SURPRINZĂTOR. Medaliile de aur de la Jocurile Olimpice Milano sunt făcute, de fapt, 98,5% din argint: cât costă o bucată!
Medaliile de aur pe care sportivii le primesc la Jocurile Olimpice de iarnă 2026 sunt făcute, de fapt, în proporție de 98.5% din argint, iar valoarea lor este mult mai mică decât iubitorii sportului s-ar fi așteptat. Conform prețurilor pe care metalele prețioase le au în prezent, o medalie pe care sportivii o primesc pentru ocuparea primei poziții pe podium la Milano-Cortina valorează aproximativ 2.500 de dolari. În această perioadă, în Italia se desfășoară Jocurile Olimpice de iarnă 2026, unde mii de sportivi se întrec în încercarea de a obține o medalie. Cei care ocupă primul loc pe podium primesc „aurul”, iar medalia care le este pusă la gât este făcută, de fapt, în proporție de 98.5% din argint. „Medalia de aur a Jocurilor Olimpice din 2026 este în mare parte din argint! Medalia de aur a lui Milano Cortina este de 500 de grame de argint, cu aproximativ 6 grame de aur pur deasupra. La prețurile metalelor de astăzi, materiile prime ajung la aproximativ 2.500 de dolari. Dacă ar fi aur masiv la aceeași greutate, ar valora aproximativ 82.550 de dolari, iar ultima dată când s-a întâmplat asta a fost în 1912. Aurul este semnul primului loc, iar semnificația va depăși întotdeauna valoarea topirii”, notează cei de la Wealth. Conform sursei menționate anterior, ultima oară când medaliile au fost confecționate doar din aur a fost în anul 1912, la Jocurile Olimpice de vară de la Stockholm, din Suedia, când competiția s-a desfășurat în perioada 5 mai – 27 iulie. Detalii despre Jocurile Olimpice de iarnă 2026 Cea de-a XXV-a ediție a Jocurilor Olimpice de iarnă are loc în perioada 6–22 februarie 2026, în Italia, la Milano-Cortina. Aici, peste 3.500 de sportivi din 93 de țări concurează pentru cele 195 de medalii puse în joc, la 16 discipline sportive olimpice. Întrecerile Milano Cortina 2026 se dispută în opt localități – Antholz (biathlon), Bormio (schi alpin și schi alpinism, care își va face debutul olimpic), Cortina d’Ampezzo (bob, curling, skeleton, schi alpin, sanie), Livigno (schi freestyle, snowboarding), Milano (patinaj artistic, hochei pe gheață, patinaj viteză, short-track), Predazzo (schi sărituri, combinată nordică), Tesero (schi fond, combinată nordică). Ceremonia de deschidere a avut loc la Milano, iar cea de închidere va avea loc la Verona.
Suma astronomică pe care o țară o oferă oricărui sportiv care ia medalie de aur la Jocurile Olimpice de la Milano
În această perioadă, în Italia, la Milano-Cortina, se desfășoară Jocurile Olimpice de iarnă 2026, iar o țară este gata să ofere o sumă incredibilă de bani singurului ei sportiv, în cazul în care va reuși să obțină o medalie de aur. Conform informațiilor apărute, se pare că Singapore este gata să îl plătească regește pe schiorul Faiz Basha, dacă acesta va reuși să pună mâna pe aurul olimpic. Ce sumă poate primi singurul sportiv care reprezintă Singapore în Italia Cea de-a XXV-a ediție a Jocurilor Olimpice de iarnă are loc în perioada 6–22 februarie 2026, în Italia la Cortina-Milano. Acolo, peste 3.500 de sportivi din 93 de țări concurează pentru 195 de medalii, la 16 discipline sportive olimpice. Pentru unii dintre ei, miza este una uriașă, întrucât o medalie de aur le poate aduce în cont sume astronomice de bani. Singapore este gata să îl plătească regește pe singurul sportiv care reprezintă țara în Italia, în cazul în care va reuși să obțină o medalie de aur. Conform informațiilor oferite de USA Today, se pare ca Singapore conduce clasamentul țărilor care vor plăti cele mai mari bonusuri sportivilor care obțin rezultate importante în Italia. În cazul în care va obține aurul olimpic, Faiz Basha, schior care concurează în probele de slalom și slalom uriaș, va încasa nu mai puțin de 788.000 de dolari, mai precizează sursa menționată anterior. Cu toate acestea, totul pare doar un vis pentru acesta, având în vedere că este primul schior din Singapore care concurează într-o probă pe zăpadă la Jocurile Olimpice de iarnă. Alte țări care plătesc sume uriașe Pe lângă Singapore, mai există și alte țări care sunt gata să își răsplătească sportivii cu sume uriașe de bani. De exemplu, Hong Kond oferă 767.000 de dolari pentru o medalie de aur, Italia oferă 213.000 de dolari, Polonia plătește 211.000 de dolari, în timp ce Slovenia le oferă sportivilor medaliați cu aur câte 162.000 de dolari. Chiar și bulgarii bagă mâna adânc în buzunare și oferă câte 152.000 de dolari celor care obțin medalii de aur. Cele mai mici bonusuri vor fi primite de campionii din Noua Zeelandă (3.000 de dolari), Australia (14.000 de dolari), Danemarca (15.000 de dolari), Canada (18.000 de dolari), Austria (23.000 de dolari), Olanda (35.000 de dolari), Germania (35.000 de dolari) și SUA (37.000 de dolari). Întrecerile Milano Cortina 2026 se dispută în opt localități – Antholz (biathlon), Bormio (schi alpin și schi alpinism, care își va face debutul olimpic), Cortina d’Ampezzo (bob, curling, skeleton, schi alpin, sanie), Livigno (schi freestyle, snowboarding), Milano (patinaj artistic, hochei pe gheață, patinaj viteză, short-track), Predazzo (schi sărituri, combinată nordică), Tesero (schi fond, combinată nordică). Ceremonia de deschidere a avut loc la Milano, iar cea de închidere va avea loc la Verona.
Cristina Halep, nepoata Simonei Halep, performanță extraordinară la gimnastică ritmică! A luat 4 medalii
Cupa Balcanică de gimnastică ritmică de la Belgrad s-a încheiat performanță extraordinară a Cristinei Halep, nepoata Simonei Halep. Legitimată la CSS 1 Constanța, Cristina Halep a urcat de 4 ori pe podium la Cupa Balcanică de la Belgrad. Nepoata Simonei Halep a câștigat aurul la minge, argintul la individual compus și la panglică și bronz la cerc. Componentă a lotului național de senioare al României, Cristina Halep este una dintre sportivele de mare perspectivă din gimnastica ritmică de la noi din țară. „Felicitări, Cristina, pentru performanțele extraordinare! Mult succes la Cupa României, competitie ce va avea loc la în data de 2 noiembrie, la București și la care vor participa cele mai bune 6 gimnaste la nivel național!”, a transmis CSS 1 Constanța, pe facebook. La Campionatul Balcanic, CSM Cluj-Napoca a câștigat 6 medalii (4 de aur, una de argint și una de bronz), CSM Arad a luat 3 (două de aur și una de argint), iar CSS Unriea Iași 3 (două de argint și una de bronz). De asemenea, la Cupa Balcanică, CSS Unirea Iași a câștigat 5 medalii (două de aur, una de argint, două de bronz), iar CSS 1 Constanța 4, toate ajungând la gâtul Cristinei Halep, În noiembrie, nepoata Simonei Halep va participa la Cupa României, competiție care va avea loc la București și va reuni cele mai bune gimnaste ale României. Momentele groaznice prin care a trecut Cristina Halep în mai 2024 Cristina Halep face gimnastică ritmică de la 6 ani și visează ca într-o zi să ajungă și ea campioană. În vârstă de 15 ani, ea a spus care este marele vis la care muncește. „Să ajung la Jocurile Olimpice. Gimnastica face parte din copilăria mea și îmi place. La Cupa Irina Deleanu am luat două medalii de aur. Gimnastica face parte din copilăria mea și îmi place. La Cupa Irina Deleanu am luat două medalii de aur”, a declarat Cristina Halep. Ea a spus că mult mai celebra ei mătușă o felicită și susține la fiecare concurs și este conștientă de faptul că nu poate ajunge sus peste noapte, dar cu ambiție și muncă va reuși. Nu doate au fost frumoase pentru Cristina Halep. Oficialii Federației Române de Gimnastică Ritmică au suspendat-o pe viață pe antrenoarea Maria Gîrbea, după ce au apărut imagini video în care o trăpgea de păr chiar pe nepoata Simonei Halep. Filmulețul a fost făcut în mai 2024, iar în ianuarie 2025 6 colege ale Cristinei Halep au povestit chinurile la care au fost supuse, într-un videoclip postat pe YouTube de Asociația Română pentru Apărarea Drepturilor Sportivilor (ARADS).
Japonezul zburător! Hashimoto Daiki a câştigat aurul la individual compus pentru a treia oară consecutiv la Campionatele Mondiale de Gimnastică
Japonezul Hashimoto Daiki câștigă a câștigat medalia de aur la la individual compus masculin pentru a treia oară consecutiv la Campionatele Mondiale de Gimnastică Artistică de la Jakarta. Niponul este doar al doilea sportiv care are în palmares trei titluri mondiale la rând și primul de la seria de șase titluri consecutive a compatriotului său Uchimura Kohei. Gimnastul asiatic a câștigat medalia de aur la individual compus masculin la Campionatele Mondiale de Gimnastică din 2025 de la Jakarta, în Indonezia, potrivit olympics.com. Niponul a obținut un scor total de 85,131, peste Zhang Boheng din China (84,333), care a câștigat argintul. Elvețianul Noe Seifert (82,831) a fost surprinzătorul medaliat cu bronz. Hashimoto și-a adăugat astfel al treilea titlu mondial consecutiv la individual compus, după ce a câștigat anterior aurul în 2022 și 2023. Succesul de acum vine după ce o cădere în finala Jocurilor Olimpice de vara trecută de la Paris 2024 l-a costat un loc pe podium. „Sunt foarte fericit că am câștigat Campionatele Mondiale de astăzi, mai ales pentru că nu am putut câștiga medalia de aur la individual compus la Paris anul trecut”, a declarat Hashimoto. Foto: Mediafax Foto Luptă palpitantă în finală Finala de miercuri a fost una incredibilă. S-au luptat pentru supremație Hashimoto, campionul olimpic de la Tokyo 2020, Zhang, medaliatul cu aur la individual din 2021, și campionul olimpic en-titre, Oka Shinnosuke. Mai mereu, cei trei au fost separați de mai puțin de jumătate de punct. Hashimoto a condus după două probe, dar Oka a ajuns pe primul loc după patru probe, însă în a cincea rotație, Oka a ratat o combinată la sol, aparatul unde a avut dificultăți atât la antrenament, cât și în prima zi de competiție. Eroarea l-a costat șansa de a-și consolida titlul olimpic la această ediție a Campionatelor Mondiale. Japonezul a revenit în frunte. A fost primul care a început și a avut un exercițiu foarte bun la paralele, notat cu 14,433. De partea cealaltă, Zhang a părut ezitant de la începutul exercițiului, iar nota sa de 13,933, l-a propulsat pe Hashimoto cu un avantaj de 0,398 înainte de rotația finală. Cu titlul pe masă, Hashimoto a reușit 14.700 la bara în ultima probă și și-a asigurat astfel medalia de aur. „A fost o luptă foarte grea și strânsă până la final, dar am avut încredere în mine și am reușit să rămân concentrat asupra evoluției mele. Cred că această încredere în mine a dus la rezultatul final, iar când am atins bara la final, a fost o senzație uimitoare”, a concluzionat sportivul nipon.
Mihaela Cambei e campioană mondială
Halterofila română Mihaela Cambei a câștigat medalia de aur în Norvegia, dar și-a trecut în cont și două medalii de argint. Legitimată la Dinamo, Cambei a obţinut aurul la smuls, cu 94 kg, şi argintul la aruncat (114 kg) şi la total (208 kg). Aur și două medalii de argint pentru Mihaela Cambei la Campionatul Mondial Campionatul Mondial de haltere are loc în Norvegia, la Forde, până pe 11 octombrie. Prima româncă intrată în concurs a fost Mihaela Cambei, la categoria 53 kg. Ea a urcat pe cea mai înaltă treaptă a podiumului la stilul smuls, cu 94 kg, nou record european. De asemenea, a câștigat medalia de argint la aruncat, 114 kg, și a câștigat argintul și la total (208 kg). La Jocurile Olimpice de la Paris din vara anului trecut, Cambei a cucerit argintul la categoria 49 kg. În primăvară, ea a devenit campioană europeană la aceeași categorie, iar de atunci a decis să treacă la 53 kg, în condițiile în care forul mondial și CIO au discuții pentru păstrarea halterelor în programul olimpic la Los Angeles 2028 și extinderea numărului de categorii. „Performanţă extraordinară în condiţiile în care este prima ei participare la noua categorie 53 kg!”, notează CS Dinamo pe Facebook. Rezultatele obținute de sportivii din Commonwealth nu sunt considerate oficial valabile pentru titlul mondial Medaliile de aur la aruncat şi total au fost câştigate de Hyon Gyong Kang, din Coreea de Nord, sportivă care a obținut medalia de argint la smuls. De atlfel, Coreea de Nord a făcut legea până acum la Campiontul Mondial de haltere din Norvegia. La categoria 48 de kilograme, Ri Song-gum a luat aurul la smuls cu 91 de kilograme, dar asta nu a fost tot. A aruncat 122 de kilograme, nou record mondial, și, pe cale de consecință, a terminat prima la total, cu 213 kilograme, cea mai bună performanță din istorie. Thailandeza Thanyathon Sukcharoen a luat argintul la smuls și bronzul la total, Mirabai Chanu, din India, a câștigat bronzul la smuls și argintul la aruncat și total, iar chinezoaica Li Shumiao a terminat a treia la smuls, fără să prindă podumul la total. De menționat că sportivii care reprezintă Commonwealth-ul concurează la Campionatul Mondial de la Forde doar pentru calificarea la ediția cu numărul 23 a Jocurilor Commonwealth-ului, care va avea loc la Glasgow din 2026, iar rezultatele lor nu sunt considerate oficial valabile pentru titlul mondial. Este vo0rba despre Anglia, Țara Galilor, Scoția, Irlanda de Nord, Dependențele Coroanei Britanice (Jersey, Guernsey și Insula Man) și Teritoriile Britanice de peste mări, aflate sub jurisdicția Federației Britanice de Haltere, dar nerecunoscute de IWF. Sportivii belaruși și ruși participă la campionate sub denumirea de Sportivi Neutri Individuali (AIN) din cauza sancțiunilor impuse pentru invazia Ucrainei de către Rusia. Din acest motiv, forul mondial nu include medaliile câștigate de ei în numărătoarea oficială a distincțiilor.
Gimnasta Denisa Golgotă a luat medalia de aur
Românca Denisa Golgotă a urcat pe cea mai înaltă treaptă a podiumului, în finala de la sol a Cupei Mondiale de la Szombathely. Denisa Golgotă a primit cea mai mare notă în finala de sol Cupa Mondială de la Szombathely, la fel ca în calificări, câștigând medalia de aur. Gimnasta română Denisa Golgotă a obţinut medalia de aur în finală la sol, la Cupa Mondială de la Szombathely, probă în care Ella Creţu Oprea şi Anamaria Mihăescu nu au reulit să treacă de calificări. Golgotă, care în timpul pandemiei de covid-19 a vrut să se retragă, a primit 12,750, notă care i-a permis să se claseze pe primul loc, la fel ca în calificări, dar în acea fază a competiției a primit mai mult, 13,400. Podiumul a fost completat de sportivele braziliene Julia Soares (12,550) şi Julia Coutinho (12,250). La FIG World Challenge Cup 2025 de la Szombathely, gimnastele tricolore au fost însoţite de antrenorii Corina Moroşan şi Florin Cotuţiu. În competiţie au fost înscriși sportivi din nu mai puțin de 40 de ţări. Maghiara Lili Czifra a participat „hors concours”, doar cu exerciții demonstrative Întrecerea din orașul maghiar a fost ultima etapă de Cupă Mondială din acest an, iar la start s-au aliniat sportivi care își continuă pregătirea pentru Campionatul Mondial ce va avea loc între 19 și 25 octombrie, la Jakarta, în Indonezia. Ungaria a fost reprezentată, printre alții, de Krisztofer Meszaros, Zoja Szekely și Lili Czifra. Aceasta din urmnă, însă, a participat doar „hors concours”, cu probe demonstrative doar în calificări. Campionii olimpici Artem Dolgopyat din Israel și Eleftherios Petrounias din Grecia au ajuns și ei la etapa din Ungaria, la fel ca braziliencele Flavia Saraiva și Julia Soares, ultima fiind învinsă de Denia Golgotă în finala de la sol. Calificările la toate cele șase aparate masculine și la cele patru aparate feminine au loc vineri. Formatul standard al finalelor a fost respectat: sol masculin, cal cu mânere, inele, sărituri feminin și paralele inegale sâmbătă, iar a doua zi s-a concurat la sărituri masculin, paralele, bară fixă, plus bârnă și sol feminin. Maghiarul Krisztofer Meszaros a câștigat cel puțin un titlu la Szombathely la fiecare dintre ultimele trei etape de Cupă Mondială, iar anul trecut a fost campion la sol și bară. Aureolate cu titlurile naționale la sol, respectiv, bârnă, Saraiva și Soares și-au făcut, la Szombathely, prima apariție internațională după Jocurile Olimpice de anul trecut de la Paris. Toți cei care au concurat în orașul magjhiar, listă de pe care nu au lipsit campionul mondial la bară din 2019, Arthur Mariano, Caio Souza, argentinianul Daniel Villafane sau turcul Ferhat Arican, vizează titlurile mondiale la competiția din Indonezia.
România a luat medalia de aur şi a scris istorie! Barca de 8+1 mixt a devenit prima campioană mondială a probei
Duminică, 28 septembrie 2025, România a luat medalia de aur și a scris istorie la Campionatele Mondiale de Canotaj de la Shanghai, China. Barca de 8+1 mixt a delegației noastre a devenit prima campioană mondială a probei. Și asta pentru că la ediția din 2025 a concursului sunt organizate în premieră și probe mixte. Ce performanță pentru România la Mondialele de Canotaj! Barca de 8+1 mixt a luat medalia de aur și va rămâne în istoria competiției Duminică, 28 septembrie, barca de 8+1 mixt a României, formată din Magdalena Rusu, Maria Lehaci, Andrada Moroşanu, Florin Lehaci, Florin Arteni, Ciprian Tudosă, Ştefan Berariu, Simona Radiş şi Victoria Petreanu, a luat medalia de aur la Campionatele Mondiale de Canotaj de la Shanghai, China. Actuala ediție a Mondialelor de Canotaj este prima din istorie care încadrează și probe mixte, astfel că echipa României va rămâne veșnic drept prima care a cucerit aurul în proba menționată. Reacția Federației Române de Canotaj Imediat în spatele bărcii din România au terminat echipele reprezentante ale Italiei și Noii Zeelande, după cum se arată pe pagina de Facebook a Federației Române de Canotaj: „AUR la Campionatele Mondiale de Canotaj de la Shanghai pentru echipajul de 8+1 mixt (Mix8+). Magdalena Rusu, Maria Lehaci, Andrada Moroșanu, Florin Lehaci, Florin Arteni, Ciprian Tudosă, Ștefan Berariu, Simona Radiș și Victoria Petreanu au făcut o cursă extraordinară pe care au dominat-o fără probleme de la start până la finish. Podiumul în această probă este completat de Italia și Noua Zeelandă. Felicitări, campionilor! Felicitări tuturor! Hai, România!”, a transmis Federația Română de Canotaj. Parcursul României de la Mondialele de Canotaj de la Shanghai Triumful bărcii de 8+1 mixt a fost celebrat și pe pagina de Facebook a Comitetului Olimpic și Sportiv Român, care a rezumat parcursul delegației noastre de la Shanghai. România a încheiat competiția cu 6 medalii, două de aur și 4 de argint: „S-a închis balul mondial la Shanghai! România termină Campionatele Mondiale de canotaj din 2025 cu 6 medalii: 2 de aur – 4 de argint, cel mai bun palmares la o ediție supremă din 1997. Ultima dată când România a luat 6 medalii la mondiale a fost în 1994, acum 31 de ani. Finalul a fost de poveste. Barca tricoloră cu 7 medaliați olimpici, dintre care 4 campioane olimpice, a fost regina balului. Cu Simona Radiș ștroc ,urmată în echipaj de Ștefan Berariu, Ciprian Tudosă, Florin Arteni, Florin Lehaci, Andrada Moroșanu, Maria Lehaci, Magda Rusu și cârmaciul Victoria Petreanu, România a ”zburat” pe apa canalului de pe lacul Dianshan, de la Shanghai. Ritmul dat de Simona și puterea băieților, modul eficient în care au fost așezați în barcă de antrenori, unisonul, au făcut ca România să fie prima campioană mondială a acestei probe din istoria canotajului, cu tun timp care a devenit record mondial. Podiumul a fost completat de Italia și Noua Zeelandă. Mihai Chiruță a câștigat finala B la simplu, iar soții Cornea au fost pe locul 6 la dublu vâsle mixt. În spatele succesului, al sportivilor au fost antrenorii: coordonatorul Dorin Alupei și Veronica Cochela, Marcus Despina, Marius Bacaoanu, Bogdan Codrici, Doina Ignat, Sorin Băhnărel, Cosmin Boguș! Felicitări și echipei medicale, condusă de doctorul Vasile Oșean, pentru efotul depus ca sportivii să rămână apți de efort în condiții de căldură și umiditate excesive la Shanghai”, se arată pe pagina de Facebook a COSR.
Ce a postat Federația Internațională de Gimnastică după aurul Sabrinei Voinea de la Paris
Gimnasta română Sabrina Maneca Voinea a câștigat aurul la sol, la Cupa Mondială de la Paris, iar reacția forului mondial nu a întârziat. Capitala Franței a organizat Cupa Mondială de gimnastică, iar după ce Sabrina Voinea a luat aurul la sol, forul internațional a publicat inregistrarea exercițiului româncei. Reacția Federației Internaționale de Gimnastică, după ce Sabrina Voinea a luat aur la Paris Voinea a avut cea mai mare notă în calificări, 13,633, dar prestația din finală a fost mult mai bună, primind 13,800 puncte. Medalia de argint i-a revenit rusoaicei Angelina Melnikova, cu 13,400 puncte, iar pe treapta a treia a podiumului a urcat finlandeza Kaia Tanskanen (13,366 puncte). „Parisul, când sfârâie: olimpicii din 2024 se impun în penultima Cupă Mondială de Gimnastică”, este titlul unui material apărut pe site-ul oficial al competiției. „Exercițiile la sol feminin au fost domeniul Sabrinei Maneca-Voinea, care a dezvăluit o nouă rutină cu o pasă rapidă de tumbling – whip la double layout și imediat front tuck – pentru 13,800 și titlu. Campioana mondială la individual compus din 2021, Angelina Melnikova, a câștigat aurul la bârnă cu 13,500 și argintul la sol. Lena Bickel a rămas constantă pentru argint în mijlocul unei finale tensionate la bârnă”, a titrat forul mondial pe site-ul oficial. La competiția de la Paris au mai participat două românce, Miruna Botez și Bianca Vișovan, dar nu au reușit să se califice în vreo finală. Delegația țării noastre a fost însoțită de antrenorii Camelia Voinea (mama Sabrinei), Carmen Traicu și Ciprian Crețu, arbitra Ana Iordache și kinetoterapeutul Răzvan Spirescu. Ultima etapă de Cupă Mondială are loc la Szombathely (Ungaria), între 26 și 28 septembrie Pentru gimnastele franceze dezamăgite de performanța fără medalii de la Jocurile Olimpice de vara trecută, rezultatele Cupei Mondiale de la Paris, organizată pe 13 și 14 septembrie, sunt excepționale. În fața unei mulțimi entuziasmante, Melanie de Jesus dos Santos, Marine Boyer și Leo Saladino, vedete franceze în ascensiune și consacrate, au câștigat 5 medalii. Cel care a deschis spectacolul a fost, însă, Nicolas Diez, care a luat bronz la sol. Apoi, Celia Serber și Lorette Charpy s-au alăturat algeriencei Kaylia Nemour, campioana olimpică, pe podium la paralele inegale, unde fiecare gimnastă a avur pe umeri steagul național. Bronzul obținut de Morgane Osysek-Reimer la bârnă a demonstrat de ce este o forță la acest aparat, iar Kevin Carvalho a fost la 0,067 de titlul la parale. Sublimă ca întotdeauna la Paris, campioana olimpică Nemour a câștigat o nouă medalie de aur la paralele inegale, cu 15,033 puncte pentru o rutină complexă care i-a uluit pur și simplu pe adversare. Celia Serber s-a clasat la mai mult de un punct și jumătate în spate, în timp ce Lorette Charpy și-a dovedit încă o dată valoarea în elita sportului, se mai menționează pe site-ul forului internațional. La Paris a fost al patrulea dintre cele cinci evenimente din seria Cupei Mondiale Challenge 2025 a FIG la gimnastică artistică. Ultima etapă are loc la Szombathely (Ungaria), între 26 și 28 septembrie.
Mama Sabrinei Voinea a dedicat medalia de aur faimoșilor Bellu și Bitang și a avut un mesaj pentru dușmani: Vă promit!
Camelia Voinea, mama și antrenoarea Sabrinei Maneca Voinea (18 ani), a dedicat medalia de aur pe care gimnasta a câștigat-o în proba de sol în finala Cupei Mondiale de la Paris faimoșilor Octavian Bellu și Mariana Bitang. În același timp a avut și un mesaj pentru dușmani, cărora le-a făcut o promisiune pe care va face tot ce este posibil să și-o respecte. Prestația Sabrinei Maneca Voinea a fost notată cu 13.800 puncte, iar podiumul a fost completat de Angelina Melnikova (Rusia, cu 13.400 puncte) și Kaia Tanskanen (Finlanda, cu 13.366 puncte). Agenția Națională pentru Sport s-a aflat printre cei care au felicitat-o pe gimnasta din România. „Suntem mândri de voi”, au scris cei de la ANS pe Facebook. Mama Sabrinei Voinea, medaliată cu aur la CM Paris, mesaj înțepător pentru dușmani Mama Sabrinei Maneca Voinea a dedicat medalia de aur obținută de gimnastă, la Paris, faimoșilor Bellu și Bitang, iar dușmanilor, pe care nu a ezitat să îi numească „prieteni între ghilimele”, le-a transmis un mesaj înțepător. „Această medalie valoroasă este dedicată: FRG-ului, Mariei Bitang și domnului Bellu, OMV Petrom, CSM Constanța; Alina Alexoi, persoana care a stat toată viața alături de gimnaste valoroase; Fanilor care nu ne-au părăsit niciodată; Lia Manoliu, care ne-a oferit toate condițiile de pregătire; Colegilor mei din această deplasare, care ne-au arătat cât de uniți putem fi și la bine, și la greu; Dan Potra, Maria Fumea, Răzvan Spirescu și medicul Mihai Râșcu – colectivul nostru. Mii de mulțumiri, oameni frumoși, că vă avem alături!”, a scris Camelia Voinea pe contul său de Facebook. A fost ironică cu cei care au criticat-o de-a lungul timpului, dar a avut și pentru aceștia câteva vorbe și o promisiune pe care vrea să și-o respecte și pe viitor. „Iar pentru alți prieteni, în ghilimele: dacă v-am supărat cu ceva, îmi pare rău, dar promit că data viitoare vă voi supăra și mai tare, prin rezultate”, a mai scris Camelia Voinea. Competiția de la Paris, importantă pentru Sabrina Voinea Potrivit antrenoarei Camelia Voinea, competiția de la Paris a fost una grea, cu o concurență puternică, dar foarte importantă pentru a vedea exact nivelul de pregătire la care se află Sabrina Voinea, care în urmă cu un an anunța că ar vrea să se retragă, după imensul scandal de la JO Paris. „Competiția a fost una grea, având alături multe campioane olimpice, mondiale și europene, presiune mare, spectatori – în două zile de competiții – peste 24.000 de bilete vândute. Campionatul Mondial este foarte aproape, iar aici, la Paris, crema gimnasticii mondiale – am dorit să vedem pe unde ne aflăm și ce am mai putea corecta sau adăuga înaintea acestei mari competiții! Vă respectăm și vă iubim! Hai, România!”, a mai scris antrenoarea pe Facebook.
Fix 65 de ani de la prima medalie olimpică în atletismul românesc! Unde se află azi prețioasa distincție
Comitetul Olimpic și Sportiv Român (COSR) a celebrat 65 de ani de la prima medalie olimpică de aur a atletismului românesc, cucerită la săritura în înălțime de Iolanda Balaș, la Jocurile Olimpice de la Roma din 1960. Iolanda Balaș e prima campioană olimpică din atletismul românesc, după care au venit Mihaela Peneș, Lia Manoliu, Viorica Viscopoleanu, Doina Melinte, Maricica Puică, Anișoara Cușmir, Paula Ivan, Gabi Szabo și Constantina Diță. Iolanda Balaș, azi sunt fix 65 de ani de când a luat prima medalie de aur pentru atletismul românesc. Povestea acelui obiect Fix acum 65 de ani, pe 8 septembrie 1960, pe stadionul olimpic de la Roma, „La grande bionda”, cum o răsfățau italienii, a dominat arena. În finala olimpică, Iolanda Balaș a rămas singură în concurs încă de la 1,73 metri, după care a oferit tribunelor spectacolul trecerilor peste ștachetă la 1,77, 1,81 și 1,85 metri, devenind prima atletă a României medaliată cu aur la Jocuri. A contabilizat 150 victorii în 11 ani de activitate sportivă, între 1956 și 1967, performanță menționată în Guinness Book. A stabilit 14 recorduri mondiale, de la 1,75 la 1, 91 metri, dintre care 12 au fost consecutive. A câștigat două titluri olimpice și două europene. „Omagiem un campion de legendă, un om care a făcut istorie pentru România și care a impus un standard în atletismul românesc, în sportul din țara noastră. Iolanda Balaș este o personalitate imensă a mișcării olimpice din România, o deschizătoare de drumuri pentru atletism. Prin curaj, talentul uriaș și perseverență a arătat lumii că România poate urca pe cea mai înaltă treaptă a podiumului la Jocurile Olimpice și la Campionatele Mondiale. Cele două titluri olimpice, de la Roma 1960 și Tokyo 1964, cele 14 recorduri mondiale, dar mai ales deceniul în care nu a fost învinsă spun foarte multe despre moștenirea lăsată de Iolanda Balaș De la momentul 1960, când ea a deschis acest lung șir de medalii, alte 10 atlete din România au devenit campioane olimpice. Exemplul lor trebuie urmat de sportivii care au azi onoranta misiune de a duce mai departe gloria atletismului românesc la marile competiții”, a punctat Mihai Covaliu, președintele COSR. „Sportul românesc este despre siguranță națională” „Fără sprijinul COSR sportul românesc ar fi arătat foarte rău. Sper în continuare ca toți decidenții, vremelnic în anumite funcții guvernamentale sau parlamentare, să înțeleagă rolul și importanța sportului în România. Sportul nu este un moft și finanțarea sportului românesc nu reprezintă deficit bugetar, ci reprezintă calitate și forță. Și mai reprezintă ceva ce ar trebui toți să înțeleagă, sportul românesc este despre siguranță națională. Trebuie să transmitem cu forță mesajul nostru: sportul românesc are nevoie de o finanțare corectă. Dincolo de medalii și rezultate răsunătoare e foarte important ca în calitate de părinți atunci când copiii vin de la școală să îi întrebăm și ce au făcut la educație fizică, nu numai la română și matematică. Pentru că sportul și mișcarea trebuie să aibă un loc aparte în școala românească”, a declarat Bogdan Matei, președintele ANS. Medaliile originale sunt azi la sediul BNR Unul dintre cei prezenți la eveniment a fost și Doru, fiul familiei Balaș – Soter. Acesta a dezvăluit că una din cele două medalii a fost azi la sediul COSR, adusă special de la Banca Națională. „Am ținut ambele medalii acasă până acum 15-20 de ani, cineva m-a sfătuit că ele sunt în siguranță la BNR și ar fi bine să ajungă acolo. M-am conformat și cred că a fost o idee bună. Din imaginea pe care ați văzut-o azi cu medaliile, cea de sus e originală, celelalte sunt replici. Azi păstrez acasă doar replicile”, a declarat pentru ProSport fiul marei sportive, Doru Soter. Flacăra pe care ea a aprins-o atunci nu s-a stins niciodată. Pentru mine, ca ultima campioană olimpică a atletismului românesc, acest moment este emoționant. Dar este și apăsător, pentru că de la Beijing 2008, de 17 ani, nicio altă medalie olimpică de aur nu a mai ajuns în vitrina atletismului românesc. A trecut prea mult timp și nu îmi doresc să rămân eu ultima. Vreau să vină ziua când un alt sportiv va ridica tricolorul Constantina Diță