Reguli mai stricte pentru administrarea plajelor. Ce schimbări aduce noul ghid pentru litoral
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a publicat primul Ghid de ocupare și utilizare a plajelor de pe litoralul românesc, elaborat de Ordinul Arhitecților din România. Documentul stabilește pentru prima dată reguli unitare privind organizarea spațiului de plajă, accesul public și tipul de amenajări permise. Documentul vine după ani în care litoralul românesc s-a dezvoltat fără un cadru coerent. Extinderea plajelor prin înnisipare, creșterea presiunii turistice și diversificarea activităților economice au generat ocupări neuniforme, blocaje de acces și degradarea calității spațiului public. Potrivit Ministerului, ghidul reprezintă prima etapă a unui proces mai amplu de reformă a modului în care sunt administrate plajele din România, urmând ca în fazele următoare să fie dezvoltate soluții aplicate, direct în teren, care să stea la baza viitoarelor documentații urbanistice și a reglementărilor pentru viitoarele sezoane estivale. Diana Buzoianu: Principiile din document, parte integrantă din viitoarele contracte de închiriere pe 10 ani „Acest ghid este primul pas prin care punem ordine într-un spațiu care a funcționat ani de zile fără reguli coerente. Nu vorbim doar despre estetică, ci despre acces public real, despre echilibru între interesul economic și protecția mediului și despre predictibilitate pentru operatori. În perspectiva noilor contracte de închiriere pe 10 ani, acest document oferă repere clare pentru modul în care vor arăta și vor funcționa plajele. Analizăm inclusiv posibilitatea ca aceste principii să devină parte integrantă din contracte, astfel încât regulile să nu mai fie opționale”, a declarat ministra Mediului, Diana Buzoianu. Ghidul propune un model clar de organizare a plajelor, bazat pe echilibru între utilizarea economică și interesul public, și introduce reguli concrete privind modul de ocupare, accesul și tipul de intervenții permise. În ceea ce privește ocuparea, documentul stabilește o zonă continuă de contact cu apa, care trebuie să rămână liberă de orice amplasamente, pentru a asigura circulația și accesul neîngrădit al tuturor utilizatorilor. În același timp, este păstrată limitarea utilizării șezlongurilor și umbrelelor la maximum 70% din suprafața închiriată, restul fiind rezervat obligatoriu plajei libere, pe nisip. Accesul public devine un element central: ghidul prevede menținerea unor trasee pietonale clare și continue, fără blocaje, precum și integrarea acceselor dinspre oraș sau faleză într-un sistem coerent, adaptat fiecărei zone. Sunt încurajate soluții care facilitează accesul pentru toate categoriile de utilizatori, inclusiv persoane cu mobilitate redusă, familii cu copii sau vârstnici. Documentul introduce reguli explicite și pentru tipul de construcții și amenajări admise. Toate intervențiile trebuie să aibă caracter temporar, să fie demontabile și reversibile, fără fundații permanente sau intervenții care afectează structura naturală a plajei. Sunt permise doar dotările strict necesare funcționării – dușuri, cabine, puncte de prim-ajutor, salvamar sau structuri ușoare pentru servicii de plajă. În același timp, ghidul limitează dezvoltările improprii: sunt descurajate amplasările haotice, ocuparea excesivă a plajei, blocarea perspectivelor către mare și extinderea liniară continuă a structurilor comerciale. Organizarea funcțiunilor trebuie să se facă în mod controlat, în zone bine definite, pentru a păstra deschiderea vizuală și caracterul natural al litoralului. Calitatea arhitecturală Un capitol distinct este dedicat calității arhitecturale și materialelor utilizate. Ghidul recomandă folosirea unor materiale durabile și adecvate mediului marin (lemn tratat, metal, textile naturale) și evitarea soluțiilor improvizate, a materialelor neconforme sau a culorilor agresive care afectează coerența vizuală a plajei. Intervențiile trebuie să fie integrate în peisaj și să contribuie la o identitate unitară a litoralului. Totodată, documentul introduce o diferențiere clară între tipurile de plaje (urbane, naturale sau rurale) pentru a evita aplicarea unor soluții uniforme pe întreg litoralul și pentru a adapta regulile la specificul fiecărei zone. Ghidul acoperă șapte zone reprezentative ale litoralului – Năvodari, Mamaia, Constanța, Eforie Nord, Eforie Sud, Tuzla și Vama Veche – selectate pentru a reflecta diversitatea situațiilor existente și pentru a fundamenta reguli aplicabile la scară națională. AUTORUL RECOMANDĂ: PLAJELE de pe litoral, închiriate pe sume de nimic. Diana Buzoianu: „Chiriile se recuperau într-o singură zi. Statul a pierdut bani grei” Stațiunea de pe litoralul românesc cu cel mai fin nisip. Se află la doar 14 kilometri de Constanța
Diana Buzoianu: Ministerul Mediului a obținut o victorie în primă instanță legată de drumul din pădurea Băneasa
Ministerul Mediului a câștigat, în primă instanță, procesul privind raportul corpului de control privind drumul din pădurea Băneasa, raport care a fost contestat de Romsilva Ilfov. „Astăzi Ministerul Mediului a câștigat în primă instanță procesul privind raportul corpului de control referitor la drumul din pădurea Băneasa, raport care a fost contestat de nimeni altcineva decât Romsilva Ilfov! Felicit echipa de juriști ai ministerului!”, a scris Diana Buzoianu într-un mesaj publicat pe Facebook. „Pe banii și timpul autorităților publice, domnul Răduță, directorul direcției silvice Romsilva Ilfov a încercat să explice că problema drumului din pădurea Băneasa a fost raportul corpului de control al Ministerului, nu contractul ilegal semnat de el. A pierdut pe fond”, a adăugat Buzoianu. Ministra Mediului a subliniat, în mesajul său, faptul că directorii din direcţiile silvice pot fi demişi de Directorul General al Romsilva. „Directorii din direcțiile silvice pot fi demiși de Directorul General al Romsilva. Crede cineva că vechiul-nou director general al Romsilva va demite directorii care vădit nu protejează pădurile? Noi continuăm să muncim cu sens. Pădurile României merită o Romsilva reformată”, a conchis Diana Buzoianu.
Peștele din Nistru este periculos?
Ministrul Mediului din Republica Moldova, Gheorghe Hajder, a recomandat să nu fie consumat peștele din râul Nistru. Potrivit oficialului, peștii ar fi putut inhala substanțe petroliere. În acest sens, oficialul a anunțat că va solicita Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) să preleveze probe din diferite zone ale Nistrului pentru a stabili dacă peștii au fost contaminați. Întrebat dacă recomandă consumul de pește din Nistru, ministrul a amintit că, începând cu 1 aprilie și până pe 15 iunie, este perioada de prohibiție. „Deci, apriori pescuitul este interzis, dar, având în vedere că peștii ar fi putut inhala aceste substanțe chiar și la începutul crizei de pe Nistru, este recomandat să nu consumăm acești pești de pe Nistru cel puțin în următoarele luni. Mai mult de atât, o să solicităm și ANSA să facă anumite probe din diferite locuri din Nistru, ca să vedem dacă peștii au fost contaminați într-o măsură sau alta”, a adăugat Hajder, pe 1 aprilie, în timpul unor declarații. Foto: Facebook / Grupul Pescarilor de Nistru La fel, autoritățile au anunțat că starea de alertă instituită anterior nu va fi prelungită, pentru că „situația pe râul Nistru s-a stabilizat”. Decizia guvernului de la Chișinău vine în urma ședinței organizate pe platforma Centrului Național de Management al Crizelor, „la solicitarea prim-ministrului în baza analizei de risc prezentate”. Cu toate acestea, echipele vor rămâne în teren pentru următoarele săptămâni și vor continua intervențiile active, inclusiv: monitorizarea zilnică a sectorului afectat al râului Nistru; menținerea în stare bună și înlocuirea celor 22 de baraje existente; împrăștierea materialului absorbant pentru limitarea poluării; acordarea unei atenții sporite stațiilor de captare; prelevarea probelor de apă de două ori pe săptămână. Creștinii ortodocși vor sărbători Floriile pe 5 aprilie. Floriile sunt sărbătorite în duminica dinaintea Paștelui, iar unul dintre cele mai cunoscute obiceiuri legate de Duminica Floriilor este consumul de pește. Foto: Facebook / Grupul Pescarilor de Nistru Galerie foto: Facebook / Grupul Pescarilor de Nistru AUTORUL RECOMANDĂ: Peste 1,8 milioane de ouă și 350 de mii de păsări, distruse în Republica Moldova după depistarea unui antibiotic interzis Catastrofă ecologică în Republica Moldova: Mai multe lebede ar fi murit după poluarea masivă a Nistrului cu petrol din Ucraina
România impune reguli stricte pentru produsele second-hand: proiect OUG supus dezbaterii publice
„România nu este groapă de gunoi! Deșeurile nu trebuie să intre în țară cu eticheta falsă de produse second-hand ca apoi să ajungă pe câmp sau arse ilegal. Timp de prea mulți ani, țara noastră a fost tratată ca o destinație comodă pentru produse uzate, periculoase sau improprii consumului, dar care au intrat în România cu promisiunea că puteau fi utilizate: haine neigienizate, anvelope scoase din uz, echipamente electrice defecte”, a scris, vineri, pe Facebook, Diana Buzoianu. Principalele modificări propuse: Produse second-hand: Nicio haină, mobilă sau echipament nu poate intra pe piață fără să fie curățat, dezinfectat și certificat de un operator autorizat. Anvelope uzate: Comercializarea se face doar de persoane juridice autorizate, cu inventar și respectarea standardelor de transport, depozitare și siguranță. Produse periculoase: Orice produs periculos descoperit la frontieră sau pe piață va fi returnat în țara de origine, pe cheltuiala operatorului. Autovehicule uzate: Se interzice introducerea pe piață a mașinilor declarate „daună totală” sau scoase din uz; persoanele fizice pot aduce maxim 2 autovehicule, 2 trotinete electrice și 2 biciclete uzate anual, declarate în 72 de ore la ANPC. Trasabilitate digitală: Fiecare transport de bunuri second-hand va fi înregistrat și monitorizat prin sistemul SIATD ROSH. Sancțiuni: Amenzi de până la 100.000 lei și răspundere penală pentru cei care încalcă regulile. Proiectul stabilește, de asemenea, obligații pentru evidența articolelor de îmbrăcăminte, încălțăminte și textile uzate și reglementează retragerea de pe piață a anvelopelor uzate considerate periculoase. „Produsele second-hand reale vor putea intra, în continuare, în România. Dar deșeurile mascate ca produse second hand trebuie oprite la graniță, altfel ajung să ne otrăvească pe noi toți. Mediul înconjurător și sănătatea cetățenilor nu sunt negociabile”, a mai transmis Diana Buzoianu.
Diana Buzoianu, despre bugetul ministerului Mediului: Orientat către investiții și proiecte cu finanțare europeană
Potrivit comunicatului de presă emis vineri de Ministerul Mediului, bugetul instituției a fost stabilit la 5.9 miliarde de lei, iar potrivit ministreri Diana Buzoianu, aceasta creștere bugetare arată o orientare către investiții din fonduri europene. „Bugetul MMAP pentru acest an evidențiază o orientare clară către investiții și proiecte cu finanțare europeană și prin PNRR, dar și o gestionare eficientă a cheltuielilor de funcționare, care rămân reduse, în raport cu totalul bugetului”, transmite Diana Buzoianu, subliniind că prioritățile instituției vor fi finalizarea proiectelor prin PNRR și continuitatea proiectelor care și-au pierdut finanțarea europeană. Prin alocările PNRR, ministerul va finanța înființarea a 218 centre de colectare cu aport voluntar, 60 de insule ecologice digitalizate și 10 centre integrate pentru aglomerările urbane. „De asemenea, de la bugetul de stat, vor fi finanțate și o serie de proiecte care nu mai beneficiază de finanțare din PNRR, respectiv: îmbunătățirea condițiilor de funcționare în siguranță a acumulărilor nepermanente Cuceu (județul Sălaj), Rovinari (județul Gorj), a acumulării Surduc (județul Timiș), a acumulării Frumoasa (județul Harghita) și pentru lucrările de conservare a Lacului Roşu (judeţul Harghita)”, se mai arată în comunicat. În domeniul managementului infrastructurii și resurselor de apă au fost alocate aproximativ 1,3 miliarde de lei pentru proiecte de prevenire a inundațiilor, asigurarea resurselor de apă, reducerea eroziunii costiere, delimitarea albiilor minore și asigurarea stocurilor de materiale pentru intervenții în caz de calamități. Domeniul silvic beneficiază de 274 milioane de lei, fonduri ce acoperă compensații pentru proprietarii de păduri de protecție, extinderea drumurilor forestiere și realizarea perdelelor forestiere. În paralel, 659 milioane de lei sunt direcționate către protecția mediului, cu focus pe modernizarea Rețelei Naționale de Monitorizare a Calității Aerului (RNMCA) și a aplicației mobile „Calitate Aer”.
Noi criterii de performanță pentru directorii Apelor Române. Ce indicatori le vor decide evaluarea
Directorii din cadrul Administrației Naționale „Apele Române” vor fi evaluați după un set nou de criterii de performanță, care includ indicatori clari și măsurabili privind managementul instituției, activitatea de control, realizarea investițiilor și gestionarea bugetelor. Anunțul a fost făcut marți de ministrul Mediului, Diana Buzoianu. „Am primit multe întrebări despre criteriile de performanță stabilite pentru acest an directorilor din Apele Române. Nu sunt o poveste frumoasă, generală. Sunt indicatori foarte clari de îndeplinit, cu ținte, procente și rezultate care ne așteptăm să fie livrate”, a transmis Diana Buzoianu, într-o postare publicată pe rețelele sociale. Cum au dispărut criteriile Începând cu anul 2023, conducerea Administrației Naționale „Apele Române” (ANAR) a decis să elimine criteriile de performanță din fișele de post ale directorilor. „În 2023, conducerea ANAR de la acea vreme a decis să scoată toate criteriile de performanță ale directorilor din fișele de post. Oricum, erau 4-5 criterii – nu vă imaginați ceva foarte complex. A trebuit să ajungă cineva la minister care să nu mai permită asta și o conducere nouă la ANAR care să dorească implementarea unor criterii realiste de performanță”, a precizat aceasta. Ținte pentru management Noile criterii includ indicatori cuantificabili, care vor fi urmăriți în activitatea directorilor. De exemplu, în ceea ce privește capacitatea de coordonare și control managerial, una dintre ținte este ca cel puțin 97% dintre actele de reglementare emise și contestate în instanță să nu fie anulate. De asemenea, minimum 95% dintre documentele, avizele sau autorizațiile emise de instituție trebuie să fie finalizate în termenele prevăzute de lege. Un alt set de indicatori vizează activitatea de inspecție și control. Planurile anuale de inspecție trebuie realizate integral, iar fiecare inspector ar trebui să efectueze cel puțin 20 de inspecții pe lună. Indicatori financiari și investiții Evaluarea va lua în calcul și capacitatea de realizare a investițiilor aflate în derulare la nivelul administrațiilor bazinale de apă, precum și atragerea de finanțări pentru proiecte noi. În acest caz, criteriul urmărit este respectarea graficelor de lucrări și realizarea integrală a progresului fizic planificat pentru fiecare an. Managementul financiar reprezintă un alt indicator important. Directorii vor fi evaluați inclusiv în funcție de gradul de execuție al bugetului și de ponderea veniturilor proprii în totalul bugetului instituției, care ar trebui să depășească 75%. Potrivit ministrului Mediului, în total vor fi urmărite 14 criterii de performanță și aproximativ 30 de subcriterii. „Da, poate pare birocrație. Dar dacă nu vom avea sisteme puse la punct, nu vom ieși din munca de pompieri de serviciu. Ne trebuie standarde clare pentru serviciile publice livrate de autorități”, a transmis Diana Buzoianu. Oficialul a subliniat că scopul noilor reguli este creșterea responsabilității manageriale și îmbunătățirea modului în care sunt gestionate serviciile publice din domeniul gospodăririi apelor.
Diana Buzoianu, despre reforma Romsilva: Directorii vor avea contracte de mandat. În fiecare an vor fi analizați
Ministra Mediului a declarat că una dintre principalele mize ale reformei este corectarea unei „nedreptăți” precum acordarea de bonuri de pensionare ca ajungeau la 100.000 de euro. „Miza reală este să duci banii ăștia acolo unde e nevoie de ei, adică la administrarea pădurilor. Pentru că, în același timp, aceasta este o autoritate care s-a și plâns de-a lungul timpului că nu are banii necesari să facă investițiile, să gestioneze corect, să dea pentru parcurile naționale. Deci nu avem bani pentru parcurile naturale care sunt în subordinea Romsilva, dar, iată, aveam bani să dăm 100 de mii de euro pentru bonusul pentru pensionare”, a spus Diana Buzoianu, sâmbătă, la TVR Info. Despre cum va fi realizată reforma ministra a precizat că scopul nu este concedierea angajaților, ci restructurarea conducerii. „toate direcțiile silvice care se vor reorganiza, toate posturile se vor vacanta de directori, se vor înjumătăți posturile de directori și vor fi date concursuri”, declarat Buzoianu. O altă schimbare va fi schimbarea contractului de muncă cu contractul de mandat pentru viitorii directori. „Vor avea și contract de mandat. Nu vor mai avea contract de muncă. Cei care au dat concurs au încheiat un contract de muncă, sunt protejați de o legislație care practic face aproape imposibil să-i dea afară. Indiferent de ce au făcut, indiferent de cum au greșit. Trecerea de la contract de muncă la contract de mandat, ceea ce înseamnă că în fiecare an vor fi analizați pe criterii de performanță și dacă nu îndeplinesc criteriile de performanță vor fi dați afară”, spune oficialul. „Pentru șefii ocoalelor silvice, deja e în proces aproape finalizat trecerea de pe contracte de muncă pe contracte de mandat”, a mai spus Diana Buzoianu, adăugând că speră ca reforma să treacă în următoarele zile. Sursa video: TVRInfo
Buzoianu afirmă că pe litoral există 4.000 de construcții care sunt suspecte să fie ilegale
„Aproape 4.000 de construcții care sunt suspecte să fie ilegale (…) sunt practic construcții care au fost făcute între malul mării și faleză, deci linia costieră, între aceste două limite unde, în mod normal, proprietatea trebuie să fie a statului. Ce să vedeți, au apărut ca ciupercile construcții de toate felurile, de la hoteluri, beach baruri până la blocuri, care sunt astăzi, din punctul nostru de vedere, ilegale”, a declarat Diana Buzoianu la TVR Info. „Fiecare dintre aceste zone trebuie să fie recerute în instanță de către Apele Române. Suntem deja în primă etapă în sensul în care, ca să putem să aducem probă expresă în instanță, vom cere un studiu care să ne arate juridic exact unde este linia costieră și această zonă, această linie, să poată să fie folosită ca probă în instanță”, a adăugat ministra Mediului. Întrebată dacă pot fi îndepărtate inclusiv construcțiile mari, ministrul a spus că soluțiile vor fi analizate „de la caz la caz” și că va fi „o bătălie pe ani de zile”. Buzoianu a descris și modul în care unele terenuri ar fi ajuns la privați, prin hotărâri ale autorităților locale și schimbarea regimului de proprietate. „Avem niște primării, cu primari care de-a lungul timpului au zis, de pe o zi pe alta, acesta este un teren care aparține, au înregistrat în cartea funciară și au dat hotărârile de consiliu local necesare. Deci acest teren este terenul în proprietate publică a primăriei. Deși terenul respectiv trebuia să fie, conform constituției, în proprietate publică a statului. După un timp, după ce și-au dat aceste hotărâri, au mai dat o hotărâre. Nu mai este în proprietate publică a primăriei, este în proprietate privată a primăriei. De la este în proprietate privată a primăriei, legea spune că se poate și inclusiv vinde. Și au mai stat un pic, și într-o lună, într-un an, au vândut aceste terenuri către un privat”, a spus Buzoianu. Despre capacitatea de a susține un număr mare de procese, Buzoianu a spus că va fi nevoie de prioritizare: „Va trebui să ne uităm și să prioritizăm. Asta este foarte clar. Să prioritizăm acolo unde este cu adevărat nevoie rapidă de intervenție”.
Ministerul Mediului anunță accelerarea reformei Natura 2000 pentru a evita sancțiuni europene
România a înregistrat progrese reale și vizibile în dosarul de infringement deschis de Comisia Europeană în 2025, referitor la neîndeplinirea obligațiilor privind siturile Natura 2000. După aproape un deceniu de întârzieri și blocaje administrative, autoritățile române au adoptat în ultimele șase luni 30% dintre planurile de management și măsurile de conservare care lipseau pentru zeci de arii protejate. Aceste evoluții importante vin într-un moment în care respectarea directivei europene este esențială pentru accesul continuu la fonduri de miliarde de euro pentru investiții. Natura 2000: avizul motivat din 2025 și întârzierile istorice „În iunie 2025, a fost emis avizul motivat care privea nedesemnarea ca arii speciale de conservare a 169 de situri de importanță comunitară, lipsa unor obiective de conservare adecvate pentru peste 200 de situri și absența măsurilor de conservare pentru 10 situri punctuale. Situația era rezultatul unor întârzieri structurale acumulate în aproape nouă ani, inclusiv blocaje administrative, lipsa finanțării sustenabile pentru planurile de management și dificultăți instituționale generate de procesele de reorganizare”, se arată în comunicat. Diana Buzoianu, ministrul mediului, apelor și pădurilor, a declarat că această problematică a devenit o prioritate clară pentru minister imediat după preluarea mandatului, subliniind importanța gestionării eficiente a dosarului pentru evitarea blocării investițiilor mari în infrastructură. „În 6 luni am muncit enorm și, iată, deja 30% din aceste planuri sau obiective au fost adoptate. Deci se poate”, a mai spus Buzoianu. Pași concreți către conformarea cu Directiva Habitate În ultimele șase luni, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) și Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate (ANMAP) au deblocat o serie de proceduri administrative cruciale. Printre acestea se numără: aprobarea organigramei și a regulamentului de organizare al noii structuri instituționale; stabilirea metodologiei de evaluare și aprobare a planurilor de management pentru siturile Natura 2000; urgentarea revizuirii unor planuri de management care prezentau carențe sau întârzieri; adoptarea de hotărâri de Guvern pentru desemnarea unor noi arii speciale de conservare; stabilirea obiectivelor de conservare pentru o parte dintre situri prin decizii ale ANMAP. „Am discutat pe fondul avizului motivat, am stabilit un calendar clar și am arătat că se poate, dacă există seriozitate, asumare și rezultate. Așa arată negocierile făcute cu profesionalism la nivel european alături de partenerii noștri instituționali” a mai declarat Diana Buzoianu, ministra mediului, apelor și pădurilor. Comisia Europeană a analizat 23 de astfel de decizii ale ANMAP și a constatat conformitatea acestora cu cerințele Directivei Habitate, deschizând calea pentru utilizarea lor și în evaluările aferente proiectelor cofinanțate din fonduri europene. Colaborare interinstituțională pentru evitarea blocajelor de finanțare Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a jucat un rol esențial în negocierea și în implementarea soluțiilor pentru depășirea blocajelor. Prin dialog constant și o abordare coordonată, autoritățile au reușit să elaboreze un calendar realist de conformare etapizat, monitorizat semestrial. Această coordonare este considerată vitală pentru asigurarea continuității finanțării europene destinate proiectelor strategice în domenii precum infrastructura de transport, alimentarea cu apă și protecția mediului. Ce urmează: calendarul pentru conformare completă până în 2028 Conform calendarului asumat de autoritățile române cu Comisia Europeană, procesul de adoptare și integrare a obiectivelor și măsurilor de conservare în planurile de management pentru toate siturile Natura 2000 va continua. Până cel târziu în 2028, România și-a asumat să îndeplinească pe deplin toate prevederile Directivei 92/43/CEE privind habitatele naturale, eliminând astfel riscul unor noi sancțiuni și consolidând protecția ariilor naturale de importanță europeană. Importanța planurilor de management Natura 2000 Rețeaua Natura 2000 este un pilon central al politicii de conservare a biodiversității în Uniunea Europeană, menit să protejeze habitatele naturale și speciile vulnerabile. Planurile de management și obiectivele de conservare sunt instrumente esențiale pentru punerea în aplicare a directivei și pentru evaluarea impactului proiectelor de infrastructură asupra mediului. Adoptarea acestor planuri în timp util nu doar că răspunde cerințelor legislative europene, dar și asigură predictibilitate pentru investitori și administrația publică, sprijinind dezvoltarea durabilă și cofinanțarea proiectelor majore.
Diana Buzoianu a participat la Consiliul de Mediu din Cipru: Economia circulară nu mai este doar un obiectiv de mediu, ci o componentă critică care poate susține economia națională
Pe agenda discuțiilor s-au aflat alinierea politicilor privind reziliența climatică și a apei, consolidarea eficacității UE în negocierile internaționale privind schimbările climatice și abordarea celor mai importante lacune din legislația actuală a Uniunii Europene, se arată într-un comunicat al Ministerului Mediului. În prima sesiune, dedicată construirii unei Europe reziliente, au fost discutate măsuri prin care legislația și finanțarea pot consolida alinierea politicilor europene privind clima și reziliența la apă. „Pentru România, este important ca viitorul Cadru Financiar Multianual 2028–2034 să acorde fonduri specifice pentru proiectele legate de apă. Investițiile ar trebui să se concentreze pe gestionarea durabilă a apei, dar și pe cercetarea, inovarea și digitalizarea în sectorul apei”, a declarat ministra Diana Buzoianu. În cadrul ședinței au fost subliniate și așteptările de la noul Act privind Economia Circulară. „România susține dezvoltarea Actului privind Economia Circulară ca instrument-cheie pentru îmbunătățirea accesului UE la resurse, a autonomiei strategice și a competitivității. Susținem o abordare pragmatică, axată pe transparență, cooperare regională și utilizarea eficientă a fondurilor UE. Economia circulară nu mai este doar un obiectiv de mediu, ci o componentă critică care poate susține economia națională. Am prezentat în cadrul Consiliului informal implementarea SGR-ului, o poveste de succes care ne arată cum putem colabora alături de actorii privați pentru a scoate plasticul și sticlele din natură și a le refolosi prin reciclare”, a afirmat ministra Mediului. Conform comunicatului Ministerului Mediului, în 2025 consumatorii au returnat peste 5,2 miliarde de ambalaje prin SGR. Totodată, Diana Buzoianu a invitat miniștrii să participe la Conferința Europeană privind Sistemul Garanție–Returnare, programată la București pe 18 martie 2026, eveniment dedicat implementării economiei circulare.