Etichetă: Microsoft

Inevitabilul, pe cale să se producă: Microsoft plănuiește mii de concedieri, legătura cu inteligența artificială

Gigantul american Microsoft urmează să concedieze mii de angajați, în special din departamentele de vânzări, în cadrul unei reorganizări ample alimentate de investiții record în AI. Microsoft se pregătește pentru o nouă serie de disponibilizări care ar putea afecta mii de angajați, potrivit unor surse citate de Bloomberg News. O nouă rundă de concedieri la Microsoft în prag de an fiscal De această dată, vizați ar fi în special angajații din zona de vânzări, într-un efort de restructurare a forței de muncă, pe fondul direcționării resurselor către dezvoltarea capacităților în domeniul inteligenței artificiale. Informația a fost preluată de Reuters, care notează că această rundă de concedieri vine la doar câteva săptămâni după o altă serie de reduceri de personal, desfășurată în luna mai, când aproximativ 6.000 de posturi au fost eliminate. Deși Microsoft nu a emis un comunicat oficial, sursele indică faptul că noile disponibilizări ar putea fi anunțate chiar la începutul lunii iulie, imediat după încheierea exercițiului fiscal, care se finalizează pe 30 iunie. De menționat că aceste concedieri nu se vor limita exclusiv la sectorul de vânzări, iar planificarea exactă ar putea suferi modificări de ultim moment. Investiții fără precedent în AI și centre de date Reorganizarea Microsoft vine în contextul în care compania își intensifică investițiile în infrastructura destinată inteligenței artificiale. Pentru anul fiscal în curs, Microsoft a planificat cheltuieli de capital în valoare de 80 de miliarde de dolari, dintre care cea mai mare parte este direcționată către extinderea centrelor de date. Obiectivul: susținerea cererii tot mai mari pentru servicii bazate pe AI și menținerea poziției de lider în acest sector strategic. Tendința nu este singulară în industrie. CEO-ul Amazon, Andy Jassy, a declarat recent că implementarea pe scară largă a agenților și instrumentelor generative de AI va duce, în timp, la reducerea personalului corporativ. Astfel, marile companii din tehnologie par să urmeze același traseu: creșterea investițiilor în automatizare și AI, în paralel cu ajustarea numărului de angajați tradiționali. În prezent, Microsoft are aproximativ 228.000 de angajați la nivel global (conform datelor din iunie 2024). Noile tăieri de personal reflectă o schimbare profundă în prioritățile companiei, care încearcă să se adapteze rapid unei piețe în care integrarea AI devine nu doar o opțiune, ci o necesitate pentru a rămâne competitivă.

Sfârșitul confuziei USB-C? Microsoft lansează un plan revoluționar pentru porturi cu adevărat universale

Deși portul USB-C a fost lansat cu promisiunea unei conectivități „universale”, realitatea din teren a fost mult diferită pentru utilizatorii de PC-uri. Teoretic, un singur port ar trebui să ofere tot: încărcare rapidă, transfer de date de mare viteză și suport pentru afișaje externe. În practică, însă, lucrurile sunt departe de a fi ideale. Incompatibilități, funcționalități lipsă și lipsa de informații clare din partea producătorilor au transformat acest standard într-un adevărat „port confuzie”. Conform datelor colectate de Windows Diagnostics, aproximativ 27% dintre PC-urile care ar trebui să fie compatibile cu standardul USB4 au manifestat limitări funcționale. Utilizatorii descoperă deseori, doar după achiziționarea și testarea dispozitivului, că portul USB-C nu suportă o anumită funcție esențială – cum ar fi afișarea externă sau încărcarea rapidă. Lipsa unei standardizări clare a dus la o piață plină de echipamente care „ar trebui să funcționeze” dar nu o fac. Această lipsă de transparență a devenit o sursă majoră de frustrare, iar Microsoft pare hotărâtă să pună capăt haosului. Soluția? Un nou program de certificare hardware, integrat în Windows Hardware Compatibility Program (WHCP), care promite să redefinească așteptările legate de porturile USB-C de pe laptopurile și PC-urile moderne. Microsoft intervine: Toate porturile USB-C vor trebui să ofere aceleași funcții Microsoft propune o viziune clară: toate porturile USB-C de pe PC-urile certificate cu Windows 11 (versiunea 24H2 și mai nou) trebuie să îndeplinească un set de cerințe stricte. Astfel, porturile nu vor mai fi un joc de noroc tehnologic, ci un standard de încredere. Primul obiectiv major este ca fiecare port USB-C să asigure funcționarea celor trei caracteristici fundamentale: transferul de date, încărcarea și ieșirea video. Cu alte cuvinte, orice port USB-C de pe un dispozitiv certificat ar trebui să funcționeze la fel, indiferent de locație sau de designul laptopului. Aceasta înseamnă că utilizatorii nu vor mai trebui să caute manualul pentru a identifica ce port este „activ” sau compatibil cu un anumit periferic. Al doilea obiectiv vizează performanța superioară: orice sistem care oferă viteze USB de 40 Gbps trebuie să fie pe deplin compatibil cu USB4 și Thunderbolt 3. Asta presupune nu doar viteze mari de transfer, ci și posibilitatea de a conecta GPU-uri externe, de a reda imagini pe două monitoare 4K simultan și de a asigura o experiență de utilizare fluentă și stabilă. Un alt element important al acestui nou program este obligativitatea folosirii siliconului certificat USB-IF (USB Implementers Forum) în noile PC-uri, asigurând astfel compatibilitatea de la nivel hardware. În plus, driverele de controler USB vor fi certificate și furnizate prin Windows Update, simplificând considerabil procesul de actualizare și eliminând riscul incompatibilităților software. Ce înseamnă asta pentru viitorul dispozitivelor Windows? Pe termen scurt, această inițiativă aduce un plus de transparență și încredere pentru utilizatori. Pe termen lung, este posibil să vedem o standardizare reală a porturilor USB-C, așa cum a fost promis de la început. Toate dispozitivele certificate WHCP care oferă viteze USB de 40 sau 80 Gbps vor fi obligate să respecte specificațiile de performanță avansate. Aceasta va garanta conectivitate unificată pentru monitoare, stocare externă, plăci video și multe altele. Microsoft subliniază că acest progres nu vine dintr-o „magie tehnologică”, ci dintr-un proces bine structurat, care începe cu analiza feedback-ului oferit de utilizatori și a datelor colectate prin telemetrie. Inginerii Microsoft creează apoi teste automate, care sunt implementate de producători în propriile laboratoare. Rezultatele sunt trimise înapoi către Microsoft pentru validare și certificare finală. Această colaborare strânsă între Microsoft și producătorii de hardware va ajuta la eliminarea confuziei legate de porturi, va simplifica alegerea dispozitivelor și va garanta funcționalitatea promisă. Cu alte cuvinte, atunci când vei cumpăra un laptop cu USB-C în viitor, vei ști exact ce poate face — fără să mai fie nevoie de încercări, erori sau cabluri „magice”. Inițiativa Microsoft marchează un pas major către standardizarea reală a porturilor USB-C, punând capăt unei perioade lungi de incertitudine și confuzie pentru utilizatori. Dacă planul se va implementa așa cum este anunțat, viitorul conectivității pe PC-uri ar putea deveni mult mai simplu, mai transparent și, cel mai important, mai fiabil. Este o veste excelentă pentru oricine a conectat vreodată un dispozitiv și a fost întâmpinat de… nimic.

Microsoft și Asus lansează două console portabile Xbox cu Windows personalizat și interfață full-screen pentru jocuri

Microsoft și Asus au anunțat oficial lansarea a două noi console portabile Xbox dezvoltate în parteneriat: ROG Xbox Ally și ROG Xbox Ally X. Dispozitivele, rezultate ale unui efort comun denumit „Project Kennan”, vin cu un Windows modificat profund, orientat aproape exclusiv spre gaming. Este vorba despre o interfață Xbox full-screen care maschează complexitatea sistemului de operare și oferă o experiență similară unei console clasice – dar într-un format portabil și mult mai flexibil. Concepute special pentru jucătorii care vor puterea unui PC într-un format de mână, cele două modele se diferențiază prin performanță și autonomie, dar au în comun același ecran de 7 inci, cu rezoluție Full HD, rată de reîmprospătare de 120Hz și suport VRR. Această colaborare marchează un nou pas important în direcția convergenței dintre ecosistemul Xbox și Windows, cu accent pe accesibilitate, eficiență și compatibilitate universală cu marile platforme de gaming. Un Windows transformat radical pentru gaming portabil Poate cea mai importantă noutate nu ține de hardware, ci de interfață. Noile Xbox Ally pornesc direct într-un mod full-screen care deschide automat aplicația Xbox pentru PC. Aici, gamerii își vor găsi toate jocurile adunate la un loc, indiferent dacă provin din Microsoft Store, Steam, Epic Games, Battle.net sau alte magazine digitale. Este o abordare ce amintește de lansatoare precum GOG Galaxy, dar cu un plus de integrare nativă a Game Pass și a jocurilor din cloud. Windows-ul clasic nu este complet eliminat, dar este împins în fundal. Interfața Xbox este gândită pentru a funcționa exclusiv cu controllerul, fără necesitatea unui touchscreen sau tastatură. Utilizatorii pot naviga, porni jocuri sau comuta între aplicații printr-un Game Bar reproiectat, care include acces rapid la Discord și alte funcții utile, fără a ieși din modul full-screen. Un detaliu remarcabil este că dispozitivele pot lansa jocuri locale, pot face streaming din Xbox Series X prin rețeaua locală sau din cloud, ceea ce le face extrem de versatile. În plus, un nou buton Xbox dedicat pe carcasă permite revenirea rapidă în interfața principală, exact ca pe o consolă Xbox tradițională. Xbox Ally, cu noua interfață Xbox pe tot ecranul, integrată în Windows. (Foto: Microsoft) Performanțe personalizate pentru nevoile fiecărui gamer ROG Xbox Ally, modelul alb, este destinat celor care prioritizează autonomia și portabilitatea. Echipat cu procesorul AMD Ryzen Z2 A și 16 GB de RAM LPDDR5X, acest model țintește gaming-ul la 720p, dar vine totuși cu un SSD generos de 512GB și un ecran performant. Bateria de 60Wh promite sesiuni mai lungi decât versiunile anterioare ROG Ally. Modelul superior, ROG Xbox Ally X, vine cu un design negru, memorie RAM crescută la 24GB, un SSD de 1TB și noul procesor Ryzen Z2 Extreme cu AI, despre care AMD afirmă că este cel mai eficient și puternic chip portabil al său. Acest model poate rula jocuri la 900p sau chiar 1080p, păstrând în același timp un consum redus. Bateria sa de 80Wh este printre cele mai mari din industrie pentru un astfel de dispozitiv. Un alt avantaj distinct al modelului Ally X este suportul pentru Thunderbolt 4 prin USB-C 4, ceea ce înseamnă că se poate conecta la un GPU extern – cum ar fi Asus XG Mobile cu placă RTX 5090 – pentru gaming de nivel desktop atunci când consola este conectată la un monitor. Design ergonomic și funcții premium inspirate de Xbox Ambele modele au fost proiectate cu un accent clar pe ergonomie. Grips-urile laterale sunt conturate asemenea unui controller Xbox, iar versiunea Ally X adaugă și trigger-e cu feedback haptic – așa-numitele „impulse triggers” – care simulează senzația de impact în jocuri precum shooterele sau titlurile de curse. Conform declarațiilor lui Shawn Yen, citat de The Verge, vicepreședinte Asus pentru segmentul consumer, „eficiența este noua superputere” a acestor dispozitive. Colaborarea strânsă cu Microsoft a fost esențială pentru a crea o experiență care să elimine frustrările anterioare legate de controlul unui sistem Windows cu joystick și butoane. Microsoft nu a oferit încă detalii despre performanțele reale sau benchmarkuri oficiale, dar a confirmat că optimizările software și hardware reduc semnificativ consumul de energie în standby și în utilizare normală. Lansarea celor două console este programată pentru sezonul sărbătorilor din 2025, iar detalii legate de preț și precomenzi vor fi comunicate în lunile următoare.

Cum afli ce aplicații îți accesează camera sau microfonul în Windows 11

Windows 11 oferă utilizatorilor săi instrumente integrate pentru monitorizarea accesului la camera și microfonul dispozitivului. Dacă ești preocupat de confidențialitate, sistemul de operare îți permite să verifici în mod clar ce aplicații folosesc aceste componente. În momentul în care o aplicație activează camera, Windows afișează o notificare de tip toast cu mesajul „Camera On”, iar la oprirea utilizării apare mesajul „Camera Off”. De asemenea, pe majoritatea dispozitivelor, se aprinde un LED lângă cameră pentru a semnala că aceasta este activă. În cazul microfonului, apare o pictogramă specifică în colțul din dreapta jos al ecranului, în zona de notificări. Dacă treci cursorul peste această pictogramă, poți vedea numele aplicației care utilizează microfonul. Cum verifici aplicațiile care au accesat recent camera sau microfonul Pentru a vedea istoricul accesărilor, trebuie să intri în aplicația Setări a sistemului. Apasă combinația de taste Windows + I, accesează secțiunea Confidențialitate și securitate din bara laterală și selectează apoi Cameră sau Microfon din categoria Permisiuni pentru aplicații. Pe pagina următoare, în dreptul opțiunii „Activitate recentă”, vei găsi lista aplicațiilor care au accesat camera sau microfonul, inclusiv data și ora exactă a accesului. Dacă vrei, în schimb, să blochezi accesul unei aplicații, rămâi în aceeași secțiune. În lista de aplicații care au permisiunea de a accesa camera sau microfonul, poți dezactiva accesul pentru fiecare aplicație în parte printr-un simplu comutator. Dacă vrei să blochezi accesul complet pentru toate aplicațiile, poți dezactiva permisiunea generală de acces prin opțiunile „Acces la cameră” sau „Acces la microfon”. Controlul accesului în browsere și dezactivarea completă din Device Manager Pe lângă aplicațiile instalate, și site-urile web pot solicita acces la cameră sau microfon. În Google Chrome, accesează meniul Setări, apoi mergi la Confidențialitate și securitate > Setări site > Cameră/Microfon. Aici poți restricționa accesul fie global, fie pentru anumite site-uri. În Mozilla Firefox, intră în Setări, apoi selectează Confidențialitate și securitate. În secțiunea Permisiuni, gestionează accesul din dreptul opțiunilor Cameră și Microfon. Poți șterge site-urile existente și bloca noile solicitări. În Microsoft Edge, navighează la Setări > Permisiuni pentru site-uri, apoi selectează Cameră sau Microfon. Dezactivează opțiunea „Solicită permisiune înainte de accesare” pentru a bloca accesul automat. Pentru cei care doresc să dezactiveze complet aceste dispozitive, soluția este folosirea Device Manager. Deschide aplicația căutând „Device Manager” în bara de căutare Windows. Acolo, extinde secțiunile Cameras sau Audio Inputs and Outputs, apoi dă clic dreapta pe dispozitivul dorit și selectează Disable Device. Pentru a reactiva ulterior camera sau microfonul, folosește opțiunea Enable Device. Fără niciun dubiu, funcțiile oferite de Windows 11 contribuie la o mai bună protejare a intimității și a securității utilizatorilor, oferindu-le control deplin asupra componentelor audio-video ale sistemului.

Copilot+ PC schimbă regulile jocului în era AI: Ce aduce în plus

Dacă ai crezut că odată cu upgrade-ul la Windows 11 ești pregătit pentru viitor, s-ar putea să ai o surpriză. Microsoft tocmai a lansat o nouă categorie de computere, numită Copilot+ PC, care aduce cu sine o redefinire a standardelor de performanță pentru epoca inteligenței artificiale. Este un pas major care promite funcții spectaculoase, dar și o selecție tot mai dură în rândul dispozitivelor compatibile. În esență, ceea ce era considerat „high-end” acum doi ani s-ar putea să fie deja depășit. Cu lansarea Copilot+ PC, Microsoft nu doar extinde funcționalitatea sistemului de operare Windows 11, ci propune o nouă filozofie de computing: procesarea AI locală, în timp real, fără dependență totală de cloud. Doar că pentru a accesa această experiență completă, ai nevoie de hardware care să facă față – și nu e vorba doar de un upgrade banal. Ce este Copilot+ PC și ce aduce în plus Copilot+ PC nu este doar o etichetă de marketing. Este o nouă clasă de computere care integrează componente special concepute pentru procesarea modelelor de inteligență artificială local, direct pe dispozitiv. Spre deosebire de versiunile clasice ale Windows 11 care pot folosi AI prin cloud, aici vorbim despre capabilități AI în timp real, rapid, personalizat și offline, datorită unei componente-cheie: unitatea de procesare neuronală (NPU). Microsoft cere ca un PC Copilot+ să aibă o NPU capabilă de cel puțin 40 TOPS (trilioane de operații pe secundă), o performanță atinsă în prezent doar de cele mai noi procesoare: Qualcomm Snapdragon X AMD Ryzen AI 300 Intel Core Ultra 200V Pe lângă NPU, un Copilot+ PC trebuie să aibă minim 16 GB RAM, 256 GB SSD și un GPU performant care poate susține sarcini complexe de generare de imagini, traducere în timp real sau sumarizare de documente. Altfel spus, vorbim despre o infrastructură gândită să funcționeze ca un mini-centru AI personal. Funcțiile Copilot+ vor include asistenți AI inteligenți care îți pot oferi căutare semantică în fișierele tale, editare de text contextuală, generare de imagini la comandă, traduceri fără conexiune la internet și multe alte beneficii. Este un pas uriaș pentru utilizatorii profesioniști, dar și pentru consumatorii obișnuiți care doresc o experiență intuitivă și rapidă, fără lag și fără dependență de servere externe. Ai un PC nou? S-ar putea să nu fie suficient Una dintre cele mai controversate implicații ale lansării Copilot+ PC este excluderea unui număr uriaș de dispozitive, inclusiv unele care păreau perfect capabile până ieri. Chiar dacă ai un laptop premium cumpărat în 2022 sau 2023, este foarte posibil ca acesta să nu îndeplinească cerințele NPU sau GPU ale noii clase. Asta înseamnă că vei rămâne cu o versiune de Windows 11 funcțională, dar fără acces la noile funcții AI avansate. Este o formă de diferențiere care mută accentul de la „compatibil cu sistemul de operare” la „compatibil cu viitorul AI”. Și, în mod indirect, pune presiune pe utilizatori să-și actualizeze hardware-ul, așa cum s-a întâmplat în perioada tranziției de la Windows 10 la 11. Cu alte cuvinte, dacă vrei o experiență completă de Windows, viitorul va fi rezervat doar celor cu un Copilot+ PC. Restul vor rămâne cu funcții de bază, fără acces la inovațiile promise. O nouă eră a computerelor personale bate la ușă Prin introducerea acestei categorii, Microsoft forțează – mai discret decât în trecut – o nouă etapă în evoluția calculatoarelor personale. Nu mai este suficient să ai un sistem rapid. Trebuie să ai unul inteligent. Cu NPU, cu AI locală, cu capacitate de procesare semantică în timp real. Este o schimbare de paradigmă care amintește de trecerea la SSD sau de revoluția touchscreen-urilor: la început opțională, dar rapid devenită standard. Pentru utilizatorii obișnuiți, acest lucru vine cu provocări: investiții în hardware, nevoia de informare și adaptare la un nou tip de experiență digitală. Dar, în același timp, aduce și oportunități: acces la funcții AI extrem de utile în viața de zi cu zi, de la gestionarea documentelor până la editarea creativă și productivitate automatizată. Dacă te-ai întrebat cum va arăta viitorul Windows – răspunsul este aici, dar e rezervat doar celor care trec pragul Copilot+. Viitorul nu mai e doar despre software. E despre combinația dintre software și un nou tip de hardware, proiectat special pentru AI. Iar dacă vrei să faci parte din această nouă eră, s-ar putea să fie momentul să-ți reevaluezi configurația actuală.

Se poate și invers – O companie de inteligență artificială a dat faliment după ce s-a aflat că boții săi erau indieni

Compania de software Builder.ai, sprijinită de Microsoft și fondul suveran al Qatarului, își declară falimentul după ce un creditor i-a confiscat peste 70% din lichidități. Concret, Builder.ai, un startup britanic din domeniul inteligenței artificiale, susținut de Microsoft și de Qatar Investment Authority (QIA), urmează să intre în faliment după ce creditorul Viola Credit a retras 37 de milioane de dolari din conturile companiei. Informația a fost confirmată de directorul general Manpreet Ratia, într-un interviu acordat Bloomberg pe 20 mai 2025. Conform acestuia, în urma retragerii, firma a rămas cu doar 5 milioane de dolari, blocați în conturi din India, care nu pot fi folosiți pentru plata salariilor din cauza restricțiilor privind transferurile internaționale. Viola Credit, care a acordat companiei un împrumut de 50 de milioane de dolari în 2024, nu a comentat public decizia de a bloca fondurile. Ratia a declarat că Builder.ai va iniția procedurile de faliment în cele cinci jurisdicții în care operează: Regatul Unit, Statele Unite, India, Emiratele Arabe Unite și Singapore. În lipsa lichidităților, conducerea a decis disponibilizarea majorității angajaților. Potrivit CEO-ului, compania nu mai poate susține operațiunile curente. Administratorul companiei va fi numit în perioada următoare pentru a gestiona procedura de insolvență. „Se pare că firma nu avea AI, ci era doar un grup de dezvoltatori indieni care se prefăceau că scriu cod ca AI”, a scris Linas Beliūnas, director la compania financiară Zero Hash, într-o postare pe LinkedIn. De la investiții majore, la acuzații privind manipularea vânzărilor Falimentul marchează un colaps spectaculos pentru Builder.ai, care în urmă cu doi ani atrăgea o rundă de finanțare de 250 de milioane de dolari, condusă de QIA, unul dintre cele mai mari fonduri suverane din lume. În 2023, Microsoft a investit în companie în cadrul unui parteneriat strategic. Totuși, în aprilie 2025, compania a recunoscut că a fost nevoită să-și reducă estimările de vânzări prezentate investitorilor și să angajeze auditori externi pentru verificarea ultimilor doi ani de bilanțuri, după întrebări formulate de Bloomberg cu privire la acuzațiile unor foști angajați, potrivit cărora compania ar fi umflat artificial cifrele de vânzări. Fondatorul Sachin Dev Duggal a demisionat din funcția de CEO în februarie 2025, fiind înlocuit de Manpreet Ratia. În același timp, consiliul de administrație a fost redus de la nouă la cinci membri, iar Duggal a pierdut controlul asupra a patru din cele cinci locuri deținute anterior. Un exemplu al riscurilor din goana pentru investiții în AI Situația Builder.ai reflectă riscurile asociate valului de entuziasm din jurul startup-urilor AI, în special în contextul succesului companiilor precum OpenAI sau Anthropic. După lansarea ChatGPT, interesul pentru firmele emergente din domeniul inteligenței artificiale a crescut considerabil, atrăgând nume mari din industria tehnologică și financiară. Printre investitorii Builder.ai se numără și International Finance Corporation (parte a Grupului Băncii Mondiale), WndrCo (fondul mogulului hollywoodian Jeffrey Katzenberg), Lakestar și incubatorul DeepCore al SoftBank. Până la acest moment, nici Microsoft, nici QIA nu au emis declarații publice în legătură cu falimentul. Înființat în 2016, Builder.ai oferea o platformă ce permitea companiilor să creeze aplicații mobile personalizate cu puțină sau fără programare, vizând astfel o alternativă mai rapidă și mai accesibilă la externalizarea tradițională a proiectelor software.

Windows 11 intră în era cuantică: cum se pregătește Microsoft pentru amenințările viitorului

Microsoft face un pas important spre viitorul securității digitale, integrând criptografie post-cuantică în Windows 11. Într-un context în care computerele cuantice încep să devină o realitate tangibilă, gigantul tech nu mai așteaptă momentul în care aceste mașini ar putea sparge sistemele de criptare clasice. În schimb, acționează proactiv, testând deja în versiunile Insider Preview ale sistemului de operare Windows 11 algoritmi gândiți special pentru a rezista unor atacuri de nouă generație. Această mișcare vine în contextul unor avertismente tot mai frecvente legate de strategia „recoltează acum, decriptează mai târziu”, folosită de actori rău intenționați care arhivează date criptate cu speranța că viitorul le va oferi unelte capabile să le decripteze. O astfel de amenințare este din ce în ce mai reală, mai ales după ce cercetători chinezi au reușit să spargă criptarea de nivel militar cu un computer cuantic D-Wave, într-un experiment care a stârnit îngrijorări globale. Criptografia post-cuantică (PQC) este un set de algoritmi concepuți pentru a rezista atacurilor provenite de la computere cuantice. Acestea folosesc ecuații matematice care, teoretic, sunt imposibil de rezolvat într-un timp util, chiar și cu puterea unei mașini cuantice. Spre deosebire de criptografia tradițională, bazată pe factorizarea numerelor mari sau logaritmi discreți, algoritmii PQC sunt proiectați să reziste inclusiv algoritmului Shor — principala armă cuantică împotriva criptografiei clasice. În Windows 11 Canary build 27852, Microsoft a implementat suport pentru doi algoritmi cheie: ML-KEM (pentru securizarea schimbului de chei) și ML-DSA (pentru semnături digitale). ML-KEM este esențial în protejarea datelor împotriva strategiilor de tip „collect now, decrypt later”, în timp ce ML-DSA este important în verificarea identității și integritatea datelor. Aceste mecanisme sunt acum parte a bibliotecii SymCrypt, fundația criptografică a Microsoft, utilizată într-o gamă largă de servicii: de la Windows și Azure, până la Microsoft 365. Prin integrarea acestor algoritmi în SymCrypt, Microsoft face un upgrade de securitate pe tot lanțul de produse — un semnal clar că firma tratează serios provocările viitorului digital. Provocările tehnice ale unei criptografii de nivel cuantic Deși promițătoare, criptografia post-cuantică vine cu un preț. Noii algoritmi solicită resurse mai mari: chei mai lungi, timp de procesare mai ridicat, dimensiuni sporite ale certificatelor și o lățime de bandă crescută. Asta înseamnă că sistemele mai vechi sau dispozitivele cu resurse limitate ar putea întâmpina dificultăți în adaptarea la noile standarde de criptare. Microsoft însă nu este singur în această cursă. Organisme precum NIST (Institutul Național de Standardizare și Tehnologie din SUA) au selectat deja acești algoritmi pentru potențialul lor ridicat de a deveni standarde globale. PQC este deja testat în protocoale critice ca TLS, SSH și IPSec, oferind o bază solidă pentru extinderea acestei paradigme de securitate în întreaga industrie tech. Pe termen scurt, implementarea se face în versiunile Insider Preview ale Windows 11, dar Microsoft a anunțat că lucrează și la o versiune compatibilă cu Linux. Deși nu s-au oferit detalii despre o eventuală integrare PQC în BitLocker, criptarea full-disk de la Microsoft, compania sugerează că o astfel de schimbare va necesita o perioadă de testare extinsă și resurse hardware semnificative. De ce e important să ne pregătim de pe acum Poate părea devreme să ne preocupăm de criptografia cuantică, în condițiile în care majoritatea computerelor cuantice actuale sunt încă în stadiu de laborator. Totuși, istoria securității cibernetice ne-a învățat că cine se pregătește din timp evită cele mai mari catastrofe. Într-o lume în care datele sunt noul petrol, iar confidențialitatea este constant amenințată, nu îți permiți să fii luat prin surprindere. Tocmai de aceea, Microsoft pune la dispoziția dezvoltatorilor posibilitatea de a testa deja impactul acestor noi algoritmi în aplicații reale: pot instala și importa certificate PQC în depozitul Windows, pot măsura latențele handshake-ului și pot evalua compatibilitatea aplicațiilor lor cu noile standarde. Este un pas mic în cod, dar un salt uriaș în protecția datelor tale din viitor. Dacă ești dezvoltator, arhitect de sistem sau doar un utilizator preocupat de siguranța digitală, este momentul perfect să începi să explorezi criptografia post-cuantică. Pentru că atunci când computerele cuantice vor deveni mainstream, va fi prea târziu să mai repari ce nu ai protejat la timp.

Atenție la Lumma Stealer: Malware-ul care a pus pe butuci sute de mii de calculatoare Windows

Într-o perioadă în care atacurile cibernetice devin tot mai sofisticate, Microsoft trage un semnal de alarmă privind o amenințare majoră care a afectat deja aproape 400.000 de computere la nivel global: malware-ul Lumma Stealer. Deși gigantul tech a anunțat recent că a reușit să demonteze infrastructura acestui virus informatic, pericolul nu a dispărut. Dimpotrivă, este un reminder clar că ne aflăm în plin război digital, iar neglijența poate costa scump. Malware-ul Lumma este specializat în furtul de date sensibile, precum parole, date bancare sau credențiale de autentificare din browsere și aplicații. Acționează silențios, fără semne evidente, dar efectele pot fi devastatoare, mai ales în rândul utilizatorilor care nu folosesc soluții moderne de securitate cibernetică. Lumma Stealer nu este un virus clasic pe care îl vezi într-un pop-up cu „alertă roșie”. Este un malware stealthy, adesea distribuit prin e-mailuri de tip phishing, atașamente false, aplicații piratate sau chiar site-uri aparent inofensive, dar compromise. Odată instalat pe sistemul tău, începe imediat să colecteze date personale: parole salvate, cookie-uri, date bancare, sesiuni active și tot ce poate fi valorificat sau vândut pe dark web. Potrivit Microsoft, între 16 martie și 16 mai 2025, peste 394.000 de dispozitive Windows au fost compromise. Asta înseamnă, în medie, peste 6.500 de infectări zilnice. Iar cifrele reale ar putea fi chiar mai mari, având în vedere că mulți utilizatori nu-și dau seama că sistemul lor a fost afectat. Lumma Stealer este gândit pentru eficiență și invizibilitate. Se instalează rapid, nu îngreunează vizibil performanța sistemului și își trimite datele către serverele atacatorilor fără să lase urme evidente pentru un utilizator obișnuit. Tocmai de aceea, mulți pot descoperi abia târziu că au fost victime ale acestui atac. Cum a reușit Microsoft să lovească în rețeaua malware Într-un efort comun cu agenții internaționale de securitate cibernetică, Microsoft a demarat o operațiune amplă de dezmembrare a rețelei care susține Lumma Stealer. A fost nevoie de intervenție legală, tehnică și logistică pentru a destructura infrastructura din spatele acestui malware, demonstrând că lupta împotriva criminalității informatice nu se oprește doar la firewall-uri și antivirus. Unitatea specializată a companiei în infracțiuni digitale a confirmat că atacul a fost global, dar și că lupta nu s-a încheiat. Chiar dacă rețeaua principală a fost neutralizată, varianta Lumma sau derivatele ei pot apărea în alte forme. Hackerii din spatele acestor atacuri sunt cunoscuți pentru capacitatea lor de a se adapta rapid la noile măsuri de securitate. Pe blogul oficial, Microsoft a subliniat că va continua să monitorizeze activ această amenințare și a recomandat actualizarea imediată a sistemului de operare, precum și utilizarea unor suite moderne de securitate informatică. De asemenea, compania reamintește importanța vigilenței în fața mesajelor suspecte, a linkurilor dubioase și a programelor descărcate din surse nesigure. Cum te protejezi de un malware invizibil Poate că ai impresia că ești protejat doar pentru că folosești un antivirus gratuit sau pentru că „nu intri pe site-uri dubioase”. Dar realitatea este că atacurile moderne nu mai au nevoie de acțiuni evidente din partea ta. Un singur click pe un mail bine scris poate fi suficient pentru ca sistemul tău să fie compromis. Ce poți face concret? Actualizează Windows-ul la zi. Microsoft livrează constant patch-uri de securitate care închid breșe pe care malware-ul ca Lumma le exploatează. Instalează o soluție de securitate completă, nu doar antivirus. Caută opțiuni care includ firewall avansat, protecție la navigare și detectare de comportamente suspecte. Nu descărca aplicații piratate sau „crack-uri” – acestea sunt unele dintre cele mai frecvente surse de infectare. Verifică mereu sursa e-mailurilor și nu deschide atașamente de la necunoscuți. Phishing-ul e din ce în ce mai sofisticat. Folosește parole unice și autentificare în doi pași acolo unde este posibil. În contextul în care criminalitatea cibernetică devine o industrie globală, cu miliarde de dolari în joc, nu-ți permiți să fii nepregătit. Chiar dacă Microsoft a reușit o victorie importantă, următorul malware este deja în pregătire. Iar dacă nu iei măsuri acum, data viitoare ai putea fi tu în prima linie.

Microsoft recunoaște că a dat Israelului tehnologie AI, dar susține că nu are nicio legătură cu atacurile din Gaza

Microsoft a confirmat, într-o declarație publicată pe 15 mai 2025, că a furnizat tehnologie AI și servicii Azure armatei israeliene în timpul ofensivei asupra Fâșiei Gaza, începută în urma atacurilor din 7 octombrie 2023. Totuși, compania susține că nu are dovezi că tehnologia sa ar fi fost utilizată pentru a viza sau răni civili palestinieni. De unde a început, de fapt, totul Reacția cu pricina vine la câteva săptămâni după ce mișcarea BDS (Boycott, Divestment, Sanctions) a lansat un apel la boicotarea produselor și serviciilor Microsoft, inclusiv Xbox, în semn de protest față de colaborarea cu armata israeliană. Tensiunile crescuseră în urma unei investigații publicate de Associated Press în februarie, care susținea că Microsoft a oferit sprijin AI folosit de forțele israeliene pentru analiza datelor și planificarea atacurilor aeriene, scrie publicația RockPaperShotGun. Deși Microsoft recunoaște că a oferit „acces special” la anumite tehnologii Ministerului Apărării din Israel în primele săptămâni după 7 octombrie 2023, invocând nevoia de a sprijini operațiuni de salvare a ostaticilor, compania afirmă că a păstrat „control semnificativ” asupra utilizării acestora și că a respins unele solicitări. Cum se apără Microsoft în fața acuzațiilor, ce susține că s-a întâmplat de fapt Totuși, în declarație se menționează că Microsoft nu are vizibilitate completă asupra modului în care armata israeliană utilizează software-ul instalat pe propriile servere, nici asupra operațiunilor din cloudul guvernamental israelian, care sunt gestionate prin contracte cu alți furnizori. Criticii reacționează dur Fostul angajat Microsoft Hossam Nasr, concediat în 2024 după ce a organizat o veghe pentru victimele palestiniene, a acuzat compania de „exercițiu de PR” și a cerut publicarea integrală a anchetei interne. Mișcarea „No Azure for Apartheid” continuă să facă presiuni pentru un audit independent și transparent. Declarația Microsoft nu oferă detalii despre firma externă care a contribuit la analiza acestor acuzații și nu răspunde punctual concluziilor investigației AP. În schimb, compania susține că parteneriatul său cu Ministerul israelian al Apărării este „comercial standard” și supus Codului de Conduită AI și politicilor de utilizare acceptabilă. Rămâne de văzut dacă această poziție va calma nemulțumirea angajaților și a publicului sau va amplifica apelurile la responsabilitate etică în industria tehnologică, pentru că, cel puțin în prezent, trebuie să recunoaștem că ne aflăm într-o zonă extrem de gri.

Moștenirea lui Bill Gates – ce urmează pentru averea fondatorului Microsoft, pentru copiii lui

Bill Gates, unul dintre cei mai cunoscuți miliardari ai lumii și fondatorul Microsoft, a decis să schimbe radical perspectiva asupra bogăției personale și a moștenirii. Într-o perioadă în care tot mai mulți oameni bogați se întreabă ce să lase în urmă, Gates a ales o cale aproape singulară: va dona 99% din averea sa către Fundația Bill & Melinda Gates. Decizia afectează nu doar modul în care este percepută filantropia modernă, ci și viitorul celor mai apropiați de el – copiii săi. Ce se întâmplă cu averea uriașă a lui Bill Gates Cu o avere estimată la peste 107 miliarde de dolari în 2025, Bill Gates a anunțat că în următorii 20 de ani va transfera aproape toată această sumă către fundația care îi poartă numele. Fondurile vor fi utilizate pentru inițiative globale în sănătate, educație și combaterea sărăciei, în special în țările în curs de dezvoltare. Gates și-a exprimat clar motivația: „Nu vreau ca lumea să spună despre mine că am murit bogat. Sunt prea multe probleme urgente care pot fi rezolvate cu aceste resurse.” Fundația sa urmează să își încheie activitatea în 2045, ceea ce adaugă o notă de finalitate întregului proiect filantropic. În următoarele două decenii, această entitate va cheltui aproximativ 200 de miliarde de dolari pentru a susține cauze majore la nivel global, marcând una dintre cele mai mari inițiative filantropice din istorie. Ce vor primi copiii lui Bill Gates În ciuda averii colosale, copiii lui Gates – Jennifer, Rory și Phoebe – vor moșteni mai puțin de 1% din această sumă. Deși în termeni absoluți, fiecare va primi probabil zeci de milioane de dolari, decizia pare radicală în raport cu ceea ce ar putea primi în mod normal. Fondatorul Microsoft a explicat că nu dorește să creeze o dinastie și că ar fi nedrept să le ofere copiilor săi o viață „programată” de averea moștenită. „Copiii mei au avut o educație excelentă, au avut toate șansele în viață. Nu este o favoare pentru ei să primească totul. Le-am oferit un start bun, dar vreau să își construiască propriul drum”, a spus Gates într-un interviu recent. Această abordare se aliniază unei tendințe tot mai vizibile în rândul antreprenorilor din tehnologie, care preferă să investească în cauze sociale decât să creeze averi moștenite. Spre deosebire de familii celebre care și-au transmis averea din generație în generație, Bill Gates vede succesul real al copiilor săi în autonomia acestora. Filantropia ca moștenire globală Prin această decizie, Bill Gates redefinește ideea de moștenire. În loc să lase în urmă imperii financiare și proprietăți, el vrea să lase în urmă soluții la probleme globale. Este vorba despre eliminarea bolilor infecțioase, susținerea educației pentru cei defavorizați și investiții în sănătatea publică. În acest demers, Gates este susținut și de prietenul său apropiat, Warren Buffett, un alt miliardar care a ales să doneze cea mai mare parte a averii. Împreună, au devenit simboluri ale unei noi filozofii financiare: averea acumulată trebuie să se întoarcă în societate, acolo unde poate face cea mai mare diferență.