Două comisii fac verificări la Muzeul George Enescu, unde obiecte de patrimoniu sunt păstrate de 4 ani în containere
Potrivit unui anunț de luni al Ministerului Culturii, a fost constituită o Comisie de experți, profesioniști ai domeniului patrimoniului cultural mobil și restaurării bunurilor culturale, muzeografie și management muzeal. Această comisie evaluează modul în care sunt păstrate și conservate bunuri de valoare istorică, „având în vedere faptul că o parte din patrimoniul Muzeului National este depozitată de mai bine de 4 ani în containere plasate în curtea muzeului, pe perioada renovării clădirilor principale”, transmite ministerul printr-un comunicat. Comisia de experți evaluează situația din teren din punct de vedere al obiectivelor de verificare privind starea de conservare, în timp ce comisia de control, desemnată prin Ordinul de ministru din data de 3 martie 2026, se axează în primul rând pe aspecte administrative, contractuale, de raportare și respectare a procedurilor instituționale. „Subliniem că, fără concluziile fiecăreia dintre aceste două comisii, nu putem avea un rezultat care să arate dacă: decizia de a păstra bunurile în containere a fost corectă sau nu; dacă angajații și managementul muzeului au respectat procedurile în vigoare sau nu. În consecință, nu este deontologic să răspundem întrebărilor privind detalii dintr-o anchetă în desfășurare. În acest moment se verifică documentația depusă în perioada precedentelor mandate ministeriale, din 2021 până în prezent”, au transmis reprezentanții ministerului. Aceștia arată că vor fi comunicate periodic informații despre starea obiectelor de patrimoniu.
Ministrul Culturii face un pas în spate după protestele actorilor: A dispus încetarea măsurilor de control a timpului de muncă în instituțiile de spectacol
Ministrul Culturii, András Demeter, a anunțat, miercuri, faptul că a emis o circulară care vizează retragerea Instrucțiunilor privind organizarea unitară și evidența timpului de muncă pentru personalul de execuție din instituțiile publice de spectacole și concerte. Prin acest pas, ministrul a dispus încetarea aplicabilității măsurilor propuse. „Prin emiterea circularei cu numărul 965/11.02.2026 care vizează retragerea Instrucțiunilor privind organizarea unitară și evidența timpului de muncă pentru personalul de execuție din instituțiile publice de spectacole și concerte, am dispus încetarea aplicabilității măsurilor propuse, precum și suspendarea oricărui demers administrativ inițiat în baza acestora”, scrie Ministerul Culturii într-o postare pe Facebook. Decizia a fost luată de ministru în urma consultărilor cu reprezentanți ai sectorului, dar și în urma reacțiilor de la nivel național. În aceste condiții, proiectul va fi revizuit. „Această hotărâre reflectă dorința de a reconfigura procesul într-o manieră incluzivă și flexibilă. În acest sens, proiectul va fi supus unei revizuiri, grupul de lucru va fi extins, iar colaborarea cu profesioniștii din sector rămâne esențială pentru identificarea unei soluții optime. Scopul final este să răspundem atât cerințelor administrative, cât și realităților cotidiene și specificului muncii artistice”, a spus ministrul András Demeter. Actorii de la TNB au protestat marți Afirmațiile ministrului Culturii vin la o zi după ce marți, actorii Teatrului Naţional „I.L. Caragiale” din Bucureşti au protestat, în fața instituției, faţă de aplicarea proiectului-pilot transmis de Ministerul Culturii privind organizarea unitară şi evidenţa timpului de muncă. Atât actorii, cât şi ceilalţi angajaţi din departamentele tehnic şi producţie ale TNB au criticat faptul că proiectul-pilot transformă munca de creaţie, nenormată în domeniul artistic, în muncă de birou şi conţine anexe prin care sunt obligaţi să raporteze zilnic, în scris, activitatea amănunţită desfăşurată în timpul orelor de lucru.
Actorii Teatrului Naţional din Bucureşti protestează faţă de proiectul pilot al Ministerului Culturii privind evidenţa timpului de muncă
Protestul este programat la ora 14:30, iar la acţiune participă şi personalul care deserveşte scena, din toate sectoarele teatrului. Potrivit comunicatului actorilor TNB, programul pilot le-a fost adus la cunoştinţă prin Circulara nr. 766/03.02.2026 – Instrucţiuni privind organizarea unitară şi evidenţa timpului de muncă pentru personalul de execuţie din instituţiile publice de spectacol sau concert. Atât actorii, cât şi ceilalţi angajaţi din departamentele tehnic şi producţie ale TNB protestează faţă de faptul că această Circulară transformă munca de creaţie, nenormată în domeniul artistic, în muncă de birou şi conţine anexe prin care sunt obligaţi să raporteze zilnic, în scris, activitatea amănunţită desfăşurată în timpul orelor de lucru. „Considerăm că acest proiect ucide creativitatea în cultură şi îi transformă pe artişti în «scriitori de rapoarte zilnice», iar pe directorul artistic sau pe manager – în «raportorul» nostru, al tuturor. Munca artistului nu poate fi normată în 8 ore pe zi, munca lui nu este doar pe scenă, este şi cu sine – începând în zori şi terminându-se noaptea -, timp de 10 luni pe an, 6 zile pe săptămână, iar o oră în scenă presupune un consum emoțional greu de cuantificat. Din aceste motive, marţi, 10 februarie a.c., la ora 14.30, vom protesta paşnic în faţa teatrului nostru, pentru ca acest program pilot să nu fie aplicat. Sunt invitaţi şi colegi de la alte teatre să susţină neaplicarea acestui program”, au transmis actorii TNB. Acţiunea are loc după ce, luni, Uniunea Teatrală din România (UNITER) a transmis, luni, o scrisoare deschisă în care critică proiectul pilot elaborat de Ministerul Culturii care impune normarea timpului de muncă a artiștilor și a personalului din teatrele naționale.
UNITER critică proiectul pilot al Ministerului Culturii privind normarea timpului de muncă în teatre: Resimțim șocați un parfum de nostalgie a anilor 80
UNITER susține că măsurile propuse de Ministerul Culturii ar conduce la birocratizare și ar afecta specificul muncii artistice. „Considerăm că proiectul nu este altceva decât un proces de birocratizare, destabilizare și devalorizare a rolului artei și artiștilor în societate, o formă de anulare a vitalității creației artistice. Problema Ministerului Culturii este aceea că vrea să măsoare nemăsurabilul: starea de grație, căutarea, cercetarea, îndoiala, emoția – stări care, alături de altele, toate la un loc sau separat, însoțesc și fundamentează actul creației și al interpretării artistice”, au transmis semnatarii scrisorii. În scrisoare, Senatul UNITER afirmă că măsurile vin într-un „context teatral vulnerabilizat de bugete substanțial reduse, de interimate prelungite și de instabilitate crescută” și că organizarea unitară și evidențierea timpului de lucru ar contribui la „decredibilizarea instituțiilor de spectacole” și la o înțelegere „lacunară a muncii artistice”. UNITER susține că demersul „dezbină intenționat” și reprezintă „un atac împotriva unor valori și principii inalienabile”. „Calitatea muncii artistice nu poate să depindă de o cuantificare pe modelul eficienței imediate tocmai pentru că are specificități și particularități neîncadrabile în paradigma de normare obișnuită”, au subliniat semnatarii. „Demersul este unul profund imoral” UNITER critică și cifrele folosite în proiect, arătând că acestea nu ar reflecta specificul muncii din teatru. „Cele 1800 de ore, dintre care 900 de repetiții, sunt cifre care demonstrează o necunoaștere specifică a muncii artistice, o muncă în care orele propriu-zise de lucru sunt, de cele mai multe ori, greu de calculat în cifre precis stabilite. Demersul este și unul profund imoral, cunoscută fiind reducerea substanțială a fondurilor în ultimii ani. A reglementa în aceste condiții o pondere minimă de activități de un anumit fel, în instituții adesea lipsite de mijloace suficiente pentru a realiza spectacole, reprezintă un act de cinism. Dincolo de asta, rolul administrației culturale ar trebui să fie acela de a asigura condițiile-cadru pentru dezvoltarea culturii din România și nicidecum de a interveni în micro-managementul instituțiilor culturale, prin impunerea de formulare-tip și programări săptămânale”, au precizat semnatarii scrisorii. „Ne mai aducem aminte câte ore am rezistat închiși în case în timpul pandemiei alături de artiști și artiste care atunci ne-au salvat sufletul? A contabilizat cineva rolul social major pe care arta l-a avut și în acele momente de cumpănă? Resimțim șocați un parfum de nostalgie a anilor ’80, când politruci care nu aveau habar de fundamentele muncii artistice încercau să o reglementeze aberant. Ba chiar mai mult, am îndrăzni să reamintim: nici măcar în perioada comunistă reglementările nu erau atât de rigide birocratic. Nu există, de fapt, niciun precedent în cultura noastră instituțională pentru reglementarea fixă a orelor de muncă pontate pe zile pentru artiști”, au transmis semnatarii. UNITER cere lege a teatrelor UNITER susține că dezbaterea privind normarea timpului de muncă ar trebui mutată către o decizie mai amplă despre felul în care este reglementat teatrul în România și cere elaborarea unei legi a teatrelor, în acord cu sistemul actual și cu valorile europene. De asemenea, UNITER solicită o administrație care să recunoască faptul că arta nu poate fi redusă la tabele și unități orare. „Cerem urgent o administrație care să aibă încredere în artiști și în instituțiile culturale, care să respecte autonomia decizională a celor care conduc instituțiile de cultură și care să înțeleagă că actul artistic se întemeiază pe libertate, responsabilitate și vocație, nu pe suspiciune, control și constrângere administrativă. În lipsa acestei înțelegeri, orice reglementare riscă să devină nu un instrument de bună guvernare, ci un factor de descurajare, uniformizare și, în cele din urmă, de degradare a vieții culturale, a educației și a societății”, au mai spus semnatarii.
Ziua Culturii Naționale 2026 deschide oficial anul finanțărilor pentru cultură. Ministerul Culturii anunță calendarul și noile reguli
Ziua Culturii Naționale, 15 ianuarie 2026, marchează un nou început pentru finanțările culturale din România. Ministerul Culturii va publica, în această dată, cadrul complet al finanțărilor nerambursabile pentru anul 2026, oferind predictibilitate și reguli clare operatorilor culturali. Ministerul Culturii își propune ca Ziua Culturii Naționale să devină, începând cu acest an, un reper anual de planificare și transparență pentru întregul sector cultural. Obiectivul este acela de a asigura continuitate, stabilitate și timp suficient pentru dezvoltarea unor proiecte culturale relevante. Calendarul finanțărilor culturale 2026, publicat pe 15 ianuarie În data de 15 ianuarie 2026, Ministerul Culturii va face publice: tipurile de finanțări disponibile în anul 2026; calendarul estimativ al sesiunilor de finanțare; regulile și criteriile de accesare a fondurilor nerambursabile. Finanțări prin scheme de minimis și ajutor de stat, gestionate digital Începând cu 2026, finanțările acordate în baza Ordonanței Guvernului nr. 51/1998 vor fi derulate prin: scheme de minimis; scheme de ajutor de stat. Gestionarea acestora se va face exclusiv prin SDFC – Sistemul Digital pentru Procesele de Finanțare a Culturii, cu scopul de a simplifica procedurile administrative și de a crește transparența. Două sesiuni de finanțare pentru programul prioritar al Ministerului Culturii Pentru programul prioritar de finanțare, Ministerul Culturii are în vedere organizarea a două sesiuni de finanțare în anul 2026, fiecare cu: bugete clar definite; reguli și criterii transparente de acordare; respectarea legislației în vigoare și a schemelor de ajutor de stat aplicabile. Beneficiarii eligibili ai finanțărilor culturale Sesiunile de finanțare se vor adresa: persoanelor fizice autorizate; întreprinderilor individuale și familiale; persoanelor juridice de drept privat, din România sau din state membre ale Uniunii Europene. Noua abordare vizează: proceduri administrative simplificate; flexibilitate sporită privind cheltuielile eligibile; sprijin pentru dezvoltarea capacității administrative și profesionale a operatorilor culturali. Programul „Vintilă Mihăilescu” pentru persoane fizice Pentru beneficiarii persoane fizice, Ministerul Culturii va lansa Programul „Vintilă Mihăilescu” pentru Cercetare și Mobilitate Culturală, care va include: burse de studii pentru dezvoltare, cercetare și inovare; granturi de mobilitate; stagii de formare și rezidențe artistice. Evenimente culturale de Ziua Culturii Naționale 2026 Instituțiile publice de cultură din subordinea Ministerului Culturii, precum Opera Națională București, Muzeul Național al Țăranului Român sau Corul Național de Cameră „Madrigal – Marin Constantin”, vor organiza, pe 15 ianuarie: expoziții; concerte extraordinare; vizionări de film; recitaluri și lansări de videoclipuri. „Ziua Culturii Naționale 2026 devine astfel un prim pas, firesc, către un mod de lucru mai clar, mai transparent, mai predictibil și mai util pentru cei care construiesc, zi de zi, viața culturală din România, în pregătirea trecerii la implementarea finanțărilor multianuale. Expresia artistică și dialogul direct cu publicul trebuie lăsate în seama acelora care le dau viață, zi de zi. Instituțiile publice de cultură din subordinea Ministerului Culturii, precum Opera Națională București, Muzeul Național al Țăranului Român sau Corul Național de Cameră „Madrigal – Marin Constantin”, vor organiza de Ziua Culturii Naționale: expoziții, vizionări de film, concerte extraordinare, lansare de videoclip, recitaluri corale etc. Susținând astfel de inițiative, ne asumăm, în mod consecvent, rolul de a crea cadrul, direcțiile și instrumentele necesare traversării, prin Cultură, a oricăror vremuri, oricât ar fi ele de dificile”, se arată în finalul comunicatului.
Opera Națională Română Iași și Palatul Culturii rămân conduse de manageri interimari. András István Demeter, ministrul Culturii: Nu scrie nicăieri că orice concurs trebuie să aibă, la final, desemnat un câștigător
Două dintre cele mai importante instituții culturale, atât din Iași, cât și din România, Opera Națională Română Iași și Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași (Palatul Culturii), funcționează în continuare fără manageri desemnați prin concurs, situație care ridică semne de întrebare cu privire la interesul real pentru spațiul cultural. Ministrul Culturii, András István Demeter, spune că „trebuie să avem răbdare”. Opera Națională Română Iași și Palatul Culturii rămân conduse de manageri interimari Opera Națională Română Iași și Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași funcționează fără manageri desemnați în urma unui concurs, deși nu vorbim despre instituții marginale și nici despre un oraș periferic pe harta culturală românească. Ministrul Culturii, András István Demeter, susține că este vorba de o chestiune de timp. După două concursuri consecutive fără rezultat la Operă și un concurs eșuat la Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași, unde ambii candidați au fost respinși, situația pare să fi intrat într-o zonă de normalitate administrativă, cel puțin din perspectiva ministrului Culturii, András István Demeter. András István Demeter, ministru al Culturii din partea UDMR, explică printr-o declarație – care spune mai multe prin ton decât prin conținut – că nu există nicio regulă conform căreia fiecare concurs trebuie să aibă un câștigător. „În primul rând, nu am obligația să răspund la astfel de întrebări. În al doilea rând, nu scrie nicăieri că orice concurs trebuie să aibă, la final, desemnat un câștigător. Nu trebuie să ne pripim doar pentru a avea un manager desemnat prin concurs”, a declarat András István Demeter reporterilor BZI. Mai mult, recomandarea adresată celor care se întreabă cât va mai dura această stare de provizorat este una simplă: „stați cu răbdare până la următorul concurs”. Ministrul Culturii spune că avem nevoie de candidați mai bine pregătiți la următoarele concursuri În aceeași intervenție, ministrul Culturii a mai transmis și că rolul său se rezumă la asigurarea integrității comisiei de jurizare, iar soluția pentru viitor ar fi o mediatizare mai puternică. „Tot ce pot eu să fac este să mă asigur că avem parte de o comisie de jurizare integră, iar pe viitor vom încerca să mediatizăm mai mult aceste concursuri, astfel încât să se înscrie mai mulți candidați bine pregătiți. În acest caz, va câștiga cineva măcar adecvat, dacă nu cel mai bun. Eu consider că interimatele au funcționat destul de bine până acum”, a declarat András István Demeter. Amintim că atât Opera Națională Română Iași, cât și Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași (Palatul Culturii) reprezintă două instituții recunoscute la nivel național și internațional și nu sunt doar simple structuri administrative care să poată funcționa, la nesfârșit, „din inerție”. Ironia situației este că, în timp ce Iașul își revendică constant statutul de pol cultural major al României, două dintre instituțiile sale reprezentative sunt lăsate „în așteptare”, cu promisiunea unui viitor concurs și cu îndemnul oficial de a nu se pripi. Se pare că, pentru ministrul Culturii, absența unui manager ales nu este o problemă urgentă, ci o chestiune de timp, răbdare și, eventual, de noroc. Până la următoarele concursuri, atât Opera Națională Română Iași, cât și Palatul Culturii rămân conduse de manageri interimari, în urma eșecurilor precedente. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Monumentele istorice din România vor fi centralizate într-o platformă digitală, cu imagini 3D și date de arhivă
Potrivit comunicatului publicat de Ministerul Culturii, bugetul proiectului este de peste 17 milioane de euro și își propune, să contribuie la digitalizarea patrimoniului cultural. Platforma eMonumente va crea o bază de date digitală care cuprinde informații despre monumentele istorice, atât din arhive și instituții, cât și fotografii, dar și filmări panoramice realizate din teren sau chiar hărți interactive cu clădirile de patrimoniu din România. Platforma va conține informații și imagini detaliate pentru minim 20.000 de monumente istorice din România. Dintre aceste obiective, 2.000 vor fi digitalizate 3D. De asemenea, pe monumente vor fi puse și etichete cu cod QR, pentru a fi scanate de vizitatori. „Digitalizarea patrimoniului cultural este o investiție în viitorul comunităților noastre. eMonumente va oferi publicului acces rapid la informații despre monumente și va crea noi oportunități pentru educație, turism și dezvoltare locală. Este un pas esențial pentru o cultură conectată, deschisă și pregătită pentru viitor”, a declarat ministrul Culturii, András István Demeter. Proiectul este implementat în parteneriat cu Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară și Centrul Național de Cartografie și are o durată de 48 de luni. Proiectul eMonumente este cofinanțat de Uniunea Europeană prin Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare 2021-2027 (PoCIDIF). La începutul lunii decembrie, Ministrul Culturii anunța lansarea proiectului ePatrimoniu, platforma digitală care reunește la nivel național, informații complete despre patrimoniul mobil, imobil și imaterial al țării.
Distrugerea sitului arheologic de pe Dealul Cătălina a ajuns în vizorul Ministerului Culturii! Primăria Cotnari, obligată să demoleze construcțiile ilegale
Distrugerea sitului arheologic de pe Dealul Cătălina a ajuns în atenția Ministerului Culturii, după ce o cruce de metal a fost construită ilegal Recent, conf. univ. dr. Vasile Cotiugă, arheolog și istoric, a tras un semnal de alarmă referitor la faptul că Cetatea getică de pe Dealul Cătălina, un loc încărcat de istorie, unic, va dispărea dacă nu se iau măsuri urgente. Acesta a constatat, în urma unei vizite, că o cruce din metal a fost construită ilegal. Distrugerea sitului arheologic de pe Dealul Cătălina din comuna Cotnari a ajuns în vizorul Ministerului Culturii Pe Dealul Cătălina a fost montată ilegal o cruce de metal. Constatarea a fost făcută de arheologul Vasile Cotiugă pe data de 8 noiembrie 2025. Acesta a tras atunci un semnal de alarmă cu privire la faptul că, de peste 30 de ani, locul încărcat de istorie și unic a fost lăsat în paragină, iar autoritățile locale și județene nu îl protejează. În acest sens, Ministerul Culturii a transmis faptul că Primăria Cotnari, condusă de social-democratul Vasile Crețu, a fost notificată să demonteze crucea din metal și să igienizeze perimetrul sitului arheologic. „În contextul amplasării crucii metalice pe Dealul Cătălina, Direcția Județeană pentru Cultură Iași a sesizat Inspectoratul de Poliție Județean Iași – Serviciul Investigații Criminale. Totodată, a solicitat Primăriei Comunei Cotnari demontarea părților supraterane ale crucilor, igienizarea perimetrului sitului arheologic și semnalizarea corespunzătoare a zonei protejate, cu indicarea expresă a interdicțiilor de construire și depozitare a deșeurilor. În perioada următoare au fost programate inspecții la fața locului, la care este prevăzută participarea reprezentanților IPJ Iași”, a declarat într-un răspuns oferit reporterilor BZI Diana Ștefana Baciuna, secretar de stat în Ministerul Culturii. Mai mult, Diana Ștefana Baciuna, secretar de stat în cadrul Ministerului Culturii, a specificat inclusiv faptul că acea construcție ilegală, reprezentând o cruce de metal, nu are avizul Serviciului Arheologie și Patrimoniu Construit din cadrul Direcției de Patrimoniu Cultural al Ministerului Culturii. „Serviciul Arheologie și Patrimoniu Construit din cadrul Direcției Patrimoniu Cultural al Ministerului Culturii confirmă că nu a emis niciun aviz pentru intervențiile semnalate”, a mai specificat secretarul de stat. Situl arheologic de pe Dealul Cătălina a fost lăsat pradă distrugerilor de peste 30 de ani În ultimii 30 de ani s-au constatat numeroase distrugeri ale monumentului istoric din comuna Cotnari. În zona protejată au apărut, în mod clandestin, mici cariere de piatră și o antenă GPS montată ilegal. „Monumentul istoric a fost cercetat sistematic, între anii 1967-1994, de către arheologii Adrian C. Florescu și Marilena Florescu de la Institutul de Arheologie din Iași. În urma acestor cercetări a fost amenajat un muzeu în aer liber, protejat de o structură metalică. După 1989, muzeul a fost abandonat și, treptat, devastat de localnici, iar la baza dealului au apărut, în mod clandestin, mici cariere de piatră. Ca urmare a intervențiilor Direcției Județene pentru Cultură Iași și ale IPJ Iași, exploatarea pietrei de la baza Dealului Cătălina a fost stopată. Situl arheologic, «Cetatea de la Cotnari», amplasat pe Dealul Cătălina, la circa 395 m altitudine, domină Valea Bahluiului și împrejurimile. Poziția sa proeminentă a determinat, la un moment dat, amplasarea unei antene GSM, ulterior demontată și relocată. Vizibilitatea mare a dealului a condus însă la instalarea, din inițiativa unor localnici, a mai multor cruci din lemn, beton și, mai recent, metal. Crucea metalică nu se află în perimetrul fortificațiilor Cetății de la Cotnari, ci pe capătul de sud al platoului, pe drumul de acces, la aproximativ 500 m de situl fortificat, în exteriorul amenajărilor și al fortificațiilor, așa cum rezultă și din Repertoriul Arheologic Național, întocmit de arheologul Alexandru Berzovan (Institutul de Arheologie Iași). Toate aceste cruci au fost montate fără avizul Direcției Județene pentru Cultură Iași sau al Ministerului Culturii și fără autorizație emisă de Primăria Comunei Cotnari”, a mai specificat secretarul de stat Diana Ștefana Baciuna. Autoritățile ieșene nu pot monitoriza permanent situl din cauza poziției izolate a cetății și nu au bani pentru restaurarea și valorificarea acestuia În același sens, Diana Ștefana Baciuna, secretar de stat în Ministerul Culturii, a transmis faptul că autoritățile locale nu pot monitoriza permanent situl arheologic de pe Dealul Cătălina din comuna Cotnari, din cauza poziției sale izolate. „Situl se află în proprietatea comunei Cotnari, județul Iași, însă monitorizarea sa permanentă de către autoritățile locale este îngreunată de poziția relativ izolată față de așezările învecinate. De-a lungul timpului, Primăria Cotnari și Consiliul Județean Iași au avut mai multe inițiative privind restaurarea și valorificarea turistică a Cetății de la Cotnari. Reprezentanți ai Direcției Județene pentru Cultură Iași, împreună cu specialiști de la Institutul de Arheologie din Iași și de la Facultatea de Istorie a UAIC Iași, au participat la consultări informale privind viitorul sitului. Până în prezent, însă, nu au fost identificate programe și resurse care să permită punerea sa în valoare”, a mai spus secretarul de stat din Ministerul Culturii. Distrugerea sitului arheologic de pe Dealul Cătălina a ajuns în atenția Ministerului Culturii, după ce o cruce de metal a fost construită ilegal. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Serviciile secrete se implică și în cultură
Cultura intră în epoca serviciilor. Ministrul Culturii András István Demeter și directorul STS (Serviciul de Telecomunicații Speciale), general inginer Ionel-Sorin Bălan, au semnat un acord de colaborare cu efecte controversate. Acesta ar putea da mână liberă supravegherii fără restricții legale din toate domeniile și activitățile legate de cultură. Teoretic, acordul este menit să întărească și să modernizeze infrastructura de comunicații în domeniul cultural, anunță Ministerul Culturii într-o postare publicată pe pagina sa oficială de Facebook. Practic însă, serviciile secrete pot interfera în voie cu toate informațiile din cultură, un domeniu sensibil și cu o importanță semnificativă în arhitectura instituțională a statului. Explicațiile aberante ale Ministerului Culturii În continuarea mesajului, instituția care manageriază soarta culturii din țara noastră se pierde într-o serie de explicații în limbaj de lemn, insistând pe „facilitarea unui acces eficient, sigur și transparent la informațiile și resursele digitale ale Ministerului Culturii”. „Acest parteneriat instituțional are ca scop principal facilitarea unui acces eficient, sigur și transparent la informațiile și resursele digitale ale Ministerului Culturii și marchează un pas esențial în dezvoltarea serviciilor sale digitale, în conformitate cu standardele actuale de comunicare și securitate. Prin semnarea acordului, STS va oferi Ministerului Culturii servicii de înaltă calitate, inclusiv administrare, mentenanță a site-urilor web, hosting, servicii de teleconferință și videoconferință, precum și acces la internet securizat”. „O infrastructură digitală sigură înseamnă un minister care funcționează eficient și un patrimoniu cultural bine administrat. Prin acest acord cu STS, punem bazele unui sistem capabil să răspundă rapid nevoilor reale ale culturii”, a declarat ministrul Culturii, András István Demeter (foto sus) în momentul oficializării acestui acord. Digitalizarea ar crește capacitatea Ministerului Culturii de a gestiona patrimoniul cultural al țării Teoretic, parteneriarul ar întări abilitatea ministerului de a gestiona patrimoniul cultural al țării, așa cum reiese din declarațiile directorului STS. „Digitalizarea consolidează capacitatea Ministerului Culturii de a gestiona patrimoniul cultural. Pentru STS, este o responsabilitate și o onoare să contribuim la îmbunătățirea activității unui domeniu esențial pentru România — cultura. Punem la dispoziție o infrastructură digitală sigură și stabilă, care sprijină administrarea patrimoniului și serviciile ministerului”, a declarat la rândul său generalul inginer Ionel-Sorin Bălan, directorul STS. Prin această colaborare, Ministerul Culturii și Serviciul de Telecomunicații Speciale își asumă angajamentul pentru o administrație modernă, sigură și adaptată cerințelor erei digitale, se arată în finalul mesajului transmis de instituție. RECOMANDĂRILE AUTORULUI: CORUPȚIA – Marea vulnerabilitate a statului. Nicușor Dan a prezentat Strategia de Apărare a Țării. Ce rol va juca SRI în combaterea corupției Guvernul pune LACĂTUL pe cultură. „Băgați cultura în dubă” a devenit realitate sub mandatul lui Bolojan. Sute de spectacole anulate, muzee închise, instituții de cultură pe avarie
Directoarea Louvre, criticată din toate părțile / Ce a descoperit Curtea de Conturi
Au trecut trei săptămâni de la spectaculosul furt al bijuteriilor de la Louvre, iar Curtea franceză de Conturi a emis un raport în care critică instituția pentru că au ignorat constant protecția în favoarea achiziționării de noi opere de artă și a organizării de expoziții. Pierre Moscovici, președintele Curții, a declarat: „Să nu se înșele nimeni: furtul bijuteriilor coroanei este un semnal de alarmă răsunător”. Era duminică, 19 octombrie. Hoții au pătruns cu ajutorul unui lift exterior la primul etaj al muzeului și au tăiat, cu ajutorul unui polizor vitrinele din care au furat bijuteiri estimate la 88 de milioane de euro, care au aparținut cândva reginelor și împărăteselor secoululi al XIX-lea. Ce spune raportul Curții de Conturi Raportul își bazează concluziile pe anii 2018 – 2024: instituția de artă „a favorizat operațiuni vizibile și atractive, în detrimentul întreținerii și renovării instalațiilor tehnice, în special în domeniile siguranței și securității”. În perioada studiată, s-a constatat că muzeul a cheltuit 105,4 milioane de euro pentru achiziționarea de noi opere de artă și 63,5 milioane de euro pentru spații expoziționale. Dar, în același timp, a cheltuit doar 26,7 milioane de euro pentru lucrări de întreținere și 59,5 milioane de euro pentru restaurarea clădirii palatului. O „subestimare grosolană” a pericolului Constatările Curții se suprapun, de altfel, pe criticile ministrei Culturii, Rachida Dati, care a declarat că managerii au „subestimat grosolan” pericolele unei intruziuni în muzeu. Unul dintre cei mai notorii experți în artă ai Franței, Didier Rykner, a acuzat și el muzeul că preferă să-și cheltuiască resursele „abundente” pe inițiative atrăgătoare, în loc să protejeze ceea ce are deja. Cel mai elocvent și recent exemplu este lansarea, cu multă pompă, la începutul acestui an, al proiectului Noua Renaștere a muzeului Louvre, de către Emmanuel Macron și directoarea Laurence des Cars. Planul includea o nouă intrare la capătul estic al Louvre și excavarea de noi spații expoziționale, inclusiv o galerie separată pentru Mona Lisa. Potrivit Curții de Conturi, proiectul a fost „întreprins fără studii adecvate – fie de fezabilitate tehnică, și arhitecturală, fie de evaluări financiare”. Costul preconizat a crescut deja la 1,15 miliarde de euro, a precizat compania, comparativ cu cele 700 de milioane de euro anunțate în ianuarie. Ce spune managementul muezului De cealaltă parte, conducerea muzeului a declarat că a acceptat majoritatea recomandărilor Curții, dar consideră că aceasta nu a înțeles pe deplin tot ce a făcut aceasta – în special în domeniul securității. „Când vine vorba de cel mai mare și mai vizitat muzeu din lume, singura judecată echilibrată este una care privește pe termen lung”, se arată în comunicat. Antrenament cu mici infracțiuni Între timp, unul dintre suspecții reținuți în acest caz, Abdoulaye N., (39 de ani) a fost multă vreme un erou al comunității sale din cartierul Aubervilliers din nordul Parisului, cu o extraordinară notorietate pentru actele sale „de curaj” de pe motocicletă, toate ilegale. Omul, cunoscut sub porecla „Doudou Cross Bitume”, posta regulat videoclipuri cu el în timp ce exersa pe o motocicletă de motocross, cum ar afi wheeling-uri la obiective turistice pariziene precum Trocadero. În alte postări se filma pe sine făcând culturism. A avut mai multe infracțiuni rutiere și alte tipuri de infracțiuni, dar niciuna pentru crimă organizată. Abdoulaye N. A fost anteriro gardian la Centrul Pompidou din Paris, un centru de artă care găzduiește cel mai mare muzeu de artă modernă din Europa. Este posibil ca Abdoulaye și alți suspecți în dosar să nu fie creierul operațiunii Louvre, ci să fie plătiți de o terță parte, consideră anchetatorii.