Câți români trăiesc și muncesc peste hotare. În ce țări din Europa se află cei mai mulți conaționali
Aproximativ 5,1 milioane de români trăiesc în țările din Europa. Cei mai mulți se află în Marea Britanie, Spania și Italia, potrivit Ministerului Muncii. De altfel, peste 54.900 de români au plecat definitiv din țară în 2025, conform unor date ale Institutului Național de Statistică. Este cel mai mare număr din ultimii 34 de ani, după 1990. Conform „Barometrului Național al Tinerilor”, realizat de INSCOP la finalul lui 2025, 66,2% dintre tinerii chestionați consideră că munca în străinătate poate îmbunătăți nivelul de trai. Principalul motiv pentru plecare ar fi un salariu mai mare, indicat de 64,7% dintre respondenți. Totuși, 70,6% spun că nu intenționează să plece din țară în următoarele 12 luni. Dacă ar emigra, 76,9% spun că le-ar lipsi cel mai mult familia. Loading … În ce țări din Europa se află cei mai mulți conaționali, potrivit unui raport al Ministerului Muncii. Foto: Shutterstock De altfel, numărul românilor stabiliți în străinătate este estimat între 4,37 milioane și peste 5,11 milioane de persoane, în funcție de metodologia de calcul. Datele din documentele Ministerului Muncii vizează principalele state europene, conform G4Media. Unde se află cele mai mari comunități de români în Europa? Datele indică faptul că cei mai mulți români plecați peste hotare trăiesc și muncesc în Marea Britanie. La sfârșitul lui iunie 2026, românii depuseseră 1,47 milioane de cereri în cadrul EU Settlement Scheme, programul destinat cetățenilor Uniunii Europene care locuiau în Marea Britanie înainte de Brexit. În prezent, 1,02 milioane de români au rezidență legală în Regatul Unit. Dintre aceștia, 684.380 au primit statut permanent. De altfel, datele arată că aproape 100.000 de conaționali au obținut cetățenia britanică. Numărul românilor din Anglia și Țara Galilor a crescut de la 310.000 în 2016 la 805.000 în 2025. În perioada aprilie 2025-martie 2026, aproximativ 39.000 de români s-au întors în țară. România a avut cel mai mare număr de plecări din Marea Britanie dintre țările europene. Documentele Ministerului Muncii mai arată că la sfârșitul lui 2025, în Germania erau înregistrați 903.770 de cetățeni români, potrivit datelor oficiale germane. Românii au cea mai ridicată rată de ocupare dintre cetățenii Uniunii Europene din Germania, de 72,7%. În noiembrie 2025, 558.950 de români erau angajați. La începutul lui 2025, în Spania erau 609.270 de români rezidenți, potrivit Institutului Național de Statistică din Spania (INE). Observatorul Permanent al Imigrației (OPI) arată că se aflau, în schimb, 1,13 milioane de români cu certificat de rezidență valabil. În aprilie 2026, 346.290 de români cotizau la sistemul spaniol de securitate socială, iar aproape 55.000 lucrau ca independenți. Comunitatea românească este a doua ca mărime din Spania, după cea marocană. Italia și Franța, alte două state cu o comunitate românească mare O comunitate mare de români se află și în Italia. În 2025, se aflau pe teritoriul italian 1.053.042 de conaționali, și anume 592.684 de femei și 460.358 de bărbați. Datele indică faptul că 42.510 români sunt pensionari în Italia. În Franța, comunitatea românească este estimată la 450.000-500.000 de persoane, însă statul nu publică statistici oficiale pe criterii etnice. În 2024, peste 15.800 de români erau înregistrați ca lucrători detașați în Franța. Cei mai mulți activau în construcții și agricultură. Alți peste 25.000 de români lucrau sezonier, în special în agricultură. Datele mai arată că în Austria erau înregistrați, la 1 ianuarie 2025, 155.721 de români. În Olanda erau 63.848 de rezidenți români, dar numărul lucrătorilor mobili și temporari este estimat la 80.000-120.000. În Cipru sunt aproximativ 45.000 de români, iar în Grecia sunt 28.250 de români. Comunitatea românească din Suedia este estimată la 25.000-30.000 de persoane. În Danemarca sunt 17.000-20.000 de români, iar în Estonia ar fi aproximativ 1.000-1.500 de conaționali. Pe de altă parte, date ale Institutului Național de Statistică au arătat că fără imigranți, populația României scădea sub 19 milioane de locuitori la 1 ianuarie 2026. Sursă foto: Shutterstock – imagini care au rol ilustrativ
Comisia Europeană îl atenționează pe Dragoș Pîslaru că draftul legii salarizării nu corespunde cu documentele înaintate Bruxelles-ului. Comisia mai propune CASS permanentizat pentru pensii. Ce alte recomandări mai vin de la Bruxelles. Gândul are documentu
Într-o comunicare către Ministerul Muncii, obținută de Gândul, Comisia Europeană atrage atenția asupra faptului că draftul primit de la Dragoș Pîslaru depășește cu un miliard de lei calculele inițiale ale legii salarizării trimise la Bruxelles. Comisia Europeană spune că discrepanța financiară vine din sănătate și propune ca soluție permanentizarea și extinderea plății contribuției CASS de către pensionari. Deși reprezentanții Comisiei notează la începutul mesajului că „versiunea revizuită reprezintă o îmbunătățire față de iterațiile anterioare”, draftul scoate la iveală probleme majore de finanțare. Diferența de 1 miliard de lei între calculele fiscale inițiale și draftul final Potrivit documentului oficial transmis ministerului condus de Dragoș Pîslaru, principala îngrijorare a Comisiei Europene este faptul că cifrele din textul legii nu se potrivesc cu calculele financiare trimise inițial la Bruxelles. Discrepanța apare în sănătate și generează un cost suplimentar de aproape un miliard de lei. „În ceea ce privește sănătatea, există o discrepanță între fișa de costuri și textul proiectului de lege. Matricea (pentru unitățile sanitare și specialitățile medicale) inclusă în proiectul de lege și cea utilizată pentru exercițiul de stabilire a costurilor sunt diferite. Legea include referiri la coeficienți de multiplicare și implică un cost suplimentar de aproape 1 miliard de lei”, se arată în scrisoarea Comisiei. Oficialii europeni cer Guvernului să modifice urgent legea ca să fie „în deplină concordanță cu fișa de costuri” și să fie complet neutră fiscal. „Legea ar trebui să specifice în mod clar că factorii de ajustare ar trebui stabiliți prin Hotărâre de Guvern și să fie neutri din punct de vedere fiscal: orice creștere acordată unei categorii, unui loc de muncă sau unei specialități ar trebui să fie complet compensată prin reduceri corespunzătoare pentru alte categorii”, se subliniază în document. CASS pentru pensii, soluția propusă de Bruxelles pentru acoperirea deficitului Comisia Europeană atrage atenția și că există lipsa unor surse clare de finanțare pentru scenariul prudent de 8 miliarde de lei asumat inițial. Pentru a stabiliza bugetul, Bruxelles-ul pune pe masă varianta permanentizării și extinderii plății CASS-ului din pensii. „Identificarea și adoptarea de măsuri pentru a compensa impactul fiscal suplimentar în raport cu scenariul prudent de 8 miliarde de lei pe care l-am discutat inițial. Aceste măsuri ar trebui legiferate în paralel cu, sau de preferat înainte de adoptarea legii salarizării”, solicită oficialii europeni, dând apoi un exemplu concret de soluție: „O posibilă măsură ar putea fi extinderea contribuției CASS pentru pensii. Suntem deschiși să discutăm orice listă de măsuri potențiale pe care le-ați considera adecvate”. Mai mult, instituția europeană subliniază că aceste decizii fiscale trebuie luate foarte rapid, având un impact direct asupra modului în care România este evaluată pe piețele externe financiare: „Acest lucru este deosebit de important din perspectiva agențiilor de rating”. Textul complet al documentului: Dear all, Thank you very much for sending the revised version, which represents an improvement relative to the previous iterations. We would, however, like to stress the importance of addressing the following additional elements: 1. On healthcare, there is a discrepancy between the costing file and the text of the draft Law. The matrix (for health units and medical specialities) included in the draft Law and the one that was used for the costing exercise are different (the Law includes references to multiplying coefficients, and implies an extra cost close to RON 1bn). Can you please adjust the text of the draft Law, to make it fully consistent with the costing file you sent us. Moreover, the Law should clearly specify that the adjustment factors should be established by Government Decision and be fiscally neutral: any increase granted to one category, workplace or speciality should be fully offset by corresponding reductions for other categories. 2. Identification and adoption of measures to offset the additional fiscal impact relative to the prudent RON 8 billion scenario we initially discussed. These measures should be legislated in parallel with, or preferably ahead of, the adoption of the wage law. This is particularly important from the perspective of the rating agencies. One possible measure could be the extension of the CASS contribution for pensions. We are open to discussing any list of potential measures that you would consider appropriate. 3. A clear timetable for the repayment of arrears owed to the judiciary sector. It would be useful to attach such a timetable to the law, or adopt it in parallel with the law. This would provide important certainty for the sector and could help reduce litigation risks. 4. The institutional aspects. We understand that you are already working on this dimension. We have already made concrete suggestions in this area and would be happy to discuss them at your earliest convenience. Best regards,
Discuțiile privind salarizarea din Educație și Sănătate continuă. Pîslaru: Avem un oarecare impas
Una dintre variantele analizate presupune o etapizare care să permită aplicarea unor măsuri începând cu anul școlar 2028-2029. Pîslaru a explicat că, după discuțiile de la Cotroceni, negocierile au continuat la Ministerul Muncii, unde reprezentanții Guvernului, ai sindicatelor și experții au analizat impactul financiar al solicitărilor. „Am mutat la Ministerul Muncii, unde am stat și am luat la puricat toate calculele și cifrele pentru a vedea dacă nu cumva există o supraestimare a impactului pentru versiunea aceasta pe care sindicatele ne-au pus-o nouă. Deci, trebuia să explic. Noi am venit cu o versiune care pleacă de la 2012, dar nu ajunge acolo unde sindicatele și-ar dori și sindicatele au venit cu o versiune alternativă care costă cu niște miliarde de lei în plus”, a declarat Dragoș Pîslaru. Guvernul și sindicatele au analizat împreună cifrele La discuțiile tehnice au participat reprezentanți ai ministerelor Muncii și Educației, lideri sindicali și experți ai Băncii Mondiale. „În această zi ce s-a întâmplat la Ministerul Muncii este că am stat și mi s-a părut foarte frumoasă atmosfera, Ministrul Educației, domnul Dimian, eu, liderii sindicali, Banca Mondială, echipa de la Ministerul Educației și Ministerul Muncii, am stat să lucrăm, să vedem pe cifre cum stăm”, a afirmat ministrul interimar. Discuțiile s-au lovit însă de problema impactului bugetar. Potrivit lui Pîslaru, solicitările sindicatelor din Educație depășesc resursele financiare avute în vedere. „Nu ne putem încadra în 3 miliarde cât era inițial, plus încă 3 miliarde pe care le-am putea pune la dispoziție pe 2028 pe cerințele sindicatelor din domeniul educației”, a declarat acesta. O posibilă etapizare de la 1 septembrie 2028 Pîslaru a precizat că mandatul rezultat în urma discuțiilor este continuarea negocierilor tehnice, în special pentru Educație și Sănătate. „Ce rămâne de făcut? În primul rând, mandatul pe care l-am înțeles în această seară este că continuăm acest secretariat tehnic și încercăm să vedem cum putem modula pentru sectoarele de educație și sănătate o soluție”, a spus ministrul. În cazul Educației, una dintre formulele analizate presupune introducerea măsurilor în etape. „O soluție care pleacă de la această idee că am putea avea ca principiu această etapizare, nu o numesc eșalonare, eșalonarea înseamnă mai mulți ani, etapizare, care se presupune că de la 1 septembrie 2028, deci pe anul școlar care începe la 1 septembrie 2028, să putem avea totuși o discuție pe filiera de educație”, a declarat Pîslaru. „Sindicatele s-au retras oarecum supărate” Ministrul interimar a recunoscut că negocierile de marți s-au încheiat fără rezultatul dorit de reprezentanții angajaților. „Deci continuăm aceste discuții. Știu că sindicatele s-au retras oarecum supărate în această seară pentru că nu avem un acord încă”, a afirmat Dragoș Pîslaru. Discuțiile continuă și pentru Sănătate, unde sunt analizate inclusiv problemele legate de plata muncii în weekend și în zilele de sărbătoare legală. În paralel, Guvernul pregătește negocieri și pentru alte categorii din sectorul public, inclusiv Justiție, diplomație și funcționarii publici.
Florin Manole: Legea salarizării dă mai mulți bani unui minister
Fostul ministru al Muncii, Florin Manole, a declarat astăzi la Parlament că în actuala lege a salarizării există un articol care prevede că un anumit minister și structurile lui locale ar primi mai mulți bani printr-un spor pe care celelalte ministere nu îl primesc. El susține că acest articol trebuie eliminat din lege pentru că nu e echitabil ca un singur minister să primească un spor special, în condițiile în care angajații lui fac aceeași muncă precum cei de la celelalte ministere. „Avem un articol în lege care presupune ca un anumit minister și, nu o să spun acum care, că nu e despre asta vorba, un anumit minister și deconcentratele sale primesc un spor pe care toate celelalte, pe muncă similară, pe atribuții similare, nu le primesc, ceea ce, sigur că nu ne duce pe noi, social-democrați, cu gândul la o egalizare în jos, dar ne duce cu gândul că ar trebui să avem un tratament just, un tratament corect între ministerele din administrația centrală”, a afirmat Florin Manole. Florin Manole spune că PSD va veni cu propuneri care trebuie să corecteze unele inechități din proiect Fostul ministru al Muncii a dat și exemple despre ce inechități au găsit social-democrații în proiectul legii salarizării. El susține că, în actuala formă, profesorii și conferențiarii universitari sunt cei care suferă. „Profesorul debutant din preuniversitar, cu dirigenție, câștigă mai mult decât profesorul debutant din universitar, în condițiile în care e evident că cei din mediul universitar au un alt nivel de pregătire în momentul în care debutează în profesie. Mai sunt inadvertențe în ceea ce privește, de exemplu, comparația dintre bibliotecar și conferențiar universitar. Sigur că ne-am așteptat ca un conferențiar universitar să aibă un coeficient mai bun și câștig salarial mai mare. Din păcate, în această ultimă formă, lucrurile sunt exact invers, dar și asta se poate corecta pe coeficienți”, a spus Florin Manole. PSD ar putea vota legea salarizării, dar nu în varianta actuală După o întâlnire cu reprezentanții sindicatelor, Florin Manole, fostul ministru al Muncii, a declarat că PSD ar putea să voteze legea salarizării dacă forma finală a proiectului va corecta greșelile depistate de PSD și majoritatea sindicatelor va fi de acord cu acea variantă finală a legii. „Dacă vom avea o lege bună, acceptată de către sindicate, care nu scade veniturile, o vom vota. Dacă legea va fi proastă, dacă legea va fi respinsă de către toate sindicatele, dacă sindicatele vor fi în stradă cu argumente, dacă legea va păstra niște inechități contrazicând însuși jalonul din PNRR, atunci nu va putea fi votată. Dar nu suntem într-un setup mental în care pornim negativ pe subiectul ăsta, suntem constructivi”, a declarat Florin Manole, referindu-se la poziția PSD față de proiect. Ce modificări aduce noua lege a salarizării Noua lege a salarizării unitare a intrat vineri în linie dreaptă, după consultările de la Palatul Cotroceni, unde reprezentanții partidelor au discutat varianta actualizată a proiectului, după negocierile cu sindicatele. Textul legislativ a fost publicat la puțin timp după întâlnirea de la Cotroceni pe pagina Ministerului Muncii. Printre cele mai importante modificări fața de varianta anterioară se numără un articol care fixează venitul bugetarilor care ar fi vizați de o recalculare în minus la nivelul salarial din 2026. Proiectul introduce o clauză de protecție pentru bugetarii care ar pierde bani prin recalcularea salariilor pe noua grilă: veniturile sunt menținute la nivelul din noiembrie 2026 printr-o diferență salarială tranzitorie Este vorba despre situația prevăzută la articolul 33 al proiectului care poate fi consultat AICI. Astfel, dacă salariul rezultat din noua lege este mai mic decât cel aferent lunii noiembrie 2026, salariatului i se acordă o „diferență salarială tranzitorie”, atât timp cât rămâne pe aceeași funcție și lucrează în aceleași condiții. Această diferență se reduce ulterior, pe măsură ce salariul calculat potrivit noii grile crește, până când este absorbită integral. Este vorba despre un jalon foarte important din PNRR pe care România trebuie să îl transforme în lege până la finele lui august 2026, altfel riscă să piardă aproape 4 miliarde de euro, bani europeni.
Pensii din România și SUA. Intră în vigoare acordul care permite cumularea anilor de muncă din ambele state
De la 1 septembrie 2026, românii care au lucrat atât în România, cât și în Statele Unite ale Americii, precum și americanii care au desfășurat activitate în România, vor putea beneficia de pensie calculată în baza perioadelor lucrate în ambele state. Fiecare țară va plăti partea corespunzătoare pentru anii de contribuție realizați pe teritoriul său, potrivit noului acord de securitate socială. Conform unui comunicat oficial transmis vineri, Ministerul Muncii a anunțat că Acordul dintre România și Statele Unite ale Americii în domeniul securității sociale, semnat la București pe 23 martie 2023, împreună cu aranjamentul său administrativ de aplicare, va intra în vigoare după finalizarea tuturor procedurilor interne. „Noul cadru juridic permite persoanelor care au desfăşurat activităţi profesionale în România şi Statele Unite ale Americii să îşi valorifice perioadele de asigurare pentru pensie pe principiul totalizării, fiecare stat acordând partea de pensie corespunzătoare perioadelor lucrate pe teritoriul său”, se arată în informarea transmisă de instituție. Autoritățile precizează că acest acord este rezultatul unui proces bilateral bazat pe reciprocitate și egalitate de tratament. Obiectiv său este consolidarea protecției sociale pentru persoanele care au lucrat sau sunt asigurate în unul ori ambele sisteme de pensii. Cum funcționează noul sistem de pensii România–SUA Acordul se aplică sistemului public de pensii din România și programului federal american pentru asigurări de bătrânețe, urmași și dizabilitate. De prevederile sale vor beneficia persoanele asigurate, dar și cele care au fost asigurate în unul sau ambele state, precum și beneficiarii care își derivă drepturile din aceste perioade. Documentul introduce mai multe avantaje pentru lucrători. Printre ele se numără cumularea perioadelor de asigurare pentru obținerea pensiei, evitarea plății duble a contribuțiilor pentru aceeași perioadă de muncă, protejarea drepturilor de pensie pentru persoanele stabilite în celălalt stat și simplificarea procedurilor administrative pentru angajați, angajatori, pensionari. „Intrarea în vigoare a Acordului contribuie la consolidarea relaţiei bilaterale româno-americane şi a protecţiei sociale pentru persoanele care şi-au desfăşurat activitatea profesională în cele două state”, mai precizează Ministerul Muncii.
Silvia Dinică, la Conferința Gândul „HR Power Players”: Legislativul și zona de reglementare trebuie să fie cu un pas înaintea schimbărilor
Conferința Gândul „HR Power Players – Strategii, Legislație și Transformarea Experienței Angajaților” a adus în prim-plan modul în care provocările legislative, oportunitățile tehnologice și nevoia de experiențe remarcabile pentru angajați se întâlnesc și se completează, transformând funcțiunea de resurse umane într-un motor real de performanță și competitivitate organizațională. Silvia Dinică, secretar de stat în Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, a precizat că în cadrul dialogului s-au văzut perspective de la firul ierbii, probleme cu care se confruntă piața, aspecte cu care se confruntă angajatorii. „A fost un dialog extraordinar, un dialog în care s-au văzut perspective diferite și, în primul rând, ceea ce a contat a fost faptul că s-au văzut perspective de la firul ierbii, să zic așa, lucruri cu care se confruntă piața, aspecte cu care se confruntă angajatorii, cu care se confruntă cei care se uită către resursa umană. S-au exprimat temeri în același timp, însă s-au construit și soluții și evident că întotdeauna există un capăt legislativ, de modificare legislativă și că legislativul și zona aceasta de reglementare ar trebui să fie cu un pas înaintea schimbărilor, astfel încât să nu fim luați prin surprindere și să nu fie un impact negativ, pentru că schimbarea e parte din societatea noastră, fie că vrem, fie că nu vrem. Important este să o pregătim, să punem în valoare resursa umană și, mai departe, cu o resursă umană valoroasă, bine pregătită și care are alternativă să putem să creem o economie mai puternică, valoare, inovație și să fim cu toții mai bine ca societate”, a explicat Silvia Dinică. Conferința Gândul „HR Power Players – Strategii, Legislație și Transformarea Experienței Angajaților” „Trebuie să știm să construim pe această tehnologie” Secretarul de stat în Ministerul Muncii este de părere că noile tehnologii vor fi complementare resursei umane. „Noile tehnologii se vor dezvolta în continuare, o dezvoltare semnificativă, vor fi parte din viața noastră, vor fi complementare resursei umane. Trebuie să știm să construim pe această tehnologie. Spunea cineva mai devreme că zona de securitate cibernetică, rolurile de securitate cibernetică vor fi foarte căutate în continuare și va fi și o nevoie de un de un număr mare de specialiști pe zona aceasta, ceea ce evident că va face ca unele meserii să fie căutate. Formarea profesională și specializările vor trebui să se adapteze rapid: care este cel mai scurt timp în care putem pregăti un programator să devină specialist în securitatea cibernetică? E una dintre întrebările la care trebuie să găsim răspuns sau un om care a lucrat deja în IT și care, dacă vrea să schimbe, să poată să facă față provocărilor pe care le oferă noul rol. Tehnologia este aici, tehnologia face parte din viața noastră, însă trebuie să fie un mediu sigur, trebuie să fie etic și să ținem cont de asta în momentul când dezvoltăm tehnologia”, a precizat aceasta. Partenerii conferinței Gândul „HR Power Players – Strategii, Legislație și Transformarea Experienței Angajaților”: Philipp Morris Romania Clinicile Affidea Von Consulting Sanador Carmistin Morgan Sol RECOMANDAREA AUTORULUI: Conferința Gândul – “HR Power Players – Strategii, Legislație și Transformarea Experienței Angajaților” INTERVIU | Gerasimos Contoguris, Philip Morris România: „O companie merită recunoașterea Top Employer atunci când oamenii ei pot crește cu adevărat”
Marius Budăi, deputat, fost ministru al Muncii, la Gândul „HR Power Players”: Inteligența artificială trebuie transformată din teamă în oportunitate
Deputatul și fostul ministru al Muncii, Marius Budăi, susține că integrarea inteligenței artificiale și a robotizării în economia europeană trebuie abordată proactiv. În cadrul Conferinței Gândul “HR Power Players – Strategii, Legislație și Transformarea Experienței Angajaților”, acesta a subliniat importanța învățării continue, a parteneriatului onest între stat și angajatori și a pregătirii noilor generații pentru transformările majore ale pieței muncii. „Nu cred că este nimic mai important decât să vorbim despre oameni și despre evoluția lor viitoare”, a declarat deputatul Marius Budăi, fost ministru al Muncii, arătând că includerea tinerilor în această dezbatere este esențială pentru a înțelege direcția în care se îndreaptă piața muncii. Cu atât mai mult cu cât schimbările tehnologice influențează deja profund mediul profesional, după cum a adăugat Marius Budăi. Integrarea AI, între provocare și oportunitate Un punct central al intervenției sale l-a reprezentat influența inteligenței artificiale și a robotizării asupra viitorului locurilor de muncă. Deputatul a arătat că această temă a fost intens dezbătută atât la nivel național, cât și în cadrul reuniunilor europene la care a participat. Potrivit acestuia, subiectul a fost expus inclusiv în cadrul adunării parlamentare de la nivelul Uniunii Europene, precum și în dialogul cu Comisia Europeană. Budăi a precizat că va continua să insiste asupra necesității unei abordări proactive, nu reactive, din partea statelor membre. „Nu trebuie să fie o teamă, trebuie să o transformăm într-o oportunitate”, a subliniat acesta, explicând că inteligența artificială poate deveni un instrument care să crească productivitatea și rezultatele muncii, dacă este integrată strategic. Conferința Gândul „HR Power Players – Strategii, Legislație și Transformarea Experienței Angajaților” Piața muncii, o competiție permanentă Fostul ministru al Muncii a descris piața muncii drept „o piață concurențială”, în care mobilitatea forței de muncă și competiția pentru specialiști sunt realități constante. El a atras atenția asupra fenomenului migrației profesioniștilor către state care oferă salarii mai atractive, dar a punctat că această dinamică este parte a unei piețe în mișcare. „Este bine, până la urmă, că este așa. Trebuie să ne adaptăm”, a afirmat deputatul, insistând asupra responsabilității decidenților de a crea politici publice care să susțină competitivitatea și retenția forței de muncă. Parteneriat stat–angajatori și accent pe învățarea continua În opinia lui Marius Budăi, cheia adaptării la noile realități tehnologice constă într-un parteneriat onest între stat și angajatori. Autoritățile, spune Budăi, trebuie să sprijine companiile în procesul de calificare și recalificare a angajaților, astfel încât competențele acestora să fie permanent actualizate. Deputatul a subliniat că paradigma învățării continue se va schimba semnificativ în anii următori, devenind un element central al vieții profesionale. „Ceea ce știam până acum despre învățarea continuă se va schimba, iar aceasta va fi foarte, foarte importantă”, a concluzionat el. Declarațiile vin într-un context european marcat de accelerarea digitalizării și de dezbateri tot mai intense privind impactul tehnologiilor emergente asupra locurilor de muncă și a echilibrului social. Partenerii conferinței Gândul „HR Power Players – Strategii, Legislație și Transformarea Experienței Angajaților”: Philipp Morris Romania Clinicile Affidea Von Consulting Sanador Carmistin Morgan Sol RECOMANDAREA AUTORULUI: Conferința Gândul – “HR Power Players – Strategii, Legislație și Transformarea Experienței Angajaților” Silvia Dinică, la Conferința Gândul „HR Power Players”: Legislativul și zona de reglementare trebuie să fie cu un pas înaintea schimbărilor
Florin Manole, despre noua grilă de salarizare: O grilă de salarizare unitară înseamnă una, nu două
„În primul rând, eu aș vrea să spun că nu am contestat, ca ministru al Muncii, ideea esențială, aceea de a reduce cheltuielile statului. Cred însă că există moduri în care se poate face și moduri în care mai bine să nu faci, sau poate să fie chiar o idee greșită să o faci”, a afirmat ministrul Muncii, Florin Manole, miercuri, la B1TV. El a explicat că a avut această discuție inclusiv cu premierul și a subliniat că legea salarizării unitare nu poate fi „unitară” dacă prevede două grile pentru aceeași familie ocupațională. „Unitar înseamnă că vine de la numărul unu, de la o singură grilă de salarizare, în cazul acesta, nu două”, a completat ministrul. Referindu-se la dezechilibrele dintre administrațiile locale, Manole a precizat: „Este o repercusiune, o măsură care vine în urmă. Lipsa reformei administrației publice locale, până acum, a dus la situația asta de dezechilibre, de nedreptate, de injustiție”. „Până la urmă, treaba mea de ministru al Muncii este să păzesc acea parte care se referă, să am grijă de acea parte care se referă la Ministerul Muncii, nu la administrația locală”, a mai spus ministrul. Din perspectiva ministerului pe care îl conduce, principala problemă este legată de angajamentele asumate prin Comisia Europeană în cadrul Planul Național de Redresare și Reziliență. „Din perspectiva asta, în principal, critica noastră și durerea noastră este aceea că nu credem că o astfel de grilă separată este compatibilă cu îndeplinirea jalonului din PNRR, care costă 770 de milioane de euro, pe care trebuie să îl îndeplinim până la începutul acestei ierni, până la sfârșitul primei sesiuni parlamentare. Deci o grilă de salarizare unitară înseamnă una, nu două”, a afirmat Manole. Întrebat dacă există riscul ca Bruxelles-ul să respingă o astfel de abordare, ministrul a răspuns: „Mă tem că da”.
Ministrul Muncii: Reorganizăm structurile din teritoriu, reducem șefii, nu dăm oameni afară
„Vom face o propunere și o vom pune în transparență decizională, sper că în mai puțin de trei săptămâni, astfel încât, urmând procedura legală, să ajungem să avem, de exemplu, la nivel local nu patru agenții în subordinea Ministerului Muncii, ci două, reducând în felul acesta, de exemplu, numărul de șefi, de conducători de instituții”, a declarat Florin Manole, ministrul Muncii, miercuri, la B1 TV. Ministrul a subliniat însă că nu urmărește să concedieze angajați. „Nu am niciun gând să dau oameni afară din niciuna dintre aceste instituții”, a subliniat ministrul. El a invocat situația de la Inspecția Muncii din București, unde, din 2008 până în 2026, numărul inspectorilor s-a redus la jumătate, în timp ce numărul firmelor și al salariaților a crescut. „Dacă ne dorim o piață a muncii corectă (…) avem nevoie de o Inspecție a Muncii care să aibă inspectori și să fie suficienți”, a spus Manole. Ministrul a precizat că reducerea de 10% a cheltuielilor, potrivit reformei administrației, nu înseamnă automat reducere de personal și că vor fi căutate soluții de realocare a angajaților din direcțiile „suprapopulate” către zonele cu deficit. În contextul discuțiilor despre restructurări în sectorul public, Florin Manole a declarat că respinge abordarea că sunt „prea mulți bugetari”. „Eu nu sunt ministrul concedierilor. Sunt ministrul Muncii. Noi trebuie să sprijinim cu oameni (…) economia să aibă mai mulți angajați, nu mai puțini angajați la stat sau la privat”, a conchis Manole.
S-a pus în transparență la Ministerul Muncii proiectul privind salariul minimS-a pus în transparență la Ministerul Muncii proiectul referitor la creşterea salariului mini
În baza Hotărârii de Guvern emisă şi adoptată pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, s-a pus în transparenţă proiectul care reglementează majorarea salariului minim. În intervalul 19-28 decembrie, sunt aşteptate sugestiile şi opiniile cu privire la acest proiect. Potrivit noii legi, din primul articol reiese că, „începând cu data de 1 iulie 2026, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, prevăzut la art.164 alin.(1) din Legea nr.53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se stabileşte în bani, fără a include sporuri şi alte adaosuri, la suma de 4.325 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 166,667 ore pe lună, reprezentând 25,949 lei/oră.” Iar în cel de-al doilea articol este specificat faptul că „la data prevăzută la art.1, Hotărârea Guvernului nr. 1506/2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1185 din 28 noiembrie 2024, se abrogă.” Sugestiile şi propunerile se pot transmite şi la adresa de mail [email protected] în termen de 10 zile calendaristice de la data publicării pe site (19.12.2025 – 28.12.2025). Proiectul are şi o notă de fundamentare realizată de cei de la Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, care sunt şi iniţiatorii documentului. RECOMANDAREA AUTORULUI: Bugetul de stat pe 2026 ar putea să fie aprobat în a doua jumătate a lunii ianuarie. „Ordonanța trenuleț”, săptămâna viitoare Coaliția a decis: Crește salariul minim la 4325 de lei începând cu 1 iulie 2026