Valentin Stan: Până în 2025, când Trump a spus că vrea Groenlanda, femeile inuite din Groenlanda erau sterilizate cu forța
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul, prof. univ. dr. Valentin Stan, istoric, jurnalist și analist român, a adus în discuție situația Groenlandei și modul în care populația inuită a fost tratată timp de decenii de autoritățile daneze. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Valentin Stan: Ce li se întâmpla inuiților până în 2025 Profesorul explică faptul că Groenlanda este locuită de inuiți și că aceștia au fost tratați, timp de zeci de ani, ca o populație colonială. El spune că până în anii ’70 au existat practici grave îndreptate împotriva fetelor și femeilor native, fără consimțământul lor. Știi că în anul 2025 au început să se întâmple niște lucruri prin Danemarca? Apropo de Groenlanda. O să vezi niște lucruri care te vor impresiona foarte tare. Deci, Groenlanda. Populație nativă, inuiți. Știi ce li se întâmpla până în 2025 când a cerut Donald Trump Groenlanda? Hai să vedem mai întâi ce li se întâmpla până prin anii 70. Sterilizări forțate și traume ascunse zeci de ani Valentin Stan a prezentat un material apărut în februarie 2025, care vorbește despre sterilizarea forțată a mii de fete, multe dintre ele minore. Aceste practici au fost făcute fără consimțământ și sub presiune, ca parte a politicilor coloniale daneze. Radio France, 11 februarie 2025: Inuiții vor să profite de lumina reflectoarelor pe care Trump le-a îndreptat pentru a-și afirma drepturile pe care le consideră încălcate sub colonialism. Cea mai sensibilă problemă este, fără îndoială, sterilizarea forțată a femeilor inuit. De fapt, între 1966 și 1970, 4.500 de sterilete au fost introduse pe fete tinere fără consimțământul lor sau sub presiune. Asta i s-a întâmplat Elisei, care avea doar 13 ani. Forțată expatriată în Danemarca, la vârsta de 6 ani, povestea Elisei Christiansen este spusă în această carte. Elisa Christiansen: Am întrebat de ce. Mi-a spus pur și simplu: asta se face femeilor din Groenlanda. Încă îmi amintesc de miros și de durere. Dispozitivul intrauterin mi-a distrus complet feminitatea. Aș fi putut avea copii astăzi. Și am o vârstă la care aș putea fi chiar bunică. Mi-aș dori să mi se spună: Ne pare atât de rău că ți-am făcut asta. Era ilegal. Aveam doar 13 ani. CITEȘTE ȘI: Dan Dungaciu: „Noi cerșim bunăvoința președintelui AMERICAN prin achiziții militare” Dan Dungaciu: „Nu mai este niciun discurs în PARLAMENT care să explice ce se întâmplă în țara asta” Victor Ponta: „Alegerile s-au anulat în decembrie pentru că urma să câștige GEORGESCU” Victor Ponta: „Cea mai bună apărare împotriva rușilor este să avem o ECONOMIE puternică”
Adrian Severin: Rusia de astăzi nu mai este URSS nici din punct de vedere ideologic, nici din punct de vedere militar
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul, Adrian Severin, fost ministru al Afacerilor Externe, a discutat despre rolul istoric al NATO în Europa și despre schimbarea raportului de forțe după Războiul Rece. Analiza sa se referă și la diferențele dintre Rusia de astăzi și fosta Uniune Sovietică. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. NATO, scut împotriva conflictelor europene Severin afirmă că NATO nu a avut doar un rol militar extern, ci și unul intern, esențial pentru Europa Occidentală. Alianța a funcționat ca un mecanism de prevenire a conflictelor dintre statele europene, după două războaie mondiale devastatoare. „NATO a avut și un alt rol foarte important și pozitiv, zic eu, și anume să-i apere pe europeni de ei înșiși, pe vest-europeni de ei înșiși. NATO le-a zis: nu vă mai războiți între voi, v-ați războit între voi, ne-ați adus de două ori aici să luptăm ca să punem în ordine Europa, vă asigurăm noi liniștea și voi faceți bine și cooperați ca să puteți să vă ridicați economic și noi să profităm de pe urma capacității voastre economice. Acesta a fost rolul pozitiv.”, afirmă Adrian Severin. Adrian Severin: „Rusia de astăzi nu mai este Uniunea Sovietică” Invitatul susține că situația geopolitică s-a schimbat fundamental după încheierea Războiului Rece. El este de acord cu ideea că Rusia actuală nu mai poate fi comparată cu Uniunea Sovietică. Diferențele sunt majore, atât din punct de vedere ideologic, cât și militar. „Rusia de astăzi nu mai este Uniunea Sovietică din două motive. Nu este Uniunea Sovietică nici din punct de vedere ideologic, dar nici din punct de vedere al puterii militare. Gândiți-vă că granița pe care astăzi o are Rusia, granița vestică, este aproximativ granița de la Brest-Litovsk, granița de la pacea pe care a încheiat-o Lenin cu Germania. Deci, practic, asta arată slăbiciunea ei și teritorială, și din alte puncte de vedere și, din ce știu eu, pot să vă spun că rușii nu se mai gândesc și nici posibilități n-au să devină o superputere globală.”, spune Severin.
Ion Cristoiu: Nicușor Dan a primit invitația și a publicat-o pentru a nu fi nevoit să răspundă imediat. A așteptat poziția Parisului
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul, Ion Cristoiu, scriitor și publicist, a comentat decizia României legată de Davos și reacția la invitația venită din partea lui Donald Trump. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Ion Cristoiu: „Eu sunt de acord că noi nu trebuia să trimitem pe nimeni la Davos” Cristoiu spune că România ar fi procedat mai bine dacă nu trimitea deloc reprezentanți la Davos. Invitatul susține că, atât în cazul Davosului, cât și în cel al scrisorii primite, cea mai bună opțiune era tăcerea sau acceptarea fără alte comentarii. „Deci, eu sunt de acord că noi nu trebuia să trimitem pe nimeni la Davos. Că era mult mai bine decât dacă o trimiteam, cum am trimis-o pe Oana Țoiu. Pentru că spuneam, cum spuneam la un moment dat în articol, bă, nu ne interesează Davos. Nu ne interesează, e de miliardari. În acest caz și în cazul cu scrisoarea, era bine ca el să tacă. Adică ori era de acord, ori tăcea. Foarte multe state au primit această, cum să zic, scrisoare, invitație. Donald Trump nu condiționează intrarea în Consiliu de plata miliardului. Putea să fie de acord.”, spune Ion Cristoiu. Exemplul Kosovo și „așteptarea Parisului” Cristoiu compară reacția României cu cea a altor state. El spune că i-a plăcut în mod special poziția Kosovo, unde președinta a transmis un mesaj pentru Statele Unite. „Mie mi-a plăcut cel mai mult răspunsul Kosovo. Președinta Kosovo a salutat și a spus că Kosovo e umăr la umăr cu America. Ce mai vreți? Nicușor Dan a primit-o și n-a pus-o pe site, ca să nu fie obligat să răspundă imediat, și a așteptat poziția Parisului. Și el a luat, într-un fel, poziția Parisului. Între noi fie vorba, eu nu văd care era problema dacă accepta. Eu nu cred că ne dădeau afară din Uniune. Cine joacă acum în Uniune tare, cam ca Orban, este cel mai mare câștigător. Adică acum poți să șantajezi Uniunea.”, afirmă publicistul.
Valentin Stan: Nu ai nevoie să știi drept internațional ca să știi că nu ar trebui să vulnerabilizezi România prin declarații
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul, prof. univ. dr. Valentin Stan, istoric, jurnalist și analist român, a lansat un avertisment legat de securitatea României. Discuția a pornit de la modul în care este invocat dreptul internațional. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Nu lăsăm pe nimeni în urmă Profesorul a explicat de ce consideră că această ediție este una esențială. El spune că publicul, indiferent de profesie sau pregătire, poate înțelege mizele reale ale securității naționale. Toți mucii să meargă la stația 3, ok? Pentru că aici se va întâmpla ceva foarte grav azi, foarte complicat și mai e ceva. Toți oamenii care se uită la noi, pentru că noi n-am lăsat pe nimeni în urmă, Marius. Indiferent de ce profesie au, indiferent unde s-au școlit și ce meserie desfășoară în această țară, toate sunt nobile și le respectăm. Fiecare din ei va înțelege perfect ceea ce facem noi azi. Și la sfârșitul acestei emisiuni o să știe mai mult în domeniile cheie ale securității României decât știe Ministerul Afacerilor Externe din România, Securitatea, cele două servicii importante, Administrația Prezidențială cu toți mucii planetari pe satelit și Guvernul Bolojan. Valentin Stan: De ce drept internațional am nevoie ca să știu că este interzis să vulnerabilizezi România? Stan a amintit că dreptul internațional funcționează la interfața dintre drept și politică și că nu poate fi folosit mecanic. Problema reală, în opinia sa, nu este lipsa de cunoștințe juridice, ci declarațiile publice făcute de oficialii români. Public International Law, McGlynn. Mai ții minte? Și comentau fel de fel de muci pe acolo. Trebuie dezvoltate diferite abilități pentru a ține cont de faptul că dreptul internațional funcționează la interfața dintre drept și politică. Vezi tu? Asta dacă vrei să-l folosești. Dar eu vin și te întreb. De ce drept internațional am nevoie ca să știu că este interzis să vulnerabilizezi România declarând public ce? Că anumite componente de garanții de securitate din tratatul tutelar pentru securitatea României nu i se aplică. De ce declar de la înălțimea poziției de șef al armatei că pe componente de garanții de securitate conținute în tratatele tutelare pentru salvgardarea intereselor naționale României noi nu ne încadrăm în descărcarea lor într-o zonă fundamentală de interes strategic.
Dan Dungaciu: Se vrea stârnirea anti-americanismului în Europa, inclusiv în rândul partidelor suveraniste
Într-o ediție transmisă live de Gândul, prof. univ. dr. Dan Dungaciu, sociolog, geopolitician și analist, a explicat direcția politică în care, în opinia sa, se îndreaptă Uniunea Europeană. El vorbește despre un proiect federalist care se definește prin opoziția față de Statele Unite. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Proiectul federalist și anti-americanismul din Europa Profesorul afirmă că Uniunea Europeană se află într-un proiect politic de tip „ori la bal, ori la spital”. Este o formulă federalistă, construită pe o poziție anti-americană și anti-rusă. În spatele acestui proiect, spune el, se află mai multe grupuri de influență care acționează în Parlamentul European și în marile capitale. „Dar acum suntem într-un proiect care este anti-american și anti-rus pe o formulă federalistă. Deci pe o formulă care îți spune: dom’le, e șansa noastră. E ori la bal, ori la spital. Domnul Macron, în acest moment, face toate eforturile disperate. Eu cred că în spatele Parlamentului European sunt mai multe forțe. Unii care sunt anti-americani, alții care sunt anti-Trump. Francezii lucrează masiv ca să arate solidaritate față de Groenlanda, inclusiv pentru că Franța se gândește la propriile teritorii. Federaliștii vor Europa federală ca să mențină steagul luptei împotriva lui Donald Trump.”, spune invitatul. Dan Dungaciu: „Ei ar accepta un suveranism din Europa, neamerican” Dungaciu a explicat strategia marilor grupuri politice europene. Popularii, spune el, își dau seama că pierd teren. Cordonul sanitar creat împotriva partidelor suveraniste și „trumpiste” riscă să nu mai funcționeze. În viitor, ar putea fi nevoiți să facă alianțe cu aceste forțe. „Pentru că popularii își dau seama că au pierdut partida. Și s-ar putea ca acest cordon sanitar, construit ca trumpismul să nu câștige în Europa, să nu mai funcționeze. Și s-ar putea ca popularii să fie obligați să facă alianțe cu suveraniștii. Dar ei vor să se asigure că suveraniștii ăia nu sunt cu americanii. Deci, dacă e să avem suveraniști, să avem suveraniști ca în Franța, care nu-l prea iubesc pe Trump. Ca în Germania, care n-ar trebui să-l iubească pe Trump. Ei ar accepta un suveranism din Europa, neamerican, dar să nu fie conectat cu americanii.”, afirmă Dan Dungaciu.
Lecția profesorului Valentin Stan despre dreptul internațional
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul, prof. univ. dr. Valentin Stan, istoric, jurnalist și analist român, a explicat de ce invocarea dreptului internațional este, în opinia sa, selectivă și adesea folosită doar ca instrument politic. Plecând de la exemple istorice, el arată cum marile puteri au încălcat aceste principii atunci când le-a convenit, cu efecte grave asupra statelor mai mici. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Valentin Stan: Ați auzit cum e cu dreptul internațional? Profesorul pornește de la comentariile celor care invocă dreptul internațional în cazul Venezuelei sau al Groenlandei. El spune că aceste principii sunt aduse în discuție doar când sunt utile și ignorate când devin incomode. Auziți, măi, tâmpițeilor care ați auzit că există drept internațional. Că, băi, cum ne ducem noi peste Maduro? Cum luăm noi Groenlanda, așa? Că se strică dreptul internațional. Bă, a fost odată ca niciodată un băiat pe care îl chema Nicolae Titulescu. Prin 1935, un băiat pe nume Mussolini a atacat Abisinia. Bă, și Titulescu, cu dreptul internațional, a zis: Băi, trebuie să băgăm sancțiuni Italiei, nu se poate. Și după ce a rezolvat el cu dreptul internațional, adică Italia a făcut ce a vrut în Abisinia, și după aceea s-a ales praful și de Liga Națiunilor, ghici ce s-a întâmplat pe 30 august 1940. Niște băieți, Italia cap de listă, s-au întâlnit la Viena și ne-au luat o bună bucată din Ardeal. Ați auzit, mă, cum e cu dreptul internațional? Iugoslavia și întâmplarea din 1991 Profesorul a dat exemplul destrămării Iugoslaviei. El explică modul în care dreptul la autodeterminare a fost interpretat diferit, în funcție de interesele politice. Croații au fost recunoscuți rapid ca stat independent. Din acel moment, armata federală iugoslavă a fost declarată invadatoare, deși până atunci acționa pe propriul teritoriu. Iugoslavia trăiește o dramă în 1991 când niște băieți, neglijând prevederile Constituției Federației lui Tito, au hotărât să se smulgă din această îngemânare. Cum au făcut croații. Și s-au dus. Sârbii s-au dus cu armata peste ei. Și a început un război. Frații tăi din Europa au zis: Recunoaștem Croația ca independentă. Și în momentul în care noi recunoaștem independența Croației, armata iugoslavă se cheamă că sunt armate invadatoare în Croația, țară liberă și independentă. Și sârbii au zis: Dacă voi vă autodeterminați, ne autodeterminăm și noi. Iar răspunsul a fost: Nu, nu, nu așa. Voi vă autodeterminați doar în interiorul frontierelor republicilor. Ha? Adică autodeterminarea aparține popoarelor sau teritoriilor? Aparține popoarelor. Dar voi nu puteți.
Adrian Severin: Războiul se duce de cele două părți cu mijloace total diferite. Americanii se duc cu armata, China se duce cu bani, cu investiții
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul, Adrian Severin, fost ministru al Afacerilor Externe, a vorbit despre confruntarea din Venezuela și modul diferit în care marile puteri își exercită influența. Discuția s-a concentrat pe competiția dintre Statele Unite și China. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Confruntarea din Venezuela și competiția dintre SUA și China Adrian Severin susține că în Venezuela nu este vorba doar despre o simplă confruntare între state. Conflictul are două direcții și două metode total diferite. Statele Unite folosesc forța militară și presiunea. China acționează prin investiții și capital. În opinia sa, principala competiție din Venezuela este cu China, nu cu Rusia. Severin explică faptul că Beijingul și-a consolidat poziții importante în regiune. China are investiții majore în Peru, unde controlează un port strategic. „În Venezuela se luptă, în primul rând, după părerea mea, cu chinezii. Se pot lupta și cu rușii, dar în primul rând se luptă cu chinezii. Și care au un picior foarte bine așezat și în Peru, unde e un port important. A fost construit și în Panama, care a fost privită de americani întotdeauna ca activul lor strategic foarte important. Ei, ceea ce dorește, deci, America din acest punct de vedere, dincolo de accesul la resursele naturale foarte importante ale Venezuelei, dorește să scape de China de acolo. Pentru că, repet, spun ei, asta este teritoriul nostru, asta e emisfera noastră și nu permitem să vină alții din alte continente și să facă ordine aici. Ceea ce aș atrage atenția este că acest război se duce de cele două părți cu mijloace complete diferite. Americanii, vedem, îl duc cu armată, îl duc cu armament, cu tehnică militară, în timp ce ceilalți îl duc cu bani. Ceilalți îl duc cu investiții.”, afirmă Adrian Severin.
Ion Cristoiu: Ca lucrurile să se schimbe în România, trebuie să vină la Ambasada SUA omul lui Trump
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Ion Cristoiu, scriitor și publicist român, a vorbit despre influența Statelor Unite în politica românească, despre lipsa protestelor din România și despre ideea că marile schimbări nu apar spontan. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Ion Cristoiu: „Ca să vină valul în Europa, trebuie ca revoluția lui Trump să ajungă la nivel de ambasadă” Ion Cristoiu explică faptul că schimbările politice majore nu se produc doar prin declarații sau alegeri, ci prin preluări de putere. În opinia sa, pentru ca influența lui Donald Trump să ajungă cu adevărat în Europa și în România, este nevoie de o schimbare la nivelul Ambasadei SUA. Marius Tucă: „Când vine valul Trump în Europa, să se schimbe starea de lucruri? Mai durează?” Ion Cristoiu: „Ca să vină valul în Europa, trebuie ca revoluția lui Trump să ajungă la nivel de ambasadă. La noi ambasada e bidenistă.” În România se protestează doar când se apasă pe buton Marius Tucă a întrebat de ce populația nu protestează, în ciuda problemelor grave din societate. Ion Cristoiu spune că acest fenomen are o explicație: protestele din România nu sunt spontane. Marius Tucă: „De ce nu vedem niciun protest? De ce nu vedem că lumea protestează?” Ion Cristoiu: „Pentru că în România se protestează numai când se apasă pe buton. Și inclusiv, ca să te enervez pe tine, și în decembrie 1989. Dacă nu erau niște butoane, noi mai ședeam. De ce nu a fost revoltă în vară? Tot ce era rău a fost și în vară. Răposatul Ion Iliescu a greșit când a zis: în România nu există revoltă spontană, jur.” CITEȘTE ȘI: Dan Dungaciu: „Noi cerșim bunăvoința președintelui AMERICAN prin achiziții militare” Dan Dungaciu: „Nu mai este niciun discurs în PARLAMENT care să explice ce se întâmplă în țara asta” Victor Ponta: „Alegerile s-au anulat în decembrie pentru că urma să câștige GEORGESCU” Victor Ponta: „Cea mai bună apărare împotriva rușilor este să avem o ECONOMIE puternică”
Valentin Stan: Justiția este singura care poate să se bată cu sistemul. Omul de rând nu are nicio putere
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, prof. univ. dr. Valentin Stan, istoric, jurnalist și analist român, a vorbit despre lupta pentru justiție și despre presiunile la care sunt supuși judecătorii și procurorii. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Valentin Stan: Judecătorul lucrează câteodată 24 din 24 în sistemul nostru Profesorul a transmis că trebuie recunoscut efortul celor care lucrează în sistemul de justiție. El a vorbit despre condițiile grele în care își desfășoară activitatea judecătorii și procurorii, despre presiunile publice și despre ostilitatea cu care s-au confruntat în ultimii ani. Dragul meu, e bine că ai pus punctul. Și hai să-ți punem câteva cuvinte înainte de a intra în miezul… Și tu și eu suntem pentru libertate de exprimare. Dacă sunt oameni în sistemul de justiție, procurori, judecători, grefieri, ce or fi ei, care au fost supuși unor presiuni, care au avut de înfruntat condiții vitrege în activitatea lor, trebuie să spunem asta. Au fost oamenii asmuțiți împotriva lor, au ajuns să fie dați jos din taxi, să fie întâmpinați cu ură, doar să nu fie luați la bătaie pe stradă. Judecătorul lucrează câteodată 24 din 24 în sistemul nostru. Are căruț cu dosare, începe de dimineață și stă să-și facă dosarele până noaptea târziu. Sunt singurii care se pot bate cu sistemul Analistul a explicat de ce consideră că justiția este singura instituție care mai poate ține piept sistemului. Dacă e să te uiți în vreo parte astăzi în ideea de a salva bruma de așa-zisă democrație care a mai rămas prin România, trebuie să te uiți la ei. Pentru că sunt singurii care se pot bate cu sistemul. Adică cu securitatea. Tu nu poți să te bați, micuțule. Au venit ăștia de la Recorder, săracii, care au descoperit că e nasol în sistemul judiciar. Sunt judecători care au făcut implozie. Și-au calculat și ei momentul. S-a întâmplat, nu le-a spus nimeni, au zis: să ne spunem păsul.
Valentin Stan: Nicușor Dan și lupta cu dezinformarea – dacă ni se spune că nu este adevărat un lucru, noi trebuie să-l credem
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, prof. univ. dr. Valentin Stan, istoric, jurnalist și analist român, a comentat un set de declarații publice ale lui Nicușor Dan despre dezinformare, încredere și rolul liderilor în spațiul public. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Ce este dezinformarea Stan a pornit de la un fragment în care Nicușor Dan vorbește despre manipulare, despre sistemul internațional și despre pierderea unei referințe în spațiul public. Nicușor Dan: Vedem campanii intense de manipulare și dezinformare. În paralel cu punerea în discuție a sistemului internațional bazat pe reguli, vedem o punere în discuție a regulilor deja stabilite ale comerțului internațional care necesită, de asemenea, un răspuns adecvat. Marius Tucă: Când îl aud vorbind despre dezinformare, despre războiul hibrid, cibernetic… Valentin Stan: Deci, ce spune el despre dezinformare? Marius Tucă: Că dezinformarea nu e bună. Și că suntem ținta unei dezinformări. Valentin Stan: Ce spune ăsta în esență? Că n-are referință. (…) Cum să anulăm dezinformarea? Păi, dom’le, avem nevoie de lider, care sigur e liderul politic sau liderul de opinie, cum ești tu, da? (…) Și vine ăla și le spune: Hei! Asta nu-i adevărat. Și toți zic: Am înțeles. Asta ți-a spus. Valentin Stan: Deci referința este pofta ce-am poftit eu Profesorul l-a comparat pe Nicușor Dan cu modul în care Aristotel descria un discurs complet: ethos, pathos și logos. Stan spune că Nicușor Dan speră la un astfel de rol, dar fără să înțeleagă ce presupune cu adevărat. Deci referința este pofta ce-am poftit eu. El speră că va fi așa ceva. Să spun un lucru. De treaba asta s-a ocupat Aristotel încă mult înainte ca el să gângurească pe aici, prin parcuri și grădini. Înțelegi? Ăla pe discurs… Mă rog, el a mers mult mai profund. Are o lucrare de anima despre suflet unde își face propria introspecție. Dar dacă te uiți pe schema de discurs așa cum a definit-o Aristotel, o să ai cele trei componente fundamentale. Ethos, pathos, logos. Unde ethosul e cam asta. Nu că l-ar fi citit el pe Aristotel. Adică este ceea ce oferi tu audienței ca punct de încredere maximă prin caracter, valoare și capacitate.