Mihaela Cambei, medalie de aur şi record la Campionatul European de haltere
Mihaela Cambei este din nou în centrul atenție și a reușit o nouă performanță uriașă pentru sportul românesc. Sportiva a luat medalia de aur și a stabilit un record la Campionatul European de haltere. Mihaela Cambei, în vârstă de 23 de ani, este una dintre vedetele care participă la competiția care se desfășoară la Batumi, în Georgia, iar acest lucru se observă și din rezultatele pe care sportiva le-a înregistrat deja. Mihaela Cambei, în vârstă de 23 de ani, este într-o formă de zile mari. Sportiva de la noi din țară se află în această perioadă la Batumi, în Georgia, unde se desfășoară Campionatul European de haltere. Acolo, Cambei, care a semnat cu CS Dinamo București la începutul anului trecut, a obținut deja o medalie de aur și a stabilit un record. Românca, aflată la primul concurs la categoria 53 de kilograme, noua categorie olimpică, a început competiția cu dreptul. Cambei a intrat în concurs la proba de smuls 90 de kilograme și a ridicat haltera fără probleme. Pentru sportiva din Onești a urmat o ratare la 93 de kilograme, dar a reușit să își dovedească valoarea la cea de-a treia încercare, când a ridicat 95 de kilograme. Astfel, cu această performanță și-a asigurat medalia de aur la această probă și a stabilit un nou record european. Mihaela Cambei nu este singura sportivă care reprezintă România la Batumi, în Georgia. Cealaltă sportivă de la noi din țară care concurează la categoria 53 de kilograme, Alexia Diana Șipoș, a încheiat la smuls cu 81 de kilograme. Urmează proba de aruncat, în urma căreia se vor acorda alte medalii, plus cele de la total. Rezultate remarcabile în ultimii ani Mihaela Cambei este, în prezent, cel mai sonor nume din halterele românești, reușind să se impună constant în competițiile internaționale. Sportiva a avut un parcurs impresionant în ultimii ani, bifând trei titluri europene consecutive. După medaliile de aur cucerite în 2023 și 2024, ea și-a reconfirmat valoarea și în 2025, la Campionatele Europene desfășurate la Chișinău, unde a urcat din nou pe cea mai înaltă treaptă a podiumului. Unul dintre cele mai importante momente ale carierei sale a fost la Jocurile Olimpice de la Paris, unde a reușit să obțină medalia de argint la categoria 49 de kilograme. Această performanță are o semnificație aparte, fiind primul podium olimpic din istorie pentru România în haltere feminin. În concurs, Cambei a ridicat 93 de kilograme la proba de smuls și 112 kilograme la aruncat, ajungând la un total de 205 kilograme. Seria rezultatelor de top a continuat și în toamna anului trecut, la Campionatele Mondiale organizate la Førde. Acolo, sportiva a obținut trei medalii: aur la smuls, după o ridicare de 94 de kilograme, și două medalii de argint, la aruncat (114 kilograme) și la total, unde a încheiat cu 208 kilograme. Aceste rezultate confirmă statutul său de lider al halterelor românești și o mențin printre cele mai valoroase sportive din lume în categoria sa.
Campioana olimpică a fost obligată să dea înapoi medalia de aur: Nu este permis!
Patinatoarea americancă Alysa Liu a fost obligată de regulament să dea înapoi medalia de aur pe care a câștigat-o la Jocurile Olimpice de iarnă din 2026. Campioana olimpică, în vârstă de 20 de ani, a obținut două medalii de aur la Milano-Cortina: una în proba individuală și una în competiția pe echipe. Incident cel puțin neobișnuit la Jocurile Olimpice de iarnă 2026. Patinatoarea americancă Alysa Liu a fost nevoită să returneze una dintre medaliile de aur, imediat după ce a câștigat-o. Sportiva în vârstă de 20 de ani s-a impus de două ori la Milano-Cortina: o dată în proba individuală și o dată în competiția pe echipe. Victoria pe care a obținut-o la individual a fost una istorică, deoarece a devenit prima sportivă americană din ultimii 20 de ani care a reușit să câștige aurul olimpic la patinaj artistic feminin. În timp ce sărbătorea triumful, medalia pe care a primit-o s-a desprins de panglică și a căzut pe jos. Astfel, medalia s-a zgâriat și s-a deteriorat vizibil. Alysa Liu a explicat că sărea de bucurie când medalia s-a desprins brusc de la gât și a căzut. Chiar dacă sportiva a precizat că era atașată emoțional de medalia deteriorată și chiar îi plăcea varianta imperfectă a aurului de la Jocurile Olimpice de iarnă 2026, regulile olimpice nu permit păstrarea unei medalii deteriorate. Din acest motiv, oficialii au cerut ca medalia să fie returnată pentru a fi înlocuită cu una nouă. Mai mult de atât, sportiva a precizat că își dorea ca medalia pe care a primit-o inițial să fie reparată, deoarece avea valoare sentimentală pentru ea. Cu toate acestea, a ales să respecte regulile și a predat-o pentru a fi înlocuită cu una nouă. Nu este primul incident de acest gen Alysa Liu nu a fost singura sportivă care s-a confruntat cu această problemă la Jocurile Olimpice de iarnă 2026. Și alți atleți care au triumfat în Italia au precizat că medaliile pe care le-au primit s-au desprins de panglică și s-au deteriorat, imediat după ceremonia de premiere. Organizatorii au precizat că au luat la cunoștință această problemă și că au investigat situația pentru a fi rezolvată și pentru a se asigura că medaliile sunt de calitate și că sportivii primesc premii în stare perfectă, nu cu defecte.
Cât costă o medalie olimpică? Analiza unui broker important arată că evoluția prețului metalelor prețioase se reflectată și pe podiumul Milano Cortina 2026
Jocurile Olimpice de Iarnă Milano-Cortina 2026 se află în plină desfășurare și, pe lângă performanțele sportivilor, valoarea materială a medaliilor olimpice atrage atenția întregii lumi. Motivul nu este creșterea cantității de aur din compoziția medaliilor, care a rămas neschimbată de-a lungul deceniilor, ci evoluția prețului metalelor prețioase. Sunt 17 zile în care se sportivii se luptă pentru a câștiga o medalie de aur într-una dintre cele 116 probe ale Jocurilor Olimpice de Iarnă. În total vor fi acordate 245 de medalii de aur, 245 de medalii de argint și 245 de bronz și, deși medaliile nu sunt realizate din metale prețioase pure, valoarea lor a crescut în ultimii 4 ani, odată cu aprecierea aurului și a argintului. Astfel, în 2026, valoarea materială a unei medalii de aur olimpice reflectă atât compoziția ei, cât și nivelurile actuale ale pieței. „Medalia de aur conține 92,5% argint și este placată cu aproximativ 6 grame de aur pur. Medalia de argint este compusă din 100% argint (aproximativ 550 grame), în timp ce medalia de bronz conține 95% cupru și 5% zinc. Medalia de aur, evaluată la aproximativ 550 de dolari în februarie 2022, a atins o valoare estimată de 1.500 de dolari în februarie 2026, o apreciere de 173%”, spun analiștii XTB. Conform unei analize realizate de brokerul XTB, o medalie olimpică de aur are o greutate de aproximativ 500 de grame și conține circa 6 grame de aur pur, iar restul este format în principal din argint. La cotații de aproximativ 5.000 de dolari pentru o uncie de aur și 76 de dolari pentru o uncie de argint, astfel că valoarea unei singure medalii de aur ajunge la un cost estimat de 2.100-2.200 de dolari. Sursa foto: Fondazione Milano Cortina 2026 Medalia de argint a înregistrat o creștere mai amplă de la 425 de dolari la aproximativ 1.450 de dolari, în raport cu aprecierea de 242% a argintului. De asemenea, medalia de bronz, realizată din cupru și zinc a înregistrat o creștere modestă, de la 4-5 dolari la 5-7 dolari. RECOMANDAREA AUTORULUI: A fost câștigată prima medalie olimpică de aur, la Milano Cortina 2026. Vezi cursa care a impresionat audiența Imagini spectaculoase de la Milano-Cortina: Ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de iarnă a venit cu numeroase surprize. Ce legende au „strălucit“ pe scena de la San Siro
La 41 de ani, supermama a câştigat medalia de aur la Jocurile Olimpice Milano Cortina
Elana Meyers Taylor are cu adevărat o poveste emoționantă pe care o scrie și la Jocurile Olimpice de la Milano Cortina 2026. Sportiva americană, cea mai decorată concurentă din istoria bobului, nu mai câștigase o medalie de 16 ani, iar acum, în Italia, a rupt acest blestem în proba de bob pentru o singură persoană. Și asta nu este tot! Ca a dovedit a fi cu adevărat o „supermum” (n.r. – supermamă), deoarece nu merge nicăieri fără cei doi copii ai săi cu nevoi speciale. La 41 de ani, supermama Elana Myers Taylor a câştigat aurul la Olimpiada de iarnă Sportiva Elana Meyers Taylor scrie în continuare o poveste senzațională în legătură cu cariera sa, de data aceasta la Jocurile Olimpice de iarnă 2026. Cea mai decorată concurentă din istoria bobului, nu mai reușise să pună mâna de 16 ani pe o medalie, dar acum a reușit să „spargă din nou gheața” în proba de monobob. Peste tot, ea este și o supermamă, deoarece nu pleacă nicăieri fără cei doi copii ai săi surzi, potrivit sportal.blic.rs. Fiul cel mare, Niko, s-a născut în 2020, la începutul pandemiei de coronavirus, are sindrom Down și este surd din cauza unei afecțiuni care nu are legătură cu sindromul de care suferă. Fiul ei mai mic, Noah, în vârstă de trei ani, este și el surd. Elana și soțul ei, Rick, care este și el un concurent de bob, au învățat limbajul semnelor după ce s-a născut Nico, iar cei doi îl folosesc acum acasă pentru a comunica cu fiii lor: „Cred că cea mai mare problemă pe care o avem în această societate este că nu îi prețuim pe cei care nu sunt capabili să realizeze la fel de mult. Cred cu tărie că fiecare are valoare, indiferent de ceea ce realizează, și cred că acesta este un mesaj care trebuie răspândit”, a spus recent Meyers-Taylor. Foto: FacebookElana Meyers Taylor Nu pleacă nicăieri fără fiii ei Sportiva de peste Ocean spune că își ia întotdeauna fiii cu ea la competiții și la fel a făcut și acum în Italia: „Ultima cursă a început mult după ora nouă seara. Era mult trecut de ora de culcare. Dar a fost cu adevărat minunat să-i avem aici și să împărtășim acel moment cu ei la linia de sosire”, a spus ea după înmânarea medaliilor. Colega ei din echipa națională a SUA, Kelly Humphreys, în vârstă de 40 de ani, care a sărbătorit medalia alături de fiul ei, Alden, a câștigat bronzul la monobob. Atât Myers-Taylor, cât și Humphreys speră că femeile de pretutindeni au văzut succesul lor pe pista de bob și au învățat astfel o lecție: „A fi mamă nu înseamnă că trebuie să renunți la visele tale”. „De câte ori am auzit că dacă ai copii și împlinești 40 de ani, totul merge prost. Eu și Elana putem fi dovada că acest lucru nu este adevărat. Cu siguranță arată diferit față de când ai 20 de ani, dar asta nu înseamnă că nu poți ajunge pe podium”, a spus Kelly Humphreys, campioana la monobob la Jocurile Olimpice de la Beijing.
SURPRINZĂTOR. Medaliile de aur de la Jocurile Olimpice Milano sunt făcute, de fapt, 98,5% din argint: cât costă o bucată!
Medaliile de aur pe care sportivii le primesc la Jocurile Olimpice de iarnă 2026 sunt făcute, de fapt, în proporție de 98.5% din argint, iar valoarea lor este mult mai mică decât iubitorii sportului s-ar fi așteptat. Conform prețurilor pe care metalele prețioase le au în prezent, o medalie pe care sportivii o primesc pentru ocuparea primei poziții pe podium la Milano-Cortina valorează aproximativ 2.500 de dolari. În această perioadă, în Italia se desfășoară Jocurile Olimpice de iarnă 2026, unde mii de sportivi se întrec în încercarea de a obține o medalie. Cei care ocupă primul loc pe podium primesc „aurul”, iar medalia care le este pusă la gât este făcută, de fapt, în proporție de 98.5% din argint. „Medalia de aur a Jocurilor Olimpice din 2026 este în mare parte din argint! Medalia de aur a lui Milano Cortina este de 500 de grame de argint, cu aproximativ 6 grame de aur pur deasupra. La prețurile metalelor de astăzi, materiile prime ajung la aproximativ 2.500 de dolari. Dacă ar fi aur masiv la aceeași greutate, ar valora aproximativ 82.550 de dolari, iar ultima dată când s-a întâmplat asta a fost în 1912. Aurul este semnul primului loc, iar semnificația va depăși întotdeauna valoarea topirii”, notează cei de la Wealth. Conform sursei menționate anterior, ultima oară când medaliile au fost confecționate doar din aur a fost în anul 1912, la Jocurile Olimpice de vară de la Stockholm, din Suedia, când competiția s-a desfășurat în perioada 5 mai – 27 iulie. Detalii despre Jocurile Olimpice de iarnă 2026 Cea de-a XXV-a ediție a Jocurilor Olimpice de iarnă are loc în perioada 6–22 februarie 2026, în Italia, la Milano-Cortina. Aici, peste 3.500 de sportivi din 93 de țări concurează pentru cele 195 de medalii puse în joc, la 16 discipline sportive olimpice. Întrecerile Milano Cortina 2026 se dispută în opt localități – Antholz (biathlon), Bormio (schi alpin și schi alpinism, care își va face debutul olimpic), Cortina d’Ampezzo (bob, curling, skeleton, schi alpin, sanie), Livigno (schi freestyle, snowboarding), Milano (patinaj artistic, hochei pe gheață, patinaj viteză, short-track), Predazzo (schi sărituri, combinată nordică), Tesero (schi fond, combinată nordică). Ceremonia de deschidere a avut loc la Milano, iar cea de închidere va avea loc la Verona.
Suma astronomică pe care o țară o oferă oricărui sportiv care ia medalie de aur la Jocurile Olimpice de la Milano
În această perioadă, în Italia, la Milano-Cortina, se desfășoară Jocurile Olimpice de iarnă 2026, iar o țară este gata să ofere o sumă incredibilă de bani singurului ei sportiv, în cazul în care va reuși să obțină o medalie de aur. Conform informațiilor apărute, se pare că Singapore este gata să îl plătească regește pe schiorul Faiz Basha, dacă acesta va reuși să pună mâna pe aurul olimpic. Ce sumă poate primi singurul sportiv care reprezintă Singapore în Italia Cea de-a XXV-a ediție a Jocurilor Olimpice de iarnă are loc în perioada 6–22 februarie 2026, în Italia la Cortina-Milano. Acolo, peste 3.500 de sportivi din 93 de țări concurează pentru 195 de medalii, la 16 discipline sportive olimpice. Pentru unii dintre ei, miza este una uriașă, întrucât o medalie de aur le poate aduce în cont sume astronomice de bani. Singapore este gata să îl plătească regește pe singurul sportiv care reprezintă țara în Italia, în cazul în care va reuși să obțină o medalie de aur. Conform informațiilor oferite de USA Today, se pare ca Singapore conduce clasamentul țărilor care vor plăti cele mai mari bonusuri sportivilor care obțin rezultate importante în Italia. În cazul în care va obține aurul olimpic, Faiz Basha, schior care concurează în probele de slalom și slalom uriaș, va încasa nu mai puțin de 788.000 de dolari, mai precizează sursa menționată anterior. Cu toate acestea, totul pare doar un vis pentru acesta, având în vedere că este primul schior din Singapore care concurează într-o probă pe zăpadă la Jocurile Olimpice de iarnă. Alte țări care plătesc sume uriașe Pe lângă Singapore, mai există și alte țări care sunt gata să își răsplătească sportivii cu sume uriașe de bani. De exemplu, Hong Kond oferă 767.000 de dolari pentru o medalie de aur, Italia oferă 213.000 de dolari, Polonia plătește 211.000 de dolari, în timp ce Slovenia le oferă sportivilor medaliați cu aur câte 162.000 de dolari. Chiar și bulgarii bagă mâna adânc în buzunare și oferă câte 152.000 de dolari celor care obțin medalii de aur. Cele mai mici bonusuri vor fi primite de campionii din Noua Zeelandă (3.000 de dolari), Australia (14.000 de dolari), Danemarca (15.000 de dolari), Canada (18.000 de dolari), Austria (23.000 de dolari), Olanda (35.000 de dolari), Germania (35.000 de dolari) și SUA (37.000 de dolari). Întrecerile Milano Cortina 2026 se dispută în opt localități – Antholz (biathlon), Bormio (schi alpin și schi alpinism, care își va face debutul olimpic), Cortina d’Ampezzo (bob, curling, skeleton, schi alpin, sanie), Livigno (schi freestyle, snowboarding), Milano (patinaj artistic, hochei pe gheață, patinaj viteză, short-track), Predazzo (schi sărituri, combinată nordică), Tesero (schi fond, combinată nordică). Ceremonia de deschidere a avut loc la Milano, iar cea de închidere va avea loc la Verona.
Cristina Halep, nepoata Simonei Halep, performanță extraordinară la gimnastică ritmică! A luat 4 medalii
Cupa Balcanică de gimnastică ritmică de la Belgrad s-a încheiat performanță extraordinară a Cristinei Halep, nepoata Simonei Halep. Legitimată la CSS 1 Constanța, Cristina Halep a urcat de 4 ori pe podium la Cupa Balcanică de la Belgrad. Nepoata Simonei Halep a câștigat aurul la minge, argintul la individual compus și la panglică și bronz la cerc. Componentă a lotului național de senioare al României, Cristina Halep este una dintre sportivele de mare perspectivă din gimnastica ritmică de la noi din țară. „Felicitări, Cristina, pentru performanțele extraordinare! Mult succes la Cupa României, competitie ce va avea loc la în data de 2 noiembrie, la București și la care vor participa cele mai bune 6 gimnaste la nivel național!”, a transmis CSS 1 Constanța, pe facebook. La Campionatul Balcanic, CSM Cluj-Napoca a câștigat 6 medalii (4 de aur, una de argint și una de bronz), CSM Arad a luat 3 (două de aur și una de argint), iar CSS Unriea Iași 3 (două de argint și una de bronz). De asemenea, la Cupa Balcanică, CSS Unirea Iași a câștigat 5 medalii (două de aur, una de argint, două de bronz), iar CSS 1 Constanța 4, toate ajungând la gâtul Cristinei Halep, În noiembrie, nepoata Simonei Halep va participa la Cupa României, competiție care va avea loc la București și va reuni cele mai bune gimnaste ale României. Momentele groaznice prin care a trecut Cristina Halep în mai 2024 Cristina Halep face gimnastică ritmică de la 6 ani și visează ca într-o zi să ajungă și ea campioană. În vârstă de 15 ani, ea a spus care este marele vis la care muncește. „Să ajung la Jocurile Olimpice. Gimnastica face parte din copilăria mea și îmi place. La Cupa Irina Deleanu am luat două medalii de aur. Gimnastica face parte din copilăria mea și îmi place. La Cupa Irina Deleanu am luat două medalii de aur”, a declarat Cristina Halep. Ea a spus că mult mai celebra ei mătușă o felicită și susține la fiecare concurs și este conștientă de faptul că nu poate ajunge sus peste noapte, dar cu ambiție și muncă va reuși. Nu doate au fost frumoase pentru Cristina Halep. Oficialii Federației Române de Gimnastică Ritmică au suspendat-o pe viață pe antrenoarea Maria Gîrbea, după ce au apărut imagini video în care o trăpgea de păr chiar pe nepoata Simonei Halep. Filmulețul a fost făcut în mai 2024, iar în ianuarie 2025 6 colege ale Cristinei Halep au povestit chinurile la care au fost supuse, într-un videoclip postat pe YouTube de Asociația Română pentru Apărarea Drepturilor Sportivilor (ARADS).
Japonezul zburător! Hashimoto Daiki a câştigat aurul la individual compus pentru a treia oară consecutiv la Campionatele Mondiale de Gimnastică
Japonezul Hashimoto Daiki câștigă a câștigat medalia de aur la la individual compus masculin pentru a treia oară consecutiv la Campionatele Mondiale de Gimnastică Artistică de la Jakarta. Niponul este doar al doilea sportiv care are în palmares trei titluri mondiale la rând și primul de la seria de șase titluri consecutive a compatriotului său Uchimura Kohei. Gimnastul asiatic a câștigat medalia de aur la individual compus masculin la Campionatele Mondiale de Gimnastică din 2025 de la Jakarta, în Indonezia, potrivit olympics.com. Niponul a obținut un scor total de 85,131, peste Zhang Boheng din China (84,333), care a câștigat argintul. Elvețianul Noe Seifert (82,831) a fost surprinzătorul medaliat cu bronz. Hashimoto și-a adăugat astfel al treilea titlu mondial consecutiv la individual compus, după ce a câștigat anterior aurul în 2022 și 2023. Succesul de acum vine după ce o cădere în finala Jocurilor Olimpice de vara trecută de la Paris 2024 l-a costat un loc pe podium. „Sunt foarte fericit că am câștigat Campionatele Mondiale de astăzi, mai ales pentru că nu am putut câștiga medalia de aur la individual compus la Paris anul trecut”, a declarat Hashimoto. Foto: Mediafax Foto Luptă palpitantă în finală Finala de miercuri a fost una incredibilă. S-au luptat pentru supremație Hashimoto, campionul olimpic de la Tokyo 2020, Zhang, medaliatul cu aur la individual din 2021, și campionul olimpic en-titre, Oka Shinnosuke. Mai mereu, cei trei au fost separați de mai puțin de jumătate de punct. Hashimoto a condus după două probe, dar Oka a ajuns pe primul loc după patru probe, însă în a cincea rotație, Oka a ratat o combinată la sol, aparatul unde a avut dificultăți atât la antrenament, cât și în prima zi de competiție. Eroarea l-a costat șansa de a-și consolida titlul olimpic la această ediție a Campionatelor Mondiale. Japonezul a revenit în frunte. A fost primul care a început și a avut un exercițiu foarte bun la paralele, notat cu 14,433. De partea cealaltă, Zhang a părut ezitant de la începutul exercițiului, iar nota sa de 13,933, l-a propulsat pe Hashimoto cu un avantaj de 0,398 înainte de rotația finală. Cu titlul pe masă, Hashimoto a reușit 14.700 la bara în ultima probă și și-a asigurat astfel medalia de aur. „A fost o luptă foarte grea și strânsă până la final, dar am avut încredere în mine și am reușit să rămân concentrat asupra evoluției mele. Cred că această încredere în mine a dus la rezultatul final, iar când am atins bara la final, a fost o senzație uimitoare”, a concluzionat sportivul nipon.
Mihaela Cambei e campioană mondială
Halterofila română Mihaela Cambei a câștigat medalia de aur în Norvegia, dar și-a trecut în cont și două medalii de argint. Legitimată la Dinamo, Cambei a obţinut aurul la smuls, cu 94 kg, şi argintul la aruncat (114 kg) şi la total (208 kg). Aur și două medalii de argint pentru Mihaela Cambei la Campionatul Mondial Campionatul Mondial de haltere are loc în Norvegia, la Forde, până pe 11 octombrie. Prima româncă intrată în concurs a fost Mihaela Cambei, la categoria 53 kg. Ea a urcat pe cea mai înaltă treaptă a podiumului la stilul smuls, cu 94 kg, nou record european. De asemenea, a câștigat medalia de argint la aruncat, 114 kg, și a câștigat argintul și la total (208 kg). La Jocurile Olimpice de la Paris din vara anului trecut, Cambei a cucerit argintul la categoria 49 kg. În primăvară, ea a devenit campioană europeană la aceeași categorie, iar de atunci a decis să treacă la 53 kg, în condițiile în care forul mondial și CIO au discuții pentru păstrarea halterelor în programul olimpic la Los Angeles 2028 și extinderea numărului de categorii. „Performanţă extraordinară în condiţiile în care este prima ei participare la noua categorie 53 kg!”, notează CS Dinamo pe Facebook. Rezultatele obținute de sportivii din Commonwealth nu sunt considerate oficial valabile pentru titlul mondial Medaliile de aur la aruncat şi total au fost câştigate de Hyon Gyong Kang, din Coreea de Nord, sportivă care a obținut medalia de argint la smuls. De atlfel, Coreea de Nord a făcut legea până acum la Campiontul Mondial de haltere din Norvegia. La categoria 48 de kilograme, Ri Song-gum a luat aurul la smuls cu 91 de kilograme, dar asta nu a fost tot. A aruncat 122 de kilograme, nou record mondial, și, pe cale de consecință, a terminat prima la total, cu 213 kilograme, cea mai bună performanță din istorie. Thailandeza Thanyathon Sukcharoen a luat argintul la smuls și bronzul la total, Mirabai Chanu, din India, a câștigat bronzul la smuls și argintul la aruncat și total, iar chinezoaica Li Shumiao a terminat a treia la smuls, fără să prindă podumul la total. De menționat că sportivii care reprezintă Commonwealth-ul concurează la Campionatul Mondial de la Forde doar pentru calificarea la ediția cu numărul 23 a Jocurilor Commonwealth-ului, care va avea loc la Glasgow din 2026, iar rezultatele lor nu sunt considerate oficial valabile pentru titlul mondial. Este vo0rba despre Anglia, Țara Galilor, Scoția, Irlanda de Nord, Dependențele Coroanei Britanice (Jersey, Guernsey și Insula Man) și Teritoriile Britanice de peste mări, aflate sub jurisdicția Federației Britanice de Haltere, dar nerecunoscute de IWF. Sportivii belaruși și ruși participă la campionate sub denumirea de Sportivi Neutri Individuali (AIN) din cauza sancțiunilor impuse pentru invazia Ucrainei de către Rusia. Din acest motiv, forul mondial nu include medaliile câștigate de ei în numărătoarea oficială a distincțiilor.
Gimnasta Denisa Golgotă a luat medalia de aur
Românca Denisa Golgotă a urcat pe cea mai înaltă treaptă a podiumului, în finala de la sol a Cupei Mondiale de la Szombathely. Denisa Golgotă a primit cea mai mare notă în finala de sol Cupa Mondială de la Szombathely, la fel ca în calificări, câștigând medalia de aur. Gimnasta română Denisa Golgotă a obţinut medalia de aur în finală la sol, la Cupa Mondială de la Szombathely, probă în care Ella Creţu Oprea şi Anamaria Mihăescu nu au reulit să treacă de calificări. Golgotă, care în timpul pandemiei de covid-19 a vrut să se retragă, a primit 12,750, notă care i-a permis să se claseze pe primul loc, la fel ca în calificări, dar în acea fază a competiției a primit mai mult, 13,400. Podiumul a fost completat de sportivele braziliene Julia Soares (12,550) şi Julia Coutinho (12,250). La FIG World Challenge Cup 2025 de la Szombathely, gimnastele tricolore au fost însoţite de antrenorii Corina Moroşan şi Florin Cotuţiu. În competiţie au fost înscriși sportivi din nu mai puțin de 40 de ţări. Maghiara Lili Czifra a participat „hors concours”, doar cu exerciții demonstrative Întrecerea din orașul maghiar a fost ultima etapă de Cupă Mondială din acest an, iar la start s-au aliniat sportivi care își continuă pregătirea pentru Campionatul Mondial ce va avea loc între 19 și 25 octombrie, la Jakarta, în Indonezia. Ungaria a fost reprezentată, printre alții, de Krisztofer Meszaros, Zoja Szekely și Lili Czifra. Aceasta din urmnă, însă, a participat doar „hors concours”, cu probe demonstrative doar în calificări. Campionii olimpici Artem Dolgopyat din Israel și Eleftherios Petrounias din Grecia au ajuns și ei la etapa din Ungaria, la fel ca braziliencele Flavia Saraiva și Julia Soares, ultima fiind învinsă de Denia Golgotă în finala de la sol. Calificările la toate cele șase aparate masculine și la cele patru aparate feminine au loc vineri. Formatul standard al finalelor a fost respectat: sol masculin, cal cu mânere, inele, sărituri feminin și paralele inegale sâmbătă, iar a doua zi s-a concurat la sărituri masculin, paralele, bară fixă, plus bârnă și sol feminin. Maghiarul Krisztofer Meszaros a câștigat cel puțin un titlu la Szombathely la fiecare dintre ultimele trei etape de Cupă Mondială, iar anul trecut a fost campion la sol și bară. Aureolate cu titlurile naționale la sol, respectiv, bârnă, Saraiva și Soares și-au făcut, la Szombathely, prima apariție internațională după Jocurile Olimpice de anul trecut de la Paris. Toți cei care au concurat în orașul magjhiar, listă de pe care nu au lipsit campionul mondial la bară din 2019, Arthur Mariano, Caio Souza, argentinianul Daniel Villafane sau turcul Ferhat Arican, vizează titlurile mondiale la competiția din Indonezia.