Etichetă: ministerul mediului

Diana Buzoianu: Urșii din localități trebuie împușcați

Ministra interimară a Mediului, Diana Buzoianu, a declarat duminică, la TVR INFO, că în cazul urșilor periculoși care ajung în intravilan, singura soluție este intervenția directă, adică împușcarea lor. Diana Buzoianu a explicat că primarii au deja posibilitatea de a interveni direct în cazul urșilor care ajung în intravilan și care reprezintă un pericol pentru comunități. Conform noii legislații, primarii au autoritatea de a interveni în cazul oricărui urs care intră în zone locuite, fără a urma etapele anterioare de intervenție.  Loading … „Legea s-a modificat deja în sensul în care ei pot interveni pentru absolut orice urs care intră în intravilan. Nu mai este nevoie să facă toată acea intervenție graduală care era o condiție în legislația anterioară. Pentru urșii care vin în intravilan nu mai putem, pentru că sunt periculoși. Noi trebuie să recunoaștem că aceia sunt urși, în general, habituați, care nu mai au frică naturală de om, care sunt periculoși pentru comunități. Vedem filmări cu urși care încearcă să deschidă ușile pe la hoteluri, oameni care se trezesc cu urșii direct în gospodăriile lor. Este clar că acolo vorbim de niște urși pentru care nu mai ai ce să faci altceva decât să ai o intervenție directă. Adică să fie împușcați”, a spus Diana Buzoianu. Buzoianu: „România nu poate susţine şi nu face faţă la o astfel de problemă” Ministra a precizat că România are între 10.000 și 12.000 de urși și a explicat că țara nu poate să facă față la o asemenea problemă decât prin vânătoare. „Asta înseamnă, ca să îşi facă toată lumea o idee, adunăm toţi urşii din toată Europa, îi mai înmulţim cu câteva cifre şi tot nu dă cât avem noi. Este clar că România nu poate susţine şi nu face faţă la o astfel de problemă. Şi asta trebuie să fie rezolvat inclusiv cu cote de intervenţie, adică cu vânătoarea care trebuie să fie făcută. (..) Vânătoarea respectivă trebuie să fie făcută pe nişte criterii ştiinţifice, de zonare. Dacă vor fi făcute fără cap, nu vor face decât să crească problema”, a mai transmis ministra Mediului. De asemenea, Diana Buzoianu a subliniat că eventualele cote de intervenție trebuie stabilite în funcție de zone și pe baza unor criterii științifice și a avertizat că fără o strategie clară situația s-ar putea agrava. „Sper ca modalitatea în care vor fi puse în aplicare aceste cote să nu ne aducă, într-un an sau doi ani, de fapt, într-o situaţie mai rea”.

Diana Buzoianu: Noi fonduri Rabla vor fi realocate

Ministrul demis al Mediului, Diana Buzoianu, a declarat vineri, la Digi24, că în programul Rabla vor fi realocate fondurile pentru care beneficiarii au rezervat inițial tichete, dar nu au finalizat toate etapele necesare. Buzoianu a mai anuțat că aproximativ 3 milioane de lei ar urma să fie realocați pentru achiziția de motociclete prin Programul Rabla, din sumele rezervate inițial acestei categorii. Buzoianu a spus că fondurile vor redeveni disponibile și pentru celelalte categorii de vehicule incluse în program, iar cifrele finale urmează să fie stabilite în aceste zile.  Loading … „Știm și de anul trecut că cererea a fost ridicată. (…) Vestea bună este că vor fi din nou disponibile fonduri pentru toate categoriile, deci și pentru mașini termice, hibride, electrice, plug-in hibrid, dar și motociclete”, a spus Buzoianu. Ea a explicat că sumele provin din fondurile rezervate de persoane care s-au înscris inițial în program, dar care ulterior nu au parcurs toate etapele necesare pentru accesarea finanțării. „Această nouă șansă vine pentru că persoanele care au rezervat inițial tichetele nu și-au finalizat toate etapele și atunci banii aceștia vor fi redistribuiți din nou, iar pentru motociclete vor fi finalizate în aceste zile calculele, ultima cifră, dar e vorba de aproximativ 3 milioane de lei”, mai spus ministrul demis. Întrebată despre solicitările venite din partea industriei pentru suplimentarea fondurilor, ea a subliniat că bugetul general al programului a fost deja stabilit la nivel guvernamental și nu poate fi majorat peste plafonul aprobat. „Îi înțeleg și este normal să își dorească mai mult, dar bugetul total a fost stabilit deja prin hotărâre de Guvern. Nu mai putem să creștem bugetul alocat inițial peste suma stabilită prin hotărâre de Guvern”, a continuat Buzoianu. Diana Buzoianu Decizia de realocare, așteptată în această perioadă Ea a mai spus că decizia privind realocarea fondurilor ar trebui să vină în această săptămână și că beneficiarii vor fi anunțați înainte ca programul să fie relansat. „Oricum o să anunț în public. Va fi și un termen în care oamenii să poată să afle informația. De-abia după aceea lansăm din nou programul. Deci toți beneficiarii vor putea să afle public anterior lansării efective a programului”, a adăugat ea. În ceea ce privește propunerea ca pentru motociclete să fie transferați bani rămași necheltuiți la alte categorii, Buzoianu a spus: „Varianta pe care o vom propune noi va fi redistribuirea sumelor care au fost deja alocate pentru motociclete. Deci nu vom lua din alte categorii”.

Diana Buzoianu critică decizia în cazul Mirel Idorași

Tribunalul București a suspendat decizia prin care Mirel Idorași, directorul Gărzii Forestiere București, fusese destituit. Prin intermediul unei postări pe pagina sa de Facebook, Diana Buzoianu a criticat situația și a amintit că acesta fusese în trecut scos de polițiști din sediul instituției și acuzat de comportament abuziv. Bărbatul fusese demis în urma unor acuzații de sustragere de documente, pentru care acesta a fost și inculpat. Acesta a contestat decizia de destituire la Tribunalul Bucurșeti, care a suspendat decizia, până la momentul în care Justiția va tranșa acest caz, în mod definitiv.  Loading … Diana Buzoianu, nemulțumită de decizia judecătorilor în cazul directorului Gărzii Forestiere București Diana Buzoianu a postat un amplu mesaj pe pagina sa de Facebook, prin care și-a manifestat dezamăgirea cu privire la faptul că Idorași a fost repus în funcție, înainte de soluționarea definitivă a litigiului. Aceasta a punctat că Ministerul Mediului ia măsuri pentru a-i îndepărta pe cei care ”sabotează acțiunile instituțiilor”. ”După ce a fost dat afară din Garda Forestieră București, directorul Idoraș se reîntoarce în institiție cu fanfară, pe post de conducere, prin decizia judecătorilor de la Tribunalul București. Cea mai des primită întrebare de când am devenit ministru: de ce nu îi dai afară pe cei care sabotează acțiunile instituțiilor? E simplu Noi îi dăm afară. Facem comisii disciplinare. Arătăm abuzurile. Depunem sesizări penale. Stăm luni de zile în procese administrative. Și luăm deciziile de demitere, acolo unde ele se impun. Garda Forestieră așa a făcut cu directorul Idoraș. Și apoi a venit Tribunalul București și a dat decizie imediat de a se suspenda demiterea și de a se întoarce Idoraș înapoi la Garda Forestieră București”, a transmis Buzoianu. Mirel Idorași, scos în cătușe din birou. Foto: Rise Project Buzoianu a amintit că Mirel Idorași a fost scos încătușat de polițiști din sediul Gărzii Forestiere București, după un conflict legat de accesul la mai multe birouri ale instituției. ”După judecătorul de la Tribunalul București, un om care a fost scos de poliție din instituție pentru că sustrăsese chei de la dulapuri din instituție, un om cu care există zeci de filmări publice în care se vede cum ,,conduce” departamentul de control prin injurii și smuls documente, un om care amenința cu ,,forțe disproporționate” un jurnalist care îi adresase niște întrebări, un om care a sabotat tot procesul de control al comisiei disciplinare intrând în concedii peste concedii, acest om, în viziunea judecătorului de la Tribunalul București, e perfect normal să revină la birou de urgență după ce a fost demis și să coordoneze ACTIVITATEA DE CONTROL din cadrul Gărzii Forestiere București”, a transmis Buzoianu. Ministrul mediului a transmis în final că judecata pe fond în cazul lui Mirel Idorași ar putea dura și ani de zile, timp în care acesta își poate defășura activitatea la Garda Forestieră București. ”Sigur. Până la judecata pe fond, spune judecătorul de la Tribunalul București. Judecata pe fond… care va dura ani de zile. Chiar și în fața unor astfel de exemple revoltătoare, noi continuăm reformele. Dar acesta e răspunsul la ,,de ce nu sunt dați afară din instituții”. Sunt dați afară cu respectarea unor proceduri draconice, urmate literă cu literă timp de luni de zile. Și apoi se întorc zâmbind în instituții cu decizii date în câteva zile de judecători de la Tribunalul București sau de la Curtea de Apel București în brațe”, a încheiat Diana Buzoianu.

Diana Buzoianu caută 20 de tineri care să participe la deciziile României privind clima și mediul

Diana Buzoianu: „Vocea tinerilor trebuie să conteze” Ministra Mediului, Diana Buzoianu, susține că noul mecanism ar trebui să le ofere tinerilor posibilitatea de a participa constant la elaborarea politicilor publice în domeniul climei și al mediului. „Deciziile pe care le luăm astăzi în domeniul mediului și al climei îi privesc direct pe tineri și le vor influența viitorul. De aceea, este important ca vocea lor să nu fie doar ascultată, ci să aibă un cadru real și constant prin care să poată contribui la politicile publice”, a declarat Diana Buzoianu. Potrivit ministrei, Consiliul va încerca să aducă împreună tineri din regiuni și medii diferite și să creeze „un dialog bazat pe date, știință și informații verificate”. Ce va face noul Consiliu Activitatea CCT-CM va acoperi teme precum schimbările climatice și adaptarea la efectele acestora, biodiversitatea, poluarea, gestionarea deșeurilor, educația climatică și de mediu și participarea publică. Cei 20 de membri vor putea participa la consultări cu instituții, experți, comunități și alți tineri, vor analiza subiecte de actualitate și vor formula recomandări de politică publică. Ei vor putea, de asemenea, să urmărească modul în care propunerile lor sunt analizate de instituții. Cine se poate înscrie Selecția este deschisă persoanelor cu vârste între 14 și 35 de ani, care locuiesc în România și sunt interesate de climă, mediu, participare civică, comunicare, educație sau domenii conexe. Ministerul precizează că nu este necesară experiență profesională anterioară în domeniul mediului, climei sau al politicilor publice. Candidații vor fi evaluați în funcție de motivație, capacitatea de analiză și argumentare, gândirea critică, interesul pentru verificarea informațiilor, disponibilitatea de implicare și capacitatea de colaborare. Organizatorii spun că vor urmări și o reprezentare cât mai diversă din punct de vedere teritorial, social și al categoriilor de vârstă. Înscrierile sunt deschise până pe 31 august Aplicațiile pot fi depuse până la 31 august 2026, ora 23:59. Evaluarea va avea loc între 1 și 4 septembrie, iar candidații ajunși pe lista scurtă vor susține interviuri în perioada 8–11 septembrie. Cei 20 de membri vor fi anunțați pe 12 septembrie 2026, iar prima întâlnire fizică a Consiliului este programată în perioada 14–18 septembrie. Transportul și cazarea participanților din alte localități vor fi suportate de organizatori. Secretariatul tehnic al Consiliului va fi asigurat de Platforma Tinerilor pentru Sustenabilitate, în timp ce Ministerul Mediului va asigura legătura cu procesele instituționale de elaborare a politicilor publice. UNICEF România va sprijini participarea copiilor și aplicarea unor metode adaptate vârstei.

CTP îl atacă dur pe Bolojan după oprirea de la Cernavodă

Jurnalistul Cristian Tudor Popescu îi atacă direct pe cei doi miniștri responsabili de evitarea dezastrului de la Cernavodă. Lui Radu Miruță îi ironizează laudele la adresa autorităților, care s-au dovedit simple acțiuni de salvare a imaginii deja ridicole, iar pe Diana Buzoianu o vede ca pe „o zambilă care apare și dă vina pe un dâmb”. În intervenția la B1 TV, gazetarul nu îl iartă nici pe premierul demis, Ilie Bolojan, despre care afirmă că „a girat” declarațiile făcute de cei doi membri ai Guvernului său interimar. Facebook Radu Miruță „Al dracului dâmb” / „Cum e posibil ca lucruri atât de simple, până la oligofrenie, să nu fie prevăzute?” / „Doar dau din gură” După ce o ridiculizează pe ministra Mediului și a Apelor, Diana Buzoianu, pe care o numește „zambila care ne-a spus că vina dezastrului îi aparține unui dâmb, al dracului dâmb”, CTP nu se ferește să dea cărțile pe față cu privire la lipsa totală de responsabilitate a celor care conduc România. „Cum e posibil ca, în atâția ani, lucruri atât de simple, până la oligofrenie… cum adică să nu draghezi brațul ăla al Dunării, în atăția ani?! Cum să nu îți faci scenariul extrem de plauzibil, care s-a mai produs în România, chiar dacă nu la nivelul ăsta, al scăderii nivelului Dunări?! Cu ce te ocupi? Asta faci, dacă vrei să guvernezi și te interesează să faci ceva pentru țara asta, nu doar să dai din gură”, spune Cristian Tudor Popescu. „Ți se ridică părul în cap”, adaugă publicistul. Facebook Diana Buzoianu „Premierul Bolojan a girat aceste exprimări ridicole ale doi miniștri din Guvern” / „Era la mintea cocoșului ce se va întâmpla” Jurnalistul mai afirmă că prim-ministrul demis la începutul lunii mai este persoana responsabilă de declarațiile făcute de cei doi membri ai Guvernului interimar pe care îl conduce. Despre Radu Miruță, ministrul interimar al Transporturilor, CTP spune că toate intervențiile pe care le-a derulat s-au dovedit simple acțiuni de salvare a imaginii, însă care nu au avut niciun succes. Facebook Ilie Bolojan „Domnul Miruță îi mulțumește domnului prim-ministru pentru coordonare și sprijin, armatei pentru implicare, îi felicită pe toți cei care au venit cu soluții și așa mai departe. Totodată, premierul Bolojan a girat aceste exprimări ale doi miniștri din Guvern. De asemenea, domnul Bolojan a spus că mai rezistă reactorul încă vreo cinci zile, chiar dacă scade nivelul Dunării. Și-au asumat aceste declarații, chiar dacă era la mintea cocoșului ceea ce se va întâmpla”, explică Cristian Tudor Popescu. Centrala de la Cernavodă va fi închisă joi dimineață După doar două săptămâni de la oprirea Unității 1 a Centralei Nuclearelectrice de la Cernavodă, a venit și confirmarea închiderii controlate a celui de-al doilea reactor. Conducerea Centralei a confirmat data de joi, 13 august, ora 07:00. Ministerul Energiei, condus de același Ilie Bolojan, a anunțat că niciun consumator casnic nu va fi afectat de oprirea reactorului și că o eventuală măsură de limitare a consumului în cazul anumitor industrii se află abia la coada listei de priorități.

Buzoianu: Dumnezeu, mama, tata, nu m-au făcut ministră de când m-am născut. Ce spune despre viitorul său în Guvern

Întrebată, în cadrul podcastului Istori-Știri, moderat de Luzian Mîndruță, dacă va mai fi anul viitor la guvernare, Buzoianu a răspuns că, în cazul în care nu va mai ocupa funcția, „nu se termină viața”. „Dacă o să mai fim. Dacă nu o să mai fim, nu se termină viața. Nu m-a făcut Dumnezeu, mama, tata, nu m-au făcut ministră de când m-am născut, dar eu cred că lucrurile pe care le-am făcut, o parte dintre ele vor fi foarte greu de dat înapoi. Iar cealaltă parte va fi foarte nepopular pentru cei care vor veni să le dea înapoi”, a spus ministrul interimar al Mediului. Buzoianu a vorbit și despre sursa energiei care o ajută să continue activitatea din minister. Aceasta a afirmat că se raportează la oamenii pe care îi întâlnește în viața de zi cu zi, nu la reacțiile de pe rețelele sociale. „Oamenii nu sunt fermele de troli” „În primul rând de la oamenii din jurul meu care sunt oameni ultra normali și conectați cumva la România reală. Adică eu nu trăiesc pe conturile cu fermele de boți de pe Facebook și de pe TikTok. Eu trăiesc în viața reală în care mă duc acasă, vorbesc cu prietenii mei, vorbesc cu familia mea, merg pe stradă, vorbesc cu oameni și îmi dau seama că oamenii nu sunt fermele de troli”. Ministrul spune că oamenii nemulțumiți de guvern „sunt nervoși nu pentru că au ceva personal cu cineva anume din guvern, ci pentru că vor să le fie rezolvate niște probleme. O parte dintre ele pot fi rezolvate”. Buzoianu a reamintit de lupta cu mafia balastierelor Ea a dat ca exemplu lupta împotriva exploatărilor ilegale din balastiere, susținând că, atunci când a ajuns la Ministerul Mediului, „nu era nimeni. Toți erau speriați să nu care cumva să deranjăm niște oameni care sunt toți conectați politic (…) Păi n-au vrut ei să supere toți baronii locali”. „Este enorm de multă muncă împotriva unor instituții care s-au obișnuit până acum toată lumea să întoarcă ochii, să nu facă nimic în direcția corectă. S-au obișnuit să meargă lucrurile așa. Mafia balastierelor. Păi nu exista subiectul cu balastierele”, a declarat ministrul interimar. Buzoianu a amintit și de cele trei moțiuni depuse împotriva sa. „Una dintre moțiuni a și trecut”, a spus ministrul interimar. „Eu îmi amintesc cum oamenii se organizau să iasă la protest dacă eu urma să fiu demisă. Și asta e un lucru, cumva te face să te gândești așa. Un om care nu te-a întâlnit, un om care e străin față de tine, dar care a văzut ce ai făcut, care are atât de multă încredere în tine, încât s-ar organiza să iasă, să protesteze, să te susțină, pentru că este convins că ce ai făcut tu e bun. Cum să nu-ți dea energia asta?”, a subliniat Buzoianu. O întâlnire cu o româncă din Diaspora Ministrul a povestit și despre românii din diaspora care i-au spus că schimbările din România le-ar putea da speranța revenirii în țară. Buzoianu a relatat întâlnirea recentă, la Viena, cu o româncă plecată de 18 ani, care i-a spus că de fiecare dată când se întoarce în România îi este tot mai greu să plece din nou, pentru că „tot timpul se rupe ceva în mine”. Femeia i-a mărturisit că ultima dată a plâns când a plecat și i-a transmis ministrului: „Dacă faceți lucrurile corect, poate ne dați și nouă speranța să rămânem acolo”. „Cu asta îți dă energie. Asta îți dă energie”, a concluzionat Buzoianu.

Buzoianu: 5.000 de arbori tăiați ilegal într-o zonă din Brașov. Una dintre cele mai mari tăieri descoperite în ultimii ani

„Chiar o să mergem în județul Brașov săptămâna aceasta, unde a fost identificat un caz cu 5.000 de arbori tăiați ilegal. 5.000 de arbori tăiați ilegal într-o singură zonă, una dintre cele mai mari zone de tăieri ilegale descoperite în ultimii ani de zile”, a declarat Diana Buzoianu, luni seara, la Euronews. Ministra a afirmat că identificarea unui număr tot mai mare de cazuri arată că autoritățile au început să descopere situații care anterior nu erau identificate. „Vedem în sfârșit că controlul de la Garda Forestieră scoate la iveală din ce în ce mai multe tăieri care până acum părea că nu există”, a spus Buzoianu. Potrivit acesteia, fenomenul tăierilor ilegale nu a dispărut, chiar dacă în spațiul public exista percepția că amploarea ar fi scăzut. „Toată lumea era mulțumită. Fenomenul tăierilor ilegale părea că nu mai există. Asta era povestea care nu se vedea. El există în continuare, acest fenomen, și mă bucur că autoritățile în sfârșit iau măsurile necesare să crească cazurile pe care le descoperă”, a afirmat ministra. Buzoianu: Nu există favoruri pentru instituțiile din subordinea Ministerului Mediului Diana Buzoianu a declarat că verificările instituțiilor din subordinea Ministerului Mediului trebuie să ducă la măsuri concrete atunci când sunt identificate probleme. „Dacă controlul va veni cu niște concluzii bune pentru instituții, foarte bine, mergem mai departe. Dacă va veni cu niște concluzii în care să reiasă niște nereguli, voi cere măsuri aplicate de urgență, așa cum am făcut la toate celelalte instituții”, a spus ministra. Buzoianu a subliniat că nu vor exista tratamente preferențiale pentru instituțiile aflate în subordinea ministerului. „Nu există favoruri pentru nicio instituție din subordinea Ministerului Mediului, pentru că favorurile astea se plătesc dup-aia în vieți pierdute de români în propria noastră țară”, a afirmat Buzoianu. Reorganizarea Romsilva: de la 130 de directori la 36 În ceea ce privește reforma Romsilva, ministra a anunțat că metodologia pentru organizarea noilor structuri a fost pusă în transparență și că urmează aprobarea noilor organigrame. „La Romsilva, tocmai am pus în transparență metodologia pentru organizarea noilor structuri și sperăm că în perioada imediat următoare, dacă Consiliul de Administrație Romsilva și Romsilva nu mai blochează pe termen nedeterminat reorganizarea, să avem și organigramele aprobate”, a declarat Buzoianu. Potrivit acesteia, Ministerul Mediului a avizat deja noile structuri, iar după aprobarea organigramelor ar urma să fie organizate concursuri pentru ocuparea funcțiilor de conducere. „În momentul în care avem organigramele aprobate, noi deja le-am avizat de la minister, eu sper ca în săptămânile următoare să le avem și aprobate de Romsilva, vor trebui să fie organizate concursuri”, a spus ministra. Buzoianu a precizat că numărul funcțiilor de directori va fi redus semnificativ, de la 130 la 36: „Concursuri pentru directori. Am sărit de la 130 de directori la 36 aproape de directori”, a afirmat Diana Buzoianu.

Ministerul Mediului, precizări după acuzațiile AUR privind Strategia pentru biodiversitate. Studiul a costat 373.600 de lei

Reacția vine după ce liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a cerut Curții de Conturi să verifice cheltuielile pentru elaborarea Strategiei, acuzând Ministerul Mediului că a plătit un consorțiu privat pentru realizarea documentului, deși instituția are o direcție proprie pentru biodiversitate. Ministerul susține că finanțarea contractului din Fondul pentru Mediu este prevăzută de legislație, iar Guvernul aprobase încă din 2022 o alocare maximă de 500.000 de lei pentru studiul necesar elaborării Strategiei. Studiul pentru elaborarea Strategiei a costat 373.600 de lei fără TVA „O strategie națională cu o miză de un miliard pentru România, o strategie care va fi aplicată 4 ani de zile de acum încolo, a costat, dintr-un fond care are ca scop expres inclusiv astfel de studii, 373.600 de lei fără TVA. Spre comparație, doar în 2025, AUR a primit peste 27,5 milioane lei din subvenția acordată de stat. Deci studiul acesta la nivel național a fost echivalentul a aproximativ 5 zile din subvenția partidului AUR”, a transmis ministra Mediului, Diana Buzoianu. Potrivit ministerului, suma de 373.600 de lei a acoperit întregul studiu tehnic, structurat în opt activități, și nu doar redactarea Strategiei. Au fost analizate strategia anterioară și rezultatele acesteia, situația biodiversității din România, obligațiile europene și internaționale, cadrul legislativ, sursele de finanțare, indicatorii de monitorizare și obiectivele naționale. Ministerul Mediului: Direcția Biodiversitate are 13 angajați În ceea ce privește acuzația că documentul ar fi putut fi realizat de angajații ministerului, Ministerul Mediului arată că Direcția Biodiversitate are în prezent 13 angajați, care se ocupă, printre altele, de legislația europeană, raportările către Comisia Europeană, procedurile de infringement, convențiile internaționale, speciile și ariile protejate și proiectele de acte normative. Ministerul afirmă că o strategie națională necesită expertiză multidisciplinară, cercetători, date științifice și analize juridice, iar Direcția Biodiversitate a avut rolul de coordonator al politicii publice. Ministerul Mediului respinge și afirmația potrivit căreia Strategia ar fi fost realizată exclusiv de „firme private”. „Coordonarea și asumarea Strategiei au aparținut MMAP în fiecare etapă, nu unor «firme private» așa cum fals menționează comunicatul AUR. Ministerul a stabilit cerințele tehnice, a organizat achiziția, a analizat livrabilele, a solicitat revizuiri, a coordonat consultările și a promovat documentul pentru aprobare. Asocierea contractată este formată din două societăți comerciale și Societatea Ornitologică Română, organizație nonprofit”, a subliniat Ministerul Mediului. Cronologia documentului Ministerul Mediului a prezentat și cronologia elaborării și aprobării Strategiei naționale pentru conservarea biodiversității 2026–2030. Contractul pentru elaborarea studiului a fost semnat la 11 septembrie 2025, iar prima versiune tehnică a Strategiei este datată 30 ianuarie 2026, potrivit Ministerului Mediului. În lunile următoare, specialiștii MMAP și ai instituțiilor subordonate sau aflate în coordonare au analizat documentul, au solicitat corecturi și au introdus amendamente consistente. Procedura de evaluare de mediu a început prin notificarea din 20 martie 2026 și a inclus consultarea Comitetului Special Constituit din 2 aprilie 2026. Versiunea revizuită a Strategiei este datată 7 mai 2026, după mai mult de trei luni de analiză și revizuire, iar consultarea publică a început la 8 mai. Avizarea interministerială a inclus observații din partea Ministerului Energiei și Hidroelectrica, Ministerului Economiei și Ministerului Agriculturii. Potrivit MMAP, centralizatorul cuprinde 31 de observații și răspunsul argumentat al ministerului pentru fiecare dintre ele, iar mai multe propuneri au fost preluate sau au determinat reformularea textului. Guvernul a aprobat Strategia la 23 iulie 2026. După retragerea hotărârii, documentul a fost depus în Parlament și adoptat definitiv la 6 august 2026, arată Ministerul Mediului. Ministerul Mediului mai arată că precedenta strategie privind biodiversitatea, aprobată în 2013 pentru perioada 2014–2020, a fost realizată în cadrul unui proiect UNDP/GEF în valoare de 460.000 de dolari, argumentând că utilizarea expertizei externe pentru astfel de documente strategice nu reprezintă o practică nouă.

Ministerul Mediului anunță controale la Garda de Mediu din cinci județe. Diana Buzoianu: Mă interesează să știu că problemele grave de mediu sunt adresate

„Am cerut astăzi Corpului de Control să facă un control de urgență pe cum au fost sau nu prioritizate problemele grave de mediu din 5 județe din țară de către inspectorii gărzii de mediu. Corpul de control va trebui să analizeze dacă acțiunile de control ale acestor comisariate reflectă o preocupare reală de a rezolva/adresa problemele sistemice de mediu din județele respective sau o muncă de a da cifre record de amenzi pentru probleme superficiale, doar pentru a bifa protecția mediului”, se arată în mesajul publicat pe Facebook de ministra interimară a Mediului. Diana Buzoianu a explicat că decizia de a verifica cele cinci comisariate vine pe fondul nemulțumirilor recurente exprimate de cetățeni. Oamenii au reclamat că inspectorii locali ignoră problemele sistemice.   Buzoianu a ținut să facă o distincție clară între inspectorii de bună-credință și cei care compromit instituția.  „Garda de Mediu are sute de inspectori profesioniști. Oameni care duc greul în această instituție. În același timp, nu putem ascunde că sunt și comisari șefi care confundă demnitatea rolului, cu puterea de a tăia și spânzura la comanda baronilor politici”, se arată în mesaj.  Ministra a precizat că în multe dintre cazurile semnalate, autoritățile locale au răspuns criticilor prezentând statistici privind numărul controalelor și al amenzilor aplicate, fără ca problemele de fond să fie rezolvate.  „Pe hârtie, un loc poate fi verificat de zeci de ori și sancționat pentru încălcările cele mai mici de 5-6 ori (fără a se ,,vedea” problemele cele mai grave)”, notează ministra.  „Munca sutelor de inspectori care își fac treaba cinstit nu trebuie minimizată, dar nici efectul absolut toxic al inspectorilor care nu își fac treaba nu trebuie nici el minimizat”, conchide Buzoianu. 

Buzoianu, după tragedia de pe Valea Oltului: Când ciupim proceduri, oamenii ajung să plătească cu viața

Oficialul a declarat că prioritatea instituțiilor trebuie să fie siguranța cetățenilor și respectarea procedurilor legale, nu identificarea unor vinovați prin declarații publice. Reacție după poziția CNAIR Invitată la B1 TV, Diana Buzoianu a fost întrebată despre poziția Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), care a indicat că responsabilitatea privind versanții și pădurile aparține Ministerului Mediului. Ministrul a evitat să intre într-o dispută instituțională și a afirmat că accentul trebuie pus pe prevenirea unor astfel de tragedii. „Nu sunt interesată de o astfel de abordare. Pe noi ne interesează să fie oamenii în siguranță. Și noi pe partea noastră facem tot ceea ce putem. Cred că asta este responsabilitatea tuturor autorităților să facă identic. Fără să mai încerce să rezolve tragedii prin comunicate de presă în care se pasează responsabilități”, a declarat Diana Buzoianu. „Haideți să ne facem cu toții treaba” Întrebată dacă asistă la o tentativă de transfer al responsabilității între instituții, în contextul în care plasele de protecție nu acopereau zona în care s-a produs accidentul, ministrul a spus că nu dorește politizarea cazului. „Din respect față de familia oamenilor (…), tragedii de genul acesta folosite în scopul de a zice că alții sunt vinovați, de a se spăla pe mâini de niște proceduri care nu au fost cu totul implementate până la capăt, nu știu ce ajutor mai pot aduce în momentul de față”, a afirmat ea. Oficialul a făcut apel la respectarea obligațiilor legale de către toate instituțiile implicate. „Haideți să ne facem cu toții treaba. Toate autoritățile să respectăm toate legile”, a spus Diana Buzoianu. „De-aia trebuie să fie pusă sârmă peste tot” Ministrul Mediului a susținut că tragediile pot fi prevenite doar prin respectarea integrală a procedurilor și a normelor de siguranță, inclusiv a obligațiilor de mediu. „Dom’le, de-aia avem legi, de-aia avem proceduri, de-aia trebuie să fie pusă sârmă peste tot, de-aia trebuie să respectăm absolut toate procedurile. Pentru că în astfel de lucrări să nu se mai întâmple tragedii”, a declarat aceasta. Potrivit ministrului, orice abatere de la procedurile prevăzute de lege poate genera riscuri majore. „De fiecare dată când încercăm să ciupim proceduri sau să facem lucrări sărind peste etape, peste prevederi legale, de fiecare dată asta vine cu un cost, cu un risc. (…) Oamenii ajung să plătească, în cel mai rău caz, în tragedii, în pierdere de vieți omenești. Asta nu poate să funcționeze. De-asta avem nevoie de o disciplină a respectării legislației în vigoare”, a mai spus Diana Buzoianu. Declarațiile ministrului vin după accidentul produs pe DN7, în zona Valea Oltului, unde un bolovan desprins de pe versant a căzut peste un autoturism aflat în mers. În urma impactului, o persoană și-a pierdut viața. Ulterior incidentului, CNAIR și Ministerul Mediului au fost vizate de întrebări privind responsabilitatea pentru măsurile de siguranță din zonă.