Ministerul Culturii rupe tăcerea în scandalul de hărțuire sexuală de la Operetă
Ministerul Culturii a emis, luni, un comunicat cu privire la informațiile referitoare la presupuse fapte de hărțuire sexuală în cadrul Teatrului Național de Operetă și Musical „Ion Dacian”. Sursele Mediafax au informat, duminică, asupra unui caz de posibilă hărțuire sexuală în interiorul Operetei.Plângerea a fost semnată de managerul TNOMID, după ce trei angajate i-ar fi adus acestuia la cunoștință presupusele fapte de abuz, potrivit surselor noastre. Poziția instituției În comunicatul Ministerului Culturii, instituția „consideră inacceptabilă orice formă de hărțuire și solicită conducerii instituției să dispună, cu celeritate, toate măsurile prevăzute de lege pentru clarificarea situației și protejarea persoanelor implicate”. Managerul instituției, Radu Petrovici, „informa în fapt ministrul culturii de la acea dată, pe doamna Natalia Intotero, despre o posibilă situație de hărțuire sexuală și morală de la TNOMID”. Sesizarea, adresată ministrului anterior Instituția mai precizează că „sesizarea formulată anterior a fost adresată unui alt ministru decât titularul aflat în prezent în funcție”. Astfel, „nu poate fi reținută existența unei poziții sau a unei conduite imputabile actualului ministru, în legătură cu demersuri administrative desfășurate înaintea preluării mandatului de către acesta”, a mai transmis Ministerul Culturii. „Competența și obligația efectuării cercetării disciplinare aparține angajatorului, respectiv managerului instituției. Acesta are atribuția legală de a dispune și de a desfășura procedura disciplinară în cazul propriilor angajați”, se mai arată în comunicat. Cercetarea internă „nu s-a finalizat cu aplicarea vreunei sancțiuni” De asemenea, „cercetarea internă demarată nu s-a finalizat cu aplicarea vreunei sancțiuni disciplinare. Persoana în cauză a solicitat încetarea contractului individual de muncă prin acordul părților. Solicitarea a fost aprobată de către managerul TNOMID înainte de finalizarea raportului comisiei de disciplină, respectiv în timpul desfășurării cercetării disciplinare”. Așadar, „angajatorul și-a asumat, implicit, consecința imposibilității continuării cercetării disciplinare, odată cu încetarea calității de salariat a persoanei în cauză”. Instituția mai menționează că „solicitarea adresată ulterior de către managerul TNOMID Ministerului Culturii a blocat procedura de cercetare disciplinară. Ea a blocat și aplicarea unei eventuale sancțiuni disciplinare”. Teatrul Național de Operetă și Musical „Ion Dacian” este o „instituție publică de cultură cu personalitate juridică, beneficiind de autonomie managerială. Gestionarea raporturilor de muncă, asigurarea unui mediu de lucru sigur și respectarea legislației aplicabile în relația cu salariații sunt responsabilități și atribuții care revin exclusiv conducerii instituției”. „O abordare inadecvată” Astfel, „transferarea responsabilității către autoritatea finanțatoare, din rațiuni de confuzie decizională, reprezintă o abordare inadecvată din punct de vedere administrativ și managerial și totodată un act reprobabil”, a concluzionat Ministerul Culturii. Surse Mediafax susțin că nu a existat o comunicare publică privind rezultatul verificărilor. De asemenea, sursele susțin că nu a fost nici o clarificare oficială referitoare la modul în care au fost tratate informațiile transmise: „Deocamdată, nouă, celor care am suportat toate abuzurile, nu ni s-a comunicat nimic în legătură cu ancheta. Până la un răspuns oficial, pe care nu l-am primit, cu toate că a trecut peste un an, rămâne faptul că sesizarea noastră există, a fost înregistrată și privea acuzații de o gravitate considerabilă, care depășesc cu mult sfera unor simple nereguli administrative”.
Ministerul Culturii a fost sesizat cu privire la presupuse fapte de hărțuire sexuală în interiorul Teatrului Național de Operetă | SURSE: Deocamdată, nu s-a comunicat nimic în legătură cu ancheta
Managerul TNOMID, Radu Petrovici, a sesizat Ministerul Culturii, cel care are în subordine Teatrul Național de Operetă, cu privire la acuzațiile formulate și a cerut, încă din 2025, declanșarea unei anchete. Sursele noastre afirmă însă că nici până la acest moment nu s-a comunicat vreun lucru în legătură cu acest caz. În 2025, Ministerul Culturii a înregistrat sesizarea oficială transmisă de conducerea TNOMID privind presupuse fapte de hărțuire sexuală și morală care ar fi avut loc în cadrul instituției. Documentația transmisă includea raportul unei comisii de cercetare disciplinară prealabilă, precum și declarații ale persoanelor care au reclamat situația. Cu toate că a trecut un an de atunci, persoanele care au semnalat presupusele abuzuri n-au fost înștiințate nici până acum ce măsuri concrete au fost dispuse de Ministerul Culturii în urma acestei sesizări și care au fost concluziile cercetărilor efectuate. Surse Mediafax susțin că nu a existat o comunicare publică privind rezultatul verificărilor și nici o clarificare oficială referitoare la modul în care au fost tratate informațiile transmise: ”Deocamdată, nouă, celor care am suportat toate abuzurile, nu ni s-a comunicat nimic în legătură cu ancheta. Până la un răspuns oficial, pe care nu l-am primit, cu toate că a trecut peste un an, rămâne faptul că sesizarea noastră există, a fost înregistrată și privea acuzații de o gravitate considerabilă, care depășesc cu mult sfera unor simple nereguli administrative”. Mediafax a solicitat un punct de vedere și conducerii TNOMID, dar aceasta ne-a recomandat să ne adresăm Ministerului Culturii. Scandalurile de țin scai de Ministerul Culturii Doar că la Ministerul Culturii, situația este tulbure. Ministrul Andras Demeter și-a anunțat oficial demisia din funcție printr-o postare publicată pe Facebook, după scandalul izbucnit în urma declarațiilor controversate privind „interesul național”. Purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, a confirmat oficial demisia ministrului Culturii, András István Demeter, după scandalul provocat de declarațiile controversate atribuite acestuia. „Domnul ministru a demisionat. Premierul a luat act de această demisie. Ea este, cum ar veni, ireversibilă. Domnul ministru Demeter András părăsește funcția”, a declarat Ioana Dogioiu. Ministrul desemnat din partea UDMR a transmis, la sfârșitul lunii mai, că și-a depus mandatul „fără ezitare” pe masa premierului și a susținut că nu s-a „agățat niciodată de scaun”. Demisia a venit după mai multe zile de tensiuni publice și reacții dure generate de afirmațiile sale, inclusiv din interiorul UDMR, formațiune care i-a cerut oficial retragerea din Guvern. Demeter András István: „Îmi cer scuze celor care se simt jigniți” În mesajul publicat online, fostul ministru al Culturii a declarat că regretă efectele pe care declarațiile sale le-au avut asupra societății și și-a prezentat scuzele celor care s-au simțit jigniți sau trădați. „Îmi cer scuze față de cei care se simt jigniți și față de cei care se simt trădați”, a transmis acesta în postarea publică. András István Demeter a susținut că toate acțiunile sale au fost făcute „în interes cultural național” și în spiritul interculturalității din România. Acesta a afirmat că activitatea și deciziile sale demonstrează contrariul acuzațiilor care i se aduc în prezent. Totodată, ministrul a subliniat că a mai renunțat și în trecut la funcții importante atunci când a considerat că aceasta este soluția corectă, amintind mandatele sale de director de teatru și președinte al radioului public.
Cornel Constantin Ilie a preluat oficial conducerea Muzeului Național de Istorie a României. Care sunt prioritățile mandatului
„Astăzi, domnul dr. Cornel Constantin Ilie a preluat oficial mandatul de manager al Muzeului Național de Istorie a României pentru perioada 2026–2031. Contractul de management a fost semnat de către ministrul culturii, Demeter András István, în cursul zilei de ieri”, transmite pe Facebook Ministerul Culturii. Pilonul central al strategiei noului manager pentru următorii cinci ani este proiectul „Noul MNIR”, o inițiativă complexă ce presupune lucrări masive de restaurare, consolidare structurală, modernizare tehnologică și, în final, redeschiderea completă a sediului central al muzeului. „Este cel mai important proiect al instituției, menit să creeze condițiile pentru funcționarea Muzeului Național de Istorie a României ca muzeu modern al secolului XXI”, notează Ministerul. „Istoric și muzeograf cu o experiență îndelungată în domeniul patrimoniului cultural, al cercetării și managementului muzeal, Cornel Constantin Ilie își asumă conducerea uneia dintre cele mai importante instituții muzeale din România într-un moment esențial pentru viitorul acesteia”, se mai arată în informarea instituției.
Evaluarea managementului Teatrului Național de Operetă ar putea ajunge în instanță
Potrivit unor surse din Ministerul Culturii, managerul Radu Petrovici a formulat o contestație împotriva evaluării, vizând legalitatea procedurii de evaluare și nu oportunitatea notei acordate. Comisia ar fi fost modificată în timpul evaluării Una dintre principalele critici aduse de către managerul TNOMID privește faptul că un membru al comisiei de evaluare s-a retras după începerea procedurii, iar componența comisiei a fost modificată în timpul desfășurării evaluării. Aceleași surse susțin că procedura ar fi continuat fără reluarea etapelor deja parcurse, aspect care ar trebui reanalizat din perspectiva regulamentului aplicabil. Mediafax a aflat faptul că înaintea evaluării au fost formulate solicitări privind verificarea imparțialității unor membri ai comisiei. Potrivit documentelor aflate în analiză, se invocă existența unor poziționări publice anterioare și a unor relații instituționale care ar fi trebuit discutate înainte de constituirea comisiei. Un alt aspect semnalat privește raportul Corpului de Control al Ministerului Culturii. Conform surselor din interiorul Ministerului, documentul nu ar fi fost comunicat integral persoanelor vizate înainte ca informații și concluzii din conținutul acestuia să apară în spațiul public și în presă. Acest element ar putea deveni relevant atât în procedurile administrative, cât și în eventualele litigii ulterioare. Tribunalul București a respins definitiv plângerea Ministerului într-un dosar conex În paralel, într-un dosar distinct, Tribunalul București a respins definitiv plângerea formulată de Ministerul Culturii împotriva soluției de clasare dispuse anterior de DNA într-o cauză privind activitatea instituției. Potrivit surselor consultate, această hotărâre este invocată ca aspect de context în analiza modului în care au fost gestionate verificările administrative și judiciare din ultimii ani. În cazul în care Ministerul Culturii va respinge contestația, surse juridice susțin că speța ar putea ajunge în instanță. Miza litigiului nu ar fi doar nota acordată managerului evaluat, ci și verificarea legalității întregii proceduri de evaluare și a respectării garanțiilor de imparțialitate și transparență prevăzute de legislația în vigoare.
Guvernul intervine în patrimoniul cultural: Muzeul Național de Istorie are un nou manager, iar clădirile degradate vor fi demolate
Prima măsură marchează o nouă etapă pentru Muzeul Național de Istorie a României, care va avea un manager numit în urma unui concurs, după ani în care instituția a fost condusă de interimari. Această schimbare aduce un nivel crescut de responsabilitate administrativă și deschide calea pentru actualizarea valorilor de inventar ale bunurilor imobile aflate în administrarea muzeului. Hotărârea de guvern este necesară deoarece inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului nu mai reflectă situația reală. În acest context, Ministerul Culturii, împreună cu Muzeul Național de Istorie a României, vor actualiza aceste valori în conformitate cu legislația în vigoare. Clarificarea situației juridicevunor imobile din portofoliul INCFC A doua hotărâre adoptată de Executiv vizează clarificarea situației juridice a unor imobile din portofoliul Institutului Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC). Măsura presupune actualizarea valorii de inventar și trecerea unor bunuri imobile din domeniul public în domeniul privat al statului. Decizia este motivată de starea tehnică degradată a clădirilor, lipsa utilităților necesare funcționării, încadrarea acestora în clasa de risc seismic I, precum și de recomandările privind desființarea lor. După mai bine de 12 ani în care aceste imobile au generat costuri fără beneficii pentru INCFC, și în urma unor demersuri repetate, inclusiv expertize de specialitate și obținerea autorizațiilor de desființare, hotărârea de guvern vine să rezolve o problemă administrativă veche și să închidă un capitol marcat de litigii și cheltuieli inutile.
Ciprian Ciucu, dezamăgit de ajutorul dat de Ministerul Culturii în lupta cu graffiti: Am așteptat în zadar să promoveze legislația necesară
În urma unei dezbateri organizate în urmă cu două luni de Ciprian Ciucu, Ministerul Culturii a promis sprijin pentru autoritățile locale pentru curățarea clădirilor din București de graffiti. Acest lucru nu s-ar fi întâmplat însă, susțin reprezentanții Primăriei Capitalei. Aceștia spun că actualele prevederi din legislație îngreunează intervențiile, fiind necesare multe avize și documentații pentru intervenții simple de curățare. „Nu are niciun rost să mai așteptăm după Ministerul Culturii (…).Am așteptat în zadar să promoveze legislația necesară. (…) Nu mai stăm după funcționarii din Minister! Poate vom avea mai mult noroc cu cei din Direcția de Cultură, de sub Minister. Poate lor le pasă”, a declarat primarul general. Două opțiuni pentru proprietari Autoritățile locale anunță că programul de curățare va continua și că regulamentul acestuia va fi pus pe ordinea de zi a următoarei ședințe de Consiliu. Primarul susține însă că acesta „va fi dificil de implementat, tot va trebui să luăm avize de la Cultură, nici vorbă să putem interveni și reveni în 24 de ore”. Astfel, vor fi curățate clădirile din cele 98 de zone protejate din Capitală. „Noi vom identifica imobilele afectate din interiorul zonei de intervenție, vom întocmi note de constare și vom transmite notificări proprietarilor”, transmite primăria. Proprietarii vor trebui apoi să îndepărteze graffiti sau afișajul pe cheltuiala proprie, în termen de 90 de zile. În caz contrar, riscă sancțiuni. O altă opțiune pentru proprietari este să se înscrie în programul anunțat de primărie, pentru ca intervenția să fie făcută de autoritatea publică, prin structurile desemnate. Primăria suportă 80% din costuri, iar proprietarii 20%, achitați în tranșe. „De la data notificării, în 45 de zile trebuie aleasă una dintre variante. Primăria Municipiului Bucureşti se ocupă de documentații, avize și coordonarea lucrărilor, prin Administrația Străzilor”, mai anunță Primăria Capitalei.
Ministerul Culturii, după rezultatul României la Eurovision: Europa a ascultat vocea României. Și a prețuit-o
„România pe podium la Eurovision 2026. Sâmbătă seară, pe scena Wiener Stadthalle din Viena, Alexandra Căpitănescu a oferit unul dintre cele mai puternice momente românești din istoria recentă a Eurovision. Cu 296 de puncte și locul 3 în finala competiției, artista de 22 de ani a reușit să transforme emoția, vulnerabilitatea și forța interioară într-un spectacol care a cucerit printr-o interpretare intensă, susținută de o prezență scenică magnetică și o energie care a trecut dincolo de limbaj, granițe și diferențe culturale”, se arată în mesajul publicat pe Facebook de Ministerul Culturii. Rezultatul Alexandrei Căpitănescu reprezintă nașterea unei noi generații de artiști români susține instituția. Ministrul Demeter Andras a declarat: „Un răsărit de mult așteptat, după micile suișuri și marile coborâșuri care au caracterizat reprezentarea României în ultimii mai bine de zece ani. Un rezultat dătător de încredere pentru creatori și interpreți și de speranțe pentru iubitorii acestei competiții de tradiție”. „Ministerul Culturii o felicită pe Alexandra Căpitănescu, întreaga echipă artistică și pe toți cei care au contribuit la această reprezentare extraordinară a României. Aseară, Europa a ascultat vocea României. Și a prețuit-o”, se mai arată în mesaj.
Ministerul Culturii, cu prilejul Zilei Internaționale a Libertății Presei: O condiție pentru orice societate care funcționează democratic
„Libertatea presei este o condiție pentru orice societate care funcționează democratic: pune întrebări, cere răspunsuri și menține dialogul public deschis”, se arată în mesajul publicat pe Facebook de Ministerul Culturii. Declinul libertății presei Ministerul precizează că libertatea presei a înregistrat cel mai accentuat declin din acest deceniu, iar noile tehnologii contribuie la răspândirea rapidă a informațiilor neverificate. „Conform UNESCO, libertatea presei a înregistrat cel mai accentuat declin din acest deceniu, iar autocenzura a crescut cu peste 60%. Presiunea economică, hărțuirea online și intimidarea juridică afectează direct modul în care se produce și circulă informația. Tehnologia schimbă și ea regulile: informația ajunge rapid la cititori sau urmăritori, pe orice platforme, dar nu întotdeauna verificată; iar inteligența artificială amplificǎ dezinformarea și erodeazǎ încrederea”, transmite ministerul. Reforme în domeniul culturii și presei Ministrul Demeter Andras a discutat cu Noel Curran, directorul general al Uniunii Europene de Radio și Televiziune și a făcut apel la modificări legislative în domeniul culturii și mass-media. „La nivel european, European Media Freedom Act (EMFA) stabilește reguli clare pentru protejarea independenței editoriale și a surselor jurnalistice, traseazǎ linii obligatorii pentru acționariatul media dar şi pentru factorul politic. Ministrul Culturii, Demeter András István, a discutat recent cu Noel Curran, directorul general al Uniunii Europene de de Radio și Televiziune, despre necesitatea unor schimbări legislative pentru cultură și mass-media, în acord cu obligațiile asumate prin EMFA. EBU și-a exprimat deschiderea de a sprijini aceste demersuri, în special în zona serviciilor publice de media, oferindu-și expertiza alǎturi de reprezentanții organismelor naționale implicate şi consultate de minister”, spune ministerul. În final, Ministerul Culturii a transmis și un mesaj de recunoștință față de jurnaliști. „3 mai este o zi de recunoaștere. Pentru cei care își fac meseria cu onestitate. Pentru cei care lucrează în condiții dificile. Pentru cei care au plătit cu viața pentru adevăr”, se arată în încheierea mesajului. În ultimul raport publicat de Reporteri fără Frontiere România a înregistrat un progres în clasamentul global, urcând pe locul 49. În 2025 România s-a clasat pe poziția 55.
Peste 200 de artiști cer schimbarea rapidă a taxei din industria concertelor. Guvernul: sistemul actual nu mai funcționează
Legislația în vigoare nu mai corespunde unei piețe care a evoluat semnificativ și generează o presiune financiară crescută asupra organizatorilor de concerte și festivaluri, au transmis aceștia luni. „Actualul cadru legislativ, construit în 1994, nu mai reflectă realitatea unei industrii care a evoluat semnificativ atât ca dimensiune, cât și ca model de funcționare”, spun artiștii. Sistemul de taxare existent penalizează investițiile în producții mari de scenă, întrucât contribuțiile aplicate sunt procentuale sau fixe pe bilete și se cumulează cu alte obligații fiscale și parafiscale, precum TVA și drepturile de autor. „Caracterul procentual al acestor taxe face ca investițiile mai mari în producții să fie direct penalizate, crescând presiunea financiară asupra organizatorilor și limitând capacitatea de a dezvolta evenimente de amploare”, susțin artiștii și organizatorii de evenimente. În același timp, aceștia avertizează că majorarea costurilor „nu mai poate fi transferată integral către public, fără a afecta accesibilitatea evenimentelor culturale”. Ce prevede proiectul de ordonanță Inițiat de Ministerul Culturii, proiectul propune o reformă amplă a sistemului de timbre culturale, inclusiv a timbrului muzical – o contribuție aplicată pe biletele de acces la concerte, festivaluri și alte evenimente muzicale, precum și pe anumite suporturi audio și video, sumă care se adaugă prețului plătit de public și este colectată pentru finanțarea activităților culturale. Documentul prevede menținerea taxei pentru concerte, festivaluri și spectacole, dar într-o formă restructurată, cu sume fixe pe bilete (de exemplu 2 lei/bilet), contribuții fixe pe abonamente de festival și procente care pot ajunge până la 5% din prețul biletelor în anumite situații. În plus, sunt introduse mecanisme noi de colectare și distribuire a banilor, prin organisme de gestiune colectivă și protocoale obligatorii între organismele implicate în sistemul cultural, inclusiv uniuni de creatori și unități plătitoare (organizatori de evenimente și operatori din domeniul cultural). Probleme la colectarea taxelor culturale Guvernul susține că schimbarea este necesară din cauza problemelor apărute în aplicarea actualului sistem. Printre acestea se numără neplata la termen, dificultățile în recuperarea sumelor în caz de insolvență, practicile neunitare de control și lipsa unor definiții clare ale termenilor din legislația privind timbrele culturale. Colectarea acestor contribuții a fost îngreunată de faptul că o parte dintre plătitori nu achită la timp sau nu respectă în totalitate obligațiile de plată. Taxă veche într-o industrie radical schimbată Potrivit Ministerului Culturii, industria culturală a evoluat semnificativ prin digitalizare, vânzarea online a biletelor și diversificarea formelor de evenimente, ceea ce face necesară adaptarea mecanismului fiscal și parafiscal. Executivul susține că noul cadru ar aduce mai multă coerență între timbrul cultural, TVA și impozitul pe spectacole și ar reduce suprapunerile de taxe. Miza: costul final al biletelor și viitorul evenimentelor live Artiștii și organizatorii de evenimente atrag atenția că menținerea sau restructurarea sistemului fără reducerea poverii fiscale totale ar putea duce la creșterea prețurilor biletelor și la limitarea investițiilor în marile concerte: „În absența unor ajustări, capacitatea industriei de a susține evenimente de calitate și de a menține accesul publicului la muzică poate fi afectată pe termen mediu și lung”. În același timp, Guvernul consideră că reforma este necesară pentru a asigura „un mecanism unitar, eficient și transparent de colectare și distribuire a sumelor” și pentru a stabiliza finanțarea sectorului cultural. „Susținerea publică exprimată în ultimele zile indică un consens puternic la nivelul industriei privind necesitatea acestei schimbări, lista completă a artiștilor implicați fiind în continuă extindere”, au transmis artiștii și organizatorii de evenimente.
Schimbarea legislației privind timbrul muzical. Nazare: O gură de oxigen necesară pentru industria culturală
„Am lucrat, împreună cu Ministerul Culturii, la schimbarea legislației privind timbrul muzical — o gură de oxigen necesară pentru industria culturală și artiști în această perioadă. În ultimele luni, am avut discuții aplicate cu colegii de la Cultură și cu reprezentanți ai mediului artistic și din industria evenimentelor, pentru a corecta o legislație care, ani de zile, a generat confuzie, costuri impredictibile și tensiuni în industrie”, a transmis ministrul. Nazare a precizat că autoritățile își doresc, în acest an, să aducă mai multă claritate și predictibilitate în modul de aplicare a timbrului muzical. Astfel, ministrul își propune: simplificarea cadrului legislativ, astfel încât sistemul de timbru să fie mai clar și mai ușor de aplicat mai multă predictibilitate în modul de calcul, pentru a elimina situațiile neclare și presiunea disproporționată asupra organizatorilor și artiștilor reguli de transparență și responsabilitate, astfel încât fondurile colectate să ajungă acolo unde trebuie — în sprijinul creatorilor „Ne dorim ca forma finală a modificărilor legislative să ofere claritate întregii industrii muzicale şi culturale, într-un moment în care sectorul are nevoie de stabilitate și reguli corecte. Intenția noastră este să construim un cadru mai simplu, mai transparent și mai corect pentru artiști și pentru toți cei care contribuie la viața culturală a României. Vom continua dialogul cu mediul artistic și cu organizațiile de creatori, pentru ca soluțiile finale să răspundă nevoilor reale din industrie și să sprijine dezvoltarea culturii românești pe termen lung”, a conchis Nazare.