Guvernul intervine în patrimoniul cultural: Muzeul Național de Istorie are un nou manager, iar clădirile degradate vor fi demolate
Prima măsură marchează o nouă etapă pentru Muzeul Național de Istorie a României, care va avea un manager numit în urma unui concurs, după ani în care instituția a fost condusă de interimari. Această schimbare aduce un nivel crescut de responsabilitate administrativă și deschide calea pentru actualizarea valorilor de inventar ale bunurilor imobile aflate în administrarea muzeului. Hotărârea de guvern este necesară deoarece inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului nu mai reflectă situația reală. În acest context, Ministerul Culturii, împreună cu Muzeul Național de Istorie a României, vor actualiza aceste valori în conformitate cu legislația în vigoare. Clarificarea situației juridicevunor imobile din portofoliul INCFC A doua hotărâre adoptată de Executiv vizează clarificarea situației juridice a unor imobile din portofoliul Institutului Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC). Măsura presupune actualizarea valorii de inventar și trecerea unor bunuri imobile din domeniul public în domeniul privat al statului. Decizia este motivată de starea tehnică degradată a clădirilor, lipsa utilităților necesare funcționării, încadrarea acestora în clasa de risc seismic I, precum și de recomandările privind desființarea lor. După mai bine de 12 ani în care aceste imobile au generat costuri fără beneficii pentru INCFC, și în urma unor demersuri repetate, inclusiv expertize de specialitate și obținerea autorizațiilor de desființare, hotărârea de guvern vine să rezolve o problemă administrativă veche și să închidă un capitol marcat de litigii și cheltuieli inutile.
Ciprian Ciucu, dezamăgit de ajutorul dat de Ministerul Culturii în lupta cu graffiti: Am așteptat în zadar să promoveze legislația necesară
În urma unei dezbateri organizate în urmă cu două luni de Ciprian Ciucu, Ministerul Culturii a promis sprijin pentru autoritățile locale pentru curățarea clădirilor din București de graffiti. Acest lucru nu s-ar fi întâmplat însă, susțin reprezentanții Primăriei Capitalei. Aceștia spun că actualele prevederi din legislație îngreunează intervențiile, fiind necesare multe avize și documentații pentru intervenții simple de curățare. „Nu are niciun rost să mai așteptăm după Ministerul Culturii (…).Am așteptat în zadar să promoveze legislația necesară. (…) Nu mai stăm după funcționarii din Minister! Poate vom avea mai mult noroc cu cei din Direcția de Cultură, de sub Minister. Poate lor le pasă”, a declarat primarul general. Două opțiuni pentru proprietari Autoritățile locale anunță că programul de curățare va continua și că regulamentul acestuia va fi pus pe ordinea de zi a următoarei ședințe de Consiliu. Primarul susține însă că acesta „va fi dificil de implementat, tot va trebui să luăm avize de la Cultură, nici vorbă să putem interveni și reveni în 24 de ore”. Astfel, vor fi curățate clădirile din cele 98 de zone protejate din Capitală. „Noi vom identifica imobilele afectate din interiorul zonei de intervenție, vom întocmi note de constare și vom transmite notificări proprietarilor”, transmite primăria. Proprietarii vor trebui apoi să îndepărteze graffiti sau afișajul pe cheltuiala proprie, în termen de 90 de zile. În caz contrar, riscă sancțiuni. O altă opțiune pentru proprietari este să se înscrie în programul anunțat de primărie, pentru ca intervenția să fie făcută de autoritatea publică, prin structurile desemnate. Primăria suportă 80% din costuri, iar proprietarii 20%, achitați în tranșe. „De la data notificării, în 45 de zile trebuie aleasă una dintre variante. Primăria Municipiului Bucureşti se ocupă de documentații, avize și coordonarea lucrărilor, prin Administrația Străzilor”, mai anunță Primăria Capitalei.
Ministerul Culturii, după rezultatul României la Eurovision: Europa a ascultat vocea României. Și a prețuit-o
„România pe podium la Eurovision 2026. Sâmbătă seară, pe scena Wiener Stadthalle din Viena, Alexandra Căpitănescu a oferit unul dintre cele mai puternice momente românești din istoria recentă a Eurovision. Cu 296 de puncte și locul 3 în finala competiției, artista de 22 de ani a reușit să transforme emoția, vulnerabilitatea și forța interioară într-un spectacol care a cucerit printr-o interpretare intensă, susținută de o prezență scenică magnetică și o energie care a trecut dincolo de limbaj, granițe și diferențe culturale”, se arată în mesajul publicat pe Facebook de Ministerul Culturii. Rezultatul Alexandrei Căpitănescu reprezintă nașterea unei noi generații de artiști români susține instituția. Ministrul Demeter Andras a declarat: „Un răsărit de mult așteptat, după micile suișuri și marile coborâșuri care au caracterizat reprezentarea României în ultimii mai bine de zece ani. Un rezultat dătător de încredere pentru creatori și interpreți și de speranțe pentru iubitorii acestei competiții de tradiție”. „Ministerul Culturii o felicită pe Alexandra Căpitănescu, întreaga echipă artistică și pe toți cei care au contribuit la această reprezentare extraordinară a României. Aseară, Europa a ascultat vocea României. Și a prețuit-o”, se mai arată în mesaj.
Ministerul Culturii, cu prilejul Zilei Internaționale a Libertății Presei: O condiție pentru orice societate care funcționează democratic
„Libertatea presei este o condiție pentru orice societate care funcționează democratic: pune întrebări, cere răspunsuri și menține dialogul public deschis”, se arată în mesajul publicat pe Facebook de Ministerul Culturii. Declinul libertății presei Ministerul precizează că libertatea presei a înregistrat cel mai accentuat declin din acest deceniu, iar noile tehnologii contribuie la răspândirea rapidă a informațiilor neverificate. „Conform UNESCO, libertatea presei a înregistrat cel mai accentuat declin din acest deceniu, iar autocenzura a crescut cu peste 60%. Presiunea economică, hărțuirea online și intimidarea juridică afectează direct modul în care se produce și circulă informația. Tehnologia schimbă și ea regulile: informația ajunge rapid la cititori sau urmăritori, pe orice platforme, dar nu întotdeauna verificată; iar inteligența artificială amplificǎ dezinformarea și erodeazǎ încrederea”, transmite ministerul. Reforme în domeniul culturii și presei Ministrul Demeter Andras a discutat cu Noel Curran, directorul general al Uniunii Europene de Radio și Televiziune și a făcut apel la modificări legislative în domeniul culturii și mass-media. „La nivel european, European Media Freedom Act (EMFA) stabilește reguli clare pentru protejarea independenței editoriale și a surselor jurnalistice, traseazǎ linii obligatorii pentru acționariatul media dar şi pentru factorul politic. Ministrul Culturii, Demeter András István, a discutat recent cu Noel Curran, directorul general al Uniunii Europene de de Radio și Televiziune, despre necesitatea unor schimbări legislative pentru cultură și mass-media, în acord cu obligațiile asumate prin EMFA. EBU și-a exprimat deschiderea de a sprijini aceste demersuri, în special în zona serviciilor publice de media, oferindu-și expertiza alǎturi de reprezentanții organismelor naționale implicate şi consultate de minister”, spune ministerul. În final, Ministerul Culturii a transmis și un mesaj de recunoștință față de jurnaliști. „3 mai este o zi de recunoaștere. Pentru cei care își fac meseria cu onestitate. Pentru cei care lucrează în condiții dificile. Pentru cei care au plătit cu viața pentru adevăr”, se arată în încheierea mesajului. În ultimul raport publicat de Reporteri fără Frontiere România a înregistrat un progres în clasamentul global, urcând pe locul 49. În 2025 România s-a clasat pe poziția 55.
Peste 200 de artiști cer schimbarea rapidă a taxei din industria concertelor. Guvernul: sistemul actual nu mai funcționează
Legislația în vigoare nu mai corespunde unei piețe care a evoluat semnificativ și generează o presiune financiară crescută asupra organizatorilor de concerte și festivaluri, au transmis aceștia luni. „Actualul cadru legislativ, construit în 1994, nu mai reflectă realitatea unei industrii care a evoluat semnificativ atât ca dimensiune, cât și ca model de funcționare”, spun artiștii. Sistemul de taxare existent penalizează investițiile în producții mari de scenă, întrucât contribuțiile aplicate sunt procentuale sau fixe pe bilete și se cumulează cu alte obligații fiscale și parafiscale, precum TVA și drepturile de autor. „Caracterul procentual al acestor taxe face ca investițiile mai mari în producții să fie direct penalizate, crescând presiunea financiară asupra organizatorilor și limitând capacitatea de a dezvolta evenimente de amploare”, susțin artiștii și organizatorii de evenimente. În același timp, aceștia avertizează că majorarea costurilor „nu mai poate fi transferată integral către public, fără a afecta accesibilitatea evenimentelor culturale”. Ce prevede proiectul de ordonanță Inițiat de Ministerul Culturii, proiectul propune o reformă amplă a sistemului de timbre culturale, inclusiv a timbrului muzical – o contribuție aplicată pe biletele de acces la concerte, festivaluri și alte evenimente muzicale, precum și pe anumite suporturi audio și video, sumă care se adaugă prețului plătit de public și este colectată pentru finanțarea activităților culturale. Documentul prevede menținerea taxei pentru concerte, festivaluri și spectacole, dar într-o formă restructurată, cu sume fixe pe bilete (de exemplu 2 lei/bilet), contribuții fixe pe abonamente de festival și procente care pot ajunge până la 5% din prețul biletelor în anumite situații. În plus, sunt introduse mecanisme noi de colectare și distribuire a banilor, prin organisme de gestiune colectivă și protocoale obligatorii între organismele implicate în sistemul cultural, inclusiv uniuni de creatori și unități plătitoare (organizatori de evenimente și operatori din domeniul cultural). Probleme la colectarea taxelor culturale Guvernul susține că schimbarea este necesară din cauza problemelor apărute în aplicarea actualului sistem. Printre acestea se numără neplata la termen, dificultățile în recuperarea sumelor în caz de insolvență, practicile neunitare de control și lipsa unor definiții clare ale termenilor din legislația privind timbrele culturale. Colectarea acestor contribuții a fost îngreunată de faptul că o parte dintre plătitori nu achită la timp sau nu respectă în totalitate obligațiile de plată. Taxă veche într-o industrie radical schimbată Potrivit Ministerului Culturii, industria culturală a evoluat semnificativ prin digitalizare, vânzarea online a biletelor și diversificarea formelor de evenimente, ceea ce face necesară adaptarea mecanismului fiscal și parafiscal. Executivul susține că noul cadru ar aduce mai multă coerență între timbrul cultural, TVA și impozitul pe spectacole și ar reduce suprapunerile de taxe. Miza: costul final al biletelor și viitorul evenimentelor live Artiștii și organizatorii de evenimente atrag atenția că menținerea sau restructurarea sistemului fără reducerea poverii fiscale totale ar putea duce la creșterea prețurilor biletelor și la limitarea investițiilor în marile concerte: „În absența unor ajustări, capacitatea industriei de a susține evenimente de calitate și de a menține accesul publicului la muzică poate fi afectată pe termen mediu și lung”. În același timp, Guvernul consideră că reforma este necesară pentru a asigura „un mecanism unitar, eficient și transparent de colectare și distribuire a sumelor” și pentru a stabiliza finanțarea sectorului cultural. „Susținerea publică exprimată în ultimele zile indică un consens puternic la nivelul industriei privind necesitatea acestei schimbări, lista completă a artiștilor implicați fiind în continuă extindere”, au transmis artiștii și organizatorii de evenimente.
Schimbarea legislației privind timbrul muzical. Nazare: O gură de oxigen necesară pentru industria culturală
„Am lucrat, împreună cu Ministerul Culturii, la schimbarea legislației privind timbrul muzical — o gură de oxigen necesară pentru industria culturală și artiști în această perioadă. În ultimele luni, am avut discuții aplicate cu colegii de la Cultură și cu reprezentanți ai mediului artistic și din industria evenimentelor, pentru a corecta o legislație care, ani de zile, a generat confuzie, costuri impredictibile și tensiuni în industrie”, a transmis ministrul. Nazare a precizat că autoritățile își doresc, în acest an, să aducă mai multă claritate și predictibilitate în modul de aplicare a timbrului muzical. Astfel, ministrul își propune: simplificarea cadrului legislativ, astfel încât sistemul de timbru să fie mai clar și mai ușor de aplicat mai multă predictibilitate în modul de calcul, pentru a elimina situațiile neclare și presiunea disproporționată asupra organizatorilor și artiștilor reguli de transparență și responsabilitate, astfel încât fondurile colectate să ajungă acolo unde trebuie — în sprijinul creatorilor „Ne dorim ca forma finală a modificărilor legislative să ofere claritate întregii industrii muzicale şi culturale, într-un moment în care sectorul are nevoie de stabilitate și reguli corecte. Intenția noastră este să construim un cadru mai simplu, mai transparent și mai corect pentru artiști și pentru toți cei care contribuie la viața culturală a României. Vom continua dialogul cu mediul artistic și cu organizațiile de creatori, pentru ca soluțiile finale să răspundă nevoilor reale din industrie și să sprijine dezvoltarea culturii românești pe termen lung”, a conchis Nazare.
Ministrul Culturii, după recuperarea tezaurului dacic: Un semnal clar al eficienței cooperării noastre
„După conferința de presă susținută astăzi de autoritățile olandeze, am avut o convorbire telefonică cu omoloaga mea din Regatul Țărilor de Jos, doamna Rianne Letschert, ministrul educației, culturii și științei. I-am transmis că suntem încântați de aceste vești, care fac posibilă readucerea acasă a unui tezaur inestimabil”, se arată în mesajul publicat de ministru pe Facebook. În cadrul discuției, ministrul român și-a exprimat recunoștința profundă pentru angajamentul instituțiilor olandeze care au făcut posibilă localizarea artefactelor, subliniind: „Această evoluție este un pas important și un semnal clar al eficienței cooperării noastre”. „Recuperarea acestor artefacte nu este importantă doar pentru România, ci și pentru responsabilitatea comună pe care o avem în protejarea patrimoniului cultural european”, mai spune ministrul Andras. Autoritățile olandeze au anunțat joi că două brățări și coiful de la Coțofenești, care au fost furate din Muzeul Drents în luna ianuarie 2025, au fost recuperate. Artefactele au intrat în posesia autorităților române.
Designeri din 5 țări vin la Bucharest Fashion Week, într-un concept total inedit / Show-uri pentru nevăzători, formate noi și business
De marți până pe 28 martie are loc Bucharest Fashion Week, un eveniment care reunește designeri români și internaționali, profesioniști din industria modei și public interesat de tendințele actuale ale modei, potrivit unui comunicat al Ministerului Culturii. Potrivit organizatorilor, evenimentul „aduce împreună designeri români și internaționali, tineri creatori, profesioniști din industrie și public interesat de noile direcții ale artei textile contemporane” și propune un program extins, care depășește formatul clasic al prezentărilor de modă. Un program care trece de podium Organizat sub umbrela Council of Fashion Designers of Romania, cu sprijinul Camerei Naționale a Modei Italiene și al Ministerului Culturii, evenimentul are ca punct central Muzeul Național de Artă al României. Ediția din acest an „propune un program care merge dincolo de podium și pune accent pe educație, dialog profesional, deschidere internațională și incluziune”. Noua generație de designeri, în prim-plan Un loc important îl ocupă componenta Next Generation, dedicată tinerilor creatori. „Conferințele, atelierele și întâlnirile […] aduc în prim-plan teme care țin nu doar de creativitate, ci și de construirea unui drum profesional solid”, transmit organizatorii. Evenimentul include și Next Generation Conference, care reunește studenți și profesioniști pentru discuții despre „identitate creativă, strategie de business, retail și contextul global al industriei”. Moda, dincolo de imagine: proiect pentru nevăzători Unul dintre cele mai inedite momente este proiectul Sightless Fashion, dedicat persoanelor cu deficiențe de vedere. Inițiativa „arată că accesul la experiența culturală poate fi gândit mai atent, mai deschis și mai aproape de oameni”, propunând „o experiență alternativă de percepere a modei”. Conceptul transformă ținutele „într-un univers sonor construit din materialele și texturile pieselor vestimentare”, invitând publicul să exploreze moda „prin sunet, spațiu și mișcare”. Deschidere regională și colaborare internațională Ediția din 2026 reunește designeri din mai multe țări, inclusiv România, Polonia, Ucraina, Ungaria și Republica Moldova, confirmând „deschiderea regională a evenimentului și interesul pentru colaborare”. Programul include, pe lângă prezentările de modă, și „formate noi, întâlniri profesionale și proiecte dedicate comunității creative”. Promovarea brandului „Made in Romania” Organizatorii subliniază că Bucharest Fashion Week este „primul eveniment de modă internațional din România”, dedicat promovării designerilor locali și transformării etichetei „Made in Romania” într-un reper apreciat la nivel global. Evenimentul „reunește creatorii de modă, potențialii clienți, profesioniștii din industrie și pasionații de modă pentru a celebra arta modei și a favoriza colaborarea la nivel global”.
România participă la Târgul Internațional de Carte de la Leipzig 2026
Târgul reunește peste 2.000 de expozanți din zeci de țări și sute de mii de vizitatori anual și include mii de lecturi, dezbateri și întâlniri cu autori în librării, cafenele, teatre și alte spații culturale. Tema ediției din acest an, „Where Words Flow – Literary Currents in Southeast Europe / Danube – Strong Currents and Between Worlds”, pune accent pe spațiul cultural al Dunării și pe dialogul literar între țările riverane, inclusiv România. Prezența României este coordonată de Ministerul Culturii, în parteneriat cu ICR Berlin și Traduki, și cuprinde peste 20 de evenimente, inclusiv lansări de carte, dezbateri, lecturi publice și întâlniri profesionale pentru industria editorială. La acestea participă aproximativ 30 de invitați – autori, traducători, cercetători și profesioniști ai cărții din România, Republica Moldova, Ucraina, Bulgaria, Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Elveția și Chile. Standul României oferă 13 traduceri în limba germană Standul României, situat în Hala 4 (E400/D401), ocupă 80 de metri pătrați și prezintă literatura română contemporană, oferind vizitatorilor peste 100 de titluri recente, dintre care 13 traduceri în limba germană. Printre autorii și invitații prezenți se numără Gabriela Adameșteanu, Robert Șerban, András Visky, Dana Grigorcea, Jan Cornelius, precum și autori din Republica Moldova – Lorina Bălteanu, Iulian Ciocan, Dumitru Crudu și Emilian Galaicu-Păun. La evenimente participă și specialiști din mediul academic și jurnalistic, precum istoricul Cosmin Popa, jurnalistul Michael Martens, lingvistul Thede Kahl și scriitorul/editor Ernest Wichner. Traducătorii literari prezenți contribuie la promovarea internațională a literaturii române și includ Georg Aescht, Edith Konradt, Jan Koneffke, Sabine Krause, Ingrid Baltag, Gundel Grosse, Julia Richter, Timea Tankó și Ernest Wichner. Programul include și discuții pe teme actuale, precum „Fake News ca armă. De la algoritmi la linia frontului”, „The Balkans Revisited”, „Front literar comun: România – Ucraina” și „No more borders – autori din Republica Moldova traduși în germană”. De asemenea, vor fi prezentate două antologii recente: „Fluviul. O antologie dunăreană altfel / Eine Donau-Anthologie den anderen Art” și „Mecanisme de apărare. 12 scriitori ucraineni în război”. Continuă, totodată, și inițiativa Bursa Cărții, care facilitează întâlniri între editori, agenți literari și profesioniști ai industriei editoriale, contribuind la promovarea literaturii române pe piața internațională. Participarea României la Leipzig reprezintă un pas important în pregătirea statutului de Invitat de Onoare la Târgul de Carte de la Frankfurt 2028.
Ministerul Culturii: Verificările la Muzeul Național George Enescu nu au descoperit deteriorări la patrimoniul de tezaur
Comisia de experți, constituită prin ordin al ministrului András Demeter, a verificat modul în care sunt păstrate și conservate bunuri de valoare istorică. „Comisia a procedat la o examinare vizuală preliminară a unor artefacte reprezentative, inclusiv a unor piese de mare valoare patrimonială. În urma acestei verificări nu au fost observate deteriorări evidente survenite ulterior anului 2021. Au fost solicitate inclusiv manuscrisele menționate în presă, respectiv anumite pagini din Simfonia a III-a, clasate la categoria Tezaur, a patrimoniului cultural național mobil. În urma examinării vizuale nu au fost constatate modificări sau deteriorări vizibile față de starea cunoscută anterior”, se arată în comunicatul emis vineri de ministerul Culturii. Cu toate acestea, instituția avertizează că rezultatele sunt doar ale unor verificări preliminare și nu pot „substitui o evaluare sistematică și detaliată a întregului fond patrimonial”. În plus, ministerul mai punctează și necesitatea găsirii unui loc de depozitare conform standardelor: „Comisia apreciază că menținerea actualei soluții de depozitare nu poate reprezenta o opțiune sustenabilă pe termen mediu și lung și consideră necesară identificarea, într-un termen rezonabil, a unei soluții conforme standardelor de conservare”.