Bacalaureat 2026. Elevii susțin astăzi evaluarea competențelor la limba maternă. Cum se desfășoară probele și care sunt condițiile de promovare

Absolvenții de liceu susțin în zilele de 10 și 11 iunie proba de evaluare a competențelor lingvistice în limba maternă din cadrul examenului de Bacalaureat 2026. Potrivit calendarului stabilit de Ministerul Educației, după această etapă urmează evaluarea competențelor într-o limbă de circulație internațională și testarea competențelor digitale. Rolul acestor probe este să verifice competențele esențiale dobândite de elevi pe parcursul liceului, de la capacitatea de comunicare și exprimare până la folosirea tehnologiei și gestionarea informațiilor. Cum sunt structurate probele de competențe După proba A, dedicată evaluării competențelor de comunicare orală în limba română, candidații care au studiat într-o limbă a minorităților naționale susțin, în perioada 10-11 iunie, proba B. Aceasta se desfășoară după un model asemănător cu cel utilizat la limba română, însă conținutul este adaptat fiecărei limbi materne, precum maghiara sau germana. Elevii extrag un bilet cu anumite texte și cerințe, beneficiază de un timp de pregătire, după care susțin răspunsurile în fața comisiei de evaluare. Proba C se referă la competențele de comunicare într-o limbă de circulație internațională și include trei categorii. Candidații trebuie să demonstreze că înțeleg un mesaj audio, să rezolve cerințe pe baza unui text scris, iar apoi să susțină o probă orală, ce presupune prezentarea unui monolog, lectura unui text și participarea la un dialog cu evaluatorii. Ultima etapă este proba D, care are ca subiect competențele digitale. Examenul se desfășoară pe calculator și cuprinde în egală măsură întrebări teoretice, dar și aplicații practice. Sunt evaluate competențe precum redactarea documentelor, utilizarea foilor de calcul, navigarea pe internet și gestionarea corespondenței electronice. Candidații care dețin certificări recunoscute internațional, precum ECDL sau ICDL, pot beneficia de echivalarea acestei probe. Cine evaluează candidații Ministerul Educației precizează că fiecare candidat este evaluat de doi profesori: cadrul didactic care a predat disciplina respectivă la clasă și un alt profesor de specialitate desemnat de unitatea de învățământ. În situațiile în care nu există suficiente cadre didactice sau apar incompatibilități, comisiile pot fi completate cu profesori din alte școli. Cum sunt stabilite rezultatele La probele de comunicare orală în limba română, limba maternă și limba străină nu se acordă note și nici calificative de tip „admis” sau „respins”. Rezultatele la examene sunt desemnate prin niveluri de competență stabilite conform standardelor naționale și europene. Același sistem este aplicat și la proba de competențe digitale, unde elevii sunt încadrați într-un anumit nivel de performanță, fără a primi note. Condiții obligatorii pentru promovarea examenului Participarea la toate probele de evaluare a competențelor lingvistice și digitale este obligatorie pentru promovarea examenului de Bacalaureat 2026. Ministerul Educației precizează că elevii care refuză să răspundă sau să rezolve cerințele unei probe sunt considerați absenți la evaluarea respectivă. Pentru accesul în sălile de examen, candidații trebuie să prezinte un document de identitate valabil, fie cartea de identitate, fie pașaportul. Cei care participă la examen trebuie să țină cont de faptul că introducerea materialelor ajutătoare și a dispozitivelor electronice, inclusiv a telefoanelor mobile, este strict interzisă. Calendarul probelor de competențe 8-10 iunie 2026 – Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română (proba A) 10-11 iunie 2026 – Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă (proba B) 11-12 iunie 2026 – Evaluarea competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională (proba C) 15-17 iunie 2026 – Evaluarea competențelor digitale (proba D)
Care sunt cele mai bune universități din România în 2026. Ministerul Educației a publicat clasamentul oficial

Ministerul Educației a publicat clasamentul oficial care arată care sunt cele mai performante universități din țară. Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca își păstrează prima poziție și este urmată de Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, care a reușit să depășească Universitatea din București. Universitatea Babes Bolyai din Cluj-Napoca, DAN TAUTAN / MEDIAFAX FOTO Schimbări importante la vârful clasamentului Topul din acest an aduce o surpriză majoră în primele rânduri. Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București a urcat pe locul secund după ce a depășit instituții de prestigiu precum Universitatea din București și Politehnica București. Primele cinci locuri sunt completate de Universitatea Transilvania din Brașov. Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, Sursa foto: UMFCD Acest top nu este doar o listă de prestigiu, ci are și un rol financiar extrem de important. Ministerul Educației folosește aceste rezultate pentru a împărți 100 de milioane de lei anual către universități. Acești bani sunt destinați cercetării și ajută facultățile să cumpere echipamente noi și să susțină proiectele studenților și profesorilor. Cine sunt premianții din orașele mari Topul primelor zece universități include instituții din toate colțurile țării. Pe lângă cele din București și Cluj, regăsim în primele poziții Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și Universitatea de Vest din Timișoara. De asemenea, Universitatea Tehnică din Oradea reușește să rămână în grupul celor mai bune zece instituții din țară. Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași În ediția din acest an au reușit să intre în clasament și universități care anul trecut nu se aflau pe listă. Este vorba despre SNSPA din București, Universitatea Sapientia din Cluj-Napoca și Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia. În total, 34 de instituții au fost incluse în acest metaranking, cu două mai multe față de ediția precedentă. Cum se stabilește acest clasament Metarankingul este realizat de o echipă de experți care analizează cât de des apar universitățile românești în topurile internaționale. Experții verifică prezența acestora în clasamentele globale, unde sunt evaluate calitatea cursurilor și rezultatele cercetărilor științifice. Singurele instituții care au obținut un punctaj foarte mare, de peste 20.000 de puncte, sunt „Babeș-Bolyai”, „Carol Davila” și Universitatea din București. Lista completă a universităților incluse în clasament: Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca Universitatea de Medicină și Farmacia Carol Davila din București Universitatea din București Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București Universitatea Transilvania din Brașov Universitatea de Medicină și Farmacie Iuliu Hațieganu din Cluj-Napoca Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași Universitatea de Vest din Timișoara Academia de Studii Economice din București Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Universitatea din Oradea Universitatea de Medicină și Farmacie Grigore T Popa din Iași Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iași Universitatea Politehnica Timișoara Universitatea Dunărea de Jos din Galați Universitatea din Craiova Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca UMFST George Emil Palade din Târgu Mureș Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova Universitatea Lucian Blaga din Sibiu Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava Universitatea de Medicină și Farmacie Victor Babeș din Timișoara Universitatea Ovidius din Constanța Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București Universitatea Titu Maiorescu din București Universitatea Valahia din Târgoviște Universitatea de Științele Vieții Regele Mihai I din Timișoara Universitatea pentru Științele Vieții Ion Ionescu de la Brad din Iași Universitatea Tehnică de Construcții din București Universitatea Aurel Vlaicu din Arad Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești Școala Națională de Studii Politice și Administrative din București Universitatea Sapientia din Cluj-Napoca Universitatea 1 Decembrie 1918 din Alba Iulia AUTORUL RECOMANDĂ: S-a publicat calendarul oficial pentru Titularizare 2026. Când se depun dosarele și care este data probei scrise Câți bani primește un student român prin bursa socială în 2026 Veste bună pentru studenți. Cine primește burse sociale de 925 lei din luna mai
Nou set de programe școlare pentru elevii de liceu, aprobat de Ministerul Educației

Ministerul Educației și Cercetării a aprobat, joi, prin ordinul nr. 3.716/2026, un nou set de programe școlare pentru învățământul liceal. Setul de 320 de programe școlare vine în completarea celor 90 deja aprobate. Cele 320 de programe școlare, trimise deja pentru publicare în Monitorul Oficial, vizează următoarele categorii: A. Programe școlare pentru discipline obligatorii cu alocare orară în trunchiul comun (TC) și/sau în curriculumul de specialitate (CS) din aria curriculară matematică și științe ale naturii, respectiv aria tehnologii. Au fost aprobate 10 programe școlare pentru: Matematică (CS) pentru filiera tehnologică, toate profilurile și calificările; Matematică aplicată: în științe sociale (profil umanist); în arhitectură (profil artistic); Tehnologia informației și a comunicațiilor (TIC), trunchi comun, clasele a X-a – a XII-a, pentru toate filierele. B. Programe școlare pentru discipline obligatorii cu alocare orară în trunchiul comun (TC) și în curriculumul de specialitate (CS) – studiul unei limbi moderne în regim intensiv. În cadrul acestui grupaj au fost aprobate 3 programe școlare, pentru studiul limbilor moderne L1 și L2, în regim intensiv: limba chineză; limba engleză; limba franceză; limba italiană; limba portugheză; limba spaniolă; limba rusă; limba turcă. C. Programe școlare pentru discipline obligatorii cu alocare orară în curriculum de specialitate (CS) pentru filiera vocațională, profilul teologic, toate specializările. Au fost aprobate 170 de programe școlarepentru discipline obligatorii din curriculumul de specialitate pentru profilul teologic, pentru toate cultele recunoscute: Ortodox; Romano-Catolic (limba română și limba maghiară); Greco-Catolic; Reformat; Baptist; Penticostal; Adventist de Ziua a Șaptea; Musulman; Unitarian. Programele vizează discipline teologice, istorice, artistice, muzicale, precum și discipline aplicative și de practică de specialitate. D. Programe școlare pentru discipline obligatorii cu alocare orară în trunchiul comun (TC) și în curriculumul de specialitate (CS) pentru învățământul în limba minorităților naționale. Au fost aprobate 32 de programe școlare pentru limba și literatura maternă, precum și pentru discipline de tip gramatică aplicată, destinate învățământului liceal, pentru trunchiul comun (TC) și/sau curriculumul de specialitate (CS), după caz, în următoarele limbi: limba maghiară maternă; limba germană maternă; limba ucraineană maternă; limba slovacă maternă; limba sârbă maternă; limba croată maternă; limba cehă maternă; limba polonă maternă; limba rusă maternă; limba italiană maternă; limba turcă maternă; limba rromani maternă; limba bulgară maternă; limba neogreacă maternă. Programele vizează atât școlile și clasele cu predare în limbile minorităților naționale, cât și școlile și clasele cu predare în limba română, pentru filierele teoretică, tehnologică și vocațională. E. Programe școlare pentru discipline obligatorii cu alocare orară în curriculumul de specialitate (CS), filiera vocațională, profil artistic. În acest grupaj, au fost aprobate 105 programe școlare pentru filiera vocațională, profilul artistic, destinate curriculumului de specialitate, pentru toate specializările. De asemenea, Ministerul Educației și Cercetării menționează că vor urma alte noi etape de punere în transparență instituțională, care vor completa necesarul de programe școlare pentru învățământul liceal.
Ministerul Educației anunță că 32 de licee vor pilota planuri-cadru alternative din anul școlar 2026-2027

Ministerul Educației din România a anunțat joi, pe Facebook, că ministrul Mihai Dimian a aprobat un ordin prin care 32 de licee din România vor pilota planuri-cadru alternative începând cu anul școlar 2026-2027. Potrivit Ministerului, măsura face parte din Programul Național pentru pilotarea sistemică de planuri-cadru și vizează învățământul liceal de stat, particular și confesional. Ministerul explică faptul că planul-cadru este documentul de bază care stabilește structura procesului educațional. „Este documentul care stabilește disciplinele (materiile) care se studiază și numărul de ore alocat fiecărei discipline pe săptămână.” Noile modele propuse vin cu schimbări importante, în special în ceea ce privește flexibilitatea și rolul elevilor în alegerea materiilor. „Modelele propuse aduc mai multă flexibilitate în organizarea disciplinelor pe an de studiu, a orelor alocate acestora pe săptămână, inclusiv a orarului elevului”, a transmis ministerul. De asemenea, accentul este pus pe extinderea opțiunilor disponibile pentru elevi, prin dezvoltarea Curriculumului la Decizia Elevului din Oferta Școlii. „Se prioritizează alegerile elevilor, prin extinderea Curriculumului la Decizia Elevului din Oferta Școlii în domenii precum: comunicare în era digitală, antreprenoriat digital, robotică și imprimare 3D, bioetică, inteligență artificială sau stare de bine”, se arată în anunț. Reprezentanții ministerului anunță că implicarea școlilor în elaborarea propriilor planuri-cadru este esențială pentru adaptarea la nevoile reale ale elevilor și comunității. „Este important că școala s-a implicat în elaborarea propriului plan-cadru pentru că poate răspunde mai bine nevoilor comunității școlii”, au precizat aceștia. „Planurile-cadru alternative sunt proiectate astfel încât să se asigure șanse egale tuturor elevilor la examene și atingerea competențelor prevăzute de legislație.” „Ministerul Educației și Cercetării a decis menținerea deschisă a listei unităților de învățământ pilot. Până la data de 31 mai 2026, liceele din România care doresc intrarea în programul de pilotare își pot manifesta această intenție, cu condiția de a opta pentru unul dintre planurile-cadru deja aprobate prin acest ordin”, mai anunță Ministerul. Planurile-cadru alternative vor intra în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial.
Înscrierea în clasa pregătitoare pentru 2026-2027: Calendarul oficial a fost aprobat. Care sunt etapele pentru părinți

Ministerul Educației a stabilit joi calendarul pentru înscrierea copiilor în clasa pregătitoare în anul școlar 2026-2027. Părinții vor putea depune cererile în prima etapă între 31 martie și 6 mai, fie direct la școala aleasă, fie prin intermediul platformei online. Rezultatele acestei etape vor apărea pe data de 21 mai, când unitățile de învățământ vor publica și numărul locurilor rămase disponibile. Înainte de începerea înscrierilor, fiecare școală va anunța circumscripția și numărul de clase pregătitoare. Informațiile vor fi făcute publice pe data de 12 martie, prin canalele proprii ale unităților de învățământ. În perioada 31 martie – 6 mai, părinții vor completa cererile tip și vor valida datele introduse în aplicația informatică. Documentele pot fi depuse fizic la secretariatele școlilor sau trimise online. După încheierea depunerii cererilor, autoritățile vor analiza solicitările. Între 6 și 11 mai, elevii vor fi repartizați la școala de circumscripție. Ulterior, între 13 și 20 mai, școlile vor analiza cererile depuse pentru alte unități de învățământ, în limita locurilor disponibile. Pe 21 mai, inspectoratele școlare și unitățile de învățământ vor publica listele copiilor admiși după prima etapă. În aceeași zi, vor fi repartizați și copiii care au solicitat înscrierea la o altă școală, dar nu au obținut loc și au optat pentru revenirea la școala de circumscripție. A doua etapă de înscriere va începe pe 22 mai, când autoritățile vor anunța procedura de repartizare pentru locurile rămase libere. Părinții vor depune cereri între 25 și 29 mai la școala aflată pe prima poziție dintre opțiunile exprimate. Unitățile de învățământ vor valida cererile între 2 și 8 iunie. Între 9 și 15 iunie vor avea loc repartizările finale, iar pe 16 iunie vor fi publicate listele copiilor înscriși în clasa pregătitoare. Situațiile speciale și cererile copiilor care nu au fost înscriși până atunci vor fi rezolvate de școli și inspectoratele școlare între 1 și 4 septembrie. Ministerul Educației precizează că înscrierea este obligatorie pentru copiii care împlinesc 6 ani până la data de 31 august 2026, inclusiv. Copiii care vor împlini 6 ani între 1 septembrie și 31 decembrie 2026 pot începe școala doar dacă obțin o recomandare care confirmă nivelul de dezvoltare necesar. Dacă acești copii merg la grădiniță, documentul va fi emis de unitatea preșcolară la cererea părinților. Pentru copiii care nu au frecventat grădinița sau au revenit din străinătate, recomandarea va fi eliberată de centrele specializate de evaluare educațională. Solicitările pentru evaluare și eliberarea recomandărilor vor avea loc între 16 și 30 martie. Părinții copiilor care împlinesc 6 ani în perioada 1 septembrie – 31 decembrie și nu doresc înscrierea în clasa pregătitoare vor primi consiliere pentru înscrierea la grădiniță, în grupa mare. Forma finală a calendarului a fost stabilită după analiza propunerilor primite în consultare publică și după ședința Comisiei de Dialog Social organizată la nivelul ministerului.
Andreea Paul Vass, nume vehiculat pentru Ministerul Educației: Nu e normal să sacrifici viitorul tinerilor pentru a corecta dezechilibre bugetare

Andreea Paul Vass a susținut că este necesar ca dialogul dintre Guvern și reprezentanții educației să devină o instituție permanentă, care să nu apară doar în situațiile de criză. „Revendicările profesorilor și studenților sunt legitime și cred că ele trebuie tratate cu respect. Ce aș schimba, însă, ca dialogul permanent dintre Ministerul Educației, Guvernul României în ansamblu lui, să se permanentizeze cu ei. Și nu doar în perioade de crize sau de restricții sau dezechilibre bugetare. Pentru că nu e normal să sacrifici viitorul tinerilor pentru a corecta dezechilibre bugetare pe termen scurt. Și educația este într-o criză permanentă, cu tensiuni suprapuse, ce țin și de revendicările legitime cu privire la demnitatea meseriei de dascăl, cu privire la bursele și sprijinul studenților vulnerabili și performanți, cu privire la finanțarea cercetării competitive sau susținerea programelor cu relevanță în societate, care oferă competențe reale tinerilor generații și o rată mare de angajare când termină studiile”, a declarat Paul Vass pentru MEDIAFAX. Performanța pe trei direcții de acțiune Fostul consilier al premierului Boc a anunțat că există trei direcții pe care trebuie să se axeze îmbunătățirea sistemului educațional din România, acestea fiind combaterea abandonului școlar, creșterea calității procesului educațional și utilizarea inteligenței artificiale pentru personalizarea parcursului educațional. „Un tip de performanță este să aduci copiii la școală, care este prioritatea de grad 0 a României, ratată de trei decenii și jumătate. Și aici o coaliție puternică între societatea civilă, care poate lucra punctual, personalizat la firul ierbii, cu instituțiile deconcentrate, cu autoritățile publice, locale”, spune Paul Vass. O altă direcție este creșterea calității procesului de educație: „Un alt tip de prioritate este să aduci copiii la școală de la nota 5 la nota 8. Și asta înseamnă creșterea calității educației. Și dacă ne uităm la indicatorii de rezultat PISA, vedem că pierdem în alfabetizarea funcțională, mai ales la matematică, și stagnăm la limba română, la literație. Foarte mulți din alți indicatorii de rezultat educațional sunt problematici și stagnează pe un deceniu și jumătate. Deci trebuie să ne centrăm pe creșterea calității educației. Și pe asta nu o putem face fără să investim semnificativ în profesori” Paul Vass urmprește și introducerea inteligenței artificiale în parcursul educațional al elevilor: „Un alt tip de performanță este să reușești să duci educația spre nivelul de personalizare, raportat la talentele, interesele, abilitățile, pasiunile fiecărui elev. Și asta se poate face cu tutorat bazat pe inteligență artificială, care să sprijine profesorul la catedral. Ce vreau să spun este că viitorul educației este bazat pe AI și nu trebuie să ne fie frică de această realitate. Se vorbește foarte mult de frică în calea AI, de multe riscuri în folosirea AI-ului, dar o educație așezată nu mai poate face abstracție de dinamica aceasta tehnologică”. Critici la adresa „tăierilor oarbe” Despre măsurile de austeritate luate de guvernul Bolojan cu scopul reducerii deficitului bugetar, Paul Vass a comentat: „Sigur că sunt restricții și constrângeri bugetare reale. Și foarte probabil va fi necesară o ajustare la finanțarea universităților. Dar acestea nu ar trebui făcute sub nicio formă, printr-o tăiere oarbă liniară. Reducerea risipei nu înseamnă același lucru cu reducerea calității. Deci, țin nevoia să specific foarte clar că trebuie protejată calitatea educației cu rezultatele sale, profesia și demnitatea de dascăl, de cadru didactic universitar, de cercetător”. „Mi se pare incredibil că în România anului 2026, noi încă nu avem un tablou de bord al învățământului și cercetării românești, în care să ne fie foarte clare lucrurile cu privire la rezultate. Și îmi doresc o educație performantă”, a mai declarat Paul Vass. Întrebată despre o posibilă perturbare a anului școlar, Vass a comunicat: „Pentru mine prioritar este și de bun simț, mi se pare că anul școlar să decurgă firesc, neîntrerupt, fără sincope, fără sincope la examene, fără improvizați în repartizări, fără emoții inutile pentru copii și părinți. Și din punctul acesta de vedere toată lumea ar trebui să fie aliniată. Și sindicaliști, profesori, asociațiile de elevi, studenți, instituțiile publice și unitățile de învățământ. Deci asta e o prioritate de grad zero să asigurăm buna desfășurarea anului școlar”. Profilul viitorului ministru Întrebată despre profilul viitorului ministru al Educației, Vass a declarat că acestea trebuie să fie fizic între elevi și profesori, predictibil în decizii și ghidat de un „tablou de bord transparent”. „Noi am avut anul și ministrul. E foarte complicat să ai coerență într-un sistem așa de complex cum este sistemul de învățământ. Viitorul ministru, ca profil, îl văd prezent, îl văd predictibil și îl văd orientat pe rezultate, nu pe communicate. Și când zic prezent, îl văd prezent între elevi, între studenți, între profesori, în școală, predictibil în sensul în care nu îmi pleacă deciziile anunțate peste noapte sau care afectează anul școlar. Și de ce spun orientat pe rezultate? Pentru că educația are nevoie de performanță. Și are nevoie de performanță pe linie. De la a duce copiii la școală, calitatea educației odată ce sunt în școală, învățarea să devină mai atractivă și de impact, să aibă sens în viața ulterioară, adultă, a elevului din băncile școlii de astăzi. Și asta se face cu un tablou de bord. Și insist iarăși, cred că a doua oară zic astăzi aici, avem nevoie de un tablou de bord transparent al sistemului de învățământ și de cercetare”, a declarat pentru MEDIAFAX. Protestele din Educație Declarațiile au fost făcute în contextul protestelor sindicatelor din Educație. Protestele au fost organizate de Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ, Federaţia Sindicatelor din Educaţie Spiru Haret și Federaţia Naţională Sindicală Alma Mater, la care s-a alăturat și Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România. Printre revendicările protestatarilor, se numără: reluarea angajărilor și sprijinul pentru tinerii cercetători, eliminarea măsurilor adoptate prin Legea nr. 141/2025, majorarea bugetelor pentru educație și cercetare, recunoașterea rolului profesorilor în noua lege a salarizării, păstrarea indemnizației pentru titlul de doctor, lansarea programelor naționale de cercetare, refacerea integrală a burselor studențești, precum și deblocarea fondurilor universităților pentru proiecte europene.
Președintele Nicușor Dan pregătește numirea șefilor de servicii de informații. Când va fi gata raportul pe anularea alegerilor prezidențiale

„Luna viitoare ar urma să fie făcute numirile șefilor serviciilor de informații”, relatează surse din Administrația Prezidențială. După ce procurorii de rang înalt s-au înscris în cursa pentru șefia marilor parchete, negocierea pe numirea șefilor de informații nu mai este legată de numirile din Justiție, relatează aceleași surse. În perioada următoare, președintele Nicușor Dan va continua tatonările cu partidele, având în vedere că șefii serviciilor de informații trebuie să treacă și de un vot în Parlamentul României. Președintele Dan ar luat în calcul 3 nume pentru șefiile SRI și SIE, arată sursele. În ultima intervenție pe acest subiect, la Digi 24, Nicușor Dan a spus că dorește în fruntea serviciilor de informații oameni din afara partidelor politice: “Pentru fiecare dintre aceste servicii am avut o listă lungă, o listă scurtă şi nişte discuţii şi eu sper ca foarte curând să terminăm aceste discuţii şi eu voi propune şi Parlamentul va aproba, vom avea o discuţie înainte. Legat de numele care au apărut în spaţiul public, să ştiţi că mulţi din cei care sunt acolo sunt foarte nefericiţi că numele lor a apărut, pentru că sunt, să le spunem, prieteni de-ai lor din politică, care au făcut ca numele lor să apară şi, cumva, prin asta, şansele, cel puţin teoretice, de numire să scadă. Eu cred că cel mai bine este să fie din afara partidelor, în orice caz trebuie să fie oameni echilibraţi, pentru că sunt nişte zone sensibile, deci oameni echilibraţi, cu maturitate umană, profesională, care să fi relaţionat de-a lungul timpului cu multe medii. O să vedem ce o să iasă din discuţia asta”. Şeful statului a admis, la acea vreme, că în discuţiile purtate cu preşedinţii PSD, PNL şi USR a abordat ”parţial” şi acest subiect. Raportul pe anularea alegerilor, în aprilie. 3 propuneri pentru ministerul Educației În ceea ce privește raportul pe anularea alegerilor din 2024, acesta ar putea fi prezentat în aprilie de președintele Nicușor Dan, arată sursele din Palatul Cotroceni. Numirea unui nou ministru al Educației este și ea în discuția Palatului Cotroceni cu Palatul Victoria. Premierul Bolojan ar fi comunicat președintelui Nicușor Dan 3 nume pe care le-ar avea în vedere, numele ar fi și din partide și din afara acestora, însă în urma discuțiilor a rămas ca șeful Executivului să-i propună președintelui Dan un singur nume, ca variantă finală, au relatat sursele.
Cine sunt primii elevii care intră în vacanța de schi. Ministerul Educației a anunțat perioadele, în funcție de județ

Ministerul Educației a anunțat, miercuri, perioadele în care elevii vor intra în „vacanța de schi”, în funcție de județ, pentru că săptămâna de vacanță din luna februarie este diferită pentru elevii din țară. Perioadele sunt stabilite de Inspectoratele Școlare Județene, singura condiție fiind ca această vacanță să fie programată în perioada 9 februarie – 1 martie 2026. Astfel, elevii din Timiș, Cluj și Bistrița-Năsăud vor intra primii în vacanță și nu vor avea cursuri în perioada 9-15 februarie. Apoi, în perioada 16-22 februarie 2026 vor avea vacanța de schi elevii din București și județele: Ilfov, Bihor, Sălaj, Cluj, Timiș, Hunedoara, Caraș-Severin, Mehedinți, Gorj, Vâlcea, Olt, Argeș, Teleorman, Dâmbovița, Giurgiu, Prahova, Buzău, Călărași, Ialomița, Vrancea, Brăila și Vaslui. În perioada 23 februarie – 1 martie 2026 vor fi în vacanța de schi elevii din județele: Satu Mare, Maramureș, Arad, Alba, Sibiu, Mureș, Brașov, Covasna, Harghita, Neamț, Suceava, Bacău, Iași, Botoșani, Galați, Tulcea, Constanța și Dolj. FOTO – Caracter ilustrativ: Mediafax Foto „Pentru că se apropie săptămâna de vacanță la decizia inspectoratelor școlare județene/al municipiului București, vă reamintim că aceasta este planificată în perioada 9 februarie – 1 martie 2026”, a transmis Ministerul Educației, potrivit observatornews.ro. Autorul mai recomandă: Tot mai multe orașe din România au introdus taxe pentru turişti, din 2026. Ce sume se plătesc acum în București, Brașov sau Sibiu Imagini incredibile din Poiana Brașov. Aglomerație ca în trafic pe pârtii. Abia dacă se mai poate coborî pe schiuri. Pârtia Bradu, de începători, e aproape blocată Sezonul de schi s-a deschis în Poiana Brașov. Care sunt pârtiile pe care se poate schia Stațiunile din Bulgaria, în topul european al celor mai ieftine destinații, pentru vacanța de iarnă. România are de tarife cu peste 20% mai mari Orașul european perfect pentru schi și plimbări. Prețul zborurilor către destinație pornește de la 35 de euro Meseria „de sezon” plătită cu 3.200 de euro lunar. N-ai nevoie nevoie de facultate. Ce documente îți trebuie să te angajezi acum
Daniel David ia în calcul plecarea din fruntea Ministerului Educației în 2026

Ministrul Educației, Daniel David, a declarat că există discuții privind o posibilă plecare a sa din funcție anul viitor, subliniind că ar fi corect ca bugetul educației pentru 2026 să fie implementat de un ministru care l-a negociat. Declarația a fost făcută la TVR INFO. Întrebat dacă intenționează să rămână în Guvern până la finalul mandatului premierului Ilie Bolojan, Daniel David a explicat că venirea sa la minister a fost gândită inițial pe termen scurt, pentru a contribui la stabilizarea instituțională și a sistemului educațional. „Eu vă spun sincer, eu am venit cu un orizont de câteva luni până în luna mai când trebuia aşezată instituţia prezidenţială şi stabilizată ţara. Din mai am venit cu ideea că rămân până când începe şcoala, pentru a ajuta trecerea ţării prin evaluările internaţionale că arăta foarte rău ca un ministru al celui mai mare sistem bugetar să plece şi nu ştiam cum o să înceapă şcoala după măsurile fiscal-bugetare. După aceea ideea era că rămân până când Comisia Europeană face evaluarea globală şi o să ne spună că lucrurile sunt ok, fondurile europene nu sunt blocate şi ţara este stabilă. Nu vizez o carieră politică. Cred că mi-am adus contribuția și am tot amânat plecarea de foarte multe ori”, a afirmat ministrul, precizând că în această perioadă reflectează serios la viitorul său mandat. Daniel David a subliniat că nu ar fi corect să elaboreze bugetul pentru anul viitor fără a-și asuma continuarea mandatului. „Nu este corect să faci un buget pe un an și apoi să pleci”, a spus ministrul, adăugând că, deocamdată, nu poate oferi un răspuns clar privind plecarea sa, dar confirmă că este un subiect asupra căruia meditează în aceste zile.
Elevii cu media 10 la Evaluarea Națională și Bacalaureat primesc bani de la Guvern

„Astăzi, 18 decembrie 2025, în ședința de guvern, s-a aprobat susținerea financiară a absolvenților care au obținut media 10 la Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a/EN VIII (sesiunea 2025), în valoare de 2.000 de lei pentru fiecare elev, și la examenul național de bacalaureat (sesiunea specială și sesiunea iunie 2025), în valoare de 5.000 de lei pentru fiecare elev”, a transmis Ministerul Educației și Cercetării într-un comunicat de presă. Ministerul Educației a precizat că 42 de absolvenți de liceu au obținut media 10 la bacalaureat, dintre care 32 în sesiunea iunie 2025, unul în sesiunea specială și nouă la bacalaureatul german, sesiunea iunie 2025. Totodată, 85 de absolvenți de clasa a VIII-a au au obținut media 10 la evaluarea națională. Daniel David: domeniul educației-cercetării a trecut de furtuna fiscal-bugetară Ministrul Educației, Daniel David, a declarat că măsura vine în contextul constrângerilor fiscal-bugetare, dar reflectă angajamentul Guvernului față de susținerea performanței în educație. „Mă bucur că, deși țara este încă sub efectul măsurilor fiscal-bugetare, am găsit deschidere din partea Guvernului pentru această susținere a tinerilor de excepție. Așa cum am mai declarat, domeniul educației-cercetării a trecut de furtuna fiscal-bugetară, iar acum, odată ce am implementat atât reforme necesare – care, prin schimbări paradigmatice, ne pun pe o traiectorie de modernizare decisivă -, cât și măsuri fiscal-bugetare – care ne-au salvat salariile și bursele în 2025 -, este timpul pentru stabilizare și creștere. Acest demers, după Gala Olimpicilor Internaționali – în care am premiat olimpicii români laureați în competițiile internaționale pe discipline – și completarea fondului de burse pentru studenți prin fonduri europene, arată că, treptat, intrăm în această fază”, a afirmat ministrul Daniel David.