Adrian Severin: Bolojan trebuia să plece dacă ar fi avut bun simț politic
Într-o ediție transmisă live de Gândul, Adrian Severin a vorbit despre retragerea sprijinului politic al Partidului Social Democrat pentru premierul Ilie Bolojan. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Adrian Severin susține că, odată cu votul PSD împotriva lui Ilie Bolojan, premierul ar trebui să-și dea de bunăvoie demisia. Aceasta ar fi o acțiune care ar denota o bună conduită politică, spune el. Totul, având în vedere că acesta nu mai are susținere majoritară în guvern. Mai spune invitatul despre premierul Bolojan că i se pare o persoană lipsită de sensibilitate privitor la situația actuală a românilor. Cu toate că măsurile de austeritate impuse de actualul guvern au afectat chiar clasa cea mai de jos, Ilie Bolojan nu ar fi arătat niciun fel de resentiment. Premierul nu a dat dovadă de solidaritate față de oameni, spune Adrian Severin. „Mi se pare lipsit de empatie, lipsit de sensibilitate. Un om, în mod normal, e sensibil. Poate fi rău, poate să fie ticălos, dar tot ai o formă de sensibilitate. La el nu găsesc nicio formă de sensibilitate față, viața în general, situația mondială, dar și guvernul le pun pe umerii românilor, față de asta aș fi vrut să văd măcar un pic de solidaritate de aceasta umană: Știu că vă este greu, știu că e asta, dar hai să facem, hai să mai dăm. Să-i mai ajutăm pe unii, pe alții.”
Dan Dungaciu: Criza din Ungaria s-ar putea să apară după alegerile de duminică, după numărarea voturilor
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul, prof. univ. dr. Dan Dungaciu, sociolog, geopolitician și analist, a vorbit despre posibilele tensiuni politice din Ungaria în context electoral. Invitatul a spus că adevărata criză ar putea apărea după anunțarea rezultatelor, nu înainte. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Dan Dungaciu a explicat că diferențele din sondaje se pot reduce în timpul procesului electoral, iar rezultatele strânse pot genera dispute majore. Contextul geopolitic complică și mai mult situația. Dan Dungaciu: „S-ar putea ca Uniunea Europeană să spună că alegerile au fost fraudate” Analistul a spus că există scenarii în care marile puteri ar putea avea poziții diferite față de rezultatul alegerilor. El consideră că acest lucru ar putea duce la un conflict diplomatic major. „Deci, acum nu vor fi revoluții oranj în Budapesta, că americanii sunt cu Orbán, dar s-ar putea ca oamenii să iasă în stradă. S-ar putea ca Uniunea Europeană să spună că alegerile au fost fraudate. S-ar putea ca americanii să-l recunoască pe Victor Orbán. Cum ar fi ca Uniunea Europeană să spună că s-au fraudat alegerile? Americanii să-l recunoască pe Victor Orbán, rușii să-l recunoască pe Victor Orbán și chinezii să-l recunoască pe Victor Orbán și avem, cum să spun, un scandal mare cât casă.”, spune el. Rezultatele strânse pot declanșa o criză Dungaciu a subliniat că momentul critic va fi după numărarea voturilor. O diferență mică între candidați poate genera contestări și instabilitate. „Deci, marea problemă pe care trebuie să o urmărim este că s-ar putea ca criza din Ungaria să înceapă după alegeri. Nu acum. Pentru că evident că tot ce vedem în sondaj, diferența mare, e evident că se va subția pentru că se duce pe circumscripții… După numărarea voturilor, dacă va fi strâns, s-ar putea să avem un scandal în Ungaria pe care sigur că nu știm cum îl vor gestiona pentru că alegerile, fiind geopolitice din multe puncte de vedere… Victor Orbán pe asta joacă, pe Ucraina și pe pace și pe război, încercând să acopere, cum să spun, mizeria din trecut pe care a produs-o foarte mulți ani.”, afirmă acesta.
Dan Dungaciu: Televiziunile americane folosesc războiul din Iran pentru a-l ataca pe Donald Trump
Într-o ediție transmisă live de Gândul, prof. univ. dr. Dan Dungaciu, sociolog, geopolitician și analist, a vorbit despre limitele acțiunilor militare ale Statelor Unite în Iran. Invitatul a spus că scenariul unei intervenții rapide și decisive este puțin probabil. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Dan Dungaciu: „Nu îmi imaginez că americanii își vor pune trupe pe teren” Analistul a spus că Statele Unite nu vor recurge la o intervenție terestră în Iran. El consideră că soluția va fi una negociată, chiar dacă tensiunile sunt ridicate și declarațiile publice sunt dure. „Regimul decapitat e la putere în Afganistan. Iranul cred că e o nucă tare. Cred că nu va fi atât de simplu și cred că americanii nu vor obține… N-au cum să obțină. Cred că doar J.D. Vance va reuși să salveze obrazul actualei administrații. Din punctul meu de vedere, va fi o negociere. Nu îmi imaginez că americanii își vor pune trupe pe teren.”, spune el. Jocul nu este decis Dan Dungaciu a comentat și reacțiile din presa americană și discursul lui Donald Trump. El a spus că atacurile din media și declarațiile nu indică neapărat o decizie finală. „Sunt de acord cu dumneavoastră că în Statele Unite televiziunile de mainstream îl atacă pe Donald Trump cu această chestie. Dar asta nu înseamnă că lucrurile sunt jucate. Când Donald Trump vorbește viforos despre faptul că va declanșa iadul, dezastrul…” afirmă acesta.
Valentin Stan: Pușcașii marini americani voiau să blocheze insulele de unde se puteau lansa atacuri asupra navelor care treceau prin Ormuz
Într-o ediție transmisă live de Gândul, prof. univ. dr. Valentin Stan a analizat strategia militară a Statelor Unite în conflictul cu Iranul. Invitatul a explicat de ce anumite obiective nu au fost atacate și ce rol ar avea insulele din zona Strâmtorii Ormuz în eventuale operațiuni militare. Urmărește aici, integral, emisiunea Marius Tucă Show. Valentin Stan: Nu au fost atacate terminalele pentru export Profesorul a explicat că evitarea distrugerii unor obiective economice majore ar avea legătură cu strategia de a nu afecta direct populația iraniană. El a spus că astfel de instalații ar necesita ani pentru a fi reconstruite. Trump le-a bombardat instalațiile militare, dar nu le-a bombardat terminalele pentru export. Mergând pe ideea: noi ne luptăm cu regimul ayatolahilor. Vrem ca poporul iranian să prospere. De-aia n-o să le distrugem instalațiile. Pentru că o să le ia ani de zile să le repare. Și atunci ne confruntăm cu băieții ăștia care omoară, care dezmembrează, care ticăloșesc. Asta e insula Kharg. Insulele din Ormuz sunt esențiale pentru controlul zonei Stan a detaliat rolul strategic al unor insule din zona Strâmtorii Ormuz. În opinia sa, acestea pot fi folosite atât pentru lansarea de atacuri, cât și pentru controlul traficului maritim. Dar acolo mai sunt niște insule. Pușcașii marini o să facă urmatorul lucru, Marius. Dacă mă întrebi pe mine, n-or să apuce. Și o să spun acum de ce n-or să apuce. Băieții ăștia veneau pentru a ocupa aceste insule de unde se bloca strâmtoarea. Dacă lași Khargul deoparte și le iei pe cealalte trei, alea sunt insule pentru structurare operațională, nu numai rampe de lansare, dar de unde poți declanșa atacuri cu bărci rapide, care pot să intervină pe fluxuri… O să moară americanii. Americanii, după ce vor ocupa aceste insule, au toate probabilitățile, dacă vor s-o facă, să pună stăpânire pe toată zona costieră, de unde, practic, vor scoate din funcțiune baterii, lansatoare și tot ce vrei, care deja au fost diminuate de bombardamentele grele ale aviației americane. Și fii atent aici, fii atent ce spun. Aceste forțe terestre americane, care dispun de cea mai bună apărare din aer, din câte au existat și vor exista vreodată pe planeta Terra, nu pot fi aruncate în mare.
Ion Cristoiu: Migrația va schimba fața lumii
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul, Ion Cristoiu, scriitor și publicist, a vorbit despre impactul migrației asupra societăților europene. Invitatul a explicat că fenomenul schimbă treptat structura demografică și socială a multor state din Europa. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Ion Cristoiu: „Englezii stau pe la margine” Scriitorul a relatat că, în timpul discuțiilor cu românii stabiliți în Manchester, a observat schimbările produse în structura orașului. În opinia sa, migrația masivă modifică treptat compoziția socială a marilor centre urbane. „Când am fost la Manchester, i-am întrebat pe românii de acolo unde sunt englezii. Păi nu era niciunul. Spuneam că englezii-englezi stau pe undeva pe la margine, prin niște căsuțe.”, afirmă el. „Cei care vin sunt dornici să muncească” Ion Cristoiu a susținut că migranții care ajung în Europa sunt adesea mai motivați să muncească și să se adapteze. El a comparat situația cu momentul formării Statelor Unite, când oameni ambițioși au plecat din Europa în căutarea unor oportunități. „Da, și o schimbă dintr-un simplu motiv. În momentul în care s-a format America, au plecat din puturoșenia engleză cei mai deștepți. Cei care vin aici sunt mult mai puțin puturoși decât noi. Sunt smart. Păi sunt dornici să muncească. Un tip din Pakistan care merge la Glovo este de o sută de ori mai pregătit pentru viață decât adolescentul nostru. Unul care e la Glovo, râdem noi, da? Dar el trebuie să găsească adresa. Dacă pui pe un român să găsească o adresă…” spune acesta.
H.D. Hartmann: Khamenei a preluat un Iran complet distrus după războiul cu Irak și cu o economie la pământ, iar țara nu era nici măcar electrificată
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul, H.D. Hartmann, profiler, analist și jurnalist, a vorbit despre transformarea Iranului după venirea la putere a liderului suprem Ali Khamenei. Invitatul a explicat contextul economic și social în care acesta a preluat conducerea și cum a evoluat Iranul după sfârșitul războiului cu Irakul. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. H.D. Hartmann: „El a luat un Iran distrus complet de război” Analistul a spus că Iranul se afla într-o situație foarte complicată în momentul în care Khamenei a preluat conducerea. Țara era afectată de consecințele războiului cu Irakul, iar economia și infrastructura erau într-o stare dificilă. „Iar el, fiind iranian, a creat această istorie modernă. El a luat un Iran distrus complet de război. Să nu uităm, el este ales în 1989. După moartea lui Khomeini, în 1988, se închide războiul Irak-Iran. Și încă un lucru, Marius, este o economie la pământ. Ei nu aveau electricitate.”, spune acesta. „După război, Iranul a cunoscut o dezvoltare rapidă” Hartmann a vorbit și despre schimbările produse după venirea lui Khamenei la conducere. În opinia sa, Iranul a trecut printr-o dezvoltare importantă, în special datorită liberalizării economiei interne și a politicilor demografice. „Deși, bineînțeles, ChatGPT minte că Iranul este electrificat 100%, eu atrag atenția că ei se luptau acum câțiva ani, mai aveau vreo 30-35% din teritoriu neelectrificat. Deci, ei au cunoscut o imensă dezvoltare. Sunt cele două mari traume de dimensiuni sociomaternale, cum le spunem noi, demografice. Este, în primul rând, Khomeini care face niște crime îngrozitoare cu Revoluția lui Islamică. Eu vorbesc la nivel de genocid. Care reduce populația Iranului. Și apoi, bineînțeles, este războiul împotriva Iranului, unde se pare că au murit aproape un milion de iranieni. După acest lucru, Khamenei este ales și are două măsuri economice. În primul rând, liberalizează piața în interiorul Iranului, ceea ce duce la o explozie economică, mai ales fiind și un exportator de petrol. Și al doilea lucru, are o politică demografică extrem de strictă, care face ca Iranul să ajungă astăzi la aproape 100 de milioane de oameni.”, spune H.D. Hartmann.
Dan Dungaciu: Niciun guvern nu e suficient de moral ca să ne spună cum să gândim
În cadrul unei ediții transmise live de, prof. univ. dr. Dan Dungaciu, sociolog, geopolitician și analist, a comentat tema dezinformării și felul în care este formulată această problemă în sondaje și dezbateri publice. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Dan Dungaciu: „Niciun guvern nu e suficient de deștept și de moral încât să-i dai dreptul să-ți spună ce să gândești” Profesorul a explicat că procentul celor care consideră dezinformarea un pericol depinde de modul în care este formulată întrebarea. El spune că noțiunea de „dezinformare” este interpretabilă și diferă în funcție de perspectiva ideologică. În opinia sa, filosofia politică americană respinge ideea ca statul să decidă ce este adevărat. „Iar în ceea ce privește 22% care spun că dezinformare este un mare pericol… Acolo să știți că întrebarea e așa pusă, în așa fel probabil încât interpretarea să fie cea pe care ți-o dorești. Și eu pot să spun 22% este dezinformare. Pentru că eu mă gândesc la alt tip de mesaj. Deci eu când spun mesajele mainstream media într-o mare măsură sunt dezinformare, intru acolo. Când altcineva spune: mesajele suveranștilor sunt dezinformare, tot acolo intră. (…) Pentru că ce spun americanii și așa i-au învățat părinții fondatori, niciun guvern nu e suficient de deștept și de moral încât să-i dai dreptul să-ți spună ce să gândești. Asta e gândirea americană. Lăsați. Cine sunt aia care sunt la guvern până la urmă? Vreți să îi scuturăm puțin pe ăștia care sunt în guvernul României? Cine sunt ei, domnule? Stați un pic că au două clase mai mult ca trenul. Ei nu au dreptul să ne spună ce să gândim. Și filozofia americană este: lasă omul să gândească, are dreptul să greșească. Pentru că nu există om perfect, pentru că toți suntem, după păcat, suntem oameni care am căzut.”, afirmă Dan Dungaciu.
Valentin Stan: Nu este nicio contradicție între Carta ONU, Carta Consiliului Păcii sau legislația Uniunii Europene
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul, prof. univ. dr. Valentin Stan, istoric, jurnalist și analist român, a continuat analiza privind Consiliul Păcii propus de administrația americană. El a susținut că rezervele exprimate la nivel european nu țin de legalitate, ci de o miză politică legată direct de Donald Trump. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Rezervele europene și poziția Consiliului European Profesorul afirmă că nu există nicio incompatibilitate juridică între Carta ONU, Carta Consiliului Păcii și legislația Uniunii Europene. În opinia sa, opoziția europeană are o motivație strict politică. Aderarea la această structură ar însemna o subordonare față de inițiativa lui Donald Trump. Valentin Stan a făcut referire la o declarație a președintelui Consiliului European din 23 ianuarie, în care erau exprimate îndoieli privind compatibilitatea Cartei Consiliului Păcii cu Carta ONU. Stan a susținut că poziția exprimată public ar fi identică cu cea invocată ulterior de Nicușor Dan. Dragii mei, inițiativa Statelor Unite ale Americii, cu care noi avem o relație foarte proastă. (…) Deci ai aflat despre ce e vorba, nu? Păi hai să vedem dacă e așa. Pentru că, dragii mei, noi vom avea mai multe straturi astăzi, că avem timp să vă explicăm în adâncime de unde pleacă povestea, de ce nu ne-am dus, de ce e important sau nu e important demersul american, unde se poziționează Europa, care este, de fapt, substratul acestor poziționări diverse care decelează o schemă de lucru în subsidiar extrem de abrazivă cu asperități ce se cer netezite. Deci, a venit de aici. A nu se înțelege că micuțul ăsta e vreo lumină sau vreun zeu. El execută. Lumina asta a venit de la Merz, Macron, și Leyen. De acolo au venit toate lucrurile astea. El este și el un biet pensionar care are un job și execută. Nu este o contradicție nici cu acea cartă ONU, nici cu legislația Uniunii Europene. Problema, dragul meu, iubitul meu, este de cu totul altă natură. De natură politică. Consiliul Păcii este o structură aproape pe persoană fizică a lui Donald Trump. Băieții ăștia, dacă ar semna pentru ea, s-ar subordona în acest proces de o importanță covârșitoare pentru gestionarea conflictelor din lume unui personaj cu numele lui The Donald.
Valentin Stan: Documentele SRI prezentate CSAT pentru anularea alegerilor menționează că nu există date privind atacatorii sau dacă a fost afectat procesul electoral
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul, prof. univ. dr. Valentin Stan, istoric, jurnalist și analist român, a analizat documentul transmis de Serviciul Român de Informații către Curtea Constituțională, document care aborda tema anulării alegerilor prezidențiale. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Documentul SRI și traseul către Curtea Constituțională Profesorul explică modul în care documentul SRI a fost utilizat instituțional și ce formulări apar în text. El insistă asupra noțiunii de „actor cibernetic statal” și asupra rolului jucat de autoritățile de informații în procesul decizional. Fii atent că asta e grav ce vezi acum. Ce scrie aici? SRI. Ce spunea comisia despre ăștia? Că au făcut un președinte. Îl cheamă Nicușor. Candidatul sistemului, iar sistemul era identificat prin autoritățile de informații. Adică ăștia sunt autoritatea de informații în România. Ce vezi tu aici este documentul furnizat de această autoritate de informații de unde s-a dus frumos la Curtea Constituțională și Curtea Constituțională a anulat alegerile. O să ne mai întâlnim cu acest lucru, această formulare de aici, da? Actor cibernetic statal. Valentin Stan: SRI spune că de fapt habar n-are că Rusia ar fi implicată în așa ceva Valentin Stan atrage atenția asupra contradicției dintre acuzațiile publice și concluziile oficiale ale instituțiilor statului. În context a fost identificat un număr ridicat de atacuri cibernetice, peste 85 de mii. Care au vizat exploatarea vulnerabilităților existenței la nivelul sistemelor informatice de suport pentru procesul electoral. Până aici ești bine? De unde veneau atacurile astea? Au continuat într-un mod susținut, inclusiv în ziua alegerilor și noaptea postalegeri. Pentru lansarea atacurilor au fost utilizate sisteme informatice din peste 33 de țări. Până aici ne-am înțeles? Repetă cele două cifre. 85 de mii de atacuri din 33 de țări. Ăsta-i documentul SRI, uite-l frumos, cu ștampilă. Avem link, deci, 33 de țări, 85 de mii, actor statal, tot ce vrei. Ia vezi tu ce scrie aici, că îți place să citești. (…) Care Rusia? Cum l-ai oprit tu pe Georgescu pentru că a fost atacată România cibernetic de Rusia pentru a fi susținut în felul ăsta Georgescu, atunci când SRI-ul îți spune pe document, în baza căruia Curtea Constituțională a anulat alegerile, că de fapt habar n-are că Rusia ar fi implicată în așa ceva. Ce scrie aici? În prezent nu deținem date certe cu privire la atacatori ori cu privire la afectarea procesului electoral.
Valentin Stan: Documentele NATO, UE și declarațiile lui Blinken citează autoritățile române. Nu prezintă dovezi despre interferența rusă în alegeri
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul, prof. univ. dr. Valentin Stan, istoric, jurnalist și analist, a analizat modul în care au fost folosite public documente și declarații atribuite NATO pentru a justifica anularea alegerilor. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Ce spune, de fapt, textul atribuit NATO Valentin Stan pornește de la o captură prezentată în spațiul public, despre care se afirmă că ar proveni dintr-o poziție NATO. El explică diferența dintre interpretările mediatice și textele oficiale. Captură de la Mihaiță Gâdea, din emisiune. Ce spune aici? Fii atent ca asta zice că e de la NATO. Citește, că o să-ți placă: Această decizie dramatică, fără egal în istoria României de la Revoluția din 1989 împotriva regimului comunist, subliniază natura evolutivă a războiului hibrid, un aspect al căruia include manipularea algoritmică și campaniile de dezinformare cibernetică, care vizează și destabilizează democrațiile. Hai să vedem textul cu ce a spus Rutte, da? Pe care ți l-a dat Mihaiță Gâdea. Atenție. 12 decembrie 2024. Și zice așa. Citesc pe România: Desigur, am văzut ce s-a întâmplat și desigur este foarte ingrijorător. Dar am mai văzut asta înainte. Am văzut în Moldova ce s-a întâmplat acolo cu referendumul european și cu alegerile prezidențiale. Valentin Stan: Cine pe cine a informat? Profesorul analizează cronologic documentele UE și comunicatele Consiliului Nord-Atlantic. El insistă asupra termenului atribuit și asupra faptului că unele instituții nu prezintă dovezi proprii, ci preiau informații furnizate de autoritățile naționale. Ăsta e comunicat, atenție, al Consiliului Nord Atlantic. Nu este o aberație pe care o spune secretarul General. Fii atent ce zice: În 2024, Germania și Republica Cehă, ce au făcut? Au atribuit. Știu ei din serviciile lor secrete ceva ce s-a întâmplat în Germania și Cehia? Nu. E ce spune Germania și Cehia că s-a întâmplat. Inclusiv România. Și ce continua? Aceste atribuiri și țintirea continua a infrastructurii noastre critice? Deci e vorba de atribuiri. Cineva a atribuit. 18 iulie 2025. Ăsta-i raportul UE la care fac ei referire. 5 decembrie 2024. Iar acum autoritățile române… Ce au făcut? Descoperă un efort rus. Păi nu ne-au informat americanii că sunt rușii? Păi ce scrie aici? Cine pe cine a informat? Românii pe americani. Stan se referă la declarațiile oficialilor americani, inclusiv la Antony Blinken. Ce spune? Vrem ca poporul român să facă alegerea corectă, vedem ingerința străină. Atât un tipar care a fost atribuit Rusiei… Stop. Atribuit. Nu le-au dat nimic, mă.