pe care rușii au făcut-o și e fără precedent. Cum vor reacționa, sigur, ucranenii sau occidentalii la aceste amenințări urmează să vedem. Dar e clar că nici ei nu au stat cu mâinile în sân atunci când au atacat acele baze nucleare.”, spune geopoliticianul. Dan Dungaicu: „Escaladarea s-a dus într-o zonă care este aproape necontrolabilă” Dan Dungaciu explică faptul că reacția oficială a Rusiei la atacurile asupra infrastructurii strategice nu a avut loc încă, dar a fost sugerată de Vladimir Putin în mod direct, inclusiv în discuția cu Donald Trump. „Pentru că ăla e un atac care, în timpul Războiului Rece, de exemplu, ar fi fost de neconceput. Deci, escaladarea s-a dus într-o zonă care este aproape necontrolabilă. Și, din această perspectivă, nu ai cum să nu te aștepți la o reacție a Federației Ruse. Noi n-am văzut, până acum, cred eu, reacția Federației Ruse la cel atac ucrainean împotriva aerodromurilor. Am văzut doar operațiuni care au fost gândite înainte.mDar, deocamdată, răzbunarea n-a venit. Și răzbunarea a fost anunțată de președintele Putin în conversația cu Trump. A mai fost anunțată și de președintele Vladimir Putin însuși când spunea că trebuie să discutăm cu acești oameni care fac atacuri teroriste. Aluzie era la trenul care a fost bombardat, sau, mă rog, podul, și a căzut acel tren de pasageri, în care au murit foarte mulți oameni.”, susține analistul. Este lipsit de realism Dungaciu consideră că actuala fază a războiului depășește orice logică anterioară a discursului diplomatic. „Deci, din punctul ăsta, suntem într-o plină escaladare. Ideea că poți să epuizezi subiectul ăsta, repetând ce ai repetat, ce ai spus trei ani, mi se pare lipsit de… uitați-vă, aproape lipsit de realism, ca să nu zic lipsit de sens.”, a adăugat sociologul. Alexandra Anton a studiat Topografie și Cartografie la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și a absolvit cursurile de masterat în domeniul geomatică. În prezent, studiază Română-Spaniolă … vezi toate articolele
Mirel Palada: Nicușor Dan reprezintă chintesența societății românești
Într-o ediție transmisă live de Gândul a emisiunii Marius Tucă Show, sociologul Mirel Palada a comentat alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte al României, susținând că acest rezultat reflectă în mod direct valorile societății românești în acest moment. Urmărește aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Palada: „Românii merită tot ce e mai bun” Discuția dintre Mirel Palada și Marius Tucă a pornit de la o expresie recurentă a sociologului: „Românii merită tot ce e mai bun”. În opinia lui Palada, alegerea lui Nicușor Dan nu este un accident, ci un rezultat firesc al contextului social actual. „Nicușor Dan reprezintă chintesența societății românești”, a declarat Mirel Palada, adăugând, cu un ton ironic, că realitatea însăși a făcut acest „salt” de la Primăria Capitalei la Președinție: „Dacă nu știai, Nicușor Dan e președintele României. Deci românii merită tot ce e mai bun.” Mesaj pentru alegătorii din București Întrebat de gazda emisiunii ce mesaj ar avea pentru bucureștenii care l-au susținut pe Nicușor Dan în alegerile pentru Primăria Generală și în referendumul aferent, Mirel Palada le-a făcut trei urări diferite alegătorilor, în funcție de care dintre următoarele categorii aparțin: Pentru cei care l-au votat pe Nicușor Dan: „Să vă fie de bine, să vă stea în gât, că din cauza voastră am ajuns să suferim cu toții în București și în România.” Pentru cei care au votat împotriva lui: „Felicitări, pentru că reprezentați o parte normală, firească a societății românești.” Chiar și pentru cei care nu au votat: „Niște mici și o bere. Să fie sănătoși și dânșii.” Prin aceste declarații, Palada a evidențiat percepția unei polarizări sociale și electorale în jurul actualului președinte. O radiografie a societății Sociologul discută responsabilitatea alegătorilor, cât și implicațiile votului asupra vieții cotidiene și asupra direcției generale a societății. Tonul său este ironic și vădit nemulțumit de rezultatul alegerilor. Ramona Turcu a absolvit Facultătea de Jurnalism și Științele Comunicării, din cadrul Universității București în 2024. Și-a început parcursul în presă ca redactor TV pentru Aleph News. Din … vezi toate articolele
H. D. Hartmann: Înainte de interzicerea lui Georgescu, au existat 4 întâlniri între el și americani
Într-o ediție transmisă live de Gândul a emisiunii Marius Tucă Show, analistul H.D. Hartmann a relatat faptul că, înainte de decizia Curții Constituționale care a împiedicat candidatura lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale, acesta a avut patru întâlniri cu reprezentanți americani în România. Potrivit afirmațiilor lui Hartmann, în urma acestor discuții, interlocutorii americani nu au fost convinși să acorde sprijin pentru candidatura lui Georgescu. Urmărește aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Întâlniri repetate, fără sprijin concret H.D. Hartmann a precizat că, în lunile premergătoare alegerilor prezidențiale, înainte ca decizia Curții Constituționale să împiedice candidatura lui Călin Georgescu, au avut loc patru întâlniri între acesta și reprezentanți americani, desfășurate pe teritoriul României. „Au existat patru întâlniri între americani și Călin Georgescu pe teritoriul României. Și exact același lucru mi s-a spus: nu a convins”, a declarat Hartmann. Analistul a adăugat că mesajul transmis în mod constant a fost acela că partea americană nu a identificat suficiente motive pentru a susține candidatura lui Georgescu, în condițiile în care sprijinul extern necesită alocarea unor resurse considerabile. Grupul din Elveția și mecanismele de dezinformare În cadrul aceleiași discuții, H.D. Hartmann a readus în atenție și activitatea unui așa-numit „grup din Elveția”, despre care în trecut existau speculații legate de posibile legături externe. Hartmann a afirmat că, în urma unor analize personale, a concluzionat că grupul nu era coordonat de actori străini, ci ar fi avut legături cu un serviciu român de informații. „Acel grup reușise la un moment dat un fel de autonomie comunicațională. Ce-mi spuneau ei mie luni, marți apărea în diverse instrumente media ale României”, a relatat analistul. Acesta a adăugat că în spațiul public au circulat informații neconfirmate privind presupuse legături ale grupului cu familia președintelui american, informații pe care le-a descris drept dezinformări. Comparație cu alte situații internaționale H.D. Hartmann a făcut o comparație între cazul lui Călin Georgescu și cel al unui candidat polonez care ar fi reușit să atragă sprijinul administrației americane. „Față de candidatul polonez, care a și câștigat alegerile și care a fost invitat în Biroul Oval la președintele SUA, în cazul lui Georgescu acest sprijin nu a existat”, a menționat Hartmann. El a subliniat diferența de abordare și de percepție din partea partenerilor internaționali în ceea ce privește diverși candidați politici. Ramona Turcu a absolvit Facultătea de Jurnalism și Științele Comunicării, din cadrul Universității București în 2024. Și-a început parcursul în presă ca redactor TV pentru Aleph News. Din … vezi toate articolele
Dan Dungaciu: Europa trebuie să își ia securitatea în propriile mâini
Într-o ediție transmisă live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, prof. univ. dr. Dan Dungaciu, sociolog, geopolitician și analist, a vorbit despre raportarea UE la NATO. Sociologul se referă la o independență a securității europenilor, cu sau fără NATO. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Dan Dungaciu: „Scoateți banii și nu vă mai bizuiți că noi, fără să plătiți, vă vom ajuta.” Invitat la Marius Tucă Show, Dan Dungaciu a vorbit despre relația dintre UE și SUA, în raportul NATO. Acesta susține că UE vrea să își creeze o proprie armată pentru a nu da cei 5% către NATO. Americanii susțin că dacă Europa nu își plătește datoriile către NATO, aceasta nu va mai fi apărată. Aici, discută sociologul, dacă Europa preferă să fie stăpână pe propria securitate în interiorul sau în afara NATO. Presupunerea acestuia este că europenii preferă să fie stăpâni în afara NATO. Dungaciu vorbește despre un episod din mandatul trecut al Președintelui Trump, în care acesta a înștiințat un alt președinte că NATO nu va mai asigura apărarea dacă nu sunt plătite taxele de 5%. Atunci, Europa a fost consternată, la fel cum va fi și acum, susține sociologul, când se vor imputa aceleași lucruri. „Să-și ia securitate în propriile mâini, dar în cadrul NATO sau în afara NATO? Asta e, de fapt, discuția. Europa vrea să-și ia securitate în propriile mâini, în afara NATO. Ei nu vor să-și ia securitate în propriile mâini în interior NATO. Mesajul american și aici, toată duplicitatea aceasta, cum se spune, schimbăm schimbarea taberelor după 30 de ani, cel puțin bizară pentru un stat ca România… Pete Hegseth a vorbit despre cheltuieli de 5% în interiorul NATO. Acolo suntem noi parteneri cu americani. Dacă Europa își construiește propria armată, acolo, parteneriatul cu America trebuie reconstruit. Dar nu mai e vorba de 5%, dacă europenii nu mai vor în NATO, nu-i mai obligă nimeni să plătească 5%. Articolul cinci nu se referă la armata europeană. Articolul cinci se referă la membru NATO, la o armată a statului european respectiv. Deci, americanii asta spun. Articolul cinci este acolo, îl susținem, dar articolul 3 e important. Deci puneți 5%! Asta ar fi, asta e soluția. Scoateți banii, scoateți banii și nu vă mai bizuiți că noi, fără să plătiți, vă vom ajuta. De fapt, e același mesaj pe care Donald Trump l-a dat în prima președinție. Reacția lui Donald Trump atunci, asta a recunosc Secretarul General de la vremea respectivă, a adus bani în bugetul NATO. A avut o discuție și era și un președinte acolo. Ăla a întrebat – și dacă nu plătesc, n-o să mă mai apărați. I-a răspuns că nu. Pentru că ești infractor. Ți-ai încălcat promisiune și atunci nu vă mai apără. Și tot Europa a fost foarte șocată și acuma se ajunge în aceeași situație, în aceeași logică, întărit mesajul american de războiul din Ucraina. Europenii acuma spun gata, nici să nu le dăm satisfacția americanilor să le dăm 5% pentru NATO. Facem noi armata noastră, cumpărăm de la noi. Pentru că Pete Hegseth n-a spus, voi, europenii, trebuie să cumpărați numai de la voi, că vă faceți propria armată. Nu a fost ăsta mesajul. NATO nu are nevoie de noi capabilități. Ei au zis că pun 13% pentru apărare. Ia puneți și voi cât trebuie să puneți. Aici, jocul ăsta e mai degrabă politica. Americanii o să plece din Europa, mai ales dacă îi împingem noi să plece sau îi ajutăm noi să plece.”, a explicat Dan Dungaciu.