Etichetă: MEDALIE DE AUR

CE PERFORMANȚĂ! Aur european pentru gimnasta Aniela Tudor, la Zagreb

Gimnastica românească se mândrește cu o nouă performanță istorică, reușită de tânăra Aniela Tudor (15 ani). Aceasta a cucerit medalia de aur în finala probei de sărituri din cadrul Campionatului European destinat junioarelor. Fiind unica reprezentantă a țării noastre în această fază a competiției desfășurate la Zagreb, Croația, succesul ei devine și mai impresionant. Nicio altă sportivă nu a mai reușit să ajungă în finalele pe aparate, nici măcar la nivel de senioare. La nivel de echipe, junioarele s-au clasat pe poziția a 12-a. În schimb, senioarele au terminat pe 11, asigurându-și calificarea la Campionatul Mondial din toamnă. Performanță uriașă la Campionatul European de la Zagreb. Aniela Tudor a cucerit medalia de aur În finala probei de sărituri, Aniela Tudor a avut două execuții impecabile, motiv pentru care a obținut o medie de puncte pe măsură: 13,383. Rezultatul are o importanță majoră atât pentru gimnastica din România, cât și pentru tânăra legitimată la Dinamo București, ținând cont că se află la începutul carierei internaționale. Argintul i-a revenit rusoaicei Daria Mironova, înscrisă în competiție sub steag neutru (13,166), în timp ce franțuzoaica Lilou Marliac a prins poziția a treia și, implicit, bronzul (13,133). „AUR EUROPEAN PENTRU ROMÂNIA! ANIELA TUDOR ESTE CAMPIOANĂ EUROPEANĂ LA SĂRITURI!  Performanță extraordinară la Campionatele Europene de la Zagreb! Aniela Tudor cucerește titlul continental și medalia de aur în finala junioarelor la sărituri, după două execuții impecabile care au dominat clasamentul de la un capăt la altul! Cu mult curaj, precizie și stăpânire de sine, Aniela a obținut o medie victorioasă de 13.383 puncte: • Săritura 1: 13.200 (D: 4.4 | E: 8.800) • Săritura 2: 13.566 (D: 4.8 | E: 8.766) PODIUMUL FINALEI LA SĂRITURI (JUNIOARE): • 1. Aniela Tudor (ROU) – 13.383 • 2. Daria Mironova (WG2) – 13.166 • 3. Lilou Marliac (FRA) – 13.133 Suntem extrem de mândri de tine, Aniela! Este o victorie meritată, rodul unei munci neobosite și al unei pasiuni uriașe pentru gimnastică. Imnul României răsună astăzi la Zagreb datorită ție! Felicitări din toată inima Anielei, antrenorilor, colectivului tehnic și tuturor celor care au contribuit la această realizare de excepție a noii generații! Mulțumim, Aniela! Hai, România!”, a transmis Federația Română de Gimnastică, prin intermediul rețelelor de socializare. Sabrina Voinea a dezamăgit la sol La nivel de senioare, speranțele României se îndreptau în mod special spre Sabrina Voinea (19 ani), dar aceasta a obținut doar locul 13 în calificările de la sol, proba sa preferată, iar la bârnă a ocupat poziția cu numărul 23. Țara noastră a fost repartizată în Subdiviziunea a 5-a, primind următoarele note: Sol – Daria Tănasă 12,266, Alexia Blănaru 12,366, Sabrina Maneca-Voinea 12,966, Maria Ceplinschi 12,733 Sărituri – Daria Tănasă 12,800, Alexia Blănaru 13,400, Sabrina Maneca-Voinea 12,766, Maria Ceplinschi 12,966

Să nu uităm”. Cine i-a scris cele trei cuvinte Anei-Maria Brînză la 10 ani după istoricul aur olimpic de la Rio de Janeiro

Marți, 11 august 2026, Dan Podeanu (74 de ani) i-a scris doar trei cuvinte Anei-Maria Brînză (41) pentru a-i aduce aminte de un eveniment istoric. În urmă cu fix 10 ani, la Jocurile Olimpice Rio de Janeiro 2016, echipa României de scrimă, din care a făcut parte și Ana Maria Brânză, a cucerit mult râvnitul aur. Ana Maria Brînză a revenit cu o postare comemorativă pe platformele de socializare, după ce a fost „trasă de mânecă” de antrenorul Dan Podeanu Pe 24 iulie 2026, în urmă cu aproximativ trei săptămâni, Ana Maria Brînză a realizat o postare emoționantă pe platformele de socializare, pentru a celebra 5 ani de la medalia olimpică de la Tokyo. Atunci a cucerit argintul la scrimă individual, medalie pe care și-o adjudecase și în 2008, la Jocurile Olimpice de la Beijing. Însă, succesul de la Tokyo a fost copleșitor din punct de vedere emoțional, deoarece în Japonia a partcipat la ultima ei Olimpiadă. Revenind mai aproape de prezent, marți, pe 11 august, Ana Maria Brînză a fost „trasă de mânecă” virtual de Dan Podeanu, antrenorul care a contribuit într-o bună măsură la succesele ei din scrimă. Podeanu a ținut să îi aducă aminte că fix ieri s-au împlinit 10 ani de la momentul în care ea și colegele din naționala de scrimă au cucerit aurul la Jocurile Olimpice Rio de Janeiro 2016. Cel mai probabil, Dan Podeanu a vrut să citească o nouă postare comemorativă, plină de emoție, în stilul caracteristic Anei-Maria Brînză. Iar legendara campioană a României i-a făcut pe plac, după cum se poate citi mai jos: „«Să nu uităm» atât mi-a scris astăzi domnul Podeanu. Și n-am uitat. Au trecut 10 ani de când patru fete, alături de oamenii care au crezut în ele, au urcat împreună pe cea mai înaltă treaptă a podiumului olimpic. Dincolo de aur, îmi amintesc drumul până acolo, anii de muncă, zilele bune și cele în care nimic nu părea să iasă (și au fost câteva) Încrederea pe care ne-am împrumutat-o unele altora atunci când ne lipsea, dar și oamenii care au rămas lângă noi și au continuat să creadă că se poate. Poate că asta înseamnă, până la urmă, o echipă: Să nu fii niciodată singur în drumul spre un vis! Astăzi mă uit la imaginile astea cu bucurie, cu puțină nostalgie și, mai ales, cu recunoștință pentru toți cei care au pus câte ceva din ei în povestea noastră. Pentru cei care au crezut că cea mai înaltă treaptă a podiumului nu e chiar atât de sus încât să nu putem ajunge la ea. Și poate cel mai important motiv pentru care merită să nu uităm se află în ultima fotografie. Dați swipe până la final. Pentru că poveștile campionilor nu ar trebui să rămână doar amintiri frumoase. Ar trebui să le dea celor care vin după noi curajul să viseze mai mult, să încerce și să creadă că pot ajunge mai sus. Poate chiar acolo unde noi n-am ajuns. 10 ani. Rio de Janeiro, 11 August 2016”, a scris Ana Maria Brînză pe pagina sa de Instagram, în dreptul unui lung colaj cu fotografii realizate acum fix un deceniu. Ana Maria Brînză are trei medalii olimpice în palmares Așa cum am precizat mai sus, Ana Maria Brînză are trei medalii olimpice în palmares, două de argint la scrimă individual, Beijing 2008 și Tokyo 2021, și una de aur la scrimă pe echipe, Rio de Janeiro 2016. De asemenea, se poate mândri cu 7 medalii obținute la Campionatele Mondiale de scrimă, între care două de aur, ambele pe echipe, în 2010 și 2011. Iar la Campionatele Europene de scrimă, legendara fostă sportivă a cucerit nu mai puțin de 12 medalii, dintre care 7 de aur (6 pe echipe și una la individual, Zagreb 2013).

Ștefania Uță, AUR la Campionatul Mondial U20, la 400 m garduri! Victorie ISTORICĂ și FABULOASĂ, cu nou record național pentru românca minune

Ștefania Alexandra Uță (18 ani) a câștigat medalia de AUR la Campionatele Mondiale de atletism U20 de la Oregon, la 400 m garduri și a stabilit un nou record național! Sportiva din România a condus cursa pe care a încheiat-o în 55.33 secunde de la început până la final și a obținut o victorie istorică! Ștefania Alexandra Uță a cucerit medalia de AUR la Campionatele Mondiale de atletism U20 de la Oregon, la 400 m garduri! Sportiva a stabilit un nou record național, după ce a încheiat cursa pe care a condus-o de la început până la final în 55.33 secunde. Atleta nu a avut prea multe emoții și, așa cum am menționat anterior, a stabilit un nou record național, dar și un nou record al competiției. Reamintim că Ștefania Uță s-a calificat azi noapte în finală, după ce și-a câștigat fără emoții seria, dar a stabilit al patrulea timp per total. Această performanță istorică vine la doar un an după ce sportiva a cucerit medalia de aur la Europenele U20. Atunci, stabilea un record național, cu un timp de 55.55 secunde. Alături de româncă, pe podium s-au clasat Tumi Ramokgopa, din Africa de Sud, cu timpul de 55,88 secunde (n.r. un nou personal best), și grecoaica Elenia Iakovaki, care a încheiat cursa în 55,99 secunde. De menționat este că România participă la Campionatele Mondiale U20 din Statele Unite cu o delegație care este formată din 11 atleți. Înainte de performanța uriașă obținută de Ștefania Uță, cea mai bună clasare a României era obținută de Ștefan Alexandru Ciobanu, care a încheiat pe poziția a opta a clasamentului la aruncarea greutății. Clasamentul cursei de 400 m garduri 1. Ștefania Uță – 55,33 secunde 2. Tumi Ramokgopa – 55,88 3. Elenia Iakovaki – 55,99 4. Mariam Kareem – 56,27 5. Rebekka Feirle – 56,39

Cătălin Preda a luat aur pentru România la Campionatele Europene de Natație

Sportivii români au început deja să scrie istorie la Campionatele Europene de Natație, desfășurate la Paris. Cătălin Preda (35 de ani) a obținut medalia de aur în finala de high diving (sărituri în apă de la 20 de metri). Nu este pentru prima dată când țara noastră reușește să impresioneze în această probă. S-a întâmplat și la ediția din 2022, găzduită de Roma, grație lui Constantin Popovici (37 de ani), care a cucerit titlul european, dar și aceluiași Cătălin Preda, care s-a întors acasă cu argintul. Un an mai târziu, ei aveau să triumfe și în cadrul Campionatelor Mondiale de la Fukuoka, Japonia, ocupând primele două trepte ale podiumului. Aurul îi revenea lui Popovici, în timp ce colegul său primea tot medalia de argint. La Paris, ziua decisivă a început cu emoții pentru Cătălin Preda, căci s-a clasat pe locul al patrulea după primele două manșe, dar a recuperat în cea de-a treia, urcând pe ultima treaptă a podiumului, cu 266 de puncte. A urmat runda finală, în care a mizat pe o săritură cu gradul de dificultate 5,2. Execuția a fost atât de reușită încât i-a adus 411,60 puncte și titlul european. De cealaltă parte, Constantin Popovici a ratat, din păcate, ultima săritură, așa că a trebuit să se mulțumească doar cu poziția a șaptea și 325,4 puncte, deși s-a aflat pe trei după primele două manșe. Cei doi reprezentanți ai României sunt însoțiți la Paris de antrenorii Adrian Gavriliu şi Florin Avasiloae. De asemenea, din delegație face parte kinetoterapeuta Angela Passenbrunner. David Popovici: „A început adrenalina” Cât de curând, David Popovici va intra în bazinul de la Paris, mai întâi în proba de 100 metri liber, cu un obiectiv cât se poate de clar: să doboare recordul mondial. „Îmi era dor de o competiție din asta, mai importantă. Îmi fierbe un pic sângele. Uneori este mai important, depinde de concurenții din interiorul competiției. Acum sunt foarte importanți, acum au revenit și rușii în competiție, li s-a ridicat restricția. Știu ce am făcut în bazin în antrenament, știu ce s-a petrecut în sală, știu munca depusă, dar rezultatul final vreau să fie o surpriză, că e record mondial sau altceva. Voi concura la 100 și 200 de metri, probele mele individuale, și e posibil să înotăm ștafetă. (n.r. Cum o să fie la Paris cu cele 8 kg de mușchi puse pe el) O să fie tare, o să fie un concurs rapid, puternic. De abia aștept, adică a început adrenalina aia, abia aștept să concurez alături de colegii și prietenii mei”, a spus înotătorul român, înainte de a pleca spre capitala Franței.

Rezultate de excepție pentru elevii români la Olimpiada Internațională de Matematică: o medalie de aur, trei de argint şi două de bronz

Elevii români au obținut rezultate remarcabile la Olimpiada Internațională de Matematică 2026, desfășurată la Shanghai, în China. Echipa României a cucerit o medalie de aur, trei medalii de argint și două de bronz. Anunțul a fost făcut luni de Ministerul Educației, care a felicitat membrii echipei pentru performanțele obținute în cadrul uneia dintre cele mai prestigioase competiții școlare din lume. „O medalie de aur, trei de argint şi două de bronz pentru România, la Olimpiada Internaţională de Matematică 2026! Bravo, David-Vlad Mărghidan, Liceul Internaţional de Informatică Bucureşti, medalie de aur; Mihai Alexandru Ardelean, Colegiul Naţional «Onisifor Ghibu» Oradea, judeţ Bihor, medalie de argint; Radu Ionuţ-Stoleriu, Colegiul Naţional «Emil Racoviţă» Iaşi, medalie de argint; David Ghibu, Liceul Internaţional de Informatică Bucureşti, medalie de argint; Emanuel Mazăre, Colegiul Naţional «Alexandru Odobescu» Piteşti, Argeş, medalie de bronz; Andrei Vila, Liceul Internaţional de Informatică Bucureşti, medalie de bronz”, a scris Ministerul Educaţiei, luni, într-o postare pe Facebook. Echipa României a fost coordonată de conf. univ. dr. Cătălin Gherghe, de la Facultatea de Matematică și Informatică a Universității din București, în calitate de lider al lotului. Din echipa de coordonare au mai făcut parte lectorul Mihai Chiș, de la Facultatea de Informatică din Timișoara, în rol de deputy leader, și Lucian Țurea, reprezentant al Societății de Științe Matematice din România. Cea de-a 67-a ediție a Olimpiadei Internaționale de Matematică s-a desfășurat în perioada 10-21 iulie, la Shanghai, și a reunit 666 de concurenți din peste 120 de țări. La nivelul Ministerului Educației și Cercetării, coordonarea participării României a fost asigurată de Direcția Olimpiade, Concursuri, Parteneriate și Educație Extrașcolară, prin profesoara Elisabeta Ana Nagy, inspector MEC. Ministerul Educației a precizat că susține participarea loturilor naționale la competițiile internaționale prin acoperirea taxelor de participare, a cheltuielilor de deplasare și a diurnelor, dar și prin organizarea etapelor locale, județene și naționale care preced olimpiadele internaționale.

Sabrerii români au câștigat argintul european după finala cu scandal împotriva Ungariei

22:46 Scandal imens la finala CE de scrimă, în proba de sabie Pentru România au concurat Radu Niţu, Vlad Covaliu și Răzvan Ursachi, iar Ungaria a fost reprezentată de Andras Szatmari, Krisztian Rabb și marele Aron Szilagy. România s-a aflat în avantaj după fiecare din primele 7 relee, conducând cu 5-2, 10-5, 15-12, 20-18, 25-24, 30-27 și 35-34. După ce a câștigat precedentele două relee, fiul președintelui COSR nu s-a regăsit și a cedat cu 3-6, astfel că Ungaria conducea cu 40-38. Practic, Nițu și Rabb au luptat pentru aurul continental. Românul a condus cu 4-1, iar la 5-3 fiecare dintre sportivi avea nevoie de două tușe pentru ca echipa lui să devină campioană. Le-a câștigat maghiarul, dar cu mare scandal, fiind nevoie de fiecare dată de intervenția arbitrilor la monitor, pentru a revedea reluările. România își adjudecă medalia de argint, după ce anul trecut a câștigat bronzul mondial. Echipa masculină de sabie a României va disputa finala Campionatului European de Scrimă din Franța, după ce a eliminat în penultimul act chiar formația gazdă. „Tricolorii” au început ezitant confruntarea cu Franța, fiind conduși după primele 3 relee, dar au revenit senzațional și s-au impus cu 45-42. Performanță de senzație pentru sabrerii români! Vor lupta cu Ungaria pentru aurul continental România luptă pentru aur la sabie în finala Campionatului European de Scrimă de la Antony, în Franța! Adversară îi este puternica formație a Ungariei. Francezii au condus în primele trei relee, dar Vlad Covaliu, Radu Nițu, Răzvan Ursachi și George Dragomir au revenit spectaculos pe tabelă și au câștigat cu 45-42. În marea finală, adversara României va fi Ungaria, care a învins Italia cu 45-36. Anterior, în sferturi, România nu a dat nicio șansă Rusiei, de care a dispus cu 45-27. Tricolorii au controlat confruntarea de la început până la sfârșit, Echipa țării noastre este medaliată cu bronz la competiția mondială care a avut loc anul trecut, la Tbilisi, după ce a învins Japonia în finala mică. Va fi a doua medalie pentru delegația țării noastre, după cea de bronz câștigată de Dragomir în proba individuală de sabie. Toți cei 4 „tricolori” care au luat startul au trecut de grupe și au intrat pe tabloul principal. Cel mai bun parcurs l-a avut Dragomir, care a urcat pe treapta a treia a podiumului. El a intrat direct în turul al doilea, iar până în semifinale a trecut de spaniolul Santiago Madrigal (15-7), georgianul Sandro Bazadze (15-13) și maghiarul Krisztian Rabb (15-14). În penultimul act, sportivul legitimat la CSM Unirea Slobozia l-a înfruntat pe favoritul gazdelor, francezul Jean-Philippe Patrice. Românul a cedat cu 7-15, după un meci care a fost dominat fără niciun fel de probleme de sportivul din Hexagon. La floretă feminin, toate cele 3 sportive din România au fost învinse în turul secund La rândul lui, Ursachi a trecut în primul tur de azerul Murad Akbakov, cu 15-2, dar a pierdut în turul secund, cu 13-15, în fața rusului Dmitri Danilenko. Vlad Covaliu, băiatul președintelui Comisteului Olimpic și Sportiv Român, Mihai, l-a învins pe germanul Leon Schlaffer cu 15-10, dar a cedat la francezul Maxime Pianfetti cu 11-15. În clasamentul final, Ursachi a terminat pe locul 23, Covaliu pe 27, iar Radu Nițu, care a pierdut în primul tur, 11-15 cu turcul Enver Yildirim, pe 36. La floretă feminin, toate cele 3 sportive din România au trecut de faza grupelor, calificându-se pentru tabloul principal. Andreea Dincă a dispus cu 15-13 de Marta Caride (Portugalia) în primul tur, pierzând însă în turul următor, cu 6-15, la Arianna Errigo (Italia). La rândul ei, Rebeca Cândescu a intrat direct în turul al doilea, dar a cedat cu 12-15 la Jazmin Papp (Ungaria). În fine, Emilia Corbu a eliminat-o pe maghiara Dora Lupkovics cu 15-13, dar a fost întrecută cu 15-6 de ucraineana Kristina Petrova, în runda a doua. În ziua de deschidere, Italia a câștigat aurul la spadă masculin, iar echipa sportivelor neutre, Rusia mai precis, a triumfat la sabie feminin după o finală dramatică în fața Franței.

Mihaela Cambei, medalie de aur şi record la Campionatul European de haltere

Mihaela Cambei este din nou în centrul atenție și a reușit o nouă performanță uriașă pentru sportul românesc. Sportiva a luat medalia de aur și a stabilit un record la Campionatul European de haltere. Mihaela Cambei, în vârstă de 23 de ani, este una dintre vedetele care participă la competiția care se desfășoară la Batumi, în Georgia, iar acest lucru se observă și din rezultatele pe care sportiva le-a înregistrat deja. Mihaela Cambei, în vârstă de 23 de ani, este într-o formă de zile mari. Sportiva de la noi din țară se află în această perioadă la Batumi, în Georgia, unde se desfășoară Campionatul European de haltere. Acolo, Cambei, care a semnat cu CS Dinamo București la începutul anului trecut, a obținut deja o medalie de aur și a stabilit un record. Românca, aflată la primul concurs la categoria 53 de kilograme, noua categorie olimpică, a început competiția cu dreptul. Cambei a intrat în concurs la proba de smuls 90 de kilograme și a ridicat haltera fără probleme. Pentru sportiva din Onești a urmat o ratare la 93 de kilograme, dar a reușit să își dovedească valoarea la cea de-a treia încercare, când a ridicat 95 de kilograme. Astfel, cu această performanță și-a asigurat medalia de aur la această probă și a stabilit un nou record european. Mihaela Cambei nu este singura sportivă care reprezintă România la Batumi, în Georgia. Cealaltă sportivă de la noi din țară care concurează la categoria 53 de kilograme, Alexia Diana Șipoș, a încheiat la smuls cu 81 de kilograme. Urmează proba de aruncat, în urma căreia se vor acorda alte medalii, plus cele de la total. Rezultate remarcabile în ultimii ani Mihaela Cambei este, în prezent, cel mai sonor nume din halterele românești, reușind să se impună constant în competițiile internaționale. Sportiva a avut un parcurs impresionant în ultimii ani, bifând trei titluri europene consecutive. După medaliile de aur cucerite în 2023 și 2024, ea și-a reconfirmat valoarea și în 2025, la Campionatele Europene desfășurate la Chișinău, unde a urcat din nou pe cea mai înaltă treaptă a podiumului. Unul dintre cele mai importante momente ale carierei sale a fost la Jocurile Olimpice de la Paris, unde a reușit să obțină medalia de argint la categoria 49 de kilograme. Această performanță are o semnificație aparte, fiind primul podium olimpic din istorie pentru România în haltere feminin. În concurs, Cambei a ridicat 93 de kilograme la proba de smuls și 112 kilograme la aruncat, ajungând la un total de 205 kilograme. Seria rezultatelor de top a continuat și în toamna anului trecut, la Campionatele Mondiale organizate la Førde. Acolo, sportiva a obținut trei medalii: aur la smuls, după o ridicare de 94 de kilograme, și două medalii de argint, la aruncat (114 kilograme) și la total, unde a încheiat cu 208 kilograme. Aceste rezultate confirmă statutul său de lider al halterelor românești și o mențin printre cele mai valoroase sportive din lume în categoria sa.

Campioana olimpică a fost obligată să dea înapoi medalia de aur: Nu este permis!

Patinatoarea americancă Alysa Liu a fost obligată de regulament să dea înapoi medalia de aur pe care a câștigat-o la Jocurile Olimpice de iarnă din 2026. Campioana olimpică, în vârstă de 20 de ani, a obținut două medalii de aur la Milano-Cortina: una în proba individuală și una în competiția pe echipe. Incident cel puțin neobișnuit la Jocurile Olimpice de iarnă 2026. Patinatoarea americancă Alysa Liu a fost nevoită să returneze una dintre medaliile de aur, imediat după ce a câștigat-o. Sportiva în vârstă de 20 de ani s-a impus de două ori la Milano-Cortina: o dată în proba individuală și o dată în competiția pe echipe. Victoria pe care a obținut-o la individual a fost una istorică, deoarece a devenit prima sportivă americană din ultimii 20 de ani care a reușit să câștige aurul olimpic la patinaj artistic feminin. În timp ce sărbătorea triumful, medalia pe care a primit-o s-a desprins de panglică și a căzut pe jos. Astfel, medalia s-a zgâriat și s-a deteriorat vizibil. Alysa Liu a explicat că sărea de bucurie când medalia s-a desprins brusc de la gât și a căzut. Chiar dacă sportiva a precizat că era atașată emoțional de medalia deteriorată și chiar îi plăcea varianta imperfectă a aurului de la Jocurile Olimpice de iarnă 2026, regulile olimpice nu permit păstrarea unei medalii deteriorate. Din acest motiv, oficialii au cerut ca medalia să fie returnată pentru a fi înlocuită cu una nouă. Mai mult de atât, sportiva a precizat că își dorea ca medalia pe care a primit-o inițial să fie reparată, deoarece avea valoare sentimentală pentru ea. Cu toate acestea, a ales să respecte regulile și a predat-o pentru a fi înlocuită cu una nouă. Nu este primul incident de acest gen Alysa Liu nu a fost singura sportivă care s-a confruntat cu această problemă la Jocurile Olimpice de iarnă 2026. Și alți atleți care au triumfat în Italia au precizat că medaliile pe care le-au primit s-au desprins de panglică și s-au deteriorat, imediat după ceremonia de premiere. Organizatorii au precizat că au luat la cunoștință această problemă și că au investigat situația pentru a fi rezolvată și pentru a se asigura că medaliile sunt de calitate și că sportivii primesc premii în stare perfectă, nu cu defecte.

Cât costă o medalie olimpică? Analiza unui broker important arată că evoluția prețului metalelor prețioase se reflectată și pe podiumul Milano Cortina 2026

Jocurile Olimpice de Iarnă Milano-Cortina 2026 se află în plină desfășurare și, pe lângă performanțele sportivilor, valoarea materială a medaliilor olimpice atrage atenția întregii lumi. Motivul nu este creșterea cantității de aur din compoziția medaliilor, care a rămas neschimbată de-a lungul deceniilor, ci evoluția prețului metalelor prețioase. Sunt 17 zile în care se sportivii se luptă pentru a câștiga o medalie de aur într-una dintre cele 116 probe ale Jocurilor Olimpice de Iarnă. În total vor fi acordate 245 de medalii de aur, 245 de medalii de argint și 245 de bronz și, deși medaliile nu sunt realizate din metale prețioase pure, valoarea lor a crescut în ultimii 4 ani, odată cu aprecierea aurului și a argintului. Astfel, în 2026, valoarea materială a unei medalii de aur olimpice reflectă atât compoziția ei, cât și nivelurile actuale ale pieței. „Medalia de aur conține 92,5% argint și este placată cu aproximativ 6 grame de aur pur. Medalia de argint este compusă din 100% argint (aproximativ 550 grame), în timp ce medalia de bronz conține 95% cupru și 5% zinc. Medalia de aur, evaluată la aproximativ 550 de dolari în februarie 2022, a atins o valoare estimată de 1.500 de dolari în februarie 2026, o apreciere de 173%”, spun analiștii XTB.  Conform unei analize realizate de brokerul XTB, o medalie olimpică de aur are o greutate de aproximativ 500 de grame și conține circa 6 grame de aur pur, iar restul este format în principal din argint. La cotații de aproximativ 5.000 de dolari pentru o uncie de aur și 76 de dolari pentru o uncie de argint, astfel că valoarea unei singure medalii de aur ajunge la un cost estimat de 2.100-2.200 de dolari. Sursa foto: Fondazione Milano Cortina 2026 Medalia de argint a înregistrat o creștere mai amplă de la 425 de dolari la aproximativ 1.450 de dolari, în raport cu aprecierea de 242% a argintului. De asemenea, medalia de bronz, realizată din cupru și zinc a înregistrat o creștere modestă, de la 4-5 dolari la 5-7 dolari. RECOMANDAREA AUTORULUI: A fost câștigată prima medalie olimpică de aur, la Milano Cortina 2026. Vezi cursa care a impresionat audiența Imagini spectaculoase de la Milano-Cortina: Ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de iarnă a venit cu numeroase surprize. Ce legende au „strălucit“ pe scena de la San Siro

La 41 de ani, supermama a câştigat medalia de aur la Jocurile Olimpice Milano Cortina

Elana Meyers Taylor are cu adevărat o poveste emoționantă pe care o scrie și la Jocurile Olimpice de la Milano Cortina 2026. Sportiva americană, cea mai decorată concurentă din istoria bobului, nu mai câștigase o medalie de 16 ani, iar acum, în Italia, a rupt acest blestem în proba de bob pentru o singură persoană. Și asta nu este tot! Ca a dovedit a fi cu adevărat o „supermum” (n.r. – supermamă), deoarece nu merge nicăieri fără cei doi copii ai săi cu nevoi speciale. La 41 de ani, supermama Elana Myers Taylor a câştigat aurul la Olimpiada de iarnă Sportiva Elana Meyers Taylor scrie în continuare o poveste senzațională în legătură cu cariera sa, de data aceasta la Jocurile Olimpice de iarnă 2026. Cea mai decorată concurentă din istoria bobului, nu mai reușise să pună mâna de 16 ani pe o medalie, dar acum a reușit să „spargă din nou gheața” în proba de monobob. Peste tot, ea este și o supermamă, deoarece nu pleacă nicăieri fără cei doi copii ai săi surzi, potrivit sportal.blic.rs. Fiul cel mare, Niko, s-a născut în 2020, la începutul pandemiei de coronavirus, are sindrom Down și este surd din cauza unei afecțiuni care nu are legătură cu sindromul de care suferă. Fiul ei mai mic, Noah, în vârstă de trei ani, este și el surd. Elana și soțul ei, Rick, care este și el un concurent de bob, au învățat limbajul semnelor după ce s-a născut Nico, iar cei doi îl folosesc acum acasă pentru a comunica cu fiii lor: „Cred că cea mai mare problemă pe care o avem în această societate este că nu îi prețuim pe cei care nu sunt capabili să realizeze la fel de mult. Cred cu tărie că fiecare are valoare, indiferent de ceea ce realizează, și cred că acesta este un mesaj care trebuie răspândit”, a spus recent Meyers-Taylor. Foto: FacebookElana Meyers Taylor Nu pleacă nicăieri fără fiii ei Sportiva de peste Ocean spune că își ia întotdeauna fiii cu ea la competiții și la fel a făcut și acum în Italia: „Ultima cursă a început mult după ora nouă seara. Era mult trecut de ora de culcare. Dar a fost cu adevărat minunat să-i avem aici și să împărtășim acel moment cu ei la linia de sosire”, a spus ea după înmânarea medaliilor. Colega ei din echipa națională a SUA, Kelly Humphreys, în vârstă de 40 de ani, care a sărbătorit medalia alături de fiul ei, Alden, a câștigat bronzul la monobob. Atât Myers-Taylor, cât și Humphreys speră că femeile de pretutindeni au văzut succesul lor pe pista de bob și au învățat astfel o lecție: „A fi mamă nu înseamnă că trebuie să renunți la visele tale”. „De câte ori am auzit că dacă ai copii și împlinești 40 de ani, totul merge prost. Eu și Elana putem fi dovada că acest lucru nu este adevărat. Cu siguranță arată diferit față de când ai 20 de ani, dar asta nu înseamnă că nu poți ajunge pe podium”, a spus Kelly Humphreys, campioana la monobob la Jocurile Olimpice de la Beijing.