Update-urile Windows îți pot scoate la pensie laptopul: Ce trebuie să știi despre ștergerea driverelor vechi
Microsoft pregătește o mișcare majoră care ar putea afecta milioane de utilizatori de Windows din întreaga lume. Compania a anunțat recent că va începe eliminarea treptată a driverelor vechi din Windows Update, într-un efort de a crește securitatea și stabilitatea sistemului de operare. Cu toate acestea, măsura ar putea lăsa unele calculatoare sau laptopuri fără suport pentru componente esențiale. Dacă folosești un PC mai vechi sau ai echipamente periferice precum imprimante, camere web sau plăci audio achiziționate în urmă cu ceva timp, e momentul să fii atent. În lipsa unor actualizări automate pentru driverele vechi, anumite dispozitive ar putea deveni, literalmente, inutile după următoarea actualizare Windows. Schimbarea anunțată de Microsoft nu vine cu alerte pentru utilizatorul obișnuit. Procesul de ștergere a driverelor vechi va avea loc în fundal, odată cu actualizările periodice de sistem. Deși partenerii hardware și dezvoltatorii vor fi notificați, tu – ca utilizator – nu vei primi nicio informare explicită despre faptul că un anumit driver urmează să fie eliminat. Asta înseamnă că, într-o dimineață obișnuită, te-ai putea trezi cu o cameră web care nu mai funcționează, o imprimantă care refuză să se conecteze sau un sunet distorsionat, fără vreo explicație clară din partea sistemului. Dacă nu ești familiarizat cu instalarea manuală a driverelor sau cu căutarea lor online, ai putea petrece ore bune încercând să-ți faci din nou sistemul funcțional – presupunând că respectivele drivere mai sunt disponibile pe undeva. În special utilizatorii care folosesc configurații mai vechi, sisteme personalizate sau periferice de nișă vor resimți cel mai tare efectele acestei politici. De asemenea, companiile care operează cu infrastructură IT mai veche – din motive financiare sau logistice – vor fi puse în fața unor probleme reale, pentru că înlocuirea hardware-ului este un proces costisitor și, uneori, imposibil pe termen scurt. Ce înseamnă această decizie pentru utilizatorii de Windows Oficial, Microsoft spune că măsura are ca scop creșterea securității și performanței. Driverele învechite, neoptimizate pentru versiunile moderne de Windows, pot cauza instabilități, conflicte sau pot fi vulnerabile la atacuri cibernetice. Însă realitatea este că multe dintre aceste componente vechi sunt încă perfect funcționale și folosite zilnic de milioane de oameni. Dacă Microsoft nu oferă un mecanism clar prin care utilizatorii să fie avertizați că driverul unei anumite componente va fi eliminat, apare un risc semnificativ de pierdere a funcționalității fără avertisment. Într-un ecosistem atât de complex cum e cel al Windows-ului, în care există zeci de mii de combinații posibile de hardware și software, șansele de incompatibilitate cresc exponențial. Pentru mulți utilizatori, soluția va fi să își salveze manual driverul actual înainte de o actualizare majoră sau să caute versiuni compatibile direct de la producător. Dar nu toată lumea are competențele tehnice necesare pentru a face asta. Mai mult, unii producători nici nu mai oferă suport pentru produsele vechi, iar site-urile lor pot fi închise sau compromise. Un alt risc e ca utilizatorii, în disperare de cauză, să recurgă la site-uri terțe nesigure pentru a găsi driverele lipsă, expunându-se astfel la malware sau alte pericole. Ce poți face pentru a-ți proteja sistemul Dacă vrei să te asiguri că nu ești luat prin surprindere de această modificare, iată câteva lucruri pe care le poți face chiar acum: Verifică starea driverelor: intră în Device Manager și vezi dacă ai drivere care nu au mai fost actualizate de mult. Poți nota numele exact al componentelor și producătorul. Creează copii de siguranță pentru drivere: există programe precum DriverBackup! sau Double Driver care îți permit să salvezi toate driverele actuale ale sistemului tău. Dezactivează actualizările automate temporar, în special înainte de update-uri importante, pentru a avea timp să te documentezi. Verifică periodic site-ul Microsoft și al producătorilor pentru anunțuri legate de compatibilitate. Ia în calcul migrarea treptată către hardware compatibil cu versiunile noi de Windows, mai ales dacă sistemul tău e mai vechi de 7-8 ani. În concluzie, decizia Microsoft de a elimina driverii vechi nu este neapărat greșită din punct de vedere tehnic, dar implementarea sa lipsită de transparență pune în pericol experiența de utilizare pentru milioane de oameni. Dacă ai un sistem mai vechi sau periferice pe care te bazezi zilnic, acum este momentul să verifici compatibilitatea acestora. Mai bine previi decât să te trezești, brusc, cu un laptop funcțional doar pe jumătate.
Un mare oraș din Europa își proclamă suveranitatea digitală și pornește războiul cu Big Tech-ul american. Renunță la Microsoft și adoptă open source
Lyon, unul dintre cele mai mari și mai influente orașe din Franța, a anunțat oficial că va renunța complet la suita Microsoft Office și alte soluții software dezvoltate de companii americane. Decizia face parte dintr-un plan ambițios de a-și consolida „suveranitatea digitală”, o mișcare care are implicații tehnice, economice și chiar politice. Anunțul a fost făcut luni, 23 iunie, printr-un comunicat de presă în care administrația locală explică intenția clară de a se desprinde de dependența de marile companii tech din Statele Unite. Motivația? Control mai mare asupra datelor, securitate informatică crescută și susținerea dezvoltării de soluții digitale locale și europene. „Este o alegere strategică pentru viitorul orașului nostru și pentru autonomia digitală a instituțiilor publice”, au declarat oficialii Primăriei Lyon, citați de cotidianul Le Monde. Ce înseamnă, concret, suveranitate digitală Termenul „suveranitate digitală” a devenit tot mai frecvent în discursul public european, în contextul în care numeroase instituții și administrații locale își pun problema controlului real asupra infrastructurilor IT. În cazul Lyonului, suveranitatea digitală presupune migrarea către o suită complet open source, dezvoltată în cadrul unui proiect regional numit „Territoire Numérique Ouvert” (Teritoriu Digital Deschis). Această platformă open source este descrisă ca fiind „liberă, colaborativă și interoperabilă” și este rezultatul unui parteneriat între metropola Lyon și operatorul public SITIV (Syndicat Intercommunal des Technologies de l’Information pour les Villes), specializat în soluții digitale pentru autoritățile locale. În plus, întreaga infrastructură va fi găzduită în centre de date regionale, nu în cloud-uri deținute de corporații globale, ceea ce contribuie la o protecție suplimentară a datelor cetățenilor. De la Microsoft la OnlyOffice, Linux și PostgreSQL În termeni practici, transformarea digitală înseamnă renunțarea la suita Microsoft Office în favoarea OnlyOffice, o alternativă open source compatibilă cu fișierele Word, Excel și PowerPoint. Sistemele de operare Windows vor fi înlocuite progresiv cu distribuții Linux, iar pentru gestionarea bazelor de date, orașul a optat pentru PostgreSQL, un sistem robust și gratuit utilizat pe scară largă în mediile instituționale. Această tranziție va fi implementată treptat în toate serviciile municipale, cu sprijinul echipelor tehnice locale. Mai mult, decizia Lyonului vine într-un context european în care tot mai multe administrații caută să își reducă dependența de Big Tech-ul american, în special în urma dezvăluirilor privind supravegherea globală și utilizarea datelor personale în scopuri comerciale sau geopolitice.
Microsoft face curățenie în Windows: ce înseamnă eliminarea driverelor vechi pentru utilizatori și producători
Microsoft începe o mișcare majoră care ar putea schimba fundamental modul în care funcționează compatibilitatea în sistemul de operare Windows. Este vorba despre eliminarea treptată a driverelor vechi – sau „moștenite” – din sistemul Windows Update. Scopul declarat: simplificarea procesului de actualizare, creșterea securității și optimizarea performanței. Însă această decizie nu vine fără controverse, mai ales pentru utilizatorii care se bazează pe hardware mai vechi sau pe periferice care nu mai primesc suport oficial. Conform unei postări oficiale adresate partenerilor din programul hardware Windows, Microsoft a confirmat că începe o inițiativă strategică de curățare a catalogului de drivere, începând cu cele pentru care există deja înlocuitori mai noi. Cu alte cuvinte, Windows Update nu va mai instala acele drivere considerate învechite, iar producătorii vor avea la dispoziție o fereastră de 6 luni pentru a cere o eventuală reactivare, cu justificare solidă. Timp de ani de zile, Microsoft a fost lăudată pentru eforturile sale de a păstra compatibilitatea înapoi – adică posibilitatea ca sistemele moderne să ruleze pe hardware vechi sau cu software învechit. Totuși, această abordare a devenit tot mai greu de susținut. Cu fiecare actualizare Windows, numărul de excepții, patch-uri și configurații speciale a crescut, generând o complexitate care afectează performanța și siguranța. Oficial, Microsoft afirmă că principalul motiv al acestei schimbări este securitatea. Driverele vechi pot conține vulnerabilități care nu mai sunt remediate de producători și, implicit, devin un punct slab în infrastructura Windows. În plus, menținerea unui catalog vast de drivere în Windows Update încetinește procesul de distribuție al actualizărilor și poate duce la conflicte între drivere. Curățarea driverelor va deveni o practică recurentă, iar Microsoft încurajează toți producătorii de hardware să revizuiască periodic contribuțiile lor în catalogul Windows. În caz contrar, riscă să fie scoși automat din lista de distribuție prin Windows Update. Cine va fi afectat și ce riscuri apar pentru utilizatori Pentru utilizatorii care folosesc computere moderne, impactul va fi minim sau inexistent. Driverele actuale vor fi în continuare livrate rapid și eficient, iar experiența generală de utilizare ar trebui să se îmbunătățească. Problemele încep să apară atunci când vine vorba de: hardware vechi (imprimante, plăci video, plăci de sunet, adaptoare Wi-Fi) care nu mai sunt produse; dispozitive custom sau de nișă (echipamente industriale, periferice pentru audio/video profesional etc.); sisteme critice din organizații care nu pot fi înlocuite sau actualizate ușor. În aceste cazuri, driverul vechi nu va mai fi descărcat automat prin Windows Update, ceea ce înseamnă că utilizatorii vor trebui să-l instaleze manual – dacă mai este disponibil. Mai grav, unele periferice s-ar putea să nu mai funcționeze deloc în versiunile viitoare de Windows. Totuși, Microsoft oferă o perioadă de grație de 6 luni după fiecare „curățare”, timp în care producătorii pot cere reactivarea driverelor eliminate. Dar va fi nevoie de o justificare clară – de exemplu, o bază mare de utilizatori afectați sau lipsa alternativelor viabile. Optimizare sau haos? Viitorul Windows Update rămâne incert Microsoft susține că această schimbare face parte dintr-o strategie mai largă de optimizare a Windows Update, care devine din ce în ce mai mult un „serviciu” în cloud, nu doar un mecanism de update clasic. Pe termen lung, compania vrea ca toate componentele – de la drivere la patch-uri de securitate – să fie livrate într-un mod uniform, automatizat și sigur. Totuși, istoricul Windows Update nu este lipsit de probleme: update-uri care strică funcționalități esențiale, drivere greșite, sau actualizări care blochează complet sistemele. Iar presiunea de a standardiza complet ecosistemul riscă să alieneze exact utilizatorii care apreciau flexibilitatea Windows. Pentru companiile care se bazează pe infrastructuri IT vechi, schimbarea vine ca un semnal de alarmă: este timpul să investească în upgrade-uri hardware și să adopte soluții compatibile cu noile standarde de securitate și performanță. Pentru utilizatorii casnici, însă, este important să rămână informați și să salveze driverele importante înainte ca ele să dispară din sistemul Windows Update. Curățarea driverelor moștenite nu este doar o chestiune tehnică, ci o transformare de filozofie în ecosistemul Microsoft. În loc să fie „retrocompatibil cu orice preț”, Windows va deveni un sistem care prioritizează siguranța, viteza și eficiența – chiar dacă asta înseamnă să lase în urmă o parte din trecut. Rămâne de văzut dacă tranziția va fi lină sau va declanșa un nou val de frustrări printre utilizatorii fideli.
Inevitabilul, pe cale să se producă: Microsoft plănuiește mii de concedieri, legătura cu inteligența artificială
Gigantul american Microsoft urmează să concedieze mii de angajați, în special din departamentele de vânzări, în cadrul unei reorganizări ample alimentate de investiții record în AI. Microsoft se pregătește pentru o nouă serie de disponibilizări care ar putea afecta mii de angajați, potrivit unor surse citate de Bloomberg News. O nouă rundă de concedieri la Microsoft în prag de an fiscal De această dată, vizați ar fi în special angajații din zona de vânzări, într-un efort de restructurare a forței de muncă, pe fondul direcționării resurselor către dezvoltarea capacităților în domeniul inteligenței artificiale. Informația a fost preluată de Reuters, care notează că această rundă de concedieri vine la doar câteva săptămâni după o altă serie de reduceri de personal, desfășurată în luna mai, când aproximativ 6.000 de posturi au fost eliminate. Deși Microsoft nu a emis un comunicat oficial, sursele indică faptul că noile disponibilizări ar putea fi anunțate chiar la începutul lunii iulie, imediat după încheierea exercițiului fiscal, care se finalizează pe 30 iunie. De menționat că aceste concedieri nu se vor limita exclusiv la sectorul de vânzări, iar planificarea exactă ar putea suferi modificări de ultim moment. Investiții fără precedent în AI și centre de date Reorganizarea Microsoft vine în contextul în care compania își intensifică investițiile în infrastructura destinată inteligenței artificiale. Pentru anul fiscal în curs, Microsoft a planificat cheltuieli de capital în valoare de 80 de miliarde de dolari, dintre care cea mai mare parte este direcționată către extinderea centrelor de date. Obiectivul: susținerea cererii tot mai mari pentru servicii bazate pe AI și menținerea poziției de lider în acest sector strategic. Tendința nu este singulară în industrie. CEO-ul Amazon, Andy Jassy, a declarat recent că implementarea pe scară largă a agenților și instrumentelor generative de AI va duce, în timp, la reducerea personalului corporativ. Astfel, marile companii din tehnologie par să urmeze același traseu: creșterea investițiilor în automatizare și AI, în paralel cu ajustarea numărului de angajați tradiționali. În prezent, Microsoft are aproximativ 228.000 de angajați la nivel global (conform datelor din iunie 2024). Noile tăieri de personal reflectă o schimbare profundă în prioritățile companiei, care încearcă să se adapteze rapid unei piețe în care integrarea AI devine nu doar o opțiune, ci o necesitate pentru a rămâne competitivă.
Sfârșitul confuziei USB-C? Microsoft lansează un plan revoluționar pentru porturi cu adevărat universale
Deși portul USB-C a fost lansat cu promisiunea unei conectivități „universale”, realitatea din teren a fost mult diferită pentru utilizatorii de PC-uri. Teoretic, un singur port ar trebui să ofere tot: încărcare rapidă, transfer de date de mare viteză și suport pentru afișaje externe. În practică, însă, lucrurile sunt departe de a fi ideale. Incompatibilități, funcționalități lipsă și lipsa de informații clare din partea producătorilor au transformat acest standard într-un adevărat „port confuzie”. Conform datelor colectate de Windows Diagnostics, aproximativ 27% dintre PC-urile care ar trebui să fie compatibile cu standardul USB4 au manifestat limitări funcționale. Utilizatorii descoperă deseori, doar după achiziționarea și testarea dispozitivului, că portul USB-C nu suportă o anumită funcție esențială – cum ar fi afișarea externă sau încărcarea rapidă. Lipsa unei standardizări clare a dus la o piață plină de echipamente care „ar trebui să funcționeze” dar nu o fac. Această lipsă de transparență a devenit o sursă majoră de frustrare, iar Microsoft pare hotărâtă să pună capăt haosului. Soluția? Un nou program de certificare hardware, integrat în Windows Hardware Compatibility Program (WHCP), care promite să redefinească așteptările legate de porturile USB-C de pe laptopurile și PC-urile moderne. Microsoft intervine: Toate porturile USB-C vor trebui să ofere aceleași funcții Microsoft propune o viziune clară: toate porturile USB-C de pe PC-urile certificate cu Windows 11 (versiunea 24H2 și mai nou) trebuie să îndeplinească un set de cerințe stricte. Astfel, porturile nu vor mai fi un joc de noroc tehnologic, ci un standard de încredere. Primul obiectiv major este ca fiecare port USB-C să asigure funcționarea celor trei caracteristici fundamentale: transferul de date, încărcarea și ieșirea video. Cu alte cuvinte, orice port USB-C de pe un dispozitiv certificat ar trebui să funcționeze la fel, indiferent de locație sau de designul laptopului. Aceasta înseamnă că utilizatorii nu vor mai trebui să caute manualul pentru a identifica ce port este „activ” sau compatibil cu un anumit periferic. Al doilea obiectiv vizează performanța superioară: orice sistem care oferă viteze USB de 40 Gbps trebuie să fie pe deplin compatibil cu USB4 și Thunderbolt 3. Asta presupune nu doar viteze mari de transfer, ci și posibilitatea de a conecta GPU-uri externe, de a reda imagini pe două monitoare 4K simultan și de a asigura o experiență de utilizare fluentă și stabilă. Un alt element important al acestui nou program este obligativitatea folosirii siliconului certificat USB-IF (USB Implementers Forum) în noile PC-uri, asigurând astfel compatibilitatea de la nivel hardware. În plus, driverele de controler USB vor fi certificate și furnizate prin Windows Update, simplificând considerabil procesul de actualizare și eliminând riscul incompatibilităților software. Ce înseamnă asta pentru viitorul dispozitivelor Windows? Pe termen scurt, această inițiativă aduce un plus de transparență și încredere pentru utilizatori. Pe termen lung, este posibil să vedem o standardizare reală a porturilor USB-C, așa cum a fost promis de la început. Toate dispozitivele certificate WHCP care oferă viteze USB de 40 sau 80 Gbps vor fi obligate să respecte specificațiile de performanță avansate. Aceasta va garanta conectivitate unificată pentru monitoare, stocare externă, plăci video și multe altele. Microsoft subliniază că acest progres nu vine dintr-o „magie tehnologică”, ci dintr-un proces bine structurat, care începe cu analiza feedback-ului oferit de utilizatori și a datelor colectate prin telemetrie. Inginerii Microsoft creează apoi teste automate, care sunt implementate de producători în propriile laboratoare. Rezultatele sunt trimise înapoi către Microsoft pentru validare și certificare finală. Această colaborare strânsă între Microsoft și producătorii de hardware va ajuta la eliminarea confuziei legate de porturi, va simplifica alegerea dispozitivelor și va garanta funcționalitatea promisă. Cu alte cuvinte, atunci când vei cumpăra un laptop cu USB-C în viitor, vei ști exact ce poate face — fără să mai fie nevoie de încercări, erori sau cabluri „magice”. Inițiativa Microsoft marchează un pas major către standardizarea reală a porturilor USB-C, punând capăt unei perioade lungi de incertitudine și confuzie pentru utilizatori. Dacă planul se va implementa așa cum este anunțat, viitorul conectivității pe PC-uri ar putea deveni mult mai simplu, mai transparent și, cel mai important, mai fiabil. Este o veste excelentă pentru oricine a conectat vreodată un dispozitiv și a fost întâmpinat de… nimic.
Microsoft și Asus lansează două console portabile Xbox cu Windows personalizat și interfață full-screen pentru jocuri
Microsoft și Asus au anunțat oficial lansarea a două noi console portabile Xbox dezvoltate în parteneriat: ROG Xbox Ally și ROG Xbox Ally X. Dispozitivele, rezultate ale unui efort comun denumit „Project Kennan”, vin cu un Windows modificat profund, orientat aproape exclusiv spre gaming. Este vorba despre o interfață Xbox full-screen care maschează complexitatea sistemului de operare și oferă o experiență similară unei console clasice – dar într-un format portabil și mult mai flexibil. Concepute special pentru jucătorii care vor puterea unui PC într-un format de mână, cele două modele se diferențiază prin performanță și autonomie, dar au în comun același ecran de 7 inci, cu rezoluție Full HD, rată de reîmprospătare de 120Hz și suport VRR. Această colaborare marchează un nou pas important în direcția convergenței dintre ecosistemul Xbox și Windows, cu accent pe accesibilitate, eficiență și compatibilitate universală cu marile platforme de gaming. Un Windows transformat radical pentru gaming portabil Poate cea mai importantă noutate nu ține de hardware, ci de interfață. Noile Xbox Ally pornesc direct într-un mod full-screen care deschide automat aplicația Xbox pentru PC. Aici, gamerii își vor găsi toate jocurile adunate la un loc, indiferent dacă provin din Microsoft Store, Steam, Epic Games, Battle.net sau alte magazine digitale. Este o abordare ce amintește de lansatoare precum GOG Galaxy, dar cu un plus de integrare nativă a Game Pass și a jocurilor din cloud. Windows-ul clasic nu este complet eliminat, dar este împins în fundal. Interfața Xbox este gândită pentru a funcționa exclusiv cu controllerul, fără necesitatea unui touchscreen sau tastatură. Utilizatorii pot naviga, porni jocuri sau comuta între aplicații printr-un Game Bar reproiectat, care include acces rapid la Discord și alte funcții utile, fără a ieși din modul full-screen. Un detaliu remarcabil este că dispozitivele pot lansa jocuri locale, pot face streaming din Xbox Series X prin rețeaua locală sau din cloud, ceea ce le face extrem de versatile. În plus, un nou buton Xbox dedicat pe carcasă permite revenirea rapidă în interfața principală, exact ca pe o consolă Xbox tradițională. Xbox Ally, cu noua interfață Xbox pe tot ecranul, integrată în Windows. (Foto: Microsoft) Performanțe personalizate pentru nevoile fiecărui gamer ROG Xbox Ally, modelul alb, este destinat celor care prioritizează autonomia și portabilitatea. Echipat cu procesorul AMD Ryzen Z2 A și 16 GB de RAM LPDDR5X, acest model țintește gaming-ul la 720p, dar vine totuși cu un SSD generos de 512GB și un ecran performant. Bateria de 60Wh promite sesiuni mai lungi decât versiunile anterioare ROG Ally. Modelul superior, ROG Xbox Ally X, vine cu un design negru, memorie RAM crescută la 24GB, un SSD de 1TB și noul procesor Ryzen Z2 Extreme cu AI, despre care AMD afirmă că este cel mai eficient și puternic chip portabil al său. Acest model poate rula jocuri la 900p sau chiar 1080p, păstrând în același timp un consum redus. Bateria sa de 80Wh este printre cele mai mari din industrie pentru un astfel de dispozitiv. Un alt avantaj distinct al modelului Ally X este suportul pentru Thunderbolt 4 prin USB-C 4, ceea ce înseamnă că se poate conecta la un GPU extern – cum ar fi Asus XG Mobile cu placă RTX 5090 – pentru gaming de nivel desktop atunci când consola este conectată la un monitor. Design ergonomic și funcții premium inspirate de Xbox Ambele modele au fost proiectate cu un accent clar pe ergonomie. Grips-urile laterale sunt conturate asemenea unui controller Xbox, iar versiunea Ally X adaugă și trigger-e cu feedback haptic – așa-numitele „impulse triggers” – care simulează senzația de impact în jocuri precum shooterele sau titlurile de curse. Conform declarațiilor lui Shawn Yen, citat de The Verge, vicepreședinte Asus pentru segmentul consumer, „eficiența este noua superputere” a acestor dispozitive. Colaborarea strânsă cu Microsoft a fost esențială pentru a crea o experiență care să elimine frustrările anterioare legate de controlul unui sistem Windows cu joystick și butoane. Microsoft nu a oferit încă detalii despre performanțele reale sau benchmarkuri oficiale, dar a confirmat că optimizările software și hardware reduc semnificativ consumul de energie în standby și în utilizare normală. Lansarea celor două console este programată pentru sezonul sărbătorilor din 2025, iar detalii legate de preț și precomenzi vor fi comunicate în lunile următoare.
Cum afli ce aplicații îți accesează camera sau microfonul în Windows 11
Windows 11 oferă utilizatorilor săi instrumente integrate pentru monitorizarea accesului la camera și microfonul dispozitivului. Dacă ești preocupat de confidențialitate, sistemul de operare îți permite să verifici în mod clar ce aplicații folosesc aceste componente. În momentul în care o aplicație activează camera, Windows afișează o notificare de tip toast cu mesajul „Camera On”, iar la oprirea utilizării apare mesajul „Camera Off”. De asemenea, pe majoritatea dispozitivelor, se aprinde un LED lângă cameră pentru a semnala că aceasta este activă. În cazul microfonului, apare o pictogramă specifică în colțul din dreapta jos al ecranului, în zona de notificări. Dacă treci cursorul peste această pictogramă, poți vedea numele aplicației care utilizează microfonul. Cum verifici aplicațiile care au accesat recent camera sau microfonul Pentru a vedea istoricul accesărilor, trebuie să intri în aplicația Setări a sistemului. Apasă combinația de taste Windows + I, accesează secțiunea Confidențialitate și securitate din bara laterală și selectează apoi Cameră sau Microfon din categoria Permisiuni pentru aplicații. Pe pagina următoare, în dreptul opțiunii „Activitate recentă”, vei găsi lista aplicațiilor care au accesat camera sau microfonul, inclusiv data și ora exactă a accesului. Dacă vrei, în schimb, să blochezi accesul unei aplicații, rămâi în aceeași secțiune. În lista de aplicații care au permisiunea de a accesa camera sau microfonul, poți dezactiva accesul pentru fiecare aplicație în parte printr-un simplu comutator. Dacă vrei să blochezi accesul complet pentru toate aplicațiile, poți dezactiva permisiunea generală de acces prin opțiunile „Acces la cameră” sau „Acces la microfon”. Controlul accesului în browsere și dezactivarea completă din Device Manager Pe lângă aplicațiile instalate, și site-urile web pot solicita acces la cameră sau microfon. În Google Chrome, accesează meniul Setări, apoi mergi la Confidențialitate și securitate > Setări site > Cameră/Microfon. Aici poți restricționa accesul fie global, fie pentru anumite site-uri. În Mozilla Firefox, intră în Setări, apoi selectează Confidențialitate și securitate. În secțiunea Permisiuni, gestionează accesul din dreptul opțiunilor Cameră și Microfon. Poți șterge site-urile existente și bloca noile solicitări. În Microsoft Edge, navighează la Setări > Permisiuni pentru site-uri, apoi selectează Cameră sau Microfon. Dezactivează opțiunea „Solicită permisiune înainte de accesare” pentru a bloca accesul automat. Pentru cei care doresc să dezactiveze complet aceste dispozitive, soluția este folosirea Device Manager. Deschide aplicația căutând „Device Manager” în bara de căutare Windows. Acolo, extinde secțiunile Cameras sau Audio Inputs and Outputs, apoi dă clic dreapta pe dispozitivul dorit și selectează Disable Device. Pentru a reactiva ulterior camera sau microfonul, folosește opțiunea Enable Device. Fără niciun dubiu, funcțiile oferite de Windows 11 contribuie la o mai bună protejare a intimității și a securității utilizatorilor, oferindu-le control deplin asupra componentelor audio-video ale sistemului.
Copilot+ PC schimbă regulile jocului în era AI: Ce aduce în plus
Dacă ai crezut că odată cu upgrade-ul la Windows 11 ești pregătit pentru viitor, s-ar putea să ai o surpriză. Microsoft tocmai a lansat o nouă categorie de computere, numită Copilot+ PC, care aduce cu sine o redefinire a standardelor de performanță pentru epoca inteligenței artificiale. Este un pas major care promite funcții spectaculoase, dar și o selecție tot mai dură în rândul dispozitivelor compatibile. În esență, ceea ce era considerat „high-end” acum doi ani s-ar putea să fie deja depășit. Cu lansarea Copilot+ PC, Microsoft nu doar extinde funcționalitatea sistemului de operare Windows 11, ci propune o nouă filozofie de computing: procesarea AI locală, în timp real, fără dependență totală de cloud. Doar că pentru a accesa această experiență completă, ai nevoie de hardware care să facă față – și nu e vorba doar de un upgrade banal. Ce este Copilot+ PC și ce aduce în plus Copilot+ PC nu este doar o etichetă de marketing. Este o nouă clasă de computere care integrează componente special concepute pentru procesarea modelelor de inteligență artificială local, direct pe dispozitiv. Spre deosebire de versiunile clasice ale Windows 11 care pot folosi AI prin cloud, aici vorbim despre capabilități AI în timp real, rapid, personalizat și offline, datorită unei componente-cheie: unitatea de procesare neuronală (NPU). Microsoft cere ca un PC Copilot+ să aibă o NPU capabilă de cel puțin 40 TOPS (trilioane de operații pe secundă), o performanță atinsă în prezent doar de cele mai noi procesoare: Qualcomm Snapdragon X AMD Ryzen AI 300 Intel Core Ultra 200V Pe lângă NPU, un Copilot+ PC trebuie să aibă minim 16 GB RAM, 256 GB SSD și un GPU performant care poate susține sarcini complexe de generare de imagini, traducere în timp real sau sumarizare de documente. Altfel spus, vorbim despre o infrastructură gândită să funcționeze ca un mini-centru AI personal. Funcțiile Copilot+ vor include asistenți AI inteligenți care îți pot oferi căutare semantică în fișierele tale, editare de text contextuală, generare de imagini la comandă, traduceri fără conexiune la internet și multe alte beneficii. Este un pas uriaș pentru utilizatorii profesioniști, dar și pentru consumatorii obișnuiți care doresc o experiență intuitivă și rapidă, fără lag și fără dependență de servere externe. Ai un PC nou? S-ar putea să nu fie suficient Una dintre cele mai controversate implicații ale lansării Copilot+ PC este excluderea unui număr uriaș de dispozitive, inclusiv unele care păreau perfect capabile până ieri. Chiar dacă ai un laptop premium cumpărat în 2022 sau 2023, este foarte posibil ca acesta să nu îndeplinească cerințele NPU sau GPU ale noii clase. Asta înseamnă că vei rămâne cu o versiune de Windows 11 funcțională, dar fără acces la noile funcții AI avansate. Este o formă de diferențiere care mută accentul de la „compatibil cu sistemul de operare” la „compatibil cu viitorul AI”. Și, în mod indirect, pune presiune pe utilizatori să-și actualizeze hardware-ul, așa cum s-a întâmplat în perioada tranziției de la Windows 10 la 11. Cu alte cuvinte, dacă vrei o experiență completă de Windows, viitorul va fi rezervat doar celor cu un Copilot+ PC. Restul vor rămâne cu funcții de bază, fără acces la inovațiile promise. O nouă eră a computerelor personale bate la ușă Prin introducerea acestei categorii, Microsoft forțează – mai discret decât în trecut – o nouă etapă în evoluția calculatoarelor personale. Nu mai este suficient să ai un sistem rapid. Trebuie să ai unul inteligent. Cu NPU, cu AI locală, cu capacitate de procesare semantică în timp real. Este o schimbare de paradigmă care amintește de trecerea la SSD sau de revoluția touchscreen-urilor: la început opțională, dar rapid devenită standard. Pentru utilizatorii obișnuiți, acest lucru vine cu provocări: investiții în hardware, nevoia de informare și adaptare la un nou tip de experiență digitală. Dar, în același timp, aduce și oportunități: acces la funcții AI extrem de utile în viața de zi cu zi, de la gestionarea documentelor până la editarea creativă și productivitate automatizată. Dacă te-ai întrebat cum va arăta viitorul Windows – răspunsul este aici, dar e rezervat doar celor care trec pragul Copilot+. Viitorul nu mai e doar despre software. E despre combinația dintre software și un nou tip de hardware, proiectat special pentru AI. Iar dacă vrei să faci parte din această nouă eră, s-ar putea să fie momentul să-ți reevaluezi configurația actuală.
Se poate și invers – O companie de inteligență artificială a dat faliment după ce s-a aflat că boții săi erau indieni
Compania de software Builder.ai, sprijinită de Microsoft și fondul suveran al Qatarului, își declară falimentul după ce un creditor i-a confiscat peste 70% din lichidități. Concret, Builder.ai, un startup britanic din domeniul inteligenței artificiale, susținut de Microsoft și de Qatar Investment Authority (QIA), urmează să intre în faliment după ce creditorul Viola Credit a retras 37 de milioane de dolari din conturile companiei. Informația a fost confirmată de directorul general Manpreet Ratia, într-un interviu acordat Bloomberg pe 20 mai 2025. Conform acestuia, în urma retragerii, firma a rămas cu doar 5 milioane de dolari, blocați în conturi din India, care nu pot fi folosiți pentru plata salariilor din cauza restricțiilor privind transferurile internaționale. Viola Credit, care a acordat companiei un împrumut de 50 de milioane de dolari în 2024, nu a comentat public decizia de a bloca fondurile. Ratia a declarat că Builder.ai va iniția procedurile de faliment în cele cinci jurisdicții în care operează: Regatul Unit, Statele Unite, India, Emiratele Arabe Unite și Singapore. În lipsa lichidităților, conducerea a decis disponibilizarea majorității angajaților. Potrivit CEO-ului, compania nu mai poate susține operațiunile curente. Administratorul companiei va fi numit în perioada următoare pentru a gestiona procedura de insolvență. „Se pare că firma nu avea AI, ci era doar un grup de dezvoltatori indieni care se prefăceau că scriu cod ca AI”, a scris Linas Beliūnas, director la compania financiară Zero Hash, într-o postare pe LinkedIn. De la investiții majore, la acuzații privind manipularea vânzărilor Falimentul marchează un colaps spectaculos pentru Builder.ai, care în urmă cu doi ani atrăgea o rundă de finanțare de 250 de milioane de dolari, condusă de QIA, unul dintre cele mai mari fonduri suverane din lume. În 2023, Microsoft a investit în companie în cadrul unui parteneriat strategic. Totuși, în aprilie 2025, compania a recunoscut că a fost nevoită să-și reducă estimările de vânzări prezentate investitorilor și să angajeze auditori externi pentru verificarea ultimilor doi ani de bilanțuri, după întrebări formulate de Bloomberg cu privire la acuzațiile unor foști angajați, potrivit cărora compania ar fi umflat artificial cifrele de vânzări. Fondatorul Sachin Dev Duggal a demisionat din funcția de CEO în februarie 2025, fiind înlocuit de Manpreet Ratia. În același timp, consiliul de administrație a fost redus de la nouă la cinci membri, iar Duggal a pierdut controlul asupra a patru din cele cinci locuri deținute anterior. Un exemplu al riscurilor din goana pentru investiții în AI Situația Builder.ai reflectă riscurile asociate valului de entuziasm din jurul startup-urilor AI, în special în contextul succesului companiilor precum OpenAI sau Anthropic. După lansarea ChatGPT, interesul pentru firmele emergente din domeniul inteligenței artificiale a crescut considerabil, atrăgând nume mari din industria tehnologică și financiară. Printre investitorii Builder.ai se numără și International Finance Corporation (parte a Grupului Băncii Mondiale), WndrCo (fondul mogulului hollywoodian Jeffrey Katzenberg), Lakestar și incubatorul DeepCore al SoftBank. Până la acest moment, nici Microsoft, nici QIA nu au emis declarații publice în legătură cu falimentul. Înființat în 2016, Builder.ai oferea o platformă ce permitea companiilor să creeze aplicații mobile personalizate cu puțină sau fără programare, vizând astfel o alternativă mai rapidă și mai accesibilă la externalizarea tradițională a proiectelor software.
Windows 11 intră în era cuantică: cum se pregătește Microsoft pentru amenințările viitorului
Microsoft face un pas important spre viitorul securității digitale, integrând criptografie post-cuantică în Windows 11. Într-un context în care computerele cuantice încep să devină o realitate tangibilă, gigantul tech nu mai așteaptă momentul în care aceste mașini ar putea sparge sistemele de criptare clasice. În schimb, acționează proactiv, testând deja în versiunile Insider Preview ale sistemului de operare Windows 11 algoritmi gândiți special pentru a rezista unor atacuri de nouă generație. Această mișcare vine în contextul unor avertismente tot mai frecvente legate de strategia „recoltează acum, decriptează mai târziu”, folosită de actori rău intenționați care arhivează date criptate cu speranța că viitorul le va oferi unelte capabile să le decripteze. O astfel de amenințare este din ce în ce mai reală, mai ales după ce cercetători chinezi au reușit să spargă criptarea de nivel militar cu un computer cuantic D-Wave, într-un experiment care a stârnit îngrijorări globale. Criptografia post-cuantică (PQC) este un set de algoritmi concepuți pentru a rezista atacurilor provenite de la computere cuantice. Acestea folosesc ecuații matematice care, teoretic, sunt imposibil de rezolvat într-un timp util, chiar și cu puterea unei mașini cuantice. Spre deosebire de criptografia tradițională, bazată pe factorizarea numerelor mari sau logaritmi discreți, algoritmii PQC sunt proiectați să reziste inclusiv algoritmului Shor — principala armă cuantică împotriva criptografiei clasice. În Windows 11 Canary build 27852, Microsoft a implementat suport pentru doi algoritmi cheie: ML-KEM (pentru securizarea schimbului de chei) și ML-DSA (pentru semnături digitale). ML-KEM este esențial în protejarea datelor împotriva strategiilor de tip „collect now, decrypt later”, în timp ce ML-DSA este important în verificarea identității și integritatea datelor. Aceste mecanisme sunt acum parte a bibliotecii SymCrypt, fundația criptografică a Microsoft, utilizată într-o gamă largă de servicii: de la Windows și Azure, până la Microsoft 365. Prin integrarea acestor algoritmi în SymCrypt, Microsoft face un upgrade de securitate pe tot lanțul de produse — un semnal clar că firma tratează serios provocările viitorului digital. Provocările tehnice ale unei criptografii de nivel cuantic Deși promițătoare, criptografia post-cuantică vine cu un preț. Noii algoritmi solicită resurse mai mari: chei mai lungi, timp de procesare mai ridicat, dimensiuni sporite ale certificatelor și o lățime de bandă crescută. Asta înseamnă că sistemele mai vechi sau dispozitivele cu resurse limitate ar putea întâmpina dificultăți în adaptarea la noile standarde de criptare. Microsoft însă nu este singur în această cursă. Organisme precum NIST (Institutul Național de Standardizare și Tehnologie din SUA) au selectat deja acești algoritmi pentru potențialul lor ridicat de a deveni standarde globale. PQC este deja testat în protocoale critice ca TLS, SSH și IPSec, oferind o bază solidă pentru extinderea acestei paradigme de securitate în întreaga industrie tech. Pe termen scurt, implementarea se face în versiunile Insider Preview ale Windows 11, dar Microsoft a anunțat că lucrează și la o versiune compatibilă cu Linux. Deși nu s-au oferit detalii despre o eventuală integrare PQC în BitLocker, criptarea full-disk de la Microsoft, compania sugerează că o astfel de schimbare va necesita o perioadă de testare extinsă și resurse hardware semnificative. De ce e important să ne pregătim de pe acum Poate părea devreme să ne preocupăm de criptografia cuantică, în condițiile în care majoritatea computerelor cuantice actuale sunt încă în stadiu de laborator. Totuși, istoria securității cibernetice ne-a învățat că cine se pregătește din timp evită cele mai mari catastrofe. Într-o lume în care datele sunt noul petrol, iar confidențialitatea este constant amenințată, nu îți permiți să fii luat prin surprindere. Tocmai de aceea, Microsoft pune la dispoziția dezvoltatorilor posibilitatea de a testa deja impactul acestor noi algoritmi în aplicații reale: pot instala și importa certificate PQC în depozitul Windows, pot măsura latențele handshake-ului și pot evalua compatibilitatea aplicațiilor lor cu noile standarde. Este un pas mic în cod, dar un salt uriaș în protecția datelor tale din viitor. Dacă ești dezvoltator, arhitect de sistem sau doar un utilizator preocupat de siguranța digitală, este momentul perfect să începi să explorezi criptografia post-cuantică. Pentru că atunci când computerele cuantice vor deveni mainstream, va fi prea târziu să mai repari ce nu ai protejat la timp.