Corpul de Control al Ministerului Mediului va face verificări la Direcţia silvică Arad după reangajarea fostului director Teodor Țigan
Corpul de Control al Ministerului Mediului va face verificări la Direcţia silvică Arad cu privire la legalitatea procedurilor de reangajare după pensionare a fostului director Teodor Ţigan. „Ieri am semnat planul de control, zilele acestea urmează să meargă, efectiv, oamenii pe teren, verificăm exact modalitatea legală în care domnul Ţigan şi-a obţinut bonusul de pensionare şi apoi s-ar fi reangajat fără concurs în cadrul Direcţiei silvice”, a declarat ministrul Diana Buzoianu, într-o conferinţă de presă. Ministrul mediului a precizat că în funcție de concluziile controlului, se pot lua în calcul mai multe scenarii. „Depinzând de fapte, putem să vorbim de oricare dintre scenarii. Noi avem rapoarte ale Corpului de control care s-au finalizat cu contravenţii sau avem rapoarte ale Corpului de control care s-au finalizat cu concluzii trimise către Parchete. Depinde ce va fi descoperit”, a precizat Diana Buzoianu. Teodor Țigan a primit un bonus de pensionare de aproape 100.000 de euro brut Teodor Țigan, fostul director Romsilva, a dat în judecată Regia Națională a Pădurilor, nemulțumit că instituția nu i-a mai prelungit contractul individual de muncă, după ce ieșise la pensie și încasase un bonus de aproape 100.000 de euro brut, scria Rise Project. Teodor Țigan s-a pensionat în februarie 2023, dar ulterior s-a reangajat în funcția de director la Direcția Silvică Arad. În cursul aceluiași an, a încasat atât pensie – în valoare de 74.000 de lei brut –, cât și salarii de la Romsilva în valoare totală de 825.000 de lei brut. Conform Rise Project, bonusul de pensionare i-a fost plătit în decembrie 2023, fără ca structura centrală Romsilva să fie informată oficial. RECOMANDAREA AUTORULUI: Fostul șef Romsilva, care a încasat un bonus de 100.000 de euro la PENSIE, a dat în judecată Regia Națională a Pădurilor. Cere despăgubiri cu dobândă Ministerul a eliminat primele de pensionare de 100.000 de euro de la Romsilva. Lipsesc și peste 30 de milioane de lei din banii Regiei
Administraţia Naţională Apele Române a definitivat analiza soluţiei tehnice pentru DESALINIZAREA localităţilor din judeţul Mureş
Ministerul Mediului anunţă, vineri, că Administraţia Naţională „Apele Române” (ANAR) a definitivat şi transmis analiza soluţiei tehnice pentru implementarea instalaţiilor de desalinizare în localităţile Târnăveni, Fântânele şi Suplac din judeţul Mureş. În urma analizei, Guvernul României a alocat către Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei un buget în valoare de aproximativ 17 milioane lei, care permite implementarea completă a instalaţiilor de desalinizare în cele trei localităţi afectate. „În urma evenimentului de contaminare salină majoră produs în luna mai 2025 pe râul Târnava Mică, cu origine în zona minei Praid, a devenit necesară implementarea unor soluţii tehnice imediate şi sustenabile pentru asigurarea alimentării cu apă potabilă a localităţilor afectate – Târnăveni, Fântânele şi Suplac – prin tehnologii de desalinizare. Identificarea soluţiilor tehnice pe termen mediu şi lung pentru ca localităţile din zonă să aibă acces la apă potabilă a fost stabilită în cadrul şedintei Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă (CNSU) nr. 16”, transmite, vineri, Ministerul Mediului, într-un comunicat de presă. Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, afirmă că această soluţie tehnică vine în ajutorul oamenilor afectaţi de salinizarea apei potabile în urma dezastrului ecologic din zona Salinei Praid. „Prioritatea noastră râmâne protejarea resurselor de apă și asigurarea accesului la apă potabilă pentru locuitorii din zonă. Totodată, utilizarea eficientă a acestor fonduri alocate de Guvernul României contribuie la gestionarea acestei situaţii complexe cu impact regional”, a declarat Diana Buzoianu. Ministerul Mediului arată, de asemenea, că, pe lângă costurile directe ale instalaţiilor de osmoză inversă, proiectul presupune o serie de cheltuieli care vizează integrarea instalaţiilor în infrastructura existentă, asigurarea condiţiilor tehnice minime de funcţionare şi evitarea impactului asupra mediului prin gestionarea adecvată a concentratului rezultat. Repartizarea fondurilor ţine cont de capacitatea necesară, de complexitatea operaţională şi de infrastructura existente în fiecare amplasament, fiind justificată tehnic şi proporţională cu obiectivele urmărite. „Lucrările vizează investiţii indispensabile funcţionării instalaţiilor de desalinizare cu osmoză inversă (RO) – respectiv rezervoare tampon pentru saramură, alimentare electrică, post-tratare prin remineralizare, automatizare SCADA, amenajări civile şi neprevăzute. Rezervoarele tampon pentru concentratul salin sunt esenţiale pentru a asigura o evacuare controlată şi temporizată a saramurii rezultate în urma procesului de desalinizare, prevenind şocuri saline în receptorii naturali. Volumul acestora a fost dimensionat în raport cu capacitatea fiecărei staţii, cu asigurarea unui timp de retenţie minim de 16-24 de ore şi o rezervă de siguranţă”, precizează reprezentanții ministerului. Aceștia subliniază că alimentarea cu energie electrică este indispensabilă, întrucât instalaţiile RO funcţionează pe bază de presiune ridicată generată de pompe de mare putere. Pentru Târnăveni, este necesar un post trafo propriu şi un racord de medie tensiune. La Fântânele şi Suplac, se utilizează racorduri trifazice simplificate, adaptate la sarcina instalată. Post-tratarea prin remineralizare este cerută expres de legislaţia naţională (OG 7/2023) şi europeană (Directiva UE 2020/2184), întrucât apa osmozată este săracă în minerale şi are un pH potenţial agresiv pentru reţelele de distribuţie. Sistemele vor utiliza pat de calcit sau dozare de C02 + Ca(OH)2, în funcţie de configuraţia instalaţiei. Automatizarea şi Integrarea în SCADA permit operarea neasistată şi monitorizarea parametrilor critici (presiune, conductivitate, pH, debit, SDI), esenţiale pentru asigurarea duratei de viaţă a membranelor şi prevenirea colmatării. Lucrările civile şi amenajările platformelor sunt necesare pentru amplasarea containerelor, realizarea căilor de acces, împrejmuirea obiectivului şi racordarea hidraulică şi electrică în siguranţă. Foto: RAUL STEF / MEDIAFAX AUTORUL RECOMANDĂ: Fermierii din Lungulețu au primit permisiunea pentru utilizarea apei din Dâmbovița, după protestul spontan. Condiția impusă de autorități Mesajul ferm al ministrului Mediului în scandalul de la Lungulețu: Agricultorii să intre în legalitate, să plătescă