Ziua Culturii Naționale 2026 deschide oficial anul finanțărilor pentru cultură. Ministerul Culturii anunță calendarul și noile reguli
Ziua Culturii Naționale, 15 ianuarie 2026, marchează un nou început pentru finanțările culturale din România. Ministerul Culturii va publica, în această dată, cadrul complet al finanțărilor nerambursabile pentru anul 2026, oferind predictibilitate și reguli clare operatorilor culturali. Ministerul Culturii își propune ca Ziua Culturii Naționale să devină, începând cu acest an, un reper anual de planificare și transparență pentru întregul sector cultural. Obiectivul este acela de a asigura continuitate, stabilitate și timp suficient pentru dezvoltarea unor proiecte culturale relevante. Calendarul finanțărilor culturale 2026, publicat pe 15 ianuarie În data de 15 ianuarie 2026, Ministerul Culturii va face publice: tipurile de finanțări disponibile în anul 2026; calendarul estimativ al sesiunilor de finanțare; regulile și criteriile de accesare a fondurilor nerambursabile. Finanțări prin scheme de minimis și ajutor de stat, gestionate digital Începând cu 2026, finanțările acordate în baza Ordonanței Guvernului nr. 51/1998 vor fi derulate prin: scheme de minimis; scheme de ajutor de stat. Gestionarea acestora se va face exclusiv prin SDFC – Sistemul Digital pentru Procesele de Finanțare a Culturii, cu scopul de a simplifica procedurile administrative și de a crește transparența. Două sesiuni de finanțare pentru programul prioritar al Ministerului Culturii Pentru programul prioritar de finanțare, Ministerul Culturii are în vedere organizarea a două sesiuni de finanțare în anul 2026, fiecare cu: bugete clar definite; reguli și criterii transparente de acordare; respectarea legislației în vigoare și a schemelor de ajutor de stat aplicabile. Beneficiarii eligibili ai finanțărilor culturale Sesiunile de finanțare se vor adresa: persoanelor fizice autorizate; întreprinderilor individuale și familiale; persoanelor juridice de drept privat, din România sau din state membre ale Uniunii Europene. Noua abordare vizează: proceduri administrative simplificate; flexibilitate sporită privind cheltuielile eligibile; sprijin pentru dezvoltarea capacității administrative și profesionale a operatorilor culturali. Programul „Vintilă Mihăilescu” pentru persoane fizice Pentru beneficiarii persoane fizice, Ministerul Culturii va lansa Programul „Vintilă Mihăilescu” pentru Cercetare și Mobilitate Culturală, care va include: burse de studii pentru dezvoltare, cercetare și inovare; granturi de mobilitate; stagii de formare și rezidențe artistice. Evenimente culturale de Ziua Culturii Naționale 2026 Instituțiile publice de cultură din subordinea Ministerului Culturii, precum Opera Națională București, Muzeul Național al Țăranului Român sau Corul Național de Cameră „Madrigal – Marin Constantin”, vor organiza, pe 15 ianuarie: expoziții; concerte extraordinare; vizionări de film; recitaluri și lansări de videoclipuri. „Ziua Culturii Naționale 2026 devine astfel un prim pas, firesc, către un mod de lucru mai clar, mai transparent, mai predictibil și mai util pentru cei care construiesc, zi de zi, viața culturală din România, în pregătirea trecerii la implementarea finanțărilor multianuale. Expresia artistică și dialogul direct cu publicul trebuie lăsate în seama acelora care le dau viață, zi de zi. Instituțiile publice de cultură din subordinea Ministerului Culturii, precum Opera Națională București, Muzeul Național al Țăranului Român sau Corul Național de Cameră „Madrigal – Marin Constantin”, vor organiza de Ziua Culturii Naționale: expoziții, vizionări de film, concerte extraordinare, lansare de videoclip, recitaluri corale etc. Susținând astfel de inițiative, ne asumăm, în mod consecvent, rolul de a crea cadrul, direcțiile și instrumentele necesare traversării, prin Cultură, a oricăror vremuri, oricât ar fi ele de dificile”, se arată în finalul comunicatului.
Opera Națională Română Iași și Palatul Culturii rămân conduse de manageri interimari. András István Demeter, ministrul Culturii: Nu scrie nicăieri că orice concurs trebuie să aibă, la final, desemnat un câștigător
Două dintre cele mai importante instituții culturale, atât din Iași, cât și din România, Opera Națională Română Iași și Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași (Palatul Culturii), funcționează în continuare fără manageri desemnați prin concurs, situație care ridică semne de întrebare cu privire la interesul real pentru spațiul cultural. Ministrul Culturii, András István Demeter, spune că „trebuie să avem răbdare”. Opera Națională Română Iași și Palatul Culturii rămân conduse de manageri interimari Opera Națională Română Iași și Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași funcționează fără manageri desemnați în urma unui concurs, deși nu vorbim despre instituții marginale și nici despre un oraș periferic pe harta culturală românească. Ministrul Culturii, András István Demeter, susține că este vorba de o chestiune de timp. După două concursuri consecutive fără rezultat la Operă și un concurs eșuat la Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași, unde ambii candidați au fost respinși, situația pare să fi intrat într-o zonă de normalitate administrativă, cel puțin din perspectiva ministrului Culturii, András István Demeter. András István Demeter, ministru al Culturii din partea UDMR, explică printr-o declarație – care spune mai multe prin ton decât prin conținut – că nu există nicio regulă conform căreia fiecare concurs trebuie să aibă un câștigător. „În primul rând, nu am obligația să răspund la astfel de întrebări. În al doilea rând, nu scrie nicăieri că orice concurs trebuie să aibă, la final, desemnat un câștigător. Nu trebuie să ne pripim doar pentru a avea un manager desemnat prin concurs”, a declarat András István Demeter reporterilor BZI. Mai mult, recomandarea adresată celor care se întreabă cât va mai dura această stare de provizorat este una simplă: „stați cu răbdare până la următorul concurs”. Ministrul Culturii spune că avem nevoie de candidați mai bine pregătiți la următoarele concursuri În aceeași intervenție, ministrul Culturii a mai transmis și că rolul său se rezumă la asigurarea integrității comisiei de jurizare, iar soluția pentru viitor ar fi o mediatizare mai puternică. „Tot ce pot eu să fac este să mă asigur că avem parte de o comisie de jurizare integră, iar pe viitor vom încerca să mediatizăm mai mult aceste concursuri, astfel încât să se înscrie mai mulți candidați bine pregătiți. În acest caz, va câștiga cineva măcar adecvat, dacă nu cel mai bun. Eu consider că interimatele au funcționat destul de bine până acum”, a declarat András István Demeter. Amintim că atât Opera Națională Română Iași, cât și Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași (Palatul Culturii) reprezintă două instituții recunoscute la nivel național și internațional și nu sunt doar simple structuri administrative care să poată funcționa, la nesfârșit, „din inerție”. Ironia situației este că, în timp ce Iașul își revendică constant statutul de pol cultural major al României, două dintre instituțiile sale reprezentative sunt lăsate „în așteptare”, cu promisiunea unui viitor concurs și cu îndemnul oficial de a nu se pripi. Se pare că, pentru ministrul Culturii, absența unui manager ales nu este o problemă urgentă, ci o chestiune de timp, răbdare și, eventual, de noroc. Până la următoarele concursuri, atât Opera Națională Română Iași, cât și Palatul Culturii rămân conduse de manageri interimari, în urma eșecurilor precedente. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Monumentele istorice din România vor fi centralizate într-o platformă digitală, cu imagini 3D și date de arhivă
Potrivit comunicatului publicat de Ministerul Culturii, bugetul proiectului este de peste 17 milioane de euro și își propune, să contribuie la digitalizarea patrimoniului cultural. Platforma eMonumente va crea o bază de date digitală care cuprinde informații despre monumentele istorice, atât din arhive și instituții, cât și fotografii, dar și filmări panoramice realizate din teren sau chiar hărți interactive cu clădirile de patrimoniu din România. Platforma va conține informații și imagini detaliate pentru minim 20.000 de monumente istorice din România. Dintre aceste obiective, 2.000 vor fi digitalizate 3D. De asemenea, pe monumente vor fi puse și etichete cu cod QR, pentru a fi scanate de vizitatori. „Digitalizarea patrimoniului cultural este o investiție în viitorul comunităților noastre. eMonumente va oferi publicului acces rapid la informații despre monumente și va crea noi oportunități pentru educație, turism și dezvoltare locală. Este un pas esențial pentru o cultură conectată, deschisă și pregătită pentru viitor”, a declarat ministrul Culturii, András István Demeter. Proiectul este implementat în parteneriat cu Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară și Centrul Național de Cartografie și are o durată de 48 de luni. Proiectul eMonumente este cofinanțat de Uniunea Europeană prin Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare 2021-2027 (PoCIDIF). La începutul lunii decembrie, Ministrul Culturii anunța lansarea proiectului ePatrimoniu, platforma digitală care reunește la nivel național, informații complete despre patrimoniul mobil, imobil și imaterial al țării.
Distrugerea sitului arheologic de pe Dealul Cătălina a ajuns în vizorul Ministerului Culturii! Primăria Cotnari, obligată să demoleze construcțiile ilegale
Distrugerea sitului arheologic de pe Dealul Cătălina a ajuns în atenția Ministerului Culturii, după ce o cruce de metal a fost construită ilegal Recent, conf. univ. dr. Vasile Cotiugă, arheolog și istoric, a tras un semnal de alarmă referitor la faptul că Cetatea getică de pe Dealul Cătălina, un loc încărcat de istorie, unic, va dispărea dacă nu se iau măsuri urgente. Acesta a constatat, în urma unei vizite, că o cruce din metal a fost construită ilegal. Distrugerea sitului arheologic de pe Dealul Cătălina din comuna Cotnari a ajuns în vizorul Ministerului Culturii Pe Dealul Cătălina a fost montată ilegal o cruce de metal. Constatarea a fost făcută de arheologul Vasile Cotiugă pe data de 8 noiembrie 2025. Acesta a tras atunci un semnal de alarmă cu privire la faptul că, de peste 30 de ani, locul încărcat de istorie și unic a fost lăsat în paragină, iar autoritățile locale și județene nu îl protejează. În acest sens, Ministerul Culturii a transmis faptul că Primăria Cotnari, condusă de social-democratul Vasile Crețu, a fost notificată să demonteze crucea din metal și să igienizeze perimetrul sitului arheologic. „În contextul amplasării crucii metalice pe Dealul Cătălina, Direcția Județeană pentru Cultură Iași a sesizat Inspectoratul de Poliție Județean Iași – Serviciul Investigații Criminale. Totodată, a solicitat Primăriei Comunei Cotnari demontarea părților supraterane ale crucilor, igienizarea perimetrului sitului arheologic și semnalizarea corespunzătoare a zonei protejate, cu indicarea expresă a interdicțiilor de construire și depozitare a deșeurilor. În perioada următoare au fost programate inspecții la fața locului, la care este prevăzută participarea reprezentanților IPJ Iași”, a declarat într-un răspuns oferit reporterilor BZI Diana Ștefana Baciuna, secretar de stat în Ministerul Culturii. Mai mult, Diana Ștefana Baciuna, secretar de stat în cadrul Ministerului Culturii, a specificat inclusiv faptul că acea construcție ilegală, reprezentând o cruce de metal, nu are avizul Serviciului Arheologie și Patrimoniu Construit din cadrul Direcției de Patrimoniu Cultural al Ministerului Culturii. „Serviciul Arheologie și Patrimoniu Construit din cadrul Direcției Patrimoniu Cultural al Ministerului Culturii confirmă că nu a emis niciun aviz pentru intervențiile semnalate”, a mai specificat secretarul de stat. Situl arheologic de pe Dealul Cătălina a fost lăsat pradă distrugerilor de peste 30 de ani În ultimii 30 de ani s-au constatat numeroase distrugeri ale monumentului istoric din comuna Cotnari. În zona protejată au apărut, în mod clandestin, mici cariere de piatră și o antenă GPS montată ilegal. „Monumentul istoric a fost cercetat sistematic, între anii 1967-1994, de către arheologii Adrian C. Florescu și Marilena Florescu de la Institutul de Arheologie din Iași. În urma acestor cercetări a fost amenajat un muzeu în aer liber, protejat de o structură metalică. După 1989, muzeul a fost abandonat și, treptat, devastat de localnici, iar la baza dealului au apărut, în mod clandestin, mici cariere de piatră. Ca urmare a intervențiilor Direcției Județene pentru Cultură Iași și ale IPJ Iași, exploatarea pietrei de la baza Dealului Cătălina a fost stopată. Situl arheologic, «Cetatea de la Cotnari», amplasat pe Dealul Cătălina, la circa 395 m altitudine, domină Valea Bahluiului și împrejurimile. Poziția sa proeminentă a determinat, la un moment dat, amplasarea unei antene GSM, ulterior demontată și relocată. Vizibilitatea mare a dealului a condus însă la instalarea, din inițiativa unor localnici, a mai multor cruci din lemn, beton și, mai recent, metal. Crucea metalică nu se află în perimetrul fortificațiilor Cetății de la Cotnari, ci pe capătul de sud al platoului, pe drumul de acces, la aproximativ 500 m de situl fortificat, în exteriorul amenajărilor și al fortificațiilor, așa cum rezultă și din Repertoriul Arheologic Național, întocmit de arheologul Alexandru Berzovan (Institutul de Arheologie Iași). Toate aceste cruci au fost montate fără avizul Direcției Județene pentru Cultură Iași sau al Ministerului Culturii și fără autorizație emisă de Primăria Comunei Cotnari”, a mai specificat secretarul de stat Diana Ștefana Baciuna. Autoritățile ieșene nu pot monitoriza permanent situl din cauza poziției izolate a cetății și nu au bani pentru restaurarea și valorificarea acestuia În același sens, Diana Ștefana Baciuna, secretar de stat în Ministerul Culturii, a transmis faptul că autoritățile locale nu pot monitoriza permanent situl arheologic de pe Dealul Cătălina din comuna Cotnari, din cauza poziției sale izolate. „Situl se află în proprietatea comunei Cotnari, județul Iași, însă monitorizarea sa permanentă de către autoritățile locale este îngreunată de poziția relativ izolată față de așezările învecinate. De-a lungul timpului, Primăria Cotnari și Consiliul Județean Iași au avut mai multe inițiative privind restaurarea și valorificarea turistică a Cetății de la Cotnari. Reprezentanți ai Direcției Județene pentru Cultură Iași, împreună cu specialiști de la Institutul de Arheologie din Iași și de la Facultatea de Istorie a UAIC Iași, au participat la consultări informale privind viitorul sitului. Până în prezent, însă, nu au fost identificate programe și resurse care să permită punerea sa în valoare”, a mai spus secretarul de stat din Ministerul Culturii. Distrugerea sitului arheologic de pe Dealul Cătălina a ajuns în atenția Ministerului Culturii, după ce o cruce de metal a fost construită ilegal. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Serviciile secrete se implică și în cultură
Cultura intră în epoca serviciilor. Ministrul Culturii András István Demeter și directorul STS (Serviciul de Telecomunicații Speciale), general inginer Ionel-Sorin Bălan, au semnat un acord de colaborare cu efecte controversate. Acesta ar putea da mână liberă supravegherii fără restricții legale din toate domeniile și activitățile legate de cultură. Teoretic, acordul este menit să întărească și să modernizeze infrastructura de comunicații în domeniul cultural, anunță Ministerul Culturii într-o postare publicată pe pagina sa oficială de Facebook. Practic însă, serviciile secrete pot interfera în voie cu toate informațiile din cultură, un domeniu sensibil și cu o importanță semnificativă în arhitectura instituțională a statului. Explicațiile aberante ale Ministerului Culturii În continuarea mesajului, instituția care manageriază soarta culturii din țara noastră se pierde într-o serie de explicații în limbaj de lemn, insistând pe „facilitarea unui acces eficient, sigur și transparent la informațiile și resursele digitale ale Ministerului Culturii”. „Acest parteneriat instituțional are ca scop principal facilitarea unui acces eficient, sigur și transparent la informațiile și resursele digitale ale Ministerului Culturii și marchează un pas esențial în dezvoltarea serviciilor sale digitale, în conformitate cu standardele actuale de comunicare și securitate. Prin semnarea acordului, STS va oferi Ministerului Culturii servicii de înaltă calitate, inclusiv administrare, mentenanță a site-urilor web, hosting, servicii de teleconferință și videoconferință, precum și acces la internet securizat”. „O infrastructură digitală sigură înseamnă un minister care funcționează eficient și un patrimoniu cultural bine administrat. Prin acest acord cu STS, punem bazele unui sistem capabil să răspundă rapid nevoilor reale ale culturii”, a declarat ministrul Culturii, András István Demeter (foto sus) în momentul oficializării acestui acord. Digitalizarea ar crește capacitatea Ministerului Culturii de a gestiona patrimoniul cultural al țării Teoretic, parteneriarul ar întări abilitatea ministerului de a gestiona patrimoniul cultural al țării, așa cum reiese din declarațiile directorului STS. „Digitalizarea consolidează capacitatea Ministerului Culturii de a gestiona patrimoniul cultural. Pentru STS, este o responsabilitate și o onoare să contribuim la îmbunătățirea activității unui domeniu esențial pentru România — cultura. Punem la dispoziție o infrastructură digitală sigură și stabilă, care sprijină administrarea patrimoniului și serviciile ministerului”, a declarat la rândul său generalul inginer Ionel-Sorin Bălan, directorul STS. Prin această colaborare, Ministerul Culturii și Serviciul de Telecomunicații Speciale își asumă angajamentul pentru o administrație modernă, sigură și adaptată cerințelor erei digitale, se arată în finalul mesajului transmis de instituție. RECOMANDĂRILE AUTORULUI: CORUPȚIA – Marea vulnerabilitate a statului. Nicușor Dan a prezentat Strategia de Apărare a Țării. Ce rol va juca SRI în combaterea corupției Guvernul pune LACĂTUL pe cultură. „Băgați cultura în dubă” a devenit realitate sub mandatul lui Bolojan. Sute de spectacole anulate, muzee închise, instituții de cultură pe avarie
Directoarea Louvre, criticată din toate părțile / Ce a descoperit Curtea de Conturi
Au trecut trei săptămâni de la spectaculosul furt al bijuteriilor de la Louvre, iar Curtea franceză de Conturi a emis un raport în care critică instituția pentru că au ignorat constant protecția în favoarea achiziționării de noi opere de artă și a organizării de expoziții. Pierre Moscovici, președintele Curții, a declarat: „Să nu se înșele nimeni: furtul bijuteriilor coroanei este un semnal de alarmă răsunător”. Era duminică, 19 octombrie. Hoții au pătruns cu ajutorul unui lift exterior la primul etaj al muzeului și au tăiat, cu ajutorul unui polizor vitrinele din care au furat bijuteiri estimate la 88 de milioane de euro, care au aparținut cândva reginelor și împărăteselor secoululi al XIX-lea. Ce spune raportul Curții de Conturi Raportul își bazează concluziile pe anii 2018 – 2024: instituția de artă „a favorizat operațiuni vizibile și atractive, în detrimentul întreținerii și renovării instalațiilor tehnice, în special în domeniile siguranței și securității”. În perioada studiată, s-a constatat că muzeul a cheltuit 105,4 milioane de euro pentru achiziționarea de noi opere de artă și 63,5 milioane de euro pentru spații expoziționale. Dar, în același timp, a cheltuit doar 26,7 milioane de euro pentru lucrări de întreținere și 59,5 milioane de euro pentru restaurarea clădirii palatului. O „subestimare grosolană” a pericolului Constatările Curții se suprapun, de altfel, pe criticile ministrei Culturii, Rachida Dati, care a declarat că managerii au „subestimat grosolan” pericolele unei intruziuni în muzeu. Unul dintre cei mai notorii experți în artă ai Franței, Didier Rykner, a acuzat și el muzeul că preferă să-și cheltuiască resursele „abundente” pe inițiative atrăgătoare, în loc să protejeze ceea ce are deja. Cel mai elocvent și recent exemplu este lansarea, cu multă pompă, la începutul acestui an, al proiectului Noua Renaștere a muzeului Louvre, de către Emmanuel Macron și directoarea Laurence des Cars. Planul includea o nouă intrare la capătul estic al Louvre și excavarea de noi spații expoziționale, inclusiv o galerie separată pentru Mona Lisa. Potrivit Curții de Conturi, proiectul a fost „întreprins fără studii adecvate – fie de fezabilitate tehnică, și arhitecturală, fie de evaluări financiare”. Costul preconizat a crescut deja la 1,15 miliarde de euro, a precizat compania, comparativ cu cele 700 de milioane de euro anunțate în ianuarie. Ce spune managementul muezului De cealaltă parte, conducerea muzeului a declarat că a acceptat majoritatea recomandărilor Curții, dar consideră că aceasta nu a înțeles pe deplin tot ce a făcut aceasta – în special în domeniul securității. „Când vine vorba de cel mai mare și mai vizitat muzeu din lume, singura judecată echilibrată este una care privește pe termen lung”, se arată în comunicat. Antrenament cu mici infracțiuni Între timp, unul dintre suspecții reținuți în acest caz, Abdoulaye N., (39 de ani) a fost multă vreme un erou al comunității sale din cartierul Aubervilliers din nordul Parisului, cu o extraordinară notorietate pentru actele sale „de curaj” de pe motocicletă, toate ilegale. Omul, cunoscut sub porecla „Doudou Cross Bitume”, posta regulat videoclipuri cu el în timp ce exersa pe o motocicletă de motocross, cum ar afi wheeling-uri la obiective turistice pariziene precum Trocadero. În alte postări se filma pe sine făcând culturism. A avut mai multe infracțiuni rutiere și alte tipuri de infracțiuni, dar niciuna pentru crimă organizată. Abdoulaye N. A fost anteriro gardian la Centrul Pompidou din Paris, un centru de artă care găzduiește cel mai mare muzeu de artă modernă din Europa. Este posibil ca Abdoulaye și alți suspecți în dosar să nu fie creierul operațiunii Louvre, ci să fie plătiți de o terță parte, consideră anchetatorii.
Guvernul pune lacătul pe cultură. „Băgați cultura în dubă” a devenit realitate sub mandatul lui Bolojan. Sute de spectacole anulate, muzee închise, instituții de cultură pe avarie
„Băgați cultura la dubă” nu pare să mai fie doar un simplu slogan. Dimpotrivă, în România zilelor noastre, „rolurile” austerității – jucate magistral de Guvernul Bolojan, pe marea scenă numită România – trimite cultura direct în spatele cortinei. Acolo unde OUG 52 ar putea transforma nu doar „rolurile” mari în „roluri” mici, ci și destinele artiștilor. Discuțiile despre OUG 52 au stârnit ecouri ample în zona culturală din România. Mai mulți directori și manageri de instituții culturale au explicat pentru Gândul de ce această Ordonanță de urgență, păstrată în forma actuală, ar distruge cultura românească. Efectul OUG 52 asupra instituțiilor de cultură Noile reglementări interzic, până la finalul anului, încheierea de angajamente legale pentru mai multe articole bugetare esențiale, printre care și categoria „Alte cheltuieli cu bunuri și servicii” – sursa principală de finanțare pentru activitățile artistice. Sute de spectacole și evenimente anulate, muzee închise, instituții de cultură pe avarie Artiștii independenți rămân fără finanțare Concedii fără plată, “în perioade cu interes scăzut” Concedieri de personal și lipsa atragerii colaboratorilor externi OUG-ul poate provoca un deficit bugetar pentru instituții de cultură, provocând pierderi și nu beneficii Lipsa unui studiu de impact la nivelul acestor instituții, pentru a vedea concret ce se câștigă și ce se pierde Imposibilitatea achiziționării obiectelor de inventar necesare unei premiere de teatru. Blocajul OUG 52 asupra instituțiilor de cultură / Sursă foto: Dâmboviteanul.com Ce nu înțelege premierul Ilie Bolojan din cultură și ce-i transmit directorii și managerii unor instituții de cultură „Teatrul nu se cuantifică în număr de șuruburi” „Nu poți să pui cultura în pauză” „Nu putem vorbi despre economie, este o decapitare” „Impactul este foarte mare, pentru noi poate fi catastrofic” „Pentru următoarele două luni, actorii independenți ar rămâne fără nicio sursă de venit” „Ar trebui să anulăm pur și simplu undeva în jur de 22 de spectacole” „În condițiile în care vine un OUG de genul acesta, totul se blochează” „Teatrul devine o clădire goală, care nu mai are sens, nu mai produce nimic” „Vorbim despre destinele unor instituții, a unor oameni, a unor programe” „Noi oferim experiențe, un aspect foarte greu de explicat unor oameni care se gândesc numai la cifre” „Ei ne propun să tăiem de acolo de unde nu s-a dat nimic” „În pandemie s-au deschis păcănelele și s-au ținut teatrele închise” „Nimeni nu va mai vrea să facă această magie, adică să scoată iepuri dintr-un joben” Teatrul Național de Operetă ar putea anula 22 de spectacole Alexandru Pătrașcu, directorul adjunct al Teatrului Național de Operetă și Musical ”Ion Dacian” a explicat pentru GÂNDUL repercusiunile Ordonanței de Urgență 52 asupra instituțiilor culturale publice, menționând că dependența instituțiilor culturale de finanțarea publică este una foarte mare. „În opinia mea, cultura nu este subfinanțată în România. Este, cumva, chiar generos finanțată. Numai că felul în care este organizată cheltuiala banilor publici pentru cultură, este greșit. Și din acest motiv apare la fiecare moment de criză nevoia asta imperioasă de a se face o reformă, dar o reformă care este imposibil de făcut în condiții de majorități politice instabile, coaliții fragile și așa mai departe, pentru că nu pot fi susținute reforme. Adică, gândiți-vă că dependența instituțiilor culturale de finanțarea publică este foarte, foarte mare, respectiv, la majoritatea instituțiilor de spectacole este de peste 90%, ceea ce arată clar o problemă de sistem. Instituțiile de spectacole din vestul Uniunii Europene au această pondere a finanțării publice mult mai mică. De exemplu, în teatrele de operă, veniturile proprii contează între 12 și 45 % din buget. Deci, finanțarea publică este între 55 și 88%, iar la nivelul teatrelor dramatice, veniturile proprii ajung să fie mai mari decât subvențiile pe care le primesc. Revenind la problema strict legată de OUG 52, probabil că va provoca efecte negative în toate instituțiile de spectacole. Însă nu am date concrete despre bugetul lor și despre felul în care ei își organizează, să spunem, cheltuielile, ca să pot să măsor acest impact. Pot să spun doar despre Teatrul de Operetă”, a explicat directorul adjunct al Teatrului Național de Operetă ”Ion Dacian.” Alexandru Pătrașcu, directorul adjunct al Teatrului Național de Operetă ”Ion Dacian” – Sursă foto: Linkedin „Impactul e foarte mare, poate fi catastrofic pur și simplu” Alexandru Pătrașcu a evidențiat și faptul că OUG 52 va schimba, atât soarta oamenilor, cât și pe cea a colaboratorilor de la Teatrul de Operetă, menționând că, în aceste condiții, 22 de spectacole ar trebui pur și simplu anulate. „La Teatrul de Operetă, majoritatea dansatorilor, de exemplu, sunt colaboratori. Drept urmare, dacă acest OUG rămâne așa cum e acum, practic acești colaboratori vor trebui lăsați să plece. Nu există operetă și nu există musical fără numere coregrafice foarte consistente și asta impactează profund. Practic, dintr-o privire pe programul de pe lunile noiembrie și decembrie, ar trebui să anulăm pur și simplu undeva în jur de 22 de spectacole. În condițiile în care în noiembrie și decembrie noi avem în total programate 28 de spectacole. Și imaginați-vă că vorbim aici despre un dublu impact. Odată că stagiunea este pusă în vânzare încă din vară și normal că s-au vândut bilete pentru toate aceste spectacole, iar acești bani ar trebui returnați spectatorilor. Chiar dacă, să zicem că am găsit cu ce să le înlocuim, astfel încât să le facem doar cu resurse proprii, nu știu dacă am reuși să vindem în două luni mai mult decât am vândut în cinci luni de vară și în septembrie și octombrie până acum. Deci și în condițiile în care, mă rog, spectacolele cu care am putea înlocui cele anulate n-au cum să fie mai bune decât cele pe care le anulăm. Deci impactul e foarte mare. Pentru noi propriu-zis poate fi catastrofic pur și simplu.” „Mă întreb dacă s-a făcut un studiu la nivelul acestor instituții, ce se câștigă, ce se pierde” Directorul adjunct al Teatrului Național de Operetă ”Ion Dacian” a adus în discuție și repercusiunile OUG 52 asupra sectorului independent. Interlocutorul Gândul a evidențiat, în acest context nesigur – cu multe provocări în care austeritatea bugetară
Ministerul Culturii anunță reorganizarea ORDA pentru eficientizarea protecției drepturilor de autor
Ministerul Culturii a prezentat poziția oficială privind reorganizarea Oficiului Român pentru Drepturile de Autor (ORDA), subliniind că măsura va aduce mai multă coerență instituțională, reducerea costurilor administrative și o protecție mai puternică a autorilor și artiștilor. Ministerul Culturii a transmis miercuri că reorganizarea Oficiului Român pentru Drepturile de Autor (ORDA) urmărește consolidarea și modernizarea sistemului de protecție a drepturilor de autor și a drepturilor conexe. Instituția subliniază că domeniul este esențial pentru protejarea și valorificarea creației artistice și intelectuale și că noua organizare va aduce avantaje clare. Printre acestea, ministerul menționează: consolidarea autorității administrative și legislative în domeniu, creșterea coerenței instituționale prin reunirea competențelor într-o singură structură cu rol de inițiativă legislativă și coordonare strategică, reducerea cheltuielilor administrative, inclusiv a celor legate de chirii și funcții de conducere redundante, dar și întărirea capacității de control asupra organismelor de gestiune colectivă. Totodată, procedurile administrative vor fi simplificate, ceea ce ar urma să aducă beneficii directe pentru creatori, artiști și utilizatorii de opere protejate. Ministerul Culturii își reafirmă angajamentul de a sprijini autorii și artiștii și de a garanta respectarea legislației naționale și internaționale în materie de drepturi de autor. Reorganizarea presupune integrarea domeniului într-un cadru instituțional unitar, cu menținerea expertizei și a personalului de specialitate. Potrivit instituției, România are deja o experiență solidă în domeniu, Ministerul Culturii având inițiativă legislativă, fiind membru fondator al Grupului de lucru pe Probleme de Proprietate Intelectuală și semnatar al Protocolului cu Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale.
Ministerul Culturii anunță concursuri de management pentru instituțiile aflate în interimat
Ministerul Culturii a anunțat marți finalizarea evaluărilor anuale de management pentru anul 2024 și demararea concursurilor de proiecte de management pentru instituțiile din subordine. Potrivit unui comunicat al ministerului, au fost realizate evaluările de management pentru toate cele 24 de instituții subordonate Ministerului Culturii, care își desfășoară activitatea pe baza unor proiecte de management aprobate. Au fost exceptate de la această procedură următoarele instituții: Centrul Cultural Toplița și Teatrul Național de Operetă și Musical ”Ion Dacian” – contractele de management au fost încheiate la finalul anului 2024; Biblioteca Națională a României – contract de management suspendat. „În ceea ce privește obiectivul asumat cu privire la organizarea de concursuri de proiecte de management pentru toate instituțiile publice de cultură aflate în prezent în interimat până la finalul anului, primii pași ai acestui proces au fost deja făcuți în luna august, prin inițierea procedurilor de concurs pentru Opera Națională Română din Iași și pentru Muzeul Național Bran”, a transmis Ministerul Culturii.
Acces liber, egal și neîngrădit la cultură. Ministerul Culturii îi răspunde Ralucăi Turcan
Ministerul Culturii consideră că accesul liber, egal și neîngrădit la cultură este un drept fundamental, iar valorificarea patrimoniului cultural național reprezintă o prioritate strategică. „Organizarea de expoziții, atât în țară, cât și peste hotare, joacă un rol esențial în promovarea identității culturale a României, în creșterea participării publicului la viața culturală și în consolidarea relațiilor internaționale prin cooperare culturală. Expozițiile care includ bunuri culturale mobile din patrimoniul cultural național contribuie decisiv la: promovarea valorilor culturale românești în plan internațional; susținerea dialogului intercultural și a coeziunii sociale; educarea publicului și dezvoltarea unei relații durabile cu patrimoniul; conturarea imaginii României ca partener cultural activ și responsabil”, vineri, transmite Ministerul Culturii, într-un comunicat de presă. Sprijinul Ministerului Culturii în organizarea evenimentelor Ministerul Culturii arată că „apreciază și sprijină” organizarea de expoziții cu bunuri culturale mobile din patrimoniul României sau din patrimoniul altor state. „Subliniem că aceste expoziții se realizează în totdeauna cu respectarea strictă a dispozițiilor legale aplicabile, referitoare la încheierea contractelor, asigurarea financiară a bunurilor culturale, a securității, a pazei și a protecției acestora. Totodată, evoluțiile din domeniul patrimoniului impun o actualizare a cadrului legislativ. Ministerul Culturii – în acord cu abilitarea primită de la Parlamentul României prin legea publicată ieri în Monitorul Oficial – își asumă responsabilitatea de a revizui și adapta normele legale, în vederea unei mai bune protejări a patrimoniului cultural național. Astfel, ne propunem să asigurăm un echilibru durabil între protejarea patrimoniului și promovarea activă a valorilor culturale, într-un cadru legal coerent și adaptat cerințelor contemporane”, potrivit Ministerului. Ce spune fostul Ministru al Culturii Fostul ministru al Culturii, Raluca Turcan, spune că se opune unei eventuale suspendări a evenimentelor culturale în weekenduri, începând din toamnă, măsură anunțată de actualul ministru, András István Demeter, din motive financiare: „Econimiile nu pot să aibă ca rezultate eradicarea culturii”. „Am citit declarația ministrului Culturii, care spune că spectacolele de teatru, concertele și accesul la muzee ar putea fi suspendate în weekenduri, începând din toamnă, din motive financiare. Sper că e o greșeală de exprimare, nu o intenție serioasă. Dacă totuși se confirmă, mă voi opune ferm. Economiile la buget nu pot sa aiba ca rezultat eradicarea culturii”, spune, vineri, fostul ministru al Culturii, Raluca Turcan. Aceasta amintește că românii nu au nici acum un acces real și constant la cultură. Cei mai mulți dintre ei ajung la teatru, la un concert sau la muzeu rar și doar în weekend. „A tăia fix această fereastră de respiro cultural ar însemna să acceptăm, oficial, că renunțăm la educație prin cultură pentru o mare parte din populație”, mai spune Turcan. Conform Barometrului de Consum Cultural 2023, realizat de Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală, cifrele ar trebui să îngrijoreze autortățile deja. Participarea culturală este în scădere sau rămâne la cote extrem de reduse: dar 8% dintre români merg la teatru cel puțin o dată pe an, doar 6% ajung la muzeu și aproape 70% nu participă deloc la niciun tip de eveniment cultural într-un an obișnuit.