Acuzații de hărțuire la Teatrul de Operetă. Președintele comisiei de cercetare disciplinară face dezvăluiri în premieră: Balerinele mergeau ca niște umbre
Au fost audiați victime și martori, însă procedura disciplinară nu a mai putut fi finalizată după încetarea contractului de muncă al celui învinuit, la acea vreme director general adjunct. Acesta și-a dat demisia, iar reprezentanții Comsiei au sesizat organele de cercetare penală. Ulterior, ministrul Culturii l-a „premiat” pe cel acuzat, numindu-l director interimar al Teatrului Național de Operă și Balet din Constanța. Incidentul de la Sebeș Potrivit raportului comisiei disciplinare, unul dintre principalele incidente reclamate s-ar fi produs în mai 2024, în timpul unei deplasări la Sebeș pentru spectacolul „Meșterul Manole”. Practic, în seara de 18 mai, ex-directorul general adjunct (C.A.) ar fi băut exagerat de mult și ar fi propus în holul hotelului „un poker pe dezbrăcate”. Balerinele l-au refuzat și au plecat. Atunci, refuzat și în stare de ebrietate, el ar fi intrat în camerele mai multor angajate și ar fi făcut din nou propuneri cu conotație sexuală. De asemenea, ar fi avut un comportament fizic agresiv față de una dintre balerine peste care a intrat în cameră și, potrivit documentelor, dacă nu ar fi fost ajutată să scape de celelalte fete, cel mai probabil ar fi fost abuzată. Patru persoane vătămate audiate ulterior au descris, în declarații separate, că fostul director s-ar fi aflat în stare de ebrietate în acea seară. Balerină lovită cu biciul Un alt episod adus în discuție datează din iunie 2024, în perioada reprezentațiilor spectacolului „Prințesa Circului”. Mai multe declarații susțin că adjunctul TNOMID de la acea vreme ar fi lovit cu un bici balerine și un balerin peste fese sau coapse, în pofida refuzului acestora. În noiembrie 2024, mai multe angajate au transmis conducerii TNOMID o sesizare colectivă și confidențială privind existența unui climat de hărțuire în teatru și în timpul deplasărilor. Sesizarea, înregistrată cu numărul 4621/15.11.2024, nominaliza mai multe persoane, inclusiv pe C.A. Conducerea teatrului a constituit în decembrie o comisie de cercetare disciplinară, care a audiat separat cele patru semnatare ale sesizării și, ulterior, persoanele care au reclamat incidentele de la Sebeș. Declarațiile victimelor directe au confirmat și detaliat, potrivit raportului, faptele reclamate în timpul deplasării. Alexandru Pătrașcu, director general adjunct al TNOMID și președintele comisiei de cercetare disciplinară, spune acum că a condus audierile în condiții de imparțialitate, întrucât fusese angajat de numai câteva zile și nu îi cunoștea personal pe cei implicați. „Am condus audierile comisiei în condiții aproape ideale de imparțialitate: fusesem angajat abia de câteva zile, nu cunoșteam personal pe nimeni dintre cei implicați. De altfel nici până în ziua de azi nu l-am întâlnit pe domnul acuzat”, afirmă Pătrașcu. Acesta descrie starea în care, potrivit propriilor observații, se aflau angajatele care au reclamat hărțuirea. „În acele zile nu mă puteam abține să nu observ comportamentul fetelor care au denunțat hărțuirea sexuală: mergeau ca niște umbre, scurgându-se pe lângă pereți, incapabile să privească în ochi pe cineva”, spune directorul adjunct. Pătrașcu susține că victimele nu ar fi cerut comisiei pedepse exemplare, ci încetarea comportamentelor reclamate. „De altfel, toate victimele hărțuirii mi-au spus același lucru: că nu vor pedepse exemplare pentru cei care le hărțuiau ci vor doar ca aceste abuzuri să înceteze”, afirmă acesta. Simptome tipice ale unei traume Directorul adjunct Pătrașcu relatează și discuția avută cu una dintre balerine, despre care spune că prezenta simptome pe care le-a asociat unei traume provocate de abuz. „Una dintre balerine prezenta simptomele tipice ale unei traume cauzate de abuz. Țin minte că am întrebat-o cum se simte, privind în urmă episodul și mi-a răspuns că s-a simțit vinovată atunci când a fost abuzată, s-a simțit vinovată când a făcut sesizarea, chiar dacă în jurul ei s-a constituit o solidaritate și a altor victime și că se simte vinovată și acum când vorbea cu mine”, afirmă Pătrașcu. În ceea ce privește finalizarea cercetării disciplinare, Pătrașcu susține că plecarea fostului director adjunct din instituție a făcut ca, din punct de vedere factual, să nu mai existe o sancțiune profesională mai severă care putea fi aplicată. „Legislația referitoare la hărțuirea sexuală condamnă ferm astfel de comportamente și îndeamnă la vigilență maximă a conducerii, la prevenție, dar când vine vorba despre consecințe totul devine ambiguu, sancțiunea maximă fiind aceea că se poate ajunge chiar și până la desfacerea contractului de muncă. Din acest punct de vedere, demisia domnului respectiv, chiar și prin acordul părților, așa cum a solicitat, era echivalentă, factual, cu rezultatul maximum posibil”, spune Pătrașcu. Procedură nefinalizată Procedura disciplinară nu a mai putut însă fi dusă la capăt. La 10 ianuarie 2025, cel acuzat de hărțuite a fost convocat în fața comisiei pentru a-și prezenta apărarea, însă trei zile mai târziu și-a încetat contractul de muncă prin acordul părților. Comisia a consemnat că existau indicii că plecarea ar fi reprezentat o „măsură de protecție” deliberată. Raportul final, întocmit la 20 ianuarie, a stabilit că sesizarea nu mai putea face obiectul unei proceduri disciplinare deoarece persoana cercetată nu mai era angajată a teatrului. Pătrașcu spune că, în urma cercetării, recomandarea sa către conducerea teatrului a vizat prevenirea unor situații similare prin asumarea explicită a Codului Etic al instituției de către angajați. „Recomandarea făcută directorului general a fost aceea de a fi conștientizat Codul Etic al instituției prin semnarea nominală a lui de către fiecare angajat. Am fost uluit când, la o primă iterație, au existat persoane care au refuzat să semneze de luarea la cunoștință a Codului Etic”, afirmă acesta. În martie 2025, TNOMID a transmis Ministerului Culturii sesizarea oficială, împreună cu raportul comisiei, folosind explicit sintagma „hărțuire sexuală”. Sesizarea a fost înregistrată la Ministerul Culturii la 10 martie 2025. În paralel, teatrul a sesizat Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării. Ministerul Culturii i-a dat acuzatului altă funcție Pătrașcu critică și modul în care Ministerul Culturii ar fi gestionat ulterior situația. „Nu mă miră că Ministerul Culturii a ascuns sub preș povestea, e un reflex instituțional tipic. Dar chiar dacă nu mă miră, nu înseamnă că e acceptabil”, spune directorul adjunct. El susține, de asemenea, că a fost revoltat de modul în care ministrul Culturii ar fi abordat subiectul hărțuirii în
Ciprian Rogojan merge în instanță, după ce i-a fost respinsă contestația privind revocarea sa de la conducerea Teatrului Muzical Ambasadorii
Muzicianul Ciprian Rogojan – Cici, fost membru al trupei Sistem – a declarat, în exclusivitate pentru MEDIAFAX, că va deschide o acțiune în instanță împotriva deciziei prin care a fost revocat din funcția de manager al Teatrului Muzical Ambasadorii. Demersul său vine după ce Ministerul Culturii i-a respins contestația formulată împotriva rezultatului evaluării anuale, sub pragul minim, în condițiile în care în anii anteriori a obținut calificative de peste 9. „Azi s-a încheiat și ultimul capitol din epopeea evaluării de 6,66 puncte! Am depus, după prânz, contestația la rezultatul evaluării – un demers de la care nu mă așteptam să obțin anularea evaluării (…), dar absolut necesar pentru a putea duce cazul în fața instanței de judecată”, a declarat Rogojan pentru MEDIAFAX. El a ironizat rapiditatea cu care a fost analizată contestația și susține că soluția era previzibilă. „Spre surprinderea mea (deși puține lucruri mă mai surprind acum), am primit răspunsul la contestație în aproximativ 5 ore de la depunere. Și asta, bineînțeles, pentru că am avut parte de o comisie de soluționare incredibil de eficientă, competentă și atât de profesionistă, încât a stat peste program doar ca să-mi rezolve mie contestația chiar mai repede decât era obligată prin lege (…) Ce soluție credeți că am primit? (…) Începând de mâine, managementul Teatrului Muzical Ambasadorii va fi preluat de altcineva”, a spus Rogojan într-o declarație exclusivă pentru MEDIAFAX. Rogojan, despre raportul de evaluare: Conține formulări generale Muzicianul și, acum, fostul manager al Teatrului Muzical Ambasadorii, susține că raportul de evaluare conține formulări generale, care nu au legătură cu indicatorii prevăzuți în contractul său de management. „Vreau doar să vedeți ce am primit eu ca motivație a acestei evaluări. Ce spune onorata comisie de evaluare? Că «parteneriatele sunt minime și conjuncturale, că «lipsește impactul național», că «viziunea managerială nu reușește…», că «managementul intern funcționează strict formal», că «analiza beneficiarului este scriptică», că «proiectele financiare sunt lipsite de realism». Adică nimic concret”, a subliniat Rogojan. În plus, el mai susține că aceste mențiuni din raportul de evaluare sunt lipsite de criterii obiective și măsurabile. „Este doar o înșiruire de vorbe fara sens, formule pompoase, fără conținut verificabil, fără criterii măsurabile și fără nicio legătură cu ceea ce trebuiau să analizeze”, a afirmat Rogojan pentru MEDIAFAX. Cazul va fi dus în instanță În aceste condiții, „de dragul publicului căruia acest teatru i se adresează și din respect pentru ideea de dreptate”, Ciprian Rogojan a anunțat că va sesiza autoritățile competente. „Voi duce acest caz în fața tuturor autorităților competente începând de mâine dimineață. Pentru ca astfel de lucruri să nu mai poată fi făcute nimănui”, a mai spus Rogojan într-o declarație exclusivă pentru MEDIAFAX. Ordinul emis de Ministerul Culturii Între timp, joi, ministrul Culturii, Andras Demeter, a emis un ordin prin care „începând cu data de 10.07.2026, încetează Contractul de management încheiat între Ministerul Culturii, în calitate de autoritate, și domnul Mihai-Ciprian ROGOJAN, în calitate de manager al Teatrului Muzical „Ambasadorii”. Joi seara, Ministerul Culturii a emis un comunicat de presă în privința interimatelor la unele instituții de cultură, în acest caz fiind și situația de la Teatrul Muzical Ambasadorii, în care precizează că „interimatul nu poate fi o formulă de administrare pe termen nelimitat”. „Concursul de proiecte manageriale trebuie să fie regula, iar interimatul să rămână ceea ce legiuitorul a prevăzut încă de la primul concurs de acest gen din România: o soluție excepțională și, ca atare, limitată în timp”, se mai precizează în comunicatul de presă.
Au fost anunțate spectacolele selectate pentru Festivalul Național de Teatru 2026
Tema ediției din acest an este „[…]perfect uman”, iar selecția a fost realizată de criticii de teatru Raluca Cîrciumaru, Alina Epîngeac și Sebastian-vlad Popa. Potrivit echipei curatoriale, ediția din 2026 pornește de la ideea de „(im)perfecțiune” ca trăsătură esențială a umanității. „Ediția 2026 a Festivalului Național de Teatru ne surprinde în plină reconsiderare de paradigmă a umanității. Ne aflăm într-un moment în care ne repoziționăm și negociem rolurile în relație cu noi înșine, cu ceilalți, cu societatea ca mecanism politic, economic, social și cultural, și, pentru prima oară ca partener cvasi-conștient, cu tehnologia”, se arată în argumentul echipei curatoriale. Selecția FNT 2026 include 36 de spectacole, alese din peste 150 de producții vizionate în stagiunea teatrală 2025-2026. Festivalul Național de Teatru 2026 va avea loc la București, în perioada 16-25 octombrie. Selecția oficială a Festivalului Național de Teatru 2026 1. 9 RUȘINI și alte tablouri scandaloase din istoria recentă a României de Cosmin Stănilă, Sașa Ceban, Ionuț Caras și Diana Buluga, regia Ionuț Caras, video Andrei Cozlac, Radu Marțin, muzica Magor Bocsárdi, consultant costume Mirela Grindean, Teatrul Național „Lucian Blaga” Cluj-Napoca 2. A douăsprezecea noapte de W.Shakespeare, traducerea Mihnea Gheorghiu, versiunea de scenă Adrian Nicolae, regia Andrei Huțuleac, scenografia Maria Nicola, lighting designul Lucian Moga, mișcarea scenică Elena Anghel, Teatrul Dramatic „Fani Tardini” Galați 3. Arădeanca de Elise Wilk, regia Cristian Ban, scenografia Irina Chirilă, video proiecția Dan Varga, muzica Paul Tonca, lighting designul Alex Dancu, Teatrul Clasic „Ioan Slavici” Arad 4. Cântăreața cheală de Eugène Ionesco, traducerea Vlad Russo și Vlad Zografi, regia Mihai Măniuțiu, decorul Adrian Damian, costumele Luiza Enescu, muzica Mihai Dobre, Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Timișoara 5. Comedia erorilor de W.Shakespeare, traducerea George Volceanov, regia Sânziana Stoican, scenografia Valentin Vârlan, Teatrul „Nottara” București 6. De profundis, după Oscar Wilde, regia, coregrafia, costumele și coloana sonoră Răzvan Mazilu, decorul Oana Micu, lighting designul Costi Baciu, Teatrul „Stela Popescu”, București 7. Familia Tót de Örkény István, dramaturgia Orbán Enikő, regia Hunor Horváth, decorul Golicza Előd, costumele Andreea Săndulescu, coregrafia Matilde J. Ciria, Baczó Tünde, muzica Cári Tibor, Kolozsi Tamás, mișcarea scenică Melles Endre, Ádám Julcsi, lighting designul Nichita Teodorescu, video designul și mapping Dan Basu, Ilinca Popescu, regia film Laura Brumă, soundscapes DJ K-Lu, sound designul Kupán Zsolt, Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely” Timișoara 8. Femeia – câmp de luptă de Matei Vișniec, dramaturgia Diana Nechit, regia Botond Nagy, decorul Raul Cioabă, costumele Ioana Ungureanu, lighting designul Cristian Niculescu, scenografia sonoră Claudiu Urse, coregrafia Alice Veliche, Teatrul Național „Vasile Alecsandri” Iași 9. Funny Games, după filmul lui Michael Haneke, regia Botond Nagy, adaptarea de scenă și texte originale Diana Nechit și Andrei C. Șerban, scenografia Theodor Cristian Niculae, muzica orginală și sound designul Claudiu Urse, lighting designul Ruxandra Ilie și Botond Nagy, Teatrul Grivița 53 10. Iubitul meu dușman, textul și regia Gianina Cărbunariu, scenografia Adrian Ganea, muzica Oscar Ungvári, Teatrul Național „Marin Sorescu” Craiova 11. Ivanov de A.P. Cehov, traducerea și adaptarea Raluca Rădulescu, regia artistică și director de imagine Eugen Jebeleanu, scenografia Velica Panduru, muzica Rémi Billardon, lighting designul Sabina Reus, video artist Ovidiu Zimcea, Teatrul Național „Marin Sorescu” Craiova 12. Lirda, textul și regia Leta Popescu, scenografia Bogdan Spătaru, muzica Csaba Boros, Teatrul de Comedie București 13. Livada de vișini de A.P. Cehov, traducerea și adaptarea Raluca Rădulescu, regia și ilustrația muzicală Andrei Măjeri, scenografia Oana Micu, coregrafia Andrea Gavriliu, sound designul Claudiu Urse, lighting designul Sabina Reus, Teatrul de Stat Constanța 14. Mai e vreun candidat?, spectacol concert după I.L. Caragiale, conceptul, adaptarea și muzica Ada Milea, cântecele Ada Milea și Anca Hanu, scenografia Maria Constantin, coregrafia Florin Fieroiu, sound designul Victor Pamfilov, lighting designul Daniel Tiuntiuc, Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București. Proiect în cadrul Centrului de Cercetare și Creație Teatrală „Ion Sava” 15. Mein Kampf de George Tabori, traducerea Márk Cristopher Demeter, regia Marcel Bélai, scenografia Zsuzsi Szőke, costumele Kata Mihály, muzica László Bakk-Dávid, Teatrul „Andrei Mureșanu” Sfântu Gheorghe și Teatrul Masca, București 16. Metamorfoza de Franz Kafka, traducere colectivă, regia și adaptarea Yuri Kordonsky, scenografia Oana Micu lighting designul Cristian Șimon, Victor Pâslari, sound designul Andrei Doboș, Teatrul Excelsior București 17. Ne cerem scuze pentru disconfortul creat, textul și regia Radu Iacoban, scenografia Tudor Prodan, muzica originală Aida Šošić, Teatrul Mic București 18. Neasemuita poveste a lui Abul Hossein Yemenitul și a fugii lui în pustie (după 1001 de nopți), regia Silviu Purcărete, scenografia Dragoş Buhagiar, muzica originală Vasile Şirli, Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu 19. Nora de Sivan Ben Yishai, traducerea Ciprian Marinescu, regia Bobi Pricop, decorul Raul Cioabă, ilustrația muzicală Eduard Gabia, coregrafia și mișcarea scenică Filip Stoica, Teatrul Național Târgu Mureș – Compania „Liviu Rebreanu” 20. Oameni și zei, textul, regia și ilustrația muzicală Andrei Măjeri, traducerea Mária Albert, scenografia Adrian Balcău, coregrafia Andrea Gavriliu, consultant muzical Katalin Incze G., sound design Adrian Piciorea, video designul Andrei Cozlac, lighting designul Samu Trucza, Teatrul Național Târgu-Mureș – Compania „Tompa Miklós” 21. O scrisoare pierdută de I.L. Caragiale, regia Alexandru Dabija, costumele Maria Miu, Teatrul ACT București 22. Ora Zero, textul și regia Iulia Grigoriu, scenografia Andrei Dinu, game designer Levent Crăcea, sound designul Adrian Piciorea, lighting designul Andrei Ignat, creart / Teatrelli, București 23. Orlando de Sarah Ruhl după Virginia Woolf, regia Florin Caracala, scenografia Ana Ienașcu, coregrafia George Pleșca, dramaturgia la scenă Daria Ancuța, lighting designul Lucian Prasti, video designul Silviu Luda, Teatrul de Stat Constanța 24. Răscoala, scenariul Alexa Băcanu după romanul lui Liviu Rebreanu, regia Dragoș Alexandru Mușoiu, muzica Boros Csaba (Actul 1), Danaga (Actul 2) și Radu Dogaru („Cine-aș fi putut să fiu”), pregătirea muzicală Renata Burcă, pregătirea vocală Adonis Tanța, scenografia Mihai Păcurar, coregrafia Sergiu Diță, ilustrații diagrame Lucia Mărneanu, sunetul și luminile / proiecțiile video și subtitrarea Cătălin Filip și Alex Maftei / Călin Deneș, sonorizarea Radu Boancă, Reactor de creație și experiment Cluj-Napoca 25. Rave de Ravel, conceptul, coregrafia și ilustrația muzicală Andrea Gavriliu, lighting designul Andrei Ignat, Teatrul Masca București 26. Regele Lear de William Shakespeare, traducerea textului George Volceanov, regia și adaptarea scenică Silviu Purcărete, scenografia Dragoș Buhagiar, muzica originală Vasile Șirli, Teatrul Național „Marin Sorescu” Craiova 27. Regele moare de Eugène Ionesco,
Andrei Apreotesei nu va candida la concursul pentru șefia Palatului Culturii din Iași. Ministerul Culturii caută manager și la Operă
După luni de incertitudine pentru cultura ieșeană, concursurile pentru ocuparea funcțiilor de manager la Opera Națională Română Iași și Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași (Palatul Culturii) au fost reluate de către Ministerul Culturii. În prezent, instituțiile sunt conduse de manageri interimari, iar ultimele luni de zile nu au fost lipsite de controverse în ceea ce privește conducerea a două dintre cele mai importante spații culturale din România. Actualul manager de la Palatul Culturii, Andrei Apreotesei, a anunțat că nu va candida la noul concurs de proiecte manageriale. La finalul anului 2025, au fost organizate ultimele concursuri pentru șefia celor două instituții. Ultimele luni au fost marcate de controverse legate de conducerea instituțiilor de cultură. Ministerul Culturii reia concursurile pentru conducerea Operei și a Palatului Culturii din Iași După o perioadă marcată de interimate, controverse și concursuri fără câștigător, Ministerul Culturii a relansat oficial procedurile pentru ocuparea funcțiilor de manager la două dintre cele mai importante instituții culturale din România, și anume Opera Națională Română Iași, condusă la acest moment de Andrei Fermeșanu, și Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași, aflat sub conducerea lui Andrei Apreotesei. Managerul interimar al Complexului Muzeal Național „Moldova” Iași, Andrei Apreotesei, a anunțat că nu va participa la noul concurs organizat de Ministerul Culturii. „Întrucât condițiile de participare nu îmi permit să mă înscriu la acest concurs, în luna august voi încheia această etapă frumoasă la Palat”, a transmis Andrei Apreotesei. Pentru mediul cultural ieșean, vestea vine după o serie de concursuri care au eșuat spectaculos. La Opera Națională Română Iași, concursul organizat la finalul anului 2025 s-a încheiat fără niciun câștigător, după ce niciun candidat nu a reușit să obțină nota minimă necesară pentru a accede în etapa finală a interviului. Potrivit noului calendar, candidații interesați de conducerea Operei Naționale Române Iași își pot depune dosarele și proiectele de management până la data de 22 iulie 2026. Analiza proiectelor va avea loc între 28 iulie și 7 august, iar interviurile sunt programate pentru 10 și 11 august. Viitorul manager trebuie să aibă studii superioare în domeniul muzicii sau al artelor spectacolului, experiență profesională de minimum cinci ani și experiență managerială ori specializări în domeniul managementului. Reluarea concursului vine într-un moment delicat pentru Opera ieșeană, instituție care în ultimii ani a fost afectată de conflicte interne, acuzații publice și dispute între artiști și conducere. Eșecul precedentului concurs a lăsat instituția fără un manager validat prin competiție, situație care a alimentat numeroase discuții în mediul cultural. Instituțiile se află sub conducerea managerilor interimari În paralel, Ministerul Culturii a lansat și concursul pentru ocuparea funcției de manager al Complexului Muzeal Național „Moldova” Iași, instituția care administrează Palatul Culturii și muzeele aflate în subordine. Pentru această funcție sunt acceptate studii în domenii precum istorie, patrimoniu, arte vizuale, studii culturale sau arhitectură, iar termenul-limită pentru depunerea candidaturilor este 16 iulie 2026. Interviurile finale vor avea loc în perioada 3-4 august. Concursul este reluat după ce procedurile anterioare au generat numeroase controverse. La sfârșitul anului trecut, niciun candidat nu a reușit să obțină media necesară pentru a câștiga conducerea instituției, ceea ce a obligat Ministerul Culturii să reia întregul proces. Miza acestor concursuri depășește simpla ocupare a unor funcții administrative. Opera Națională Română Iași și Complexul Muzeal Național „Moldova” sunt două dintre cele mai importante instituții culturale din regiunea Moldovei, gestionând bugete importante, proiecte internaționale și activitatea a sute de angajați. Reporterii BZI l-au contactat pe managerul interimar al Operei Naționale Române Iași, tenorul Andrei Fermeșanu, pentru a afla dacă se va înscrie la concursul pentru conducerea instituției, dar acesta nu a oferit niciun răspuns până la închiderea ediției. Astfel, Ministerul Culturii a anunțat reluarea concursului pentru ocuparea funcțiilor de manager la Opera Națională Română Iași și la Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași.
Pe ultima sută de metri, Guvernul demis Bolojan aprobă fondurile pentru reabilitarea Palatului Cantacuzino. Lucrările au stagnat un an și jumătate
Pe ultima sută de metri, guvernul premierului demis, Ilie Bolojan, a deblocat fondurile pentru pentru continuarea proiectului de consolidare și reabilitare a Muzeului Național „George Enescu” – Palatul „Cantacuzino”. „Patrimoniul nu poate fi pus pe pauză. Avem datoria să găsim soluții atunci când proiectele importante se blochează, iar astăzi facem exact acest lucru: repornim investiții esențiale pentru cultura română și folosim responsabil resursele pe care le avem la dispoziție”, a anunțat ministrul demis al Culturii, András István Demeter. 25% dintre lucrările de consolidare ale Palatului Cantacuzino, executate într-un an și jumătate Din 2024 până în prezent, una dintre clădirile monument emblematice ale Capitalei, Palatul Cantacuzino, a fost reabilitată în proporție de numai 25%. Motivul? Societatea contractată inițial pentru executarea lucrărilor a intrat în faliment, așa că proiectul a stagnat. Abia în decembrie 2025, Ministerul Culturii, sub conducerea ministrului demis, András István Demeter, a relansat procedura de achiziție pentru continuarea lucrărilor la clădirea „Muzeului Național «George Enescu» – Palatul «Cantacuzino», Casa Memorială și Anexa”. Investiție de peste 10 milioane de euro pentru reabilitarea Palatului Cantacuzino Șase luni mai târziu, în iunie 2026, comisia de evaluare a desemnat câștigătoare oferta prezentată de asocierea formată din Aedificia Carpați S.A. (lider de asociere), Profesional Construct Proiectare și Remon Proiect S.R.L.. Valoarea proiectului se ridică la 10.480.629,97 euro. Pentru acoperirea necesarului financiar pentru această investiție, precum și pentru cea de la Muzeul „Dr. Ioan și Nicolae Kalinderu”, Guvernul a aprobat vineri, 12 iunie, redistribuirea sumei de 15,5 milioane de euro, ce reprezintă economii realizate din contribuția României. Măsura nu implică alocarea unor fonduri suplimentare de la bugetul de stat: investițiile aflate în curs de implementare cu sprijinul Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei pot beneficia de redirecționarea economiilor realizate. Astfel, resursele financiare necesare pentru semnarea contractelor și continuarea lucrărilor de consolidare și reabilitare se asigură prin redistribuirea fondurilor din contribuția României aferente Proiectului F/P 1572 (2006). Ministerul Culturii demarează proiectul de modernizare a Teatrului Național „Marin Sorescu” din Craiova Concomitent, Ministerul Culturii, prin Unitatea de Management a Proiectului continuă implementarea portofoliului de proiecte privind finanțarea obiectivelor culturale de importanță națională prin acordurile-cadru de împrumut încheiate cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei. La 25 martie 2026 a fost publicat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice anunțul de participare pentru contractul de proiectare și execuție privind consolidarea, modernizarea, recompartimentarea și creșterea eficienței energetice a Teatrului Național „Marin Sorescu” din Craiova. Clădiri monument care intră în prima fază a proiectului de reabilitare Intră în etapa lansării procedurile de achiziție pentru contracte de tip „design & build” aferente unor obiective reprezentative ale patrimoniului cultural național: Vila „Florica” din Ștefănești, județul Argeș, aparținând Muzeului Național Brătianu, Conacul „Vârnav Liteanu” din Liteni, județul Suceava, aflat în administrarea Institutului Național al Patrimoniului, precum și Teatrul Național „Lucian Blaga” și Opera Națională Română din Cluj-Napoca. Demarează procedurile pentru servicii de proiectare la faza D.A.L.I. pentru Vila „Samurcaș” din București, aparținând Muzeului Național al Țăranului Român.
Reîncep lucrările de reabilitare la Muzeul Național George Enescu Palatul Cantacuzino
„Patrimoniul nu poate fi pus pe pauză. Avem datoria să găsim soluții atunci când proiectele importante se blochează, iar astăzi facem exact acest lucru: repornim investiții esențiale pentru cultura română și folosim responsabil resursele pe care le avem la dispoziție”, a declarat ministrul Culturii, András István Demeter. La Muzeul Național „George Enescu” au fost executate până în prezent aproximativ 25% din lucrările prevăzute. Contractul de execuție nu a mai fost prelungit după anul 2024, ca urmare a intrării în insolvență a antreprenorului. Pentru continuarea investiției, Ministerul Culturii a lansat, în decembrie 2025, procedura de achiziție pentru serviciile de proiectare, execuția restului de lucrări și asistența tehnică din partea proiectantului, aferente obiectivului „Muzeul Național «George Enescu» – Palatul «Cantacuzino», Casa Memorială și Anexa”. A fost desemnat câștigătorul În 11 iunie 2026, a fost finalizat raportul procedurii de achiziție, iar comisia de evaluare a desemnat câștigătoare oferta prezentată de asocierea formată din Aedificia Carpați S.A. (lider de asociere), Profesional Construct Proiectare și Remon Proiect S.R.L., în valoare de 10.480.629,97 euro net. Pentru acoperirea necesarului financiar pentru această investiție, precum și pentru cea de la Muzeul „Dr. Ioan și Nicolae Kalinderu”, Guvernul a aprobat vineri, 12 iunie, redistribuirea sumei de 15,5 milioane de euro, reprezentând economii realizate din contribuția României. Măsura nu implică alocarea unor fonduri suplimentare de la bugetul de stat: investițiile aflate în curs de implementare cu sprijinul Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei pot beneficia de redirecționarea economiilor realizate. Astfel, resursele financiare necesare pentru semnarea contractelor și continuarea lucrărilor de consolidare și reabilitare se asigură prin redistribuirea fondurilor din contribuția României aferente Proiectului F/P 1572 (2006). Alte proiecte Concomitent, Ministerul Culturii, prin Unitatea de Management a Proiectului continuă implementarea portofoliului de proiecte privind finanțarea obiectivelor culturale de importanță națională prin acordurile-cadru de împrumut încheiate cu BDCE : – la 25 martie 2026 a fost publicat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice anunțul de participare pentru contractul de proiectare și execuție privind consolidarea, modernizarea, recompartimentarea și creșterea eficienței energetice a Teatrului Național „Marin Sorescu” din Craiova; – intră în etapa lansării procedurile de achiziție pentru contracte de tip „design & build” aferente unor obiective reprezentative ale patrimoniului cultural național: Vila „Florica” din Ștefănești, județul Argeș, aparținând Muzeului Național Brătianu, Conacul „Vârnav Liteanu” din Liteni, județul Suceava, aflat în administrarea Institutului Național al Patrimoniului, precum și Teatrul Național „Lucian Blaga” și Opera Națională Română din Cluj-Napoca; – demarează procedurile pentru servicii de proiectare la faza D.A.L.I. pentru Vila „Samurcaș” din București, aparținând Muzeului Național al Țăranului Român. Sunt reluate demersurile privind reabilitarea Teatrului Național Târgu Mureș și a ansamblului care găzduiește Opera Maghiară și Teatrul Maghiar de stat din Cluj Potrivit unui comunicat de presă transmis de Ministerul Culturii, redirecționarea economiilor realizate către alte obiective care privesc conservarea și valorificarea patrimoniului cultural construit, modernizarea infrastructurii culturale și creșterea accesului publicului la servicii culturale de calitate rămâne o preocupare constantă. După cinci ani investiți în rezolvarea obstacolelor administrative, sunt reluate demersurile privind reabilitarea Teatrului Național Târgu Mureș și a ansamblului care găzduiește Opera Maghiară și Teatrul Maghiar de stat din Cluj. „Cred că oamenii așteaptă de la noi mai puține explicații despre blocaje și mai multe vești despre soluții. Faptul că reușim să continuăm aceste lucrări fără a solicita fonduri suplimentare de la bugetul de stat arată că putem administra eficient resursele existente și le putem orienta acolo unde este cea mai mare nevoie”, a mai spus ministrul Culturii.
Ministerul Culturii rupe tăcerea în scandalul de hărțuire sexuală de la Operetă
Ministerul Culturii a emis, luni, un comunicat cu privire la informațiile referitoare la presupuse fapte de hărțuire sexuală în cadrul Teatrului Național de Operetă și Musical „Ion Dacian”. Sursele Mediafax au informat, duminică, asupra unui caz de posibilă hărțuire sexuală în interiorul Operetei.Plângerea a fost semnată de managerul TNOMID, după ce trei angajate i-ar fi adus acestuia la cunoștință presupusele fapte de abuz, potrivit surselor noastre. Poziția instituției În comunicatul Ministerului Culturii, instituția „consideră inacceptabilă orice formă de hărțuire și solicită conducerii instituției să dispună, cu celeritate, toate măsurile prevăzute de lege pentru clarificarea situației și protejarea persoanelor implicate”. Managerul instituției, Radu Petrovici, „informa în fapt ministrul culturii de la acea dată, pe doamna Natalia Intotero, despre o posibilă situație de hărțuire sexuală și morală de la TNOMID”. Sesizarea, adresată ministrului anterior Instituția mai precizează că „sesizarea formulată anterior a fost adresată unui alt ministru decât titularul aflat în prezent în funcție”. Astfel, „nu poate fi reținută existența unei poziții sau a unei conduite imputabile actualului ministru, în legătură cu demersuri administrative desfășurate înaintea preluării mandatului de către acesta”, a mai transmis Ministerul Culturii. „Competența și obligația efectuării cercetării disciplinare aparține angajatorului, respectiv managerului instituției. Acesta are atribuția legală de a dispune și de a desfășura procedura disciplinară în cazul propriilor angajați”, se mai arată în comunicat. Cercetarea internă „nu s-a finalizat cu aplicarea vreunei sancțiuni” De asemenea, „cercetarea internă demarată nu s-a finalizat cu aplicarea vreunei sancțiuni disciplinare. Persoana în cauză a solicitat încetarea contractului individual de muncă prin acordul părților. Solicitarea a fost aprobată de către managerul TNOMID înainte de finalizarea raportului comisiei de disciplină, respectiv în timpul desfășurării cercetării disciplinare”. Așadar, „angajatorul și-a asumat, implicit, consecința imposibilității continuării cercetării disciplinare, odată cu încetarea calității de salariat a persoanei în cauză”. Instituția mai menționează că „solicitarea adresată ulterior de către managerul TNOMID Ministerului Culturii a blocat procedura de cercetare disciplinară. Ea a blocat și aplicarea unei eventuale sancțiuni disciplinare”. Teatrul Național de Operetă și Musical „Ion Dacian” este o „instituție publică de cultură cu personalitate juridică, beneficiind de autonomie managerială. Gestionarea raporturilor de muncă, asigurarea unui mediu de lucru sigur și respectarea legislației aplicabile în relația cu salariații sunt responsabilități și atribuții care revin exclusiv conducerii instituției”. „O abordare inadecvată” Astfel, „transferarea responsabilității către autoritatea finanțatoare, din rațiuni de confuzie decizională, reprezintă o abordare inadecvată din punct de vedere administrativ și managerial și totodată un act reprobabil”, a concluzionat Ministerul Culturii. Surse Mediafax susțin că nu a existat o comunicare publică privind rezultatul verificărilor. De asemenea, sursele susțin că nu a fost nici o clarificare oficială referitoare la modul în care au fost tratate informațiile transmise: „Deocamdată, nouă, celor care am suportat toate abuzurile, nu ni s-a comunicat nimic în legătură cu ancheta. Până la un răspuns oficial, pe care nu l-am primit, cu toate că a trecut peste un an, rămâne faptul că sesizarea noastră există, a fost înregistrată și privea acuzații de o gravitate considerabilă, care depășesc cu mult sfera unor simple nereguli administrative”.
Ministerul Culturii a fost sesizat cu privire la presupuse fapte de hărțuire sexuală în interiorul Teatrului Național de Operetă | SURSE: Deocamdată, nu s-a comunicat nimic în legătură cu ancheta
Managerul TNOMID, Radu Petrovici, a sesizat Ministerul Culturii, cel care are în subordine Teatrul Național de Operetă, cu privire la acuzațiile formulate și a cerut, încă din 2025, declanșarea unei anchete. Sursele noastre afirmă însă că nici până la acest moment nu s-a comunicat vreun lucru în legătură cu acest caz. În 2025, Ministerul Culturii a înregistrat sesizarea oficială transmisă de conducerea TNOMID privind presupuse fapte de hărțuire sexuală și morală care ar fi avut loc în cadrul instituției. Documentația transmisă includea raportul unei comisii de cercetare disciplinară prealabilă, precum și declarații ale persoanelor care au reclamat situația. Cu toate că a trecut un an de atunci, persoanele care au semnalat presupusele abuzuri n-au fost înștiințate nici până acum ce măsuri concrete au fost dispuse de Ministerul Culturii în urma acestei sesizări și care au fost concluziile cercetărilor efectuate. Surse Mediafax susțin că nu a existat o comunicare publică privind rezultatul verificărilor și nici o clarificare oficială referitoare la modul în care au fost tratate informațiile transmise: ”Deocamdată, nouă, celor care am suportat toate abuzurile, nu ni s-a comunicat nimic în legătură cu ancheta. Până la un răspuns oficial, pe care nu l-am primit, cu toate că a trecut peste un an, rămâne faptul că sesizarea noastră există, a fost înregistrată și privea acuzații de o gravitate considerabilă, care depășesc cu mult sfera unor simple nereguli administrative”. Mediafax a solicitat un punct de vedere și conducerii TNOMID, dar aceasta ne-a recomandat să ne adresăm Ministerului Culturii. Scandalurile de țin scai de Ministerul Culturii Doar că la Ministerul Culturii, situația este tulbure. Ministrul Andras Demeter și-a anunțat oficial demisia din funcție printr-o postare publicată pe Facebook, după scandalul izbucnit în urma declarațiilor controversate privind „interesul național”. Purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, a confirmat oficial demisia ministrului Culturii, András István Demeter, după scandalul provocat de declarațiile controversate atribuite acestuia. „Domnul ministru a demisionat. Premierul a luat act de această demisie. Ea este, cum ar veni, ireversibilă. Domnul ministru Demeter András părăsește funcția”, a declarat Ioana Dogioiu. Ministrul desemnat din partea UDMR a transmis, la sfârșitul lunii mai, că și-a depus mandatul „fără ezitare” pe masa premierului și a susținut că nu s-a „agățat niciodată de scaun”. Demisia a venit după mai multe zile de tensiuni publice și reacții dure generate de afirmațiile sale, inclusiv din interiorul UDMR, formațiune care i-a cerut oficial retragerea din Guvern. Demeter András István: „Îmi cer scuze celor care se simt jigniți” În mesajul publicat online, fostul ministru al Culturii a declarat că regretă efectele pe care declarațiile sale le-au avut asupra societății și și-a prezentat scuzele celor care s-au simțit jigniți sau trădați. „Îmi cer scuze față de cei care se simt jigniți și față de cei care se simt trădați”, a transmis acesta în postarea publică. András István Demeter a susținut că toate acțiunile sale au fost făcute „în interes cultural național” și în spiritul interculturalității din România. Acesta a afirmat că activitatea și deciziile sale demonstrează contrariul acuzațiilor care i se aduc în prezent. Totodată, ministrul a subliniat că a mai renunțat și în trecut la funcții importante atunci când a considerat că aceasta este soluția corectă, amintind mandatele sale de director de teatru și președinte al radioului public.
Cornel Constantin Ilie a preluat oficial conducerea Muzeului Național de Istorie a României. Care sunt prioritățile mandatului
„Astăzi, domnul dr. Cornel Constantin Ilie a preluat oficial mandatul de manager al Muzeului Național de Istorie a României pentru perioada 2026–2031. Contractul de management a fost semnat de către ministrul culturii, Demeter András István, în cursul zilei de ieri”, transmite pe Facebook Ministerul Culturii. Pilonul central al strategiei noului manager pentru următorii cinci ani este proiectul „Noul MNIR”, o inițiativă complexă ce presupune lucrări masive de restaurare, consolidare structurală, modernizare tehnologică și, în final, redeschiderea completă a sediului central al muzeului. „Este cel mai important proiect al instituției, menit să creeze condițiile pentru funcționarea Muzeului Național de Istorie a României ca muzeu modern al secolului XXI”, notează Ministerul. „Istoric și muzeograf cu o experiență îndelungată în domeniul patrimoniului cultural, al cercetării și managementului muzeal, Cornel Constantin Ilie își asumă conducerea uneia dintre cele mai importante instituții muzeale din România într-un moment esențial pentru viitorul acesteia”, se mai arată în informarea instituției.
Evaluarea managementului Teatrului Național de Operetă ar putea ajunge în instanță
Potrivit unor surse din Ministerul Culturii, managerul Radu Petrovici a formulat o contestație împotriva evaluării, vizând legalitatea procedurii de evaluare și nu oportunitatea notei acordate. Comisia ar fi fost modificată în timpul evaluării Una dintre principalele critici aduse de către managerul TNOMID privește faptul că un membru al comisiei de evaluare s-a retras după începerea procedurii, iar componența comisiei a fost modificată în timpul desfășurării evaluării. Aceleași surse susțin că procedura ar fi continuat fără reluarea etapelor deja parcurse, aspect care ar trebui reanalizat din perspectiva regulamentului aplicabil. Mediafax a aflat faptul că înaintea evaluării au fost formulate solicitări privind verificarea imparțialității unor membri ai comisiei. Potrivit documentelor aflate în analiză, se invocă existența unor poziționări publice anterioare și a unor relații instituționale care ar fi trebuit discutate înainte de constituirea comisiei. Un alt aspect semnalat privește raportul Corpului de Control al Ministerului Culturii. Conform surselor din interiorul Ministerului, documentul nu ar fi fost comunicat integral persoanelor vizate înainte ca informații și concluzii din conținutul acestuia să apară în spațiul public și în presă. Acest element ar putea deveni relevant atât în procedurile administrative, cât și în eventualele litigii ulterioare. Tribunalul București a respins definitiv plângerea Ministerului într-un dosar conex În paralel, într-un dosar distinct, Tribunalul București a respins definitiv plângerea formulată de Ministerul Culturii împotriva soluției de clasare dispuse anterior de DNA într-o cauză privind activitatea instituției. Potrivit surselor consultate, această hotărâre este invocată ca aspect de context în analiza modului în care au fost gestionate verificările administrative și judiciare din ultimii ani. În cazul în care Ministerul Culturii va respinge contestația, surse juridice susțin că speța ar putea ajunge în instanță. Miza litigiului nu ar fi doar nota acordată managerului evaluat, ci și verificarea legalității întregii proceduri de evaluare și a respectării garanțiilor de imparțialitate și transparență prevăzute de legislația în vigoare.