Ministerul Culturii aprobă noua componență a Comisiei de Film în România
Noua componență a fost stabilită prin Ordinul ministrului culturii nr. 3190 din 10 septembrie 2026, cu modificările ulterioare, după încheierea procedurii de selecție, se arată într-un comunicat al Ministerului Culturii, miercuri. Comisia va avea șapte membri titulari: Diana Butoeru, avocat, Gabriela Suciu, producător de film independent și cadru didactic la UNATC „I.L. Caragiale”, Oana Ghera, director artistic de festivaluri naționale și internaționale și coordonator de programe de educație cinematografică, Cristina Iordache, producător de film și coordonator de proiecte culturale, Andreea Uvegheș, economist, Ana Maria Negoescu, director de imagine, membru RSC și cadru didactic la Universitatea Babeș-Bolyai, și Mihai Pavel, regizor, scenarist, regizor secund și asistent de regie în producții de lungmetraj. Membrii supleanți sunt Oana Muntean, economist, și Dorina Pricop, avocat, coordonator de producție de film și cadru didactic la UNATC „I.L. Caragiale”. Președintele Comisiei va fi ales prin votul majorității simple a membrilor, la prima ședință. Secretariatul tehnic va fi asigurat de personal desemnat din cadrul Oficiului de Film și Investiții Culturale. „Filmului românesc îi trebuie un cadru de finanțare predictibil și o evaluare făcută cu profesionalism și responsabilitate. Noua Comisie aduce la aceeași masă oameni cu experiență în cinematografie, producție, imagine, economie și drept. Este important ca proiectele să fie analizate cu competență și în condiții de transparență, iar procedurile să funcționeze fără blocaje”, a declarat ministrul Culturii, András István Demeter.
Trei locuri, o singură poveste: Ruta Regală care ar putea schimba turismul din Constanța
Ideea este de a crea un circuit care să reunească obiectivele de patrimoniu din Constanța legate de familia regală și să le transforme într-un traseu cultural și turistic. În documentele municipalității, proiectul apare sub denumirea de „Ruta Regală”. Unul dintre punctele traseului ar fi Palatul Regal din Constanța, de pe strada Traian. Construcția a început în 1903, iar clădirea este astăzi monument istoric de interes național. Palatul a fost una dintre reședințele familiei regale la Constanța, potrivit Bibliotecii Județene „Ioan N. Roman” Constanța. Un al doilea punct este Cuibul Reginei, pavilionul construit în zona Portului Constanța. Este vorba despre un pavilion de pe digul de larg al portului, cunoscut și drept Cuibul Reginei Elisabeta. Traseul ar continua spre Mamaia, unde se află Vila Regală, construită între 1923 și 1926 la inițiativa Reginei Maria, după planurile arhitectului italian Mario Stoppa. Cele trei obiective spun povești diferite despre prezența familiei regale la malul Mării Negre, de la dezvoltarea orașului-port și a stațiunii Mamaia până la perioada de maximă strălucire a monarhiei române. Vila Regală, în centrul unui nou proiect Vila Regală din Mamaia a intrat în administrarea Ministerului Culturii în 2024, după ce a fost declarată de interes public național. Acum, monumentul se află într-o nouă etapă de pregătire pentru intervenții. Documentația tehnică pentru lucrările urgente de punere în siguranță a acoperișului și planșeului a fost avizată de Comisia Națională a Monumentelor Istorice, iar la 4 august 2026 a fost emis Avizul nr. 251/M/2026. Documentația finală este programată pentru analiza Consiliului Tehnico-Economic la 14 septembrie, după care este prevăzută lansarea procedurii de achiziție pentru lucrările de intervenție. Restaurarea Vilei Regale este inclusă în proiectul „Temelii Culturale”, finanțat prin acordul-cadru de împrumut dintre România și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei. Programul are o valoare totală estimată la 280 de milioane de euro și cuprinde 14 investiții strategice în obiective de patrimoniu cultural. O rută care există, deocamdată, pe hârtie Ministerul Culturii anunță că Strategia culturală a municipiului Constanța pentru perioada 2021-2031 prevede reintroducerea vilei în viața publică a orașului, ca parte a unei „Rute Regale”. Aceasta ar urma să lege Cuibul Reginei, Palatul Regal și Vila Regală, „traseul care spune povestea familiei regale exact acolo unde ea s-a scris cu adevărat, pe litoral, nu doar în cărțile de istorie”. Dacă proiectul va fi pus în practică, turiștii ar putea avea astfel un traseu coerent care să lege centrul istoric al Constanței de port și apoi de Mamaia, urmărind unul dintre cele mai importante capitole din istoria orașului: legătura acestuia cu familia regală și transformarea litoralului într-o destinație turistică. Pentru Constanța, o astfel de rută ar însemna și mutarea accentului turistic dincolo de plajă și sezonul estival, către patrimoniu, istorie și turism cultural.
România va participa la Satul Francofoniei 2026 din Cambodgia. Guvernul a aprobat finanțarea
„Satul Francofoniei este evenimentul cultural și deschis publicului dedicat identității și diversității culturale a statelor și comunităților francofone. Prin pavilioane naționale, expoziții, spectacole, proiecte artistice și întâlniri profesionale, acesta oferă fiecărei țări participante un spațiu propriu de reprezentare și dialog cultural”, se arată în comunicatul de presă emis de Ministerul Culturii. Conceptul pavilionului românesc la Phnom Penh Pavilionul României va fi organizat sub conceptul „JEU INFINI – Créer le possible” (Joc Infinit – Crearea posibilului), integrând patrimoniul național, creația contemporană, noile tehnologii, literatura, muzica și artele performative. Spațiul este conceput pentru a facilita interacțiunea directă a publicului cu artiștii și specialiștii români prin expoziții interactive, momente artistice, conferințe și activități de promovare turistică și culturală. „Ne dorim ca pavilionul nostru să fie un spațiu în care patrimoniul poate fi descoperit într-o formă contemporană, iar dialogul dintre artiști, profesioniști și public să deschidă noi posibilități de colaborare. Cultura română are multe de spus în spațiul francofon, iar această participare ne oferă ocazia de a o face cunoscută”, a transmis Andras Demeter, ministrul Culturii. Prezența națională la eveniment este coordonată de Ministerul Culturii și organizată prin ARTEXIM, instituție în subordinea Culturii, în parteneriat cu Ministerul Afacerilor Externe, Institutul Cultural Român, Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului și alți colaboratori din România și Cambodgia. c Peste 30 de ani de apartenență la Francofonie „Participarea României la Satul Francofoniei se înscrie într-o relație instituțională și culturală de peste trei decenii cu Francofonia. România este membră cu drepturi depline a Organizației Internaționale a Francofoniei din 1993, iar în 2006 a găzduit, la București, Summitul Francofoniei, primul summit al organizației desfășurat în Europa în afara Franței”, mai notează Ministerul. La ediția din 2022, din Djerba, Tunisia, România a prezentat cămașa cu altiță și meșteșugul realizării acesteia, cu puțin timp înainte ca elementul să fie înscris pe Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanității UNESCO. În 2024, la Paris, prezența României s-a derulat sub deviza „La Roumanie, j’en ai envie!” (România, vreau să o descopăr!), și prezentat festivalurile internaționale, proiecte muzicale și teatrale și exemple de cooperare culturală în spațiul francofon.
Operele din Iași și Timișoara au devenit membre în rețeaua Opera Europa, una dintre cele mai prestigioase organizații dedicate artelor spectacolului
„Opera Națională Română Iași și Opera Națională Română din Timișoara au devenit membre ale Opera Europa, una dintre cele mai importante rețele europene dedicate teatrelor de operă și companiilor lirice, alături de nume ca Teatro alla Scala, Wiener Staatsoper, Opéra National de Paris sau Royal Opera House”, se arată în mesajul publicat pe Facebook de Ministerul Culturii. Opera Națională Română din Iași își are originile în anul 1956, când instituția și-a început activitatea cu spectacolul „Tosca”, de Giacomo Puccini. Pe 3 noiembrie, opera ieșeană urmează să marcheze 70 de ani de la primul său spectacol. În cele șapte decenii de activitate, Opera Națională Română Iași a contribuit la dezvoltarea vieții culturale din Moldova prin spectacole de operă, balet și muzică clasică. Opera din Timișoara și-a început activitatea în 1947, cu spectacolul „Aida”, de Giuseppe Verdi, devenind un reper cultural al vestului României. În prezent, Opera Națională Română din Timișoara include în repertoriul său spectacole de operă, operetă, musical și balet. „Două istorii. Două orașe. Mii de artiști și spectatori. Iar acum, opera românească își are, pe deplin meritat, locul pe marile scene ale Europei. Felicitări, Opera Națională Română Iași și Opera Națională Română din Timișoara!”, au conchis reprezentanții ministerului.
Acuzații de hărțuire la Teatrul de Operetă. Președintele comisiei de cercetare disciplinară face dezvăluiri în premieră: Balerinele mergeau ca niște umbre
Au fost audiați victime și martori, însă procedura disciplinară nu a mai putut fi finalizată după încetarea contractului de muncă al celui învinuit, la acea vreme director general adjunct. Acesta și-a dat demisia, iar reprezentanții Comsiei au sesizat organele de cercetare penală. Ulterior, ministrul Culturii l-a „premiat” pe cel acuzat, numindu-l director interimar al Teatrului Național de Operă și Balet din Constanța. Incidentul de la Sebeș Potrivit raportului comisiei disciplinare, unul dintre principalele incidente reclamate s-ar fi produs în mai 2024, în timpul unei deplasări la Sebeș pentru spectacolul „Meșterul Manole”. Practic, în seara de 18 mai, ex-directorul general adjunct (C.A.) ar fi băut exagerat de mult și ar fi propus în holul hotelului „un poker pe dezbrăcate”. Balerinele l-au refuzat și au plecat. Atunci, refuzat și în stare de ebrietate, el ar fi intrat în camerele mai multor angajate și ar fi făcut din nou propuneri cu conotație sexuală. De asemenea, ar fi avut un comportament fizic agresiv față de una dintre balerine peste care a intrat în cameră și, potrivit documentelor, dacă nu ar fi fost ajutată să scape de celelalte fete, cel mai probabil ar fi fost abuzată. Patru persoane vătămate audiate ulterior au descris, în declarații separate, că fostul director s-ar fi aflat în stare de ebrietate în acea seară. Balerină lovită cu biciul Un alt episod adus în discuție datează din iunie 2024, în perioada reprezentațiilor spectacolului „Prințesa Circului”. Mai multe declarații susțin că adjunctul TNOMID de la acea vreme ar fi lovit cu un bici balerine și un balerin peste fese sau coapse, în pofida refuzului acestora. În noiembrie 2024, mai multe angajate au transmis conducerii TNOMID o sesizare colectivă și confidențială privind existența unui climat de hărțuire în teatru și în timpul deplasărilor. Sesizarea, înregistrată cu numărul 4621/15.11.2024, nominaliza mai multe persoane, inclusiv pe C.A. Conducerea teatrului a constituit în decembrie o comisie de cercetare disciplinară, care a audiat separat cele patru semnatare ale sesizării și, ulterior, persoanele care au reclamat incidentele de la Sebeș. Declarațiile victimelor directe au confirmat și detaliat, potrivit raportului, faptele reclamate în timpul deplasării. Alexandru Pătrașcu, director general adjunct al TNOMID și președintele comisiei de cercetare disciplinară, spune acum că a condus audierile în condiții de imparțialitate, întrucât fusese angajat de numai câteva zile și nu îi cunoștea personal pe cei implicați. „Am condus audierile comisiei în condiții aproape ideale de imparțialitate: fusesem angajat abia de câteva zile, nu cunoșteam personal pe nimeni dintre cei implicați. De altfel nici până în ziua de azi nu l-am întâlnit pe domnul acuzat”, afirmă Pătrașcu. Acesta descrie starea în care, potrivit propriilor observații, se aflau angajatele care au reclamat hărțuirea. „În acele zile nu mă puteam abține să nu observ comportamentul fetelor care au denunțat hărțuirea sexuală: mergeau ca niște umbre, scurgându-se pe lângă pereți, incapabile să privească în ochi pe cineva”, spune directorul adjunct. Pătrașcu susține că victimele nu ar fi cerut comisiei pedepse exemplare, ci încetarea comportamentelor reclamate. „De altfel, toate victimele hărțuirii mi-au spus același lucru: că nu vor pedepse exemplare pentru cei care le hărțuiau ci vor doar ca aceste abuzuri să înceteze”, afirmă acesta. Simptome tipice ale unei traume Directorul adjunct Pătrașcu relatează și discuția avută cu una dintre balerine, despre care spune că prezenta simptome pe care le-a asociat unei traume provocate de abuz. „Una dintre balerine prezenta simptomele tipice ale unei traume cauzate de abuz. Țin minte că am întrebat-o cum se simte, privind în urmă episodul și mi-a răspuns că s-a simțit vinovată atunci când a fost abuzată, s-a simțit vinovată când a făcut sesizarea, chiar dacă în jurul ei s-a constituit o solidaritate și a altor victime și că se simte vinovată și acum când vorbea cu mine”, afirmă Pătrașcu. În ceea ce privește finalizarea cercetării disciplinare, Pătrașcu susține că plecarea fostului director adjunct din instituție a făcut ca, din punct de vedere factual, să nu mai existe o sancțiune profesională mai severă care putea fi aplicată. „Legislația referitoare la hărțuirea sexuală condamnă ferm astfel de comportamente și îndeamnă la vigilență maximă a conducerii, la prevenție, dar când vine vorba despre consecințe totul devine ambiguu, sancțiunea maximă fiind aceea că se poate ajunge chiar și până la desfacerea contractului de muncă. Din acest punct de vedere, demisia domnului respectiv, chiar și prin acordul părților, așa cum a solicitat, era echivalentă, factual, cu rezultatul maximum posibil”, spune Pătrașcu. Procedură nefinalizată Procedura disciplinară nu a mai putut însă fi dusă la capăt. La 10 ianuarie 2025, cel acuzat de hărțuite a fost convocat în fața comisiei pentru a-și prezenta apărarea, însă trei zile mai târziu și-a încetat contractul de muncă prin acordul părților. Comisia a consemnat că existau indicii că plecarea ar fi reprezentat o „măsură de protecție” deliberată. Raportul final, întocmit la 20 ianuarie, a stabilit că sesizarea nu mai putea face obiectul unei proceduri disciplinare deoarece persoana cercetată nu mai era angajată a teatrului. Pătrașcu spune că, în urma cercetării, recomandarea sa către conducerea teatrului a vizat prevenirea unor situații similare prin asumarea explicită a Codului Etic al instituției de către angajați. „Recomandarea făcută directorului general a fost aceea de a fi conștientizat Codul Etic al instituției prin semnarea nominală a lui de către fiecare angajat. Am fost uluit când, la o primă iterație, au existat persoane care au refuzat să semneze de luarea la cunoștință a Codului Etic”, afirmă acesta. În martie 2025, TNOMID a transmis Ministerului Culturii sesizarea oficială, împreună cu raportul comisiei, folosind explicit sintagma „hărțuire sexuală”. Sesizarea a fost înregistrată la Ministerul Culturii la 10 martie 2025. În paralel, teatrul a sesizat Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării. Ministerul Culturii i-a dat acuzatului altă funcție Pătrașcu critică și modul în care Ministerul Culturii ar fi gestionat ulterior situația. „Nu mă miră că Ministerul Culturii a ascuns sub preș povestea, e un reflex instituțional tipic. Dar chiar dacă nu mă miră, nu înseamnă că e acceptabil”, spune directorul adjunct. El susține, de asemenea, că a fost revoltat de modul în care ministrul Culturii ar fi abordat subiectul hărțuirii în
Ciprian Rogojan merge în instanță, după ce i-a fost respinsă contestația privind revocarea sa de la conducerea Teatrului Muzical Ambasadorii
Muzicianul Ciprian Rogojan – Cici, fost membru al trupei Sistem – a declarat, în exclusivitate pentru MEDIAFAX, că va deschide o acțiune în instanță împotriva deciziei prin care a fost revocat din funcția de manager al Teatrului Muzical Ambasadorii. Demersul său vine după ce Ministerul Culturii i-a respins contestația formulată împotriva rezultatului evaluării anuale, sub pragul minim, în condițiile în care în anii anteriori a obținut calificative de peste 9. „Azi s-a încheiat și ultimul capitol din epopeea evaluării de 6,66 puncte! Am depus, după prânz, contestația la rezultatul evaluării – un demers de la care nu mă așteptam să obțin anularea evaluării (…), dar absolut necesar pentru a putea duce cazul în fața instanței de judecată”, a declarat Rogojan pentru MEDIAFAX. El a ironizat rapiditatea cu care a fost analizată contestația și susține că soluția era previzibilă. „Spre surprinderea mea (deși puține lucruri mă mai surprind acum), am primit răspunsul la contestație în aproximativ 5 ore de la depunere. Și asta, bineînțeles, pentru că am avut parte de o comisie de soluționare incredibil de eficientă, competentă și atât de profesionistă, încât a stat peste program doar ca să-mi rezolve mie contestația chiar mai repede decât era obligată prin lege (…) Ce soluție credeți că am primit? (…) Începând de mâine, managementul Teatrului Muzical Ambasadorii va fi preluat de altcineva”, a spus Rogojan într-o declarație exclusivă pentru MEDIAFAX. Rogojan, despre raportul de evaluare: Conține formulări generale Muzicianul și, acum, fostul manager al Teatrului Muzical Ambasadorii, susține că raportul de evaluare conține formulări generale, care nu au legătură cu indicatorii prevăzuți în contractul său de management. „Vreau doar să vedeți ce am primit eu ca motivație a acestei evaluări. Ce spune onorata comisie de evaluare? Că «parteneriatele sunt minime și conjuncturale, că «lipsește impactul național», că «viziunea managerială nu reușește…», că «managementul intern funcționează strict formal», că «analiza beneficiarului este scriptică», că «proiectele financiare sunt lipsite de realism». Adică nimic concret”, a subliniat Rogojan. În plus, el mai susține că aceste mențiuni din raportul de evaluare sunt lipsite de criterii obiective și măsurabile. „Este doar o înșiruire de vorbe fara sens, formule pompoase, fără conținut verificabil, fără criterii măsurabile și fără nicio legătură cu ceea ce trebuiau să analizeze”, a afirmat Rogojan pentru MEDIAFAX. Cazul va fi dus în instanță În aceste condiții, „de dragul publicului căruia acest teatru i se adresează și din respect pentru ideea de dreptate”, Ciprian Rogojan a anunțat că va sesiza autoritățile competente. „Voi duce acest caz în fața tuturor autorităților competente începând de mâine dimineață. Pentru ca astfel de lucruri să nu mai poată fi făcute nimănui”, a mai spus Rogojan într-o declarație exclusivă pentru MEDIAFAX. Ordinul emis de Ministerul Culturii Între timp, joi, ministrul Culturii, Andras Demeter, a emis un ordin prin care „începând cu data de 10.07.2026, încetează Contractul de management încheiat între Ministerul Culturii, în calitate de autoritate, și domnul Mihai-Ciprian ROGOJAN, în calitate de manager al Teatrului Muzical „Ambasadorii”. Joi seara, Ministerul Culturii a emis un comunicat de presă în privința interimatelor la unele instituții de cultură, în acest caz fiind și situația de la Teatrul Muzical Ambasadorii, în care precizează că „interimatul nu poate fi o formulă de administrare pe termen nelimitat”. „Concursul de proiecte manageriale trebuie să fie regula, iar interimatul să rămână ceea ce legiuitorul a prevăzut încă de la primul concurs de acest gen din România: o soluție excepțională și, ca atare, limitată în timp”, se mai precizează în comunicatul de presă.
Au fost anunțate spectacolele selectate pentru Festivalul Național de Teatru 2026
Tema ediției din acest an este „[…]perfect uman”, iar selecția a fost realizată de criticii de teatru Raluca Cîrciumaru, Alina Epîngeac și Sebastian-vlad Popa. Potrivit echipei curatoriale, ediția din 2026 pornește de la ideea de „(im)perfecțiune” ca trăsătură esențială a umanității. „Ediția 2026 a Festivalului Național de Teatru ne surprinde în plină reconsiderare de paradigmă a umanității. Ne aflăm într-un moment în care ne repoziționăm și negociem rolurile în relație cu noi înșine, cu ceilalți, cu societatea ca mecanism politic, economic, social și cultural, și, pentru prima oară ca partener cvasi-conștient, cu tehnologia”, se arată în argumentul echipei curatoriale. Selecția FNT 2026 include 36 de spectacole, alese din peste 150 de producții vizionate în stagiunea teatrală 2025-2026. Festivalul Național de Teatru 2026 va avea loc la București, în perioada 16-25 octombrie. Selecția oficială a Festivalului Național de Teatru 2026 1. 9 RUȘINI și alte tablouri scandaloase din istoria recentă a României de Cosmin Stănilă, Sașa Ceban, Ionuț Caras și Diana Buluga, regia Ionuț Caras, video Andrei Cozlac, Radu Marțin, muzica Magor Bocsárdi, consultant costume Mirela Grindean, Teatrul Național „Lucian Blaga” Cluj-Napoca 2. A douăsprezecea noapte de W.Shakespeare, traducerea Mihnea Gheorghiu, versiunea de scenă Adrian Nicolae, regia Andrei Huțuleac, scenografia Maria Nicola, lighting designul Lucian Moga, mișcarea scenică Elena Anghel, Teatrul Dramatic „Fani Tardini” Galați 3. Arădeanca de Elise Wilk, regia Cristian Ban, scenografia Irina Chirilă, video proiecția Dan Varga, muzica Paul Tonca, lighting designul Alex Dancu, Teatrul Clasic „Ioan Slavici” Arad 4. Cântăreața cheală de Eugène Ionesco, traducerea Vlad Russo și Vlad Zografi, regia Mihai Măniuțiu, decorul Adrian Damian, costumele Luiza Enescu, muzica Mihai Dobre, Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Timișoara 5. Comedia erorilor de W.Shakespeare, traducerea George Volceanov, regia Sânziana Stoican, scenografia Valentin Vârlan, Teatrul „Nottara” București 6. De profundis, după Oscar Wilde, regia, coregrafia, costumele și coloana sonoră Răzvan Mazilu, decorul Oana Micu, lighting designul Costi Baciu, Teatrul „Stela Popescu”, București 7. Familia Tót de Örkény István, dramaturgia Orbán Enikő, regia Hunor Horváth, decorul Golicza Előd, costumele Andreea Săndulescu, coregrafia Matilde J. Ciria, Baczó Tünde, muzica Cári Tibor, Kolozsi Tamás, mișcarea scenică Melles Endre, Ádám Julcsi, lighting designul Nichita Teodorescu, video designul și mapping Dan Basu, Ilinca Popescu, regia film Laura Brumă, soundscapes DJ K-Lu, sound designul Kupán Zsolt, Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely” Timișoara 8. Femeia – câmp de luptă de Matei Vișniec, dramaturgia Diana Nechit, regia Botond Nagy, decorul Raul Cioabă, costumele Ioana Ungureanu, lighting designul Cristian Niculescu, scenografia sonoră Claudiu Urse, coregrafia Alice Veliche, Teatrul Național „Vasile Alecsandri” Iași 9. Funny Games, după filmul lui Michael Haneke, regia Botond Nagy, adaptarea de scenă și texte originale Diana Nechit și Andrei C. Șerban, scenografia Theodor Cristian Niculae, muzica orginală și sound designul Claudiu Urse, lighting designul Ruxandra Ilie și Botond Nagy, Teatrul Grivița 53 10. Iubitul meu dușman, textul și regia Gianina Cărbunariu, scenografia Adrian Ganea, muzica Oscar Ungvári, Teatrul Național „Marin Sorescu” Craiova 11. Ivanov de A.P. Cehov, traducerea și adaptarea Raluca Rădulescu, regia artistică și director de imagine Eugen Jebeleanu, scenografia Velica Panduru, muzica Rémi Billardon, lighting designul Sabina Reus, video artist Ovidiu Zimcea, Teatrul Național „Marin Sorescu” Craiova 12. Lirda, textul și regia Leta Popescu, scenografia Bogdan Spătaru, muzica Csaba Boros, Teatrul de Comedie București 13. Livada de vișini de A.P. Cehov, traducerea și adaptarea Raluca Rădulescu, regia și ilustrația muzicală Andrei Măjeri, scenografia Oana Micu, coregrafia Andrea Gavriliu, sound designul Claudiu Urse, lighting designul Sabina Reus, Teatrul de Stat Constanța 14. Mai e vreun candidat?, spectacol concert după I.L. Caragiale, conceptul, adaptarea și muzica Ada Milea, cântecele Ada Milea și Anca Hanu, scenografia Maria Constantin, coregrafia Florin Fieroiu, sound designul Victor Pamfilov, lighting designul Daniel Tiuntiuc, Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București. Proiect în cadrul Centrului de Cercetare și Creație Teatrală „Ion Sava” 15. Mein Kampf de George Tabori, traducerea Márk Cristopher Demeter, regia Marcel Bélai, scenografia Zsuzsi Szőke, costumele Kata Mihály, muzica László Bakk-Dávid, Teatrul „Andrei Mureșanu” Sfântu Gheorghe și Teatrul Masca, București 16. Metamorfoza de Franz Kafka, traducere colectivă, regia și adaptarea Yuri Kordonsky, scenografia Oana Micu lighting designul Cristian Șimon, Victor Pâslari, sound designul Andrei Doboș, Teatrul Excelsior București 17. Ne cerem scuze pentru disconfortul creat, textul și regia Radu Iacoban, scenografia Tudor Prodan, muzica originală Aida Šošić, Teatrul Mic București 18. Neasemuita poveste a lui Abul Hossein Yemenitul și a fugii lui în pustie (după 1001 de nopți), regia Silviu Purcărete, scenografia Dragoş Buhagiar, muzica originală Vasile Şirli, Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu 19. Nora de Sivan Ben Yishai, traducerea Ciprian Marinescu, regia Bobi Pricop, decorul Raul Cioabă, ilustrația muzicală Eduard Gabia, coregrafia și mișcarea scenică Filip Stoica, Teatrul Național Târgu Mureș – Compania „Liviu Rebreanu” 20. Oameni și zei, textul, regia și ilustrația muzicală Andrei Măjeri, traducerea Mária Albert, scenografia Adrian Balcău, coregrafia Andrea Gavriliu, consultant muzical Katalin Incze G., sound design Adrian Piciorea, video designul Andrei Cozlac, lighting designul Samu Trucza, Teatrul Național Târgu-Mureș – Compania „Tompa Miklós” 21. O scrisoare pierdută de I.L. Caragiale, regia Alexandru Dabija, costumele Maria Miu, Teatrul ACT București 22. Ora Zero, textul și regia Iulia Grigoriu, scenografia Andrei Dinu, game designer Levent Crăcea, sound designul Adrian Piciorea, lighting designul Andrei Ignat, creart / Teatrelli, București 23. Orlando de Sarah Ruhl după Virginia Woolf, regia Florin Caracala, scenografia Ana Ienașcu, coregrafia George Pleșca, dramaturgia la scenă Daria Ancuța, lighting designul Lucian Prasti, video designul Silviu Luda, Teatrul de Stat Constanța 24. Răscoala, scenariul Alexa Băcanu după romanul lui Liviu Rebreanu, regia Dragoș Alexandru Mușoiu, muzica Boros Csaba (Actul 1), Danaga (Actul 2) și Radu Dogaru („Cine-aș fi putut să fiu”), pregătirea muzicală Renata Burcă, pregătirea vocală Adonis Tanța, scenografia Mihai Păcurar, coregrafia Sergiu Diță, ilustrații diagrame Lucia Mărneanu, sunetul și luminile / proiecțiile video și subtitrarea Cătălin Filip și Alex Maftei / Călin Deneș, sonorizarea Radu Boancă, Reactor de creație și experiment Cluj-Napoca 25. Rave de Ravel, conceptul, coregrafia și ilustrația muzicală Andrea Gavriliu, lighting designul Andrei Ignat, Teatrul Masca București 26. Regele Lear de William Shakespeare, traducerea textului George Volceanov, regia și adaptarea scenică Silviu Purcărete, scenografia Dragoș Buhagiar, muzica originală Vasile Șirli, Teatrul Național „Marin Sorescu” Craiova 27. Regele moare de Eugène Ionesco,
Andrei Apreotesei nu va candida la concursul pentru șefia Palatului Culturii din Iași. Ministerul Culturii caută manager și la Operă
După luni de incertitudine pentru cultura ieșeană, concursurile pentru ocuparea funcțiilor de manager la Opera Națională Română Iași și Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași (Palatul Culturii) au fost reluate de către Ministerul Culturii. În prezent, instituțiile sunt conduse de manageri interimari, iar ultimele luni de zile nu au fost lipsite de controverse în ceea ce privește conducerea a două dintre cele mai importante spații culturale din România. Actualul manager de la Palatul Culturii, Andrei Apreotesei, a anunțat că nu va candida la noul concurs de proiecte manageriale. La finalul anului 2025, au fost organizate ultimele concursuri pentru șefia celor două instituții. Ultimele luni au fost marcate de controverse legate de conducerea instituțiilor de cultură. Ministerul Culturii reia concursurile pentru conducerea Operei și a Palatului Culturii din Iași După o perioadă marcată de interimate, controverse și concursuri fără câștigător, Ministerul Culturii a relansat oficial procedurile pentru ocuparea funcțiilor de manager la două dintre cele mai importante instituții culturale din România, și anume Opera Națională Română Iași, condusă la acest moment de Andrei Fermeșanu, și Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași, aflat sub conducerea lui Andrei Apreotesei. Managerul interimar al Complexului Muzeal Național „Moldova” Iași, Andrei Apreotesei, a anunțat că nu va participa la noul concurs organizat de Ministerul Culturii. „Întrucât condițiile de participare nu îmi permit să mă înscriu la acest concurs, în luna august voi încheia această etapă frumoasă la Palat”, a transmis Andrei Apreotesei. Pentru mediul cultural ieșean, vestea vine după o serie de concursuri care au eșuat spectaculos. La Opera Națională Română Iași, concursul organizat la finalul anului 2025 s-a încheiat fără niciun câștigător, după ce niciun candidat nu a reușit să obțină nota minimă necesară pentru a accede în etapa finală a interviului. Potrivit noului calendar, candidații interesați de conducerea Operei Naționale Române Iași își pot depune dosarele și proiectele de management până la data de 22 iulie 2026. Analiza proiectelor va avea loc între 28 iulie și 7 august, iar interviurile sunt programate pentru 10 și 11 august. Viitorul manager trebuie să aibă studii superioare în domeniul muzicii sau al artelor spectacolului, experiență profesională de minimum cinci ani și experiență managerială ori specializări în domeniul managementului. Reluarea concursului vine într-un moment delicat pentru Opera ieșeană, instituție care în ultimii ani a fost afectată de conflicte interne, acuzații publice și dispute între artiști și conducere. Eșecul precedentului concurs a lăsat instituția fără un manager validat prin competiție, situație care a alimentat numeroase discuții în mediul cultural. Instituțiile se află sub conducerea managerilor interimari În paralel, Ministerul Culturii a lansat și concursul pentru ocuparea funcției de manager al Complexului Muzeal Național „Moldova” Iași, instituția care administrează Palatul Culturii și muzeele aflate în subordine. Pentru această funcție sunt acceptate studii în domenii precum istorie, patrimoniu, arte vizuale, studii culturale sau arhitectură, iar termenul-limită pentru depunerea candidaturilor este 16 iulie 2026. Interviurile finale vor avea loc în perioada 3-4 august. Concursul este reluat după ce procedurile anterioare au generat numeroase controverse. La sfârșitul anului trecut, niciun candidat nu a reușit să obțină media necesară pentru a câștiga conducerea instituției, ceea ce a obligat Ministerul Culturii să reia întregul proces. Miza acestor concursuri depășește simpla ocupare a unor funcții administrative. Opera Națională Română Iași și Complexul Muzeal Național „Moldova” sunt două dintre cele mai importante instituții culturale din regiunea Moldovei, gestionând bugete importante, proiecte internaționale și activitatea a sute de angajați. Reporterii BZI l-au contactat pe managerul interimar al Operei Naționale Române Iași, tenorul Andrei Fermeșanu, pentru a afla dacă se va înscrie la concursul pentru conducerea instituției, dar acesta nu a oferit niciun răspuns până la închiderea ediției. Astfel, Ministerul Culturii a anunțat reluarea concursului pentru ocuparea funcțiilor de manager la Opera Națională Română Iași și la Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași.
Pe ultima sută de metri, Guvernul demis Bolojan aprobă fondurile pentru reabilitarea Palatului Cantacuzino. Lucrările au stagnat un an și jumătate
Pe ultima sută de metri, guvernul premierului demis, Ilie Bolojan, a deblocat fondurile pentru pentru continuarea proiectului de consolidare și reabilitare a Muzeului Național „George Enescu” – Palatul „Cantacuzino”. „Patrimoniul nu poate fi pus pe pauză. Avem datoria să găsim soluții atunci când proiectele importante se blochează, iar astăzi facem exact acest lucru: repornim investiții esențiale pentru cultura română și folosim responsabil resursele pe care le avem la dispoziție”, a anunțat ministrul demis al Culturii, András István Demeter. 25% dintre lucrările de consolidare ale Palatului Cantacuzino, executate într-un an și jumătate Din 2024 până în prezent, una dintre clădirile monument emblematice ale Capitalei, Palatul Cantacuzino, a fost reabilitată în proporție de numai 25%. Motivul? Societatea contractată inițial pentru executarea lucrărilor a intrat în faliment, așa că proiectul a stagnat. Abia în decembrie 2025, Ministerul Culturii, sub conducerea ministrului demis, András István Demeter, a relansat procedura de achiziție pentru continuarea lucrărilor la clădirea „Muzeului Național «George Enescu» – Palatul «Cantacuzino», Casa Memorială și Anexa”. Investiție de peste 10 milioane de euro pentru reabilitarea Palatului Cantacuzino Șase luni mai târziu, în iunie 2026, comisia de evaluare a desemnat câștigătoare oferta prezentată de asocierea formată din Aedificia Carpați S.A. (lider de asociere), Profesional Construct Proiectare și Remon Proiect S.R.L.. Valoarea proiectului se ridică la 10.480.629,97 euro. Pentru acoperirea necesarului financiar pentru această investiție, precum și pentru cea de la Muzeul „Dr. Ioan și Nicolae Kalinderu”, Guvernul a aprobat vineri, 12 iunie, redistribuirea sumei de 15,5 milioane de euro, ce reprezintă economii realizate din contribuția României. Măsura nu implică alocarea unor fonduri suplimentare de la bugetul de stat: investițiile aflate în curs de implementare cu sprijinul Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei pot beneficia de redirecționarea economiilor realizate. Astfel, resursele financiare necesare pentru semnarea contractelor și continuarea lucrărilor de consolidare și reabilitare se asigură prin redistribuirea fondurilor din contribuția României aferente Proiectului F/P 1572 (2006). Ministerul Culturii demarează proiectul de modernizare a Teatrului Național „Marin Sorescu” din Craiova Concomitent, Ministerul Culturii, prin Unitatea de Management a Proiectului continuă implementarea portofoliului de proiecte privind finanțarea obiectivelor culturale de importanță națională prin acordurile-cadru de împrumut încheiate cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei. La 25 martie 2026 a fost publicat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice anunțul de participare pentru contractul de proiectare și execuție privind consolidarea, modernizarea, recompartimentarea și creșterea eficienței energetice a Teatrului Național „Marin Sorescu” din Craiova. Clădiri monument care intră în prima fază a proiectului de reabilitare Intră în etapa lansării procedurile de achiziție pentru contracte de tip „design & build” aferente unor obiective reprezentative ale patrimoniului cultural național: Vila „Florica” din Ștefănești, județul Argeș, aparținând Muzeului Național Brătianu, Conacul „Vârnav Liteanu” din Liteni, județul Suceava, aflat în administrarea Institutului Național al Patrimoniului, precum și Teatrul Național „Lucian Blaga” și Opera Națională Română din Cluj-Napoca. Demarează procedurile pentru servicii de proiectare la faza D.A.L.I. pentru Vila „Samurcaș” din București, aparținând Muzeului Național al Țăranului Român.
Reîncep lucrările de reabilitare la Muzeul Național George Enescu Palatul Cantacuzino
„Patrimoniul nu poate fi pus pe pauză. Avem datoria să găsim soluții atunci când proiectele importante se blochează, iar astăzi facem exact acest lucru: repornim investiții esențiale pentru cultura română și folosim responsabil resursele pe care le avem la dispoziție”, a declarat ministrul Culturii, András István Demeter. La Muzeul Național „George Enescu” au fost executate până în prezent aproximativ 25% din lucrările prevăzute. Contractul de execuție nu a mai fost prelungit după anul 2024, ca urmare a intrării în insolvență a antreprenorului. Pentru continuarea investiției, Ministerul Culturii a lansat, în decembrie 2025, procedura de achiziție pentru serviciile de proiectare, execuția restului de lucrări și asistența tehnică din partea proiectantului, aferente obiectivului „Muzeul Național «George Enescu» – Palatul «Cantacuzino», Casa Memorială și Anexa”. A fost desemnat câștigătorul În 11 iunie 2026, a fost finalizat raportul procedurii de achiziție, iar comisia de evaluare a desemnat câștigătoare oferta prezentată de asocierea formată din Aedificia Carpați S.A. (lider de asociere), Profesional Construct Proiectare și Remon Proiect S.R.L., în valoare de 10.480.629,97 euro net. Pentru acoperirea necesarului financiar pentru această investiție, precum și pentru cea de la Muzeul „Dr. Ioan și Nicolae Kalinderu”, Guvernul a aprobat vineri, 12 iunie, redistribuirea sumei de 15,5 milioane de euro, reprezentând economii realizate din contribuția României. Măsura nu implică alocarea unor fonduri suplimentare de la bugetul de stat: investițiile aflate în curs de implementare cu sprijinul Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei pot beneficia de redirecționarea economiilor realizate. Astfel, resursele financiare necesare pentru semnarea contractelor și continuarea lucrărilor de consolidare și reabilitare se asigură prin redistribuirea fondurilor din contribuția României aferente Proiectului F/P 1572 (2006). Alte proiecte Concomitent, Ministerul Culturii, prin Unitatea de Management a Proiectului continuă implementarea portofoliului de proiecte privind finanțarea obiectivelor culturale de importanță națională prin acordurile-cadru de împrumut încheiate cu BDCE : – la 25 martie 2026 a fost publicat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice anunțul de participare pentru contractul de proiectare și execuție privind consolidarea, modernizarea, recompartimentarea și creșterea eficienței energetice a Teatrului Național „Marin Sorescu” din Craiova; – intră în etapa lansării procedurile de achiziție pentru contracte de tip „design & build” aferente unor obiective reprezentative ale patrimoniului cultural național: Vila „Florica” din Ștefănești, județul Argeș, aparținând Muzeului Național Brătianu, Conacul „Vârnav Liteanu” din Liteni, județul Suceava, aflat în administrarea Institutului Național al Patrimoniului, precum și Teatrul Național „Lucian Blaga” și Opera Națională Română din Cluj-Napoca; – demarează procedurile pentru servicii de proiectare la faza D.A.L.I. pentru Vila „Samurcaș” din București, aparținând Muzeului Național al Țăranului Român. Sunt reluate demersurile privind reabilitarea Teatrului Național Târgu Mureș și a ansamblului care găzduiește Opera Maghiară și Teatrul Maghiar de stat din Cluj Potrivit unui comunicat de presă transmis de Ministerul Culturii, redirecționarea economiilor realizate către alte obiective care privesc conservarea și valorificarea patrimoniului cultural construit, modernizarea infrastructurii culturale și creșterea accesului publicului la servicii culturale de calitate rămâne o preocupare constantă. După cinci ani investiți în rezolvarea obstacolelor administrative, sunt reluate demersurile privind reabilitarea Teatrului Național Târgu Mureș și a ansamblului care găzduiește Opera Maghiară și Teatrul Maghiar de stat din Cluj. „Cred că oamenii așteaptă de la noi mai puține explicații despre blocaje și mai multe vești despre soluții. Faptul că reușim să continuăm aceste lucrări fără a solicita fonduri suplimentare de la bugetul de stat arată că putem administra eficient resursele existente și le putem orienta acolo unde este cea mai mare nevoie”, a mai spus ministrul Culturii.