Microsoft Authenticator renunță la parole: ce trebuie să faci înainte să le pierzi
Aplicația Microsoft Authenticator, cunoscută mai ales pentru rolul său în autentificarea în doi pași, se pregătește să renunțe definitiv la gestionarea parolelor. Începând din luna iulie 2025, nu vei mai putea completa automat parolele salvate în aplicație, iar în august, toate parolele stocate vor fi șterse complet. Dacă te bazezi pe Authenticator pentru gestionarea datelor de conectare sau a informațiilor de plată, acum e momentul să acționezi. Schimbarea face parte dintr-un plan mai amplu al Microsoft de a concentra funcțiile de completare automată în browserul său propriu, Microsoft Edge. Practic, dacă nu vrei să pierzi accesul la parolele tale, va trebui fie să folosești Edge, fie să le exporți către un alt serviciu de gestionare a parolelor. Microsoft Authenticator a fost lansat în 2016 ca soluție pentru autentificare multifactor, iar în 2020 a adăugat și funcția de stocare a parolelor. Acum însă, compania se reorientează către tehnologii mai sigure și mai moderne, cum ar fi passkey-urile – metode de autentificare ce folosesc amprenta, scanarea facială sau un PIN. Iată ce presupune tranziția: Începând din iulie 2025, nu vei mai putea folosi Authenticator pentru completarea automată a parolelor și a informațiilor de plată. Tot în iulie, Microsoft va șterge datele de plată stocate în aplicație. În august 2025, toate parolele salvate în Authenticator vor fi șterse definitiv. Microsoft a oprit deja acceptarea de parole noi în Authenticator încă din luna iunie, deci dacă ai încercat recent să adaugi o parolă și nu ai reușit, acum știi de ce. Pentru a-ți păstra accesul la parole, ai două opțiuni clare: Folosește Microsoft Edge – parolele vor fi sincronizate automat cu contul tău Microsoft și vor putea fi gestionate direct din browser. Exportă parolele – dacă preferi un alt manager de parole (cum ar fi 1Password, Bitwarden sau LastPass), poți exporta datele din Authenticator până cel târziu în august. De ce face Microsoft această schimbare Într-o lume în care autentificarea fără parolă devine din ce în ce mai populară, Microsoft pariază pe o tranziție accelerată către metode mai sigure, mai rapide și mai ușor de folosit. Passkey-urile sunt una dintre direcțiile clare pentru viitor – și deși Authenticator nu va mai gestiona parole, va continua să ofere suport pentru passkey-uri. Motivul invocat este eficientizarea experienței utilizatorilor și consolidarea funcționalităților într-o singură platformă: Edge. Pentru cei care folosesc deja browserul Microsoft, tranziția va fi aproape invizibilă. Dar dacă preferi Chrome, Firefox sau Safari, va trebui să iei o decizie rapidă: alegi Edge sau migrezi complet către un alt serviciu? Microsoft nu este singura companie care face acest pas. Tot mai mulți giganți tech încurajează trecerea de la parole la autentificări biometrice sau coduri unice generate automat. Iar renunțarea la stocarea de parole într-o aplicație secundară pare să fie doar începutul. Ce trebuie să faci chiar acum ca să nu pierzi nimic Timpul nu e de partea ta dacă te bazezi pe Authenticator pentru parole sau date de plată. Iată ce ai de făcut: Deschide aplicația Microsoft Authenticator și verifică ce parole și date ai salvate. Dacă folosești deja Edge, mergi în setările dispozitivului tău și setează-l ca furnizor implicit de completare automată. Dacă preferi alt serviciu, exportă parolele din Authenticator imediat. Microsoft oferă un ghid complet pe site-ul său oficial. Notează-ți eventualele conturi critice unde parolele sunt salvate doar în Authenticator, pentru a nu pierde accesul în viitor. Ignorarea acestei schimbări te poate lăsa fără acces la conturi importante. Așa că nu amâna: gestionează-ți parolele cât încă le mai poți salva. Poți folosi ocazia asta pentru a trece și tu la un manager de parole mai avansat sau, de ce nu, la autentificarea fără parolă. Microsoft trimite un mesaj clar: viitorul nu mai are loc pentru parole. Dacă vrei să ții pasul cu securitatea digitală, e momentul să iei inițiativa.
Microsoft a dezvăluit un instrument AI de diagnosticare medicală care ar fi de patru ori mai bun decât medicii umani
Microsoft a construit un instrument medical bazat pe inteligență artificială despre care susține că are de patru ori mai mult succes decât medicii umani în diagnosticarea afecțiunilor complexe. Gigantul din domeniul tehnologiei a dezvăluit rezultatele unor cercetări despre care crede că ar putea accelera tratamentele medicale și ar putea economisi bani prin reducerea testelor inutile. „Microsoft AI Diagnostic Orchestrator” (“MAI-DxO”) este primul rezultat al eforturilor unei unități de AI medical formată anul trecut de Mustafa Suleyman cu personal recrutat de la DeepMind, laboratorul de cercetare co-fondat de el și care este acum deținut de Google. Deepmind a deschis calea în domeniul descoperirilor din domeniul sănătății legate de inteligența artificială. Șeful laboratorului Google, Sir Demis Hassabis, a câștigat anul trecut un premiu Nobel pentru chimie pentru utilizarea inteligenței artificiale pentru a dezvălui secretele biologice ale proteinelor care stau la baza vieții. Într-un interviu acordat Financial Times, directorul executiv al Microsoft AI a declarat că testele sunt un pas pe calea către „superinteligența medicală” care ar putea ajuta la rezolvarea crizelor de personal și a timpilor lungi de așteptare pentru sistemele de sănătate suprasolicitate. Noul sistem Microsoft, susținut de un „coordonator” care creează comisii virtuale de cinci agenți AI care acționează ca „medici” O versiune a tehnologiei ar putea fi implementată în curând și în chatbot-ul Microsoft Copilot AI și în motorul de căutare Bing, care gestionează 50 de milioane de interogări cu privire la probleme de sănătate pe zi. Ne apropiem de „modele AI care nu sunt doar puțin mai bune, ci dramatic mai bune decât eforturile umane: mai rapide, mai ieftine și de patru ori mai precise”, a spus Suleyman. “Asta va fi cu adevărat transformator.” Noul sistem Microsoft este susținut de un așa-numit „coordonator” care creează comisii virtuale de cinci agenți AI care acționează ca „medici” – fiecare cu un rol distinct, cum ar fi formularea de ipoteze sau alegerea testelor de diagnostic – care interacționează și „dezbat” împreună pentru a alege un curs de acțiune. Pentru a i se testa capacitățile, „MAI-DxO” a fost alimentat cu 304 studii din “New England Journal of Medicine” care descriu modul în care au fost rezolvate unele dintre cele mai complicate cazuri. Acest lucru le-a permis cercetătorilor să verifice dacă programul poate găsi diagnosticul corect și să monitorizeze deciziile pe care le-a luat, folosind o nouă tehnică numită „lanț de dezbateri”, care face ca modelele de raționament AI să arate cum rezolvă problemele pas cu pas. Microsoft a investit aproape 14 miliarde de dolari în OpenAI Microsoft a folosit modele de limbaj mari (LLM) de top de la OpenAI, Meta, Anthropic, Google, xAI și DeepSeek. Orchestratorul a făcut ca toate LLM-urile să funcționeze mai bine, dar cel mai bine a funcționat cu modelul de raționament o3 de la OpenAI, rezolvând corect 85,5% din cazurile din “New England Journal of Medicine”. Acest lucru se compară cu un procentaj de 20% pentru medicii umani cu experiență, dar acestor medici nu li s-a permis accesul la manuale sau să își întrebe colegii, ceea ce le-ar fi putut crește rata de succes. Microsoft a investit aproape 14 miliarde de dolari în OpenAI și are drepturi exclusive de utilizare și vânzare a tehnologiei sale, dar acum OpenAI încearcă să se transforme într-o entitate cu scop lucrativ, ceea ce a dus la un conflict între cele două părți cu privire la termenii viitori ai parteneriatului lor. Dominic King, fostul șef al divizii medicale a DeepMind, care s-a alăturat Microsoft la sfârșitul anului trecut, a spus că programul „a funcționat mai bine decât orice am văzut vreodată” și că „există o oportunitate de a acționa aproape ca o nouă ușă de intrare în domeniul asistenței medicale”. Modelele AI au fost, de asemenea, instruite să fie conștiente de costuri, ceea ce a redus semnificativ numărul de teste necesare pentru a ajunge la un diagnostic corect în studiu, economisind sute de mii de dolari în unele cazuri, a spus el. Cu toate acestea, King a subliniat că tehnologia este încă în stadii incipiente, nu a fost revizuită de specialiști din domeniu și nu este încă pregătită pentru un mediu clinic. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
Microsoft susține că noul său sistem de inteligență artificială diagnostichează mai bine decât medicii
Microsoft a anunțat dezvoltarea unui sistem de inteligență artificială care ar depăși performanțele medicilor umani în diagnosticarea unor afecțiuni medicale complexe. Conform companiei, această realizare reprezintă un pas important către ceea ce numește „superinteligență medicală” – o formă avansată de AI capabilă să ia decizii clinice cu un nivel de precizie superior celor mai buni specialiști. Sistemul a fost creat de divizia Microsoft AI, condusă de britanicul Mustafa Suleyman, cofondatorul DeepMind. În cadrul cercetării, algoritmii au fost testați pe peste 300 de studii de caz clinice dificile, extrase din prestigioasa publicație New England Journal of Medicine. Rezultatele au fost impresionante: AI-ul, în combinație cu modelul de ultimă generație OpenAI o3, a reușit să „rezolve” peste 80% dintre cazuri. Prin comparație, medici umani – izolați de cărți, colegi sau asistență digitală – au avut o rată de succes de doar 20%. Un „coordonator” AI care imită un panel de specialiști Spre deosebire de modelele de AI care doar reproduc răspunsuri învățate, sistemul Microsoft acționează precum un clinician real: adresează întrebări, cere teste relevante și emite un diagnostic abia după analizarea informațiilor. Compania numește acest mecanism „diagnostic orchestrator” – un sistem autonom care colaborează cu modele AI existente (precum cele de la OpenAI, Meta, Anthropic, Google sau Grok) pentru a lua decizii medicale integrate, simulând modul în care mai mulți medici ar colabora asupra unui caz. De exemplu, în cazul unui pacient care se prezintă cu febră și tuse, coordonatorul AI poate solicita analize de sânge și o radiografie toracică înainte de a emite un diagnostic, cum ar fi pneumonia. Această abordare pas cu pas este considerată esențială pentru a obține un diagnostic corect, mai ales în situații complexe. Mustafa Suleyman va conduce acum divizia de inteligență artificială destinată consumatorilor la Microsoft, după ce a părăsit propria sa companie, Inflection AI. AI-ul nu înlocuiește medicii, dar le poate ușura munca Deși Microsoft subliniază eficiența și costurile reduse ale noului sistem, reprezentanții companiei insistă că scopul nu este înlocuirea cadrelor medicale. „Rolul unui medic merge dincolo de diagnostic – include comunicarea empatică, gestionarea incertitudinii și construirea încrederii cu pacientul. AI-ul nu este pregătit pentru toate acestea”, au precizat autorii studiului, care urmează să fie evaluat de experți independenți. Cu toate acestea, folosirea expresiei „drumul către superinteligență medicală” în comunicarea oficială sugerează că Microsoft vizează o transformare profundă în sistemele de sănătate. Potrivit lui Suleyman, sistemul ar putea funcționa „aproape fără erori” în următorii 5-10 ani. „Ar fi o eliberare uriașă pentru toate sistemele de sănătate din lume”, a declarat el pentru The Guardian. Microsoft mai afirmă că tehnologia poate fi scalată pentru a oferi sprijin pacienților în gestionarea de rutină a propriei stări de sănătate, dar și pentru a oferi medicilor suport avansat în deciziile clinice dificile. Deocamdată, însă, sistemul nu este pregătit pentru utilizare clinică și necesită testări suplimentare, în special pe simptome mai comune.
Instrumentul AI de la Microsoft pune diagnostice de patru ori mai precis decât medicii
Microsoft a prezentat luni un nou instrument de diagnosticare medicală bazat pe inteligență artificială, care, potrivit companiei, a obținut o rată de succes de patru ori mai mare decât cea a medicilor umani în identificarea afecțiunilor complexe. Sistemul, numit MAI-DxO (Microsoft AI Diagnostic Orchestrator), este prima realizare a noii divizii de sănătate bazată pe inteligența artificială, lansată de Microsoft, condusă de Mustafa Suleyman, fost cofondator al DeepMind, potrivit Financial Times. Noua tehnologie funcționează printr-un „orchestrator” care reunește cinci agenți AI, fiecare cu un rol distinct – de la formularea ipotezelor până la alegerea testelor, interacționează și dezbat împreună pentru a stabili un plan de acțiune. Pentru testare, cercetătorii au utilizat 304 studii publicate în New England Journal of Medicine, analizând capacitatea AI-ului de a oferi diagnostice corecte și de a explica procesul decizional printr-o metodă numită „chain of debate”, proces de raționament printr-o dezbatere între agenți AI. Modele AI „dramatic mai bune decât performanța umană” „Ne apropiem de modele de inteligență artificială care nu sunt doar puțin mai bune, ci dramatic mai bune decât performanța umană: mai rapide, mai ieftine și de patru ori mai precise. Iar acest lucru va fi cu adevărat transformator”, a declarat Suleyman, actual director general al Microsoft AI. Rezultatele au arătat că sistemul Microsoft, în combinație cu modelul „o3” de la OpenAI, o versiune avansată a modelului de limbaj din seria GPT, a reușit să ofere diagnostice corecte în 85,5% dintre cazuri, comparativ cu doar 20% în cazul medicilor umani, care nu au avut, însă, acces la resurse externe în timpul testelor. Modelul „o3” a fost proiectat pentru a îmbunătăți capacitatea AI de a gândi pas cu pas, a explica deciziile și a genera soluții coerente și corecte, în special în domenii sensibile precum medicina, matematica sau dreptul. „Prima dovadă că AI generativă va crește eficiența în medicină” „Programul a avut performanțe mai bune decât orice am văzut până acum”, potrivit fostului lider al diviziei de sănătate de la DeepMind, Dominic King, recrutat recent de Microsoft. King a precizat și că există „o oportunitate reală ca această tehnologie să devină noua poartă de intrare în sistemul de sănătate”, menționând că AI-ul a fost instruit să fie conștient de costuri și că a reușit să reducă numărul de teste necesare diagnosticării, ceea ce a dus la economii de sute de mii de dolari în unele cazuri. Sistemul se află încă într-un stadiu incipient, nu a fost evaluat de experți independenți și nu este pregătit pentru utilizare clinică. Studiul prezentat de Microsoft este „de referință,” a precizat Eric Topol, cardiolog și profesor de medicină moleculară, fondator al Scripps Research Translational Institute, institut unde cercetătorii și clinicienii desfășoară studii menite să transforme descoperirile științifice în soluții medicale concrete. Specialistul american în boli cardiovasculare a descris inițiativa Microsoft ca un moment definitoriu în domeniul medicinei asistate de AI: „Deși testele nu au avut loc în condiții reale de practică medicală, este prima dovadă convingătoare privind potențialul inteligenței artificiale generative de a crește eficiența în medicină, atât în ceea ce privește acuratețea diagnosticelor, cât și reducerea costurilor.”
România i-a confiscat fostului tenismen Dinu Pescariu 1.300.000 de dolari dintr-un cont din Elveția, în dosarul Microsoft
Dinu Pescariu, fost jucător de tenis, implicat în dosarul Microsoft are de plătit daune de aproape 11 milioane de dolari în acest caz. I s-a pus sechestru pe avere pentru a se acoperi pierderea, inclusiv suma dintr-un cont din Elveția fiind sub executare. Acum jumătate din suma de 2.513.899 de dolari , aflată într-un cont din Elveția, urmează să fie predată autorităților române, după ce a fost recuperată de omoligii elvețieni, potrivit Gandul. România i-a confiscat lui Dinu Pescariu 1.300.000 de dolari dintr-un cont din Elveția Sursa citată notează: „Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI), instituție publică aflată în subordinea Ministerului Justiției, și Oficiul Federal de Justiție (FOJ) din Confederația Elvețiană au încheiat un acord de partajare pentru suma de 2.513.899 de dolari”. Gândul arată pe surse că banii din contul respectiv îi aparțineau lui Pescariu Dosarul Microsoft a fost cercetat de DNA ANABI specifica în decembrie 2022 că primit 540.759.83 de dolari, după emiterea unui ordin internațional de confiscare și încheierea unui acord cu Elveția privind partajarea bunurilor din acest dosar. S-a aflat că suma era dintr-un cont al lui Dragoș Stan, un om de afaceri Acum banii confiscați de la Dinu Pescariu, ce provin din contul din Elveția, acoperă dauna făcută prin infracțiunea de spălare a banilor. „În baza acordului bilateral, suma confiscată a fost împărțită în mod egal între cele două state: 50% pentru Elveția și 50% pentru România”. În cont erau 2.513.899 de dolari. Unde ajung banii confiscați de la Pescariu Partea României, în jur de 1.300.000, ajung la: Agenția Națională de Administrare Fiscală și Mecanismul Național de Susținere a Prevenirii Criminalității. În decembrie 2020, Curtea de Apel București a decis că dosarul legat de spălarea de bani se încheie, faptele fiind prescrise. Dinu Pescariu și Claudiu Florica nu au fost condamnați în dosarul Microsoft, dar au fost obligați să plătească: „Dispune confiscarea specială a următoarelor sume de bani: de la subiectul procesual Stan Dragoș Șerban – suma de 1.070.557 USD, de la Florică Claudiu Ionuț – suma de 10.858.479 USD, de la Pescariu Dinu Mihail – suma de 10.858.479 USD”. Pescariu ținea banii la Banca Leu Elveția (succesor cu titlu universal Banca Clariden Leu – în prezent Credit Suisse AG). Dosarul Microsoft a adus un prejudiciu de aproape 23 de milioane de dolari Claudiu Florică și Dinu Pescariu au fost trimiși în judecată pentru spălare de bani, ei fiind reprezentanți ai societăților Profinet AG și Slytehrin Marketing Ltd. În perioada decembrie 2003 – octombrie 2004 s-a aprobat încheierea între Guvernul României și Fujitsu Siemens Computers a unui contract de închiriere de licențe educaționale Microsoft. Era introdus în acord că Fujitsu Siemens Computers era unic distribuitor, dar era de fapt scopul ca firma respectivă să evite vreo licitație publică. Între Fujitsu Siemens Computers și Profinet AG a fost și un contract de consultanță fictiv. Antonio, Toni pentru prieteni, îmbină foarte bine sportul cu „mondenul”. Nu are legătură de rudenie cu jucătorul care e campion alături de CFR Cluj, Andrei Burcă, e doar o coincidență de nume. Scrie despre fotbal și alte sporturi fără nicio problemă, fiind un mare fan al celor de echipă. … citește mai mult
Microsoft vs OpenAI: parteneriatul de miliarde care riscă să explodeze cu zgomot
Negocierile tensionate dintre Microsoft și OpenAI, partenerii care au propulsat inteligența artificială în prim-planul tehnologiei globale, ar putea duce la o ruptură cu implicații majore pentru viitorul industriei. Potrivit unui raport publicat de Financial Times, OpenAI ar putea pierde sprijinul celui mai important aliat financiar și strategic în lupta sa de a deveni o companie cu scop lucrativ – iar asta ar pune în pericol întregul său model de dezvoltare. În centrul conflictului: banii, controlul și ambiția de a transforma cercetarea în profit. Inițial creată ca organizație non-profit cu misiunea declarată de a „asigura că inteligența artificială generală servește umanității”, OpenAI a trecut în ultimii ani printr-o transformare radicală. Lansarea unor produse revoluționare precum ChatGPT și integrarea acestora în platformele Microsoft a adus notorietate, capital și o creștere fulminantă. Dar odată cu succesul a venit și dorința de monetizare. OpenAI și-a creat un braț cu scop lucrativ – OpenAI LP – și a căutat să atragă fonduri mai mari, cu promisiunea unor câștiguri pe măsură. Microsoft a fost primul gigant care a crezut în această viziune, investind peste 13 miliarde de dolari și devenind cel mai important partener comercial și tehnologic. Acum, însă, OpenAI vrea mai mult: libertatea de a merge mai departe ca entitate comercială, cu acces la finanțări și parteneriate independente. Iar Microsoft… nu este deloc convins că merită să rămână la masă. Microsoft cere jumătate din viitorul OpenAI Negocierile dintre cele două părți durează de luni întregi și, potrivit surselor citate de Financial Times, au loc zilnic în încercarea de a salva un parteneriat care a definit ultimii doi ani în AI. La miza discuțiilor: distribuția veniturilor viitoare. Microsoft, care în prezent primește aproximativ 20% din încasările OpenAI, își dorește un pachet mult mai mare – până la 49%. Motivul este simplu: compania fondată de Bill Gates a alimentat dezvoltarea rapidă a OpenAI cu resurse uriașe de cloud computing, acces la infrastructură și expunere globală. Oficialii Microsoft vor acum o compensație pe măsură. Însă pentru OpenAI, această cerere ridică semne de întrebare despre control, independență și capacitatea de a atrage alți investitori. Mai ales într-un context în care ambițiile fondatorilor – printre care Sam Altman – vizează extinderea masivă a modelului de afaceri și lansarea de produse proprii, fără a rămâne sub umbrela Microsoft. Ce urmează dacă Microsoft „își ia jucăriile și pleacă”? Deși cele două companii au transmis public un mesaj diplomatic – „avem un parteneriat de succes și ne dorim să-l continuăm” – realitatea din culise este una tot mai tensionată. Potrivit unor surse din industrie, Microsoft ar fi deja în căutarea unor alternative strategice, inclusiv dezvoltarea propriilor modele de AI bazate pe codul OpenAI deja integrat în sistemele sale. Pentru OpenAI, un exit al Microsoft ar fi o lovitură dură. Nu doar din punct de vedere financiar, ci și în ceea ce privește încrederea publicului, a investitorilor și a partenerilor tehnologici. Fără acces garantat la platforma Azure și fără protecția uriașului din Redmond, drumul către autonomie ar putea fi abrupt și riscant. De partea cealaltă, Microsoft ar putea pierde un aliat-cheie într-un moment în care Google, Meta, Amazon și alți giganți își accelerează investițiile în inteligență artificială. Rămânerea în afacere depinde acum de o înțelegere delicată privind profiturile și influența – iar niciuna dintre părți nu pare dispusă să cedeze. Concluzia? Bătălia pentru viitorul AI nu se mai poartă doar în laboratoare, ci în sălile de negocieri. Iar dacă Microsoft și OpenAI nu ajung la un compromis, una dintre cele mai promițătoare alianțe din tehnologie s-ar putea destrăma chiar în plin avânt.
Microsoft mai dă o șansă Windows 10, dar cu un preț neașteptat: cum îți poți salva sistemul
Windows 10 trebuia să-și încheie oficial existența în toamna anului 2025, dar Microsoft tocmai a anunțat o măsură care schimbă radical soarta sistemului de operare folosit încă de sute de milioane de oameni. Gigantul din Redmond a decis să prelungească suportul pentru Windows 10 cu încă un an, până pe 13 octombrie 2026, însă nu oricum: accesul gratuit la actualizări de securitate vine la pachet cu o condiție surprinzătoare – activarea unei funcții aparent banale. Pe fundalul unei tranziții lente către Windows 11, din cauza cerințelor stricte de hardware și a reticenței unei părți a utilizatorilor, Microsoft propune o soluție simplă pentru cei care vor să rămână protejați: dacă activezi funcția „Windows Backup”, primești automat acces gratuit la programul ESU („Extended Security Updates”). Microsoft joacă inteligent în această etapă de tranziție. Prin activarea funcției „Windows Backup” – o unealtă care salvează automat fișierele importante în cloud, pe OneDrive – utilizatorii primesc acces gratuit la actualizările critice de securitate timp de încă un an, după data de 14 octombrie 2025. Asta înseamnă că, fără să plătești nimic, poți continua să folosești Windows 10 în condiții de siguranță până în octombrie 2026. Totuși, nu e totul roz. Spațiul de stocare oferit gratuit prin OneDrive este de doar 5 GB, insuficient pentru majoritatea utilizatorilor care au documente, fotografii sau setări salvate în mod regulat. Ce se întâmplă dacă spațiul se umple? Microsoft nu a clarificat complet dacă utilizatorii vor pierde accesul la actualizările ESU sau doar la funcția de backup. Această ambiguitate ar putea crea confuzie, în special în rândul celor mai puțin tehnici. Cu toate acestea, activarea acestei funcții nu implică vreo taxă suplimentară și reprezintă o variantă accesibilă pentru milioane de oameni care folosesc încă PC-uri sau laptopuri incompatibile cu Windows 11. Este o măsură de compromis, dar binevenită, mai ales pentru cei care nu doresc sau nu pot investi într-un computer nou în perioada imediat următoare. Vrei garanții clare? Plătești pentru ele Pentru utilizatorii care vor siguranță deplină fără să se complice cu backupuri și limite de spațiu, Microsoft oferă și o soluție alternativă, dar contra cost. Accesul la actualizările ESU poate fi cumpărat: 30 de dolari pe an pentru utilizatorii individuali, iar pentru companii – 61 de dolari per dispozitiv. Interesant este faptul că utilizatorii individuali pot plăti și prin puncte Microsoft Rewards: 1.000 de puncte înseamnă un an de actualizări, ceea ce poate fi o variantă atractivă pentru cei activi în ecosistemul Microsoft. Companiile, în schimb, vor simți mai acut impactul acestei decizii. Dacă în infrastructura unei firme există zeci sau sute de PC-uri cu Windows 10, costurile pot urca rapid. În plus, trecerea la Windows 11 în mediul business este mult mai complicată din cauza aplicațiilor vechi, licențelor specifice sau echipamentelor cu specificații învechite. Practic, Microsoft forțează tranziția, dar o face cu o mănușă diplomatică, oferind alternativă plătită celor care nu pot migra imediat. Ce înseamnă asta pentru tine și ce ai de făcut acum Dacă folosești Windows 10, nu intra în panică – ai opțiuni. Cea mai simplă: activează imediat „Windows Backup” din setările sistemului tău și asigură-te că ai măcar 5 GB disponibili în OneDrive. În felul acesta, te înscrii automat în programul de actualizări gratuite și mai câștigi un an de suport oficial, fără efort și fără costuri. Dacă ești utilizator avansat sau ai un sistem cu configurații speciale, merită să iei în calcul extinderea plătită. De asemenea, dacă vrei să eviți orice bătăi de cap, ar fi momentul potrivit să verifici dacă PC-ul tău e compatibil cu Windows 11. Dacă este, trecerea poate fi un pas logic pentru viitorul digital. Microsoft transmite un mesaj clar: Windows 10 nu mai are mult de trăit, dar nu vrea să lase utilizatorii pe margine. Te obligă subtil să folosești funcții integrate în ecosistemul său, te îndeamnă să faci backup în cloud, te tentează cu un an gratuit – totul pentru a face tranziția mai lină și mai controlabilă. În concluzie, dacă folosești încă Windows 10 și nu ai planuri imediate de upgrade, soluția oferită de Microsoft poate fi salvatoare. Activează backup-ul, monitorizează spațiul disponibil pe OneDrive și, la nevoie, alege varianta plătită pentru siguranță deplină. Timpul tău pe Windows 10 se scurge, dar cu pașii potriviți, îl mai poți prelungi – cel puțin până în 2026.
Update-urile Windows îți pot scoate la pensie laptopul: Ce trebuie să știi despre ștergerea driverelor vechi
Microsoft pregătește o mișcare majoră care ar putea afecta milioane de utilizatori de Windows din întreaga lume. Compania a anunțat recent că va începe eliminarea treptată a driverelor vechi din Windows Update, într-un efort de a crește securitatea și stabilitatea sistemului de operare. Cu toate acestea, măsura ar putea lăsa unele calculatoare sau laptopuri fără suport pentru componente esențiale. Dacă folosești un PC mai vechi sau ai echipamente periferice precum imprimante, camere web sau plăci audio achiziționate în urmă cu ceva timp, e momentul să fii atent. În lipsa unor actualizări automate pentru driverele vechi, anumite dispozitive ar putea deveni, literalmente, inutile după următoarea actualizare Windows. Schimbarea anunțată de Microsoft nu vine cu alerte pentru utilizatorul obișnuit. Procesul de ștergere a driverelor vechi va avea loc în fundal, odată cu actualizările periodice de sistem. Deși partenerii hardware și dezvoltatorii vor fi notificați, tu – ca utilizator – nu vei primi nicio informare explicită despre faptul că un anumit driver urmează să fie eliminat. Asta înseamnă că, într-o dimineață obișnuită, te-ai putea trezi cu o cameră web care nu mai funcționează, o imprimantă care refuză să se conecteze sau un sunet distorsionat, fără vreo explicație clară din partea sistemului. Dacă nu ești familiarizat cu instalarea manuală a driverelor sau cu căutarea lor online, ai putea petrece ore bune încercând să-ți faci din nou sistemul funcțional – presupunând că respectivele drivere mai sunt disponibile pe undeva. În special utilizatorii care folosesc configurații mai vechi, sisteme personalizate sau periferice de nișă vor resimți cel mai tare efectele acestei politici. De asemenea, companiile care operează cu infrastructură IT mai veche – din motive financiare sau logistice – vor fi puse în fața unor probleme reale, pentru că înlocuirea hardware-ului este un proces costisitor și, uneori, imposibil pe termen scurt. Ce înseamnă această decizie pentru utilizatorii de Windows Oficial, Microsoft spune că măsura are ca scop creșterea securității și performanței. Driverele învechite, neoptimizate pentru versiunile moderne de Windows, pot cauza instabilități, conflicte sau pot fi vulnerabile la atacuri cibernetice. Însă realitatea este că multe dintre aceste componente vechi sunt încă perfect funcționale și folosite zilnic de milioane de oameni. Dacă Microsoft nu oferă un mecanism clar prin care utilizatorii să fie avertizați că driverul unei anumite componente va fi eliminat, apare un risc semnificativ de pierdere a funcționalității fără avertisment. Într-un ecosistem atât de complex cum e cel al Windows-ului, în care există zeci de mii de combinații posibile de hardware și software, șansele de incompatibilitate cresc exponențial. Pentru mulți utilizatori, soluția va fi să își salveze manual driverul actual înainte de o actualizare majoră sau să caute versiuni compatibile direct de la producător. Dar nu toată lumea are competențele tehnice necesare pentru a face asta. Mai mult, unii producători nici nu mai oferă suport pentru produsele vechi, iar site-urile lor pot fi închise sau compromise. Un alt risc e ca utilizatorii, în disperare de cauză, să recurgă la site-uri terțe nesigure pentru a găsi driverele lipsă, expunându-se astfel la malware sau alte pericole. Ce poți face pentru a-ți proteja sistemul Dacă vrei să te asiguri că nu ești luat prin surprindere de această modificare, iată câteva lucruri pe care le poți face chiar acum: Verifică starea driverelor: intră în Device Manager și vezi dacă ai drivere care nu au mai fost actualizate de mult. Poți nota numele exact al componentelor și producătorul. Creează copii de siguranță pentru drivere: există programe precum DriverBackup! sau Double Driver care îți permit să salvezi toate driverele actuale ale sistemului tău. Dezactivează actualizările automate temporar, în special înainte de update-uri importante, pentru a avea timp să te documentezi. Verifică periodic site-ul Microsoft și al producătorilor pentru anunțuri legate de compatibilitate. Ia în calcul migrarea treptată către hardware compatibil cu versiunile noi de Windows, mai ales dacă sistemul tău e mai vechi de 7-8 ani. În concluzie, decizia Microsoft de a elimina driverii vechi nu este neapărat greșită din punct de vedere tehnic, dar implementarea sa lipsită de transparență pune în pericol experiența de utilizare pentru milioane de oameni. Dacă ai un sistem mai vechi sau periferice pe care te bazezi zilnic, acum este momentul să verifici compatibilitatea acestora. Mai bine previi decât să te trezești, brusc, cu un laptop funcțional doar pe jumătate.
Un mare oraș din Europa își proclamă suveranitatea digitală și pornește războiul cu Big Tech-ul american. Renunță la Microsoft și adoptă open source
Lyon, unul dintre cele mai mari și mai influente orașe din Franța, a anunțat oficial că va renunța complet la suita Microsoft Office și alte soluții software dezvoltate de companii americane. Decizia face parte dintr-un plan ambițios de a-și consolida „suveranitatea digitală”, o mișcare care are implicații tehnice, economice și chiar politice. Anunțul a fost făcut luni, 23 iunie, printr-un comunicat de presă în care administrația locală explică intenția clară de a se desprinde de dependența de marile companii tech din Statele Unite. Motivația? Control mai mare asupra datelor, securitate informatică crescută și susținerea dezvoltării de soluții digitale locale și europene. „Este o alegere strategică pentru viitorul orașului nostru și pentru autonomia digitală a instituțiilor publice”, au declarat oficialii Primăriei Lyon, citați de cotidianul Le Monde. Ce înseamnă, concret, suveranitate digitală Termenul „suveranitate digitală” a devenit tot mai frecvent în discursul public european, în contextul în care numeroase instituții și administrații locale își pun problema controlului real asupra infrastructurilor IT. În cazul Lyonului, suveranitatea digitală presupune migrarea către o suită complet open source, dezvoltată în cadrul unui proiect regional numit „Territoire Numérique Ouvert” (Teritoriu Digital Deschis). Această platformă open source este descrisă ca fiind „liberă, colaborativă și interoperabilă” și este rezultatul unui parteneriat între metropola Lyon și operatorul public SITIV (Syndicat Intercommunal des Technologies de l’Information pour les Villes), specializat în soluții digitale pentru autoritățile locale. În plus, întreaga infrastructură va fi găzduită în centre de date regionale, nu în cloud-uri deținute de corporații globale, ceea ce contribuie la o protecție suplimentară a datelor cetățenilor. De la Microsoft la OnlyOffice, Linux și PostgreSQL În termeni practici, transformarea digitală înseamnă renunțarea la suita Microsoft Office în favoarea OnlyOffice, o alternativă open source compatibilă cu fișierele Word, Excel și PowerPoint. Sistemele de operare Windows vor fi înlocuite progresiv cu distribuții Linux, iar pentru gestionarea bazelor de date, orașul a optat pentru PostgreSQL, un sistem robust și gratuit utilizat pe scară largă în mediile instituționale. Această tranziție va fi implementată treptat în toate serviciile municipale, cu sprijinul echipelor tehnice locale. Mai mult, decizia Lyonului vine într-un context european în care tot mai multe administrații caută să își reducă dependența de Big Tech-ul american, în special în urma dezvăluirilor privind supravegherea globală și utilizarea datelor personale în scopuri comerciale sau geopolitice.
Microsoft face curățenie în Windows: ce înseamnă eliminarea driverelor vechi pentru utilizatori și producători
Microsoft începe o mișcare majoră care ar putea schimba fundamental modul în care funcționează compatibilitatea în sistemul de operare Windows. Este vorba despre eliminarea treptată a driverelor vechi – sau „moștenite” – din sistemul Windows Update. Scopul declarat: simplificarea procesului de actualizare, creșterea securității și optimizarea performanței. Însă această decizie nu vine fără controverse, mai ales pentru utilizatorii care se bazează pe hardware mai vechi sau pe periferice care nu mai primesc suport oficial. Conform unei postări oficiale adresate partenerilor din programul hardware Windows, Microsoft a confirmat că începe o inițiativă strategică de curățare a catalogului de drivere, începând cu cele pentru care există deja înlocuitori mai noi. Cu alte cuvinte, Windows Update nu va mai instala acele drivere considerate învechite, iar producătorii vor avea la dispoziție o fereastră de 6 luni pentru a cere o eventuală reactivare, cu justificare solidă. Timp de ani de zile, Microsoft a fost lăudată pentru eforturile sale de a păstra compatibilitatea înapoi – adică posibilitatea ca sistemele moderne să ruleze pe hardware vechi sau cu software învechit. Totuși, această abordare a devenit tot mai greu de susținut. Cu fiecare actualizare Windows, numărul de excepții, patch-uri și configurații speciale a crescut, generând o complexitate care afectează performanța și siguranța. Oficial, Microsoft afirmă că principalul motiv al acestei schimbări este securitatea. Driverele vechi pot conține vulnerabilități care nu mai sunt remediate de producători și, implicit, devin un punct slab în infrastructura Windows. În plus, menținerea unui catalog vast de drivere în Windows Update încetinește procesul de distribuție al actualizărilor și poate duce la conflicte între drivere. Curățarea driverelor va deveni o practică recurentă, iar Microsoft încurajează toți producătorii de hardware să revizuiască periodic contribuțiile lor în catalogul Windows. În caz contrar, riscă să fie scoși automat din lista de distribuție prin Windows Update. Cine va fi afectat și ce riscuri apar pentru utilizatori Pentru utilizatorii care folosesc computere moderne, impactul va fi minim sau inexistent. Driverele actuale vor fi în continuare livrate rapid și eficient, iar experiența generală de utilizare ar trebui să se îmbunătățească. Problemele încep să apară atunci când vine vorba de: hardware vechi (imprimante, plăci video, plăci de sunet, adaptoare Wi-Fi) care nu mai sunt produse; dispozitive custom sau de nișă (echipamente industriale, periferice pentru audio/video profesional etc.); sisteme critice din organizații care nu pot fi înlocuite sau actualizate ușor. În aceste cazuri, driverul vechi nu va mai fi descărcat automat prin Windows Update, ceea ce înseamnă că utilizatorii vor trebui să-l instaleze manual – dacă mai este disponibil. Mai grav, unele periferice s-ar putea să nu mai funcționeze deloc în versiunile viitoare de Windows. Totuși, Microsoft oferă o perioadă de grație de 6 luni după fiecare „curățare”, timp în care producătorii pot cere reactivarea driverelor eliminate. Dar va fi nevoie de o justificare clară – de exemplu, o bază mare de utilizatori afectați sau lipsa alternativelor viabile. Optimizare sau haos? Viitorul Windows Update rămâne incert Microsoft susține că această schimbare face parte dintr-o strategie mai largă de optimizare a Windows Update, care devine din ce în ce mai mult un „serviciu” în cloud, nu doar un mecanism de update clasic. Pe termen lung, compania vrea ca toate componentele – de la drivere la patch-uri de securitate – să fie livrate într-un mod uniform, automatizat și sigur. Totuși, istoricul Windows Update nu este lipsit de probleme: update-uri care strică funcționalități esențiale, drivere greșite, sau actualizări care blochează complet sistemele. Iar presiunea de a standardiza complet ecosistemul riscă să alieneze exact utilizatorii care apreciau flexibilitatea Windows. Pentru companiile care se bazează pe infrastructuri IT vechi, schimbarea vine ca un semnal de alarmă: este timpul să investească în upgrade-uri hardware și să adopte soluții compatibile cu noile standarde de securitate și performanță. Pentru utilizatorii casnici, însă, este important să rămână informați și să salveze driverele importante înainte ca ele să dispară din sistemul Windows Update. Curățarea driverelor moștenite nu este doar o chestiune tehnică, ci o transformare de filozofie în ecosistemul Microsoft. În loc să fie „retrocompatibil cu orice preț”, Windows va deveni un sistem care prioritizează siguranța, viteza și eficiența – chiar dacă asta înseamnă să lase în urmă o parte din trecut. Rămâne de văzut dacă tranziția va fi lină sau va declanșa un nou val de frustrări printre utilizatorii fideli.