Un elev din Iași, cel mai bun la Balcaniada de Informatică. Andrei Nemțișor a luat aurul absolut și a ajuns la șase medalii internaționale
Andrei Nemțișor, elev în clasa a IX-a la Colegiul Național ”Costache Negruzzi” din Iași, a obținut medalia de aur absolut și cel mai mare punctaj al competiției la Olimpiada Balcanică de Informatică pentru Juniori (JBOI) 2026, desfășurată la Sarajevo, în Bosnia și Herțegovina. Este cea de-a șasea medalie obținută de elevul ieșean la olimpiade internaționale și a patra medalie de aur din palmaresul său. Competiția s-a desfășurat în perioada 22-28 septembrie și a reunit 55 de concurenți din 13 țări. România a încheiat competiția pe primul loc în clasamentul pe națiuni, după ce elevii români au obținut trei medalii de aur și una de bronz. Andrei Nemțișor: ”Am reușit să obțin cel mai bun rezultat din competiție” Elevul ieșean spune că cele două zile de concurs au fost dificile, iar problemele propuse concurenților au avut un grad ridicat de complexitate. ”Au fost două zile provocatoare de competiție, iar problemele au fost de dificultate ridicată. România a reușit să obțină primul loc în clasamentul pe națiuni cu trei medalii de aur și una de bronz. Am reușit să obțin cel mai bun rezultat din competiție și astfel să iau aur absolut”, a declarat Andrei Nemțișor pentru Ziarul de Iași. Pentru tânărul olimpic, competiția de la Sarajevo marchează și finalul etapei dedicate concursurilor internaționale de juniori. ”Închei astfel un parcurs care s-a dovedit foarte bun, cel al competițiilor în care am participat în calitate de junior. Aștept cu nerăbdare noi provocări în cadrul competițiilor de seniori. Le mulțumesc profesorilor Colegiului Național Costache Negruzzi pentru susținere și tuturor celor care mi-au fost alături!”, a mai spus elevul. În anul școlar 2025-2026, Andrei a mai obținut medalie de aur la International Advanced Tournament in Informatics, în Bulgaria, și la Info(1) Cup 2026, concurs internațional organizat în Prahova. România, locul I la Balcaniada de Informatică pentru Juniori România a avut o prestație foarte bună la ediția din 2026 a Olimpiadei Balcanice de Informatică pentru Juniori, încheind concursul pe primul loc în clasamentul pe națiuni. Pe lângă aurul absolut obținut de Andrei Nemțișor, medalii de aur au mai câștigat Traian Danciu, elev la Liceul Teoretic Internațional de Informatică din București, și Vlad Bondoc, de la aceeași unitate de învățământ. Vlad Ioan Muntoiu, elev la Colegiul Național de Informatică ”Constantin Diaconovici Loga” din Timișoara, a completat palmaresul României cu o medalie de bronz. Echipa României a fost coordonată de profesorul Eugen Nodea, de la Centrul Județean de Excelență Gorj, în calitate de team leader, și de Ioan-Cristian Pop, student la Universitatea Politehnica București, în calitate de deputy leader.
Începe școala. Structura anului școlar 2026-2027. O nouă programă pentru elevii de liceu
Cursurile din anul școlar 2026-2027 încep luni, 7 septembrie 2026, și se vor încheia vineri, 18 iunie 2027. Și anul acesta, cursurile sunt împărțite în cinci module, între care sunt programate perioade de vacanță. Elevii din clasele a XII-a zi, a XIII-a seral și frecvență redusă vor încheia cursurile mai devreme, pe 4 iunie 2027. Pentru elevii claselor a VIII-a, ultima zi de școală va fi 11 iunie 2027. Programele naționale ”Școala altfel” și ”Săptămâna verde” se vor desfășura în perioada 7 septembrie 2026 – 23 aprilie 2027, în intervale stabilite de fiecare unitate de învățământ. Structura pe module și vacanțe Calendarul complet este următorul: Modulul 1: 7 septembrie – 23 octombrie 2026 Vacanța de toamnă: 24 octombrie – 1 noiembrie 2026 Modulul 2: 2 noiembrie – 22 decembrie 2026 Vacanța de iarnă: 23 decembrie 2026 – 10 ianuarie 2027 Modulul 3: 11 ianuarie – 12, 19 sau 26 februarie 2027, în funcție de săptămâna de vacanță stabilită în fiecare județ Vacanța de schi/mobilă: o săptămână în intervalul 15 februarie – 7 martie 2027 Modulul 4: începând cu 22 februarie, 1 martie sau 8 martie, după caz, până pe 23 aprilie 2027 Vacanța de primăvară: 24 aprilie – 4 mai 2027 Modulul 5: 5 mai – 18 iunie 2027 Vacanța de vară: 19 iunie – 5 septembrie 2027. Vacanțele elevilor în anul școlar 2026-2027 Elevii vor avea cinci perioade de vacanță pe parcursul anului școlar. Cea mai mare diferență față de celelalte vacanțe este înregistrată în luna februarie, când fiecare județ își stabilește perioada liberă. Vacanța de toamnă – 24 octombrie – 1 noiembrie 2026 Prima vacanță a anului școlar vine după aproximativ șapte săptămâni de cursuri. Elevii se întorc în bănci luni, 2 noiembrie 2026. Vacanța de iarnă – 23 decembrie 2026 – 10 ianuarie 2027 Elevii intră în vacanță miercuri, 23 decembrie, iar cursurile se reiau luni, 11 ianuarie 2027. Vacanța de schi Vacanța din februarie este stabilită diferit de la un județ la altul. Inspectoratele școlare pot alege una dintre următoarele perioade: 15 – 21 februarie 2027 22 – 28 februarie 2027 1 – 7 martie 2027 Perioada este stabilită la nivel județean, după consultarea profesorilor, părinților și elevilor. În funcție de săptămâna aleasă, se modifică și datele de început ale modulelor 3 și 4. Vacanța de primăvară – 24 aprilie – 4 mai 2027 Vacanța de primăvară se încheie marți, 4 mai, iar elevii revin la cursuri miercuri, 5 mai 2027, când începe ultimul modul de învățare. Vacanța de vară Pentru majoritatea elevilor, vacanța de vară începe sâmbătă, 19 iunie 2027, după ultima zi de cursuri, programată vineri, 18 iunie. Programul ”Școala Altfel” și ”Săptămâna Verde” Programele ”Școala Altfel” și ”Săptămâna Verde” sunt prevăzute în structura anului școlar și trebuie organizate în perioada 7 septembrie 2026 – 23 aprilie 2027. Școlile au libertatea de a stabili perioada în care organizează cele două programe, cu respectarea intervalului 7 septembrie 2026 – 23 aprilie 2027. Fiecare dintre programe trebuie să se desfășoare timp de cinci zile consecutive de cursuri. Cele două săptămâni nu pot fi organizate simultan. Astfel, ”Școala Altfel” și ”Săptămâna Verde” vor fi planificate în două perioade diferite din timpul cursurilor. Una dintre principalele schimbări din acest nou an școlar va fi pentru elevii care intră în clasa a IX-a. Ei sunt primii care vor învăța după noile programe școlare pentru liceu, modificate după aproape 20 de ani. Noile programe sunt introduse treptat. În anul școlar 2026-2027, ele se aplică doar elevilor care intră în clasa a IX-a, în timp ce elevii din clasele a X-a, a XI-a și a XII-a continuă deocamdată după programele anterioare.
Ministrul Educației: Nu voi propune Guvernului reducerea sprijinului anual acordat elevilor prin bursele sociale
„Nu voi propune Guvernului reducerea sprijinului anual acordat elevilor prin bursele sociale. Dimpotrivă, prin creșterea cu aproximativ 7% a pragului de venit pentru eligibilitate, estimăm o creștere a numărului elevilor care vor putea beneficia de bursă socială”, a transmis Dimian, pe Facebook. Ministrul interimar precizează că proiectul pus în consultare publică a vizat atât perioada de acordare a burselor sociale, cât și cuantumul minim lunar al acestora. „Prin urmare, o variantă cu un cuantum lunar mai mare, acordat pe durata activităților didactice, poate fi analizată în raport cu varianta distribuirii sprijinului pe întregul an, fără ca aceasta să presupună automat diminuarea sprijinului anual acordat elevului”, a explicat Dimian. Ministrul interimar susține că bursa socială are, potrivit legislației, rolul de a susține participarea elevilor la activitățile didactice și de a preveni abandonul școlar. Din acest motiv, acordarea bursei în perioada activităților școlare ar putea fi corelată mai direct cu scopul educațional al măsurii. Dimian a precizat că există state europene care nu acordă burse sociale pe perioada vacanțelor școlare, chiar dacă alocă mai multe resurse pentru finanțarea educației decât România. Dimian: „Sărăcia nu intră în vacanță”, un argument legitim Ministrul consideră însă „legitim” și argumentul potrivit căruia „sărăcia nu intră în vacanță” și subliniază că sprijinirea persoanelor afectate de sărăcie trebuie să rămână o preocupare permanentă a statului. În acest context, Dimian face trimitere la venitul minim de incluziune, mecanismul de protecție socială prevăzut de lege pentru prevenirea și combaterea sărăciei și a riscului de excluziune socială. În cadrul acestuia este inclus și ajutorul pentru familia cu copii, destinat familiilor cu venituri reduse care au în întreținere copii cu vârsta de până la 18 ani. „Pentru elevii din medii dezavantajate socioeconomic, venitul minim de incluziune are ca principal obiectiv protecția socială. Bursa socială este un mecanism suplimentar de suport pentru acești copii și are ca obiectiv susținerea participării lor la activitățile didactice”, a afirmat Dimian. Propunerea susținută în Guvern Perioada de consultare publică pentru proiect s-a încheiat joi. Ministrul interimar spune că va ține cont de observațiile și propunerile primite înainte de a formula varianta pe care o va înainta mai departe. „Mai mulți copii eligibili, fără diminuarea sprijinului anual acordat fiecăruia — acesta este principiul de la care voi porni în propunerea pe care o voi trimite către Comisia de Dialog Social și o voi susține în Guvern”, a conchis ministrul interimar..
Florin Manole (PSD): Dimian blochează legea salarizării
Deputatul PSD Florin Manole, ministru al Muncii în Guvernul Bolojan până la data de 25 aprilie 2026, afirmă pentru Gândul că liderii PNL sunt de acord cu proiectul legii salarizării, însă că acesta este criticat de minstrul interimar al Educației, Mihai Dimian, independentul susținut de PNL pentru preluarea conducerii Ministerului la începutul lunii martie, după demisia lui Daniel David. Referitor la modificările aduse în conținutul legii, Manole spune că au fost luate măsuri pentru „mici tăieri” la nivelul personalului medical. Tot astăzi, 26 august 2026, cele mai importante sindicate din învățământ au criticat forma actuală a proiectului de lege, pe motiv că prevederile referitoare la angajații din sistemul educațional dau dovadă de „desconsiderație”. „Considerăm profund problematic faptul că un Guvern demis, lipsit de legitimitatea politică deplină pentru asumarea unor decizii cu efecte majore pe termen lung, continuă să promoveze şi să negocieze o reformă structurală a salarizării”, au transmis reprezentanții sindicatelor din educație. Legea salarizării, în aer. Liderii coaliției nu au fost de acord cu niciuna dintre formele proiectului / Grindeanu: „Sunt termeni imposibil de îndeplinit” La începutul săptămânii, liderul social-democraților, Sorin Grindeanu, a confirmat că este „aproape imposibil” ca legea să mai fie adoptată până la termenul inițial fixat pe 31 august, pentru că întâlnirile cu președintele Nicușor Dan de la Palatul Cotroceni nu au dus către nicio concluzie. „Încă nu este un punct de vedere comun între ministere. Întâlnirea tehnică de la Cotroceni nu s-a încheiat cu o concluzie, nu pot să vă spun că avem o formă a acestei legi. România are nevoie de o lege a salarizării, care să fie dezbătută, discutată, care să așeze pe bază de echitate totul. Marea problemă a ținut de acest lucru. Mi se pare foarte greu, spre imposibil, ca acum să venim cu o formă a legii care să ducă la aprobarea legii. Sunt termeni imposibil de îndeplinit. Nu avem nici o formă a acestei legi”, a declarat Sorin Grindeanu.
Bacalaureatul, schimbat din 2030. Examen diferențiat în funcție de profil și specializare, anunțat de Ministerul Educației
Ministrul interimar al Educației, Mihai Dimian, a anunțat marți că a semnat Ordinul de Ministru care stabilește probele și disciplinele pentru examenul național de Bacalaureat din 2030. Noile reguli se vor aplica elevilor care încep clasa a IX-a în anul 2026 și introduc un model de Bacalaureat diferențiat, adaptat în funcție de profil, specializare și alegerea fiecărui elev. Potrivit ministrului, documentul a fost transmis pentru publicare în Monitorul Oficial. „Ordinul de Ministru privind aprobarea probelor şi a disciplinelor examenului naţional de bacalaureat 2030, pentru elevii care încep în anul 2026 clasa a IX-a, a fost trimis pentru publicare în Monitorul Oficial. Ordinul aprobă lista probelor şi a disciplinelor examenului naţional de bacalaureat începând cu anul 2030, în conformitate cu prevederile Legii învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, pentru prima generaţie de absolvenţi care va finaliza studiile liceale în baza noilor planuri-cadru şi a programelor şcolare aprobate începând cu anul şcolar 2026–2027”, a scris Mihai Dimian pe Facebook. El a declarat că schimbarea privind Bacalaureatul era necesară pentru a corela mai bine examenul cu noile programe școlare și cu parcursul educațional al elevilor. Anexa ordinului detaliază toate probele și disciplinele pentru Bacalaureatul 2030, aplicabile tuturor filierelor și specializărilor. Sunt incluse probe de competențe lingvistice și digitale, probe scrise comune și diferențiate, dar și discipline la alegere pentru evaluarea competențelor de bază. Probele examenului de bacalaureat 2030 și disciplinele prevăzute, conform Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023: probă de evaluare a competențelor de comunicare în limba română (proba A01, toate profilurile, toate specializările) – proba există și în prezent; probă de evaluare a competențelor de comunicare în limba maternă (proba A02, minorități) – proba există și în prezent; probă de evaluare a competențelor lingvistice la două limbi moderne (proba B) – în prezent se evaluează competențele la o singură limbă modernă; proba de evaluare a competențelor digitale (proba C) – proba există și în prezent Pentru probele scrise, sistemul este adaptat pe filiere și specializări. De exemplu, la profilul teoretic, elevii vor avea discipline precum matematică, istorie sau științe, în funcție de specializare, iar la alte filiere vor exista probe specifice domeniului de studiu. O altă noutate este introducerea unei probe suplimentare de competențe de bază, care va permite elevilor să aleagă o disciplină complementară profilului lor. Ministrul mai precizează că unele probe, precum competențele lingvistice, digitale și cea de competențe de bază, vor fi susținute pe parcursul anului școlar, conform legii educației. „Având în vedere reglementările legale, precizez că orice modificare a probelor / disciplinelor examenului naţional de bacalaureat 2030 implică modificarea, în prealabil, a Legii învăţământului preuniversitar nr. 198, aprobată de Parlamentul României în anul 2023”, a mai transmis ministrul.
Bacalaureat 2026. Elevii susțin astăzi evaluarea competențelor la limba maternă. Cum se desfășoară probele și care sunt condițiile de promovare
Absolvenții de liceu susțin în zilele de 10 și 11 iunie proba de evaluare a competențelor lingvistice în limba maternă din cadrul examenului de Bacalaureat 2026. Potrivit calendarului stabilit de Ministerul Educației, după această etapă urmează evaluarea competențelor într-o limbă de circulație internațională și testarea competențelor digitale. Rolul acestor probe este să verifice competențele esențiale dobândite de elevi pe parcursul liceului, de la capacitatea de comunicare și exprimare până la folosirea tehnologiei și gestionarea informațiilor. Cum sunt structurate probele de competențe După proba A, dedicată evaluării competențelor de comunicare orală în limba română, candidații care au studiat într-o limbă a minorităților naționale susțin, în perioada 10-11 iunie, proba B. Aceasta se desfășoară după un model asemănător cu cel utilizat la limba română, însă conținutul este adaptat fiecărei limbi materne, precum maghiara sau germana. Elevii extrag un bilet cu anumite texte și cerințe, beneficiază de un timp de pregătire, după care susțin răspunsurile în fața comisiei de evaluare. Proba C se referă la competențele de comunicare într-o limbă de circulație internațională și include trei categorii. Candidații trebuie să demonstreze că înțeleg un mesaj audio, să rezolve cerințe pe baza unui text scris, iar apoi să susțină o probă orală, ce presupune prezentarea unui monolog, lectura unui text și participarea la un dialog cu evaluatorii. Ultima etapă este proba D, care are ca subiect competențele digitale. Examenul se desfășoară pe calculator și cuprinde în egală măsură întrebări teoretice, dar și aplicații practice. Sunt evaluate competențe precum redactarea documentelor, utilizarea foilor de calcul, navigarea pe internet și gestionarea corespondenței electronice. Candidații care dețin certificări recunoscute internațional, precum ECDL sau ICDL, pot beneficia de echivalarea acestei probe. Cine evaluează candidații Ministerul Educației precizează că fiecare candidat este evaluat de doi profesori: cadrul didactic care a predat disciplina respectivă la clasă și un alt profesor de specialitate desemnat de unitatea de învățământ. În situațiile în care nu există suficiente cadre didactice sau apar incompatibilități, comisiile pot fi completate cu profesori din alte școli. Cum sunt stabilite rezultatele La probele de comunicare orală în limba română, limba maternă și limba străină nu se acordă note și nici calificative de tip „admis” sau „respins”. Rezultatele la examene sunt desemnate prin niveluri de competență stabilite conform standardelor naționale și europene. Același sistem este aplicat și la proba de competențe digitale, unde elevii sunt încadrați într-un anumit nivel de performanță, fără a primi note. Condiții obligatorii pentru promovarea examenului Participarea la toate probele de evaluare a competențelor lingvistice și digitale este obligatorie pentru promovarea examenului de Bacalaureat 2026. Ministerul Educației precizează că elevii care refuză să răspundă sau să rezolve cerințele unei probe sunt considerați absenți la evaluarea respectivă. Pentru accesul în sălile de examen, candidații trebuie să prezinte un document de identitate valabil, fie cartea de identitate, fie pașaportul. Cei care participă la examen trebuie să țină cont de faptul că introducerea materialelor ajutătoare și a dispozitivelor electronice, inclusiv a telefoanelor mobile, este strict interzisă. Calendarul probelor de competențe 8-10 iunie 2026 – Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română (proba A) 10-11 iunie 2026 – Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă (proba B) 11-12 iunie 2026 – Evaluarea competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională (proba C) 15-17 iunie 2026 – Evaluarea competențelor digitale (proba D)
Care sunt cele mai bune universități din România în 2026. Ministerul Educației a publicat clasamentul oficial
Ministerul Educației a publicat clasamentul oficial care arată care sunt cele mai performante universități din țară. Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca își păstrează prima poziție și este urmată de Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, care a reușit să depășească Universitatea din București. Universitatea Babes Bolyai din Cluj-Napoca, DAN TAUTAN / MEDIAFAX FOTO Schimbări importante la vârful clasamentului Topul din acest an aduce o surpriză majoră în primele rânduri. Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București a urcat pe locul secund după ce a depășit instituții de prestigiu precum Universitatea din București și Politehnica București. Primele cinci locuri sunt completate de Universitatea Transilvania din Brașov. Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, Sursa foto: UMFCD Acest top nu este doar o listă de prestigiu, ci are și un rol financiar extrem de important. Ministerul Educației folosește aceste rezultate pentru a împărți 100 de milioane de lei anual către universități. Acești bani sunt destinați cercetării și ajută facultățile să cumpere echipamente noi și să susțină proiectele studenților și profesorilor. Cine sunt premianții din orașele mari Topul primelor zece universități include instituții din toate colțurile țării. Pe lângă cele din București și Cluj, regăsim în primele poziții Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și Universitatea de Vest din Timișoara. De asemenea, Universitatea Tehnică din Oradea reușește să rămână în grupul celor mai bune zece instituții din țară. Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași În ediția din acest an au reușit să intre în clasament și universități care anul trecut nu se aflau pe listă. Este vorba despre SNSPA din București, Universitatea Sapientia din Cluj-Napoca și Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia. În total, 34 de instituții au fost incluse în acest metaranking, cu două mai multe față de ediția precedentă. Cum se stabilește acest clasament Metarankingul este realizat de o echipă de experți care analizează cât de des apar universitățile românești în topurile internaționale. Experții verifică prezența acestora în clasamentele globale, unde sunt evaluate calitatea cursurilor și rezultatele cercetărilor științifice. Singurele instituții care au obținut un punctaj foarte mare, de peste 20.000 de puncte, sunt „Babeș-Bolyai”, „Carol Davila” și Universitatea din București. Lista completă a universităților incluse în clasament: Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca Universitatea de Medicină și Farmacia Carol Davila din București Universitatea din București Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București Universitatea Transilvania din Brașov Universitatea de Medicină și Farmacie Iuliu Hațieganu din Cluj-Napoca Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași Universitatea de Vest din Timișoara Academia de Studii Economice din București Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Universitatea din Oradea Universitatea de Medicină și Farmacie Grigore T Popa din Iași Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iași Universitatea Politehnica Timișoara Universitatea Dunărea de Jos din Galați Universitatea din Craiova Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca UMFST George Emil Palade din Târgu Mureș Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova Universitatea Lucian Blaga din Sibiu Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava Universitatea de Medicină și Farmacie Victor Babeș din Timișoara Universitatea Ovidius din Constanța Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București Universitatea Titu Maiorescu din București Universitatea Valahia din Târgoviște Universitatea de Științele Vieții Regele Mihai I din Timișoara Universitatea pentru Științele Vieții Ion Ionescu de la Brad din Iași Universitatea Tehnică de Construcții din București Universitatea Aurel Vlaicu din Arad Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești Școala Națională de Studii Politice și Administrative din București Universitatea Sapientia din Cluj-Napoca Universitatea 1 Decembrie 1918 din Alba Iulia AUTORUL RECOMANDĂ: S-a publicat calendarul oficial pentru Titularizare 2026. Când se depun dosarele și care este data probei scrise Câți bani primește un student român prin bursa socială în 2026 Veste bună pentru studenți. Cine primește burse sociale de 925 lei din luna mai
Nou set de programe școlare pentru elevii de liceu, aprobat de Ministerul Educației
Ministerul Educației și Cercetării a aprobat, joi, prin ordinul nr. 3.716/2026, un nou set de programe școlare pentru învățământul liceal. Setul de 320 de programe școlare vine în completarea celor 90 deja aprobate. Cele 320 de programe școlare, trimise deja pentru publicare în Monitorul Oficial, vizează următoarele categorii: A. Programe școlare pentru discipline obligatorii cu alocare orară în trunchiul comun (TC) și/sau în curriculumul de specialitate (CS) din aria curriculară matematică și științe ale naturii, respectiv aria tehnologii. Au fost aprobate 10 programe școlare pentru: Matematică (CS) pentru filiera tehnologică, toate profilurile și calificările; Matematică aplicată: în științe sociale (profil umanist); în arhitectură (profil artistic); Tehnologia informației și a comunicațiilor (TIC), trunchi comun, clasele a X-a – a XII-a, pentru toate filierele. B. Programe școlare pentru discipline obligatorii cu alocare orară în trunchiul comun (TC) și în curriculumul de specialitate (CS) – studiul unei limbi moderne în regim intensiv. În cadrul acestui grupaj au fost aprobate 3 programe școlare, pentru studiul limbilor moderne L1 și L2, în regim intensiv: limba chineză; limba engleză; limba franceză; limba italiană; limba portugheză; limba spaniolă; limba rusă; limba turcă. C. Programe școlare pentru discipline obligatorii cu alocare orară în curriculum de specialitate (CS) pentru filiera vocațională, profilul teologic, toate specializările. Au fost aprobate 170 de programe școlarepentru discipline obligatorii din curriculumul de specialitate pentru profilul teologic, pentru toate cultele recunoscute: Ortodox; Romano-Catolic (limba română și limba maghiară); Greco-Catolic; Reformat; Baptist; Penticostal; Adventist de Ziua a Șaptea; Musulman; Unitarian. Programele vizează discipline teologice, istorice, artistice, muzicale, precum și discipline aplicative și de practică de specialitate. D. Programe școlare pentru discipline obligatorii cu alocare orară în trunchiul comun (TC) și în curriculumul de specialitate (CS) pentru învățământul în limba minorităților naționale. Au fost aprobate 32 de programe școlare pentru limba și literatura maternă, precum și pentru discipline de tip gramatică aplicată, destinate învățământului liceal, pentru trunchiul comun (TC) și/sau curriculumul de specialitate (CS), după caz, în următoarele limbi: limba maghiară maternă; limba germană maternă; limba ucraineană maternă; limba slovacă maternă; limba sârbă maternă; limba croată maternă; limba cehă maternă; limba polonă maternă; limba rusă maternă; limba italiană maternă; limba turcă maternă; limba rromani maternă; limba bulgară maternă; limba neogreacă maternă. Programele vizează atât școlile și clasele cu predare în limbile minorităților naționale, cât și școlile și clasele cu predare în limba română, pentru filierele teoretică, tehnologică și vocațională. E. Programe școlare pentru discipline obligatorii cu alocare orară în curriculumul de specialitate (CS), filiera vocațională, profil artistic. În acest grupaj, au fost aprobate 105 programe școlare pentru filiera vocațională, profilul artistic, destinate curriculumului de specialitate, pentru toate specializările. De asemenea, Ministerul Educației și Cercetării menționează că vor urma alte noi etape de punere în transparență instituțională, care vor completa necesarul de programe școlare pentru învățământul liceal.
Ministerul Educației anunță că 32 de licee vor pilota planuri-cadru alternative din anul școlar 2026-2027
Ministerul Educației din România a anunțat joi, pe Facebook, că ministrul Mihai Dimian a aprobat un ordin prin care 32 de licee din România vor pilota planuri-cadru alternative începând cu anul școlar 2026-2027. Potrivit Ministerului, măsura face parte din Programul Național pentru pilotarea sistemică de planuri-cadru și vizează învățământul liceal de stat, particular și confesional. Ministerul explică faptul că planul-cadru este documentul de bază care stabilește structura procesului educațional. „Este documentul care stabilește disciplinele (materiile) care se studiază și numărul de ore alocat fiecărei discipline pe săptămână.” Noile modele propuse vin cu schimbări importante, în special în ceea ce privește flexibilitatea și rolul elevilor în alegerea materiilor. „Modelele propuse aduc mai multă flexibilitate în organizarea disciplinelor pe an de studiu, a orelor alocate acestora pe săptămână, inclusiv a orarului elevului”, a transmis ministerul. De asemenea, accentul este pus pe extinderea opțiunilor disponibile pentru elevi, prin dezvoltarea Curriculumului la Decizia Elevului din Oferta Școlii. „Se prioritizează alegerile elevilor, prin extinderea Curriculumului la Decizia Elevului din Oferta Școlii în domenii precum: comunicare în era digitală, antreprenoriat digital, robotică și imprimare 3D, bioetică, inteligență artificială sau stare de bine”, se arată în anunț. Reprezentanții ministerului anunță că implicarea școlilor în elaborarea propriilor planuri-cadru este esențială pentru adaptarea la nevoile reale ale elevilor și comunității. „Este important că școala s-a implicat în elaborarea propriului plan-cadru pentru că poate răspunde mai bine nevoilor comunității școlii”, au precizat aceștia. „Planurile-cadru alternative sunt proiectate astfel încât să se asigure șanse egale tuturor elevilor la examene și atingerea competențelor prevăzute de legislație.” „Ministerul Educației și Cercetării a decis menținerea deschisă a listei unităților de învățământ pilot. Până la data de 31 mai 2026, liceele din România care doresc intrarea în programul de pilotare își pot manifesta această intenție, cu condiția de a opta pentru unul dintre planurile-cadru deja aprobate prin acest ordin”, mai anunță Ministerul. Planurile-cadru alternative vor intra în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial.
Înscrierea în clasa pregătitoare pentru 2026-2027: Calendarul oficial a fost aprobat. Care sunt etapele pentru părinți
Ministerul Educației a stabilit joi calendarul pentru înscrierea copiilor în clasa pregătitoare în anul școlar 2026-2027. Părinții vor putea depune cererile în prima etapă între 31 martie și 6 mai, fie direct la școala aleasă, fie prin intermediul platformei online. Rezultatele acestei etape vor apărea pe data de 21 mai, când unitățile de învățământ vor publica și numărul locurilor rămase disponibile. Înainte de începerea înscrierilor, fiecare școală va anunța circumscripția și numărul de clase pregătitoare. Informațiile vor fi făcute publice pe data de 12 martie, prin canalele proprii ale unităților de învățământ. În perioada 31 martie – 6 mai, părinții vor completa cererile tip și vor valida datele introduse în aplicația informatică. Documentele pot fi depuse fizic la secretariatele școlilor sau trimise online. După încheierea depunerii cererilor, autoritățile vor analiza solicitările. Între 6 și 11 mai, elevii vor fi repartizați la școala de circumscripție. Ulterior, între 13 și 20 mai, școlile vor analiza cererile depuse pentru alte unități de învățământ, în limita locurilor disponibile. Pe 21 mai, inspectoratele școlare și unitățile de învățământ vor publica listele copiilor admiși după prima etapă. În aceeași zi, vor fi repartizați și copiii care au solicitat înscrierea la o altă școală, dar nu au obținut loc și au optat pentru revenirea la școala de circumscripție. A doua etapă de înscriere va începe pe 22 mai, când autoritățile vor anunța procedura de repartizare pentru locurile rămase libere. Părinții vor depune cereri între 25 și 29 mai la școala aflată pe prima poziție dintre opțiunile exprimate. Unitățile de învățământ vor valida cererile între 2 și 8 iunie. Între 9 și 15 iunie vor avea loc repartizările finale, iar pe 16 iunie vor fi publicate listele copiilor înscriși în clasa pregătitoare. Situațiile speciale și cererile copiilor care nu au fost înscriși până atunci vor fi rezolvate de școli și inspectoratele școlare între 1 și 4 septembrie. Ministerul Educației precizează că înscrierea este obligatorie pentru copiii care împlinesc 6 ani până la data de 31 august 2026, inclusiv. Copiii care vor împlini 6 ani între 1 septembrie și 31 decembrie 2026 pot începe școala doar dacă obțin o recomandare care confirmă nivelul de dezvoltare necesar. Dacă acești copii merg la grădiniță, documentul va fi emis de unitatea preșcolară la cererea părinților. Pentru copiii care nu au frecventat grădinița sau au revenit din străinătate, recomandarea va fi eliberată de centrele specializate de evaluare educațională. Solicitările pentru evaluare și eliberarea recomandărilor vor avea loc între 16 și 30 martie. Părinții copiilor care împlinesc 6 ani în perioada 1 septembrie – 31 decembrie și nu doresc înscrierea în clasa pregătitoare vor primi consiliere pentru înscrierea la grădiniță, în grupa mare. Forma finală a calendarului a fost stabilită după analiza propunerilor primite în consultare publică și după ședința Comisiei de Dialog Social organizată la nivelul ministerului.