Pensii din România și SUA. Intră în vigoare acordul care permite cumularea anilor de muncă din ambele state
De la 1 septembrie 2026, românii care au lucrat atât în România, cât și în Statele Unite ale Americii, precum și americanii care au desfășurat activitate în România, vor putea beneficia de pensie calculată în baza perioadelor lucrate în ambele state. Fiecare țară va plăti partea corespunzătoare pentru anii de contribuție realizați pe teritoriul său, potrivit noului acord de securitate socială. Conform unui comunicat oficial transmis vineri, Ministerul Muncii a anunțat că Acordul dintre România și Statele Unite ale Americii în domeniul securității sociale, semnat la București pe 23 martie 2023, împreună cu aranjamentul său administrativ de aplicare, va intra în vigoare după finalizarea tuturor procedurilor interne. „Noul cadru juridic permite persoanelor care au desfăşurat activităţi profesionale în România şi Statele Unite ale Americii să îşi valorifice perioadele de asigurare pentru pensie pe principiul totalizării, fiecare stat acordând partea de pensie corespunzătoare perioadelor lucrate pe teritoriul său”, se arată în informarea transmisă de instituție. Autoritățile precizează că acest acord este rezultatul unui proces bilateral bazat pe reciprocitate și egalitate de tratament. Obiectiv său este consolidarea protecției sociale pentru persoanele care au lucrat sau sunt asigurate în unul ori ambele sisteme de pensii. Cum funcționează noul sistem de pensii România–SUA Acordul se aplică sistemului public de pensii din România și programului federal american pentru asigurări de bătrânețe, urmași și dizabilitate. De prevederile sale vor beneficia persoanele asigurate, dar și cele care au fost asigurate în unul sau ambele state, precum și beneficiarii care își derivă drepturile din aceste perioade. Documentul introduce mai multe avantaje pentru lucrători. Printre ele se numără cumularea perioadelor de asigurare pentru obținerea pensiei, evitarea plății duble a contribuțiilor pentru aceeași perioadă de muncă, protejarea drepturilor de pensie pentru persoanele stabilite în celălalt stat și simplificarea procedurilor administrative pentru angajați, angajatori, pensionari. „Intrarea în vigoare a Acordului contribuie la consolidarea relaţiei bilaterale româno-americane şi a protecţiei sociale pentru persoanele care şi-au desfăşurat activitatea profesională în cele două state”, mai precizează Ministerul Muncii.
Silvia Dinică, la Conferința Gândul „HR Power Players”: Legislativul și zona de reglementare trebuie să fie cu un pas înaintea schimbărilor
Conferința Gândul „HR Power Players – Strategii, Legislație și Transformarea Experienței Angajaților” a adus în prim-plan modul în care provocările legislative, oportunitățile tehnologice și nevoia de experiențe remarcabile pentru angajați se întâlnesc și se completează, transformând funcțiunea de resurse umane într-un motor real de performanță și competitivitate organizațională. Silvia Dinică, secretar de stat în Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, a precizat că în cadrul dialogului s-au văzut perspective de la firul ierbii, probleme cu care se confruntă piața, aspecte cu care se confruntă angajatorii. „A fost un dialog extraordinar, un dialog în care s-au văzut perspective diferite și, în primul rând, ceea ce a contat a fost faptul că s-au văzut perspective de la firul ierbii, să zic așa, lucruri cu care se confruntă piața, aspecte cu care se confruntă angajatorii, cu care se confruntă cei care se uită către resursa umană. S-au exprimat temeri în același timp, însă s-au construit și soluții și evident că întotdeauna există un capăt legislativ, de modificare legislativă și că legislativul și zona aceasta de reglementare ar trebui să fie cu un pas înaintea schimbărilor, astfel încât să nu fim luați prin surprindere și să nu fie un impact negativ, pentru că schimbarea e parte din societatea noastră, fie că vrem, fie că nu vrem. Important este să o pregătim, să punem în valoare resursa umană și, mai departe, cu o resursă umană valoroasă, bine pregătită și care are alternativă să putem să creem o economie mai puternică, valoare, inovație și să fim cu toții mai bine ca societate”, a explicat Silvia Dinică. Conferința Gândul „HR Power Players – Strategii, Legislație și Transformarea Experienței Angajaților” „Trebuie să știm să construim pe această tehnologie” Secretarul de stat în Ministerul Muncii este de părere că noile tehnologii vor fi complementare resursei umane. „Noile tehnologii se vor dezvolta în continuare, o dezvoltare semnificativă, vor fi parte din viața noastră, vor fi complementare resursei umane. Trebuie să știm să construim pe această tehnologie. Spunea cineva mai devreme că zona de securitate cibernetică, rolurile de securitate cibernetică vor fi foarte căutate în continuare și va fi și o nevoie de un de un număr mare de specialiști pe zona aceasta, ceea ce evident că va face ca unele meserii să fie căutate. Formarea profesională și specializările vor trebui să se adapteze rapid: care este cel mai scurt timp în care putem pregăti un programator să devină specialist în securitatea cibernetică? E una dintre întrebările la care trebuie să găsim răspuns sau un om care a lucrat deja în IT și care, dacă vrea să schimbe, să poată să facă față provocărilor pe care le oferă noul rol. Tehnologia este aici, tehnologia face parte din viața noastră, însă trebuie să fie un mediu sigur, trebuie să fie etic și să ținem cont de asta în momentul când dezvoltăm tehnologia”, a precizat aceasta. Partenerii conferinței Gândul „HR Power Players – Strategii, Legislație și Transformarea Experienței Angajaților”: Philipp Morris Romania Clinicile Affidea Von Consulting Sanador Carmistin Morgan Sol RECOMANDAREA AUTORULUI: Conferința Gândul – “HR Power Players – Strategii, Legislație și Transformarea Experienței Angajaților” INTERVIU | Gerasimos Contoguris, Philip Morris România: „O companie merită recunoașterea Top Employer atunci când oamenii ei pot crește cu adevărat”
Marius Budăi, deputat, fost ministru al Muncii, la Gândul „HR Power Players”: Inteligența artificială trebuie transformată din teamă în oportunitate
Deputatul și fostul ministru al Muncii, Marius Budăi, susține că integrarea inteligenței artificiale și a robotizării în economia europeană trebuie abordată proactiv. În cadrul Conferinței Gândul “HR Power Players – Strategii, Legislație și Transformarea Experienței Angajaților”, acesta a subliniat importanța învățării continue, a parteneriatului onest între stat și angajatori și a pregătirii noilor generații pentru transformările majore ale pieței muncii. „Nu cred că este nimic mai important decât să vorbim despre oameni și despre evoluția lor viitoare”, a declarat deputatul Marius Budăi, fost ministru al Muncii, arătând că includerea tinerilor în această dezbatere este esențială pentru a înțelege direcția în care se îndreaptă piața muncii. Cu atât mai mult cu cât schimbările tehnologice influențează deja profund mediul profesional, după cum a adăugat Marius Budăi. Integrarea AI, între provocare și oportunitate Un punct central al intervenției sale l-a reprezentat influența inteligenței artificiale și a robotizării asupra viitorului locurilor de muncă. Deputatul a arătat că această temă a fost intens dezbătută atât la nivel național, cât și în cadrul reuniunilor europene la care a participat. Potrivit acestuia, subiectul a fost expus inclusiv în cadrul adunării parlamentare de la nivelul Uniunii Europene, precum și în dialogul cu Comisia Europeană. Budăi a precizat că va continua să insiste asupra necesității unei abordări proactive, nu reactive, din partea statelor membre. „Nu trebuie să fie o teamă, trebuie să o transformăm într-o oportunitate”, a subliniat acesta, explicând că inteligența artificială poate deveni un instrument care să crească productivitatea și rezultatele muncii, dacă este integrată strategic. Conferința Gândul „HR Power Players – Strategii, Legislație și Transformarea Experienței Angajaților” Piața muncii, o competiție permanentă Fostul ministru al Muncii a descris piața muncii drept „o piață concurențială”, în care mobilitatea forței de muncă și competiția pentru specialiști sunt realități constante. El a atras atenția asupra fenomenului migrației profesioniștilor către state care oferă salarii mai atractive, dar a punctat că această dinamică este parte a unei piețe în mișcare. „Este bine, până la urmă, că este așa. Trebuie să ne adaptăm”, a afirmat deputatul, insistând asupra responsabilității decidenților de a crea politici publice care să susțină competitivitatea și retenția forței de muncă. Parteneriat stat–angajatori și accent pe învățarea continua În opinia lui Marius Budăi, cheia adaptării la noile realități tehnologice constă într-un parteneriat onest între stat și angajatori. Autoritățile, spune Budăi, trebuie să sprijine companiile în procesul de calificare și recalificare a angajaților, astfel încât competențele acestora să fie permanent actualizate. Deputatul a subliniat că paradigma învățării continue se va schimba semnificativ în anii următori, devenind un element central al vieții profesionale. „Ceea ce știam până acum despre învățarea continuă se va schimba, iar aceasta va fi foarte, foarte importantă”, a concluzionat el. Declarațiile vin într-un context european marcat de accelerarea digitalizării și de dezbateri tot mai intense privind impactul tehnologiilor emergente asupra locurilor de muncă și a echilibrului social. Partenerii conferinței Gândul „HR Power Players – Strategii, Legislație și Transformarea Experienței Angajaților”: Philipp Morris Romania Clinicile Affidea Von Consulting Sanador Carmistin Morgan Sol RECOMANDAREA AUTORULUI: Conferința Gândul – “HR Power Players – Strategii, Legislație și Transformarea Experienței Angajaților” Silvia Dinică, la Conferința Gândul „HR Power Players”: Legislativul și zona de reglementare trebuie să fie cu un pas înaintea schimbărilor
Florin Manole, despre noua grilă de salarizare: O grilă de salarizare unitară înseamnă una, nu două
„În primul rând, eu aș vrea să spun că nu am contestat, ca ministru al Muncii, ideea esențială, aceea de a reduce cheltuielile statului. Cred însă că există moduri în care se poate face și moduri în care mai bine să nu faci, sau poate să fie chiar o idee greșită să o faci”, a afirmat ministrul Muncii, Florin Manole, miercuri, la B1TV. El a explicat că a avut această discuție inclusiv cu premierul și a subliniat că legea salarizării unitare nu poate fi „unitară” dacă prevede două grile pentru aceeași familie ocupațională. „Unitar înseamnă că vine de la numărul unu, de la o singură grilă de salarizare, în cazul acesta, nu două”, a completat ministrul. Referindu-se la dezechilibrele dintre administrațiile locale, Manole a precizat: „Este o repercusiune, o măsură care vine în urmă. Lipsa reformei administrației publice locale, până acum, a dus la situația asta de dezechilibre, de nedreptate, de injustiție”. „Până la urmă, treaba mea de ministru al Muncii este să păzesc acea parte care se referă, să am grijă de acea parte care se referă la Ministerul Muncii, nu la administrația locală”, a mai spus ministrul. Din perspectiva ministerului pe care îl conduce, principala problemă este legată de angajamentele asumate prin Comisia Europeană în cadrul Planul Național de Redresare și Reziliență. „Din perspectiva asta, în principal, critica noastră și durerea noastră este aceea că nu credem că o astfel de grilă separată este compatibilă cu îndeplinirea jalonului din PNRR, care costă 770 de milioane de euro, pe care trebuie să îl îndeplinim până la începutul acestei ierni, până la sfârșitul primei sesiuni parlamentare. Deci o grilă de salarizare unitară înseamnă una, nu două”, a afirmat Manole. Întrebat dacă există riscul ca Bruxelles-ul să respingă o astfel de abordare, ministrul a răspuns: „Mă tem că da”.
Ministrul Muncii: Reorganizăm structurile din teritoriu, reducem șefii, nu dăm oameni afară
„Vom face o propunere și o vom pune în transparență decizională, sper că în mai puțin de trei săptămâni, astfel încât, urmând procedura legală, să ajungem să avem, de exemplu, la nivel local nu patru agenții în subordinea Ministerului Muncii, ci două, reducând în felul acesta, de exemplu, numărul de șefi, de conducători de instituții”, a declarat Florin Manole, ministrul Muncii, miercuri, la B1 TV. Ministrul a subliniat însă că nu urmărește să concedieze angajați. „Nu am niciun gând să dau oameni afară din niciuna dintre aceste instituții”, a subliniat ministrul. El a invocat situația de la Inspecția Muncii din București, unde, din 2008 până în 2026, numărul inspectorilor s-a redus la jumătate, în timp ce numărul firmelor și al salariaților a crescut. „Dacă ne dorim o piață a muncii corectă (…) avem nevoie de o Inspecție a Muncii care să aibă inspectori și să fie suficienți”, a spus Manole. Ministrul a precizat că reducerea de 10% a cheltuielilor, potrivit reformei administrației, nu înseamnă automat reducere de personal și că vor fi căutate soluții de realocare a angajaților din direcțiile „suprapopulate” către zonele cu deficit. În contextul discuțiilor despre restructurări în sectorul public, Florin Manole a declarat că respinge abordarea că sunt „prea mulți bugetari”. „Eu nu sunt ministrul concedierilor. Sunt ministrul Muncii. Noi trebuie să sprijinim cu oameni (…) economia să aibă mai mulți angajați, nu mai puțini angajați la stat sau la privat”, a conchis Manole.
S-a pus în transparență la Ministerul Muncii proiectul privind salariul minimS-a pus în transparență la Ministerul Muncii proiectul referitor la creşterea salariului mini
În baza Hotărârii de Guvern emisă şi adoptată pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, s-a pus în transparenţă proiectul care reglementează majorarea salariului minim. În intervalul 19-28 decembrie, sunt aşteptate sugestiile şi opiniile cu privire la acest proiect. Potrivit noii legi, din primul articol reiese că, „începând cu data de 1 iulie 2026, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, prevăzut la art.164 alin.(1) din Legea nr.53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se stabileşte în bani, fără a include sporuri şi alte adaosuri, la suma de 4.325 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 166,667 ore pe lună, reprezentând 25,949 lei/oră.” Iar în cel de-al doilea articol este specificat faptul că „la data prevăzută la art.1, Hotărârea Guvernului nr. 1506/2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1185 din 28 noiembrie 2024, se abrogă.” Sugestiile şi propunerile se pot transmite şi la adresa de mail [email protected] în termen de 10 zile calendaristice de la data publicării pe site (19.12.2025 – 28.12.2025). Proiectul are şi o notă de fundamentare realizată de cei de la Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, care sunt şi iniţiatorii documentului. RECOMANDAREA AUTORULUI: Bugetul de stat pe 2026 ar putea să fie aprobat în a doua jumătate a lunii ianuarie. „Ordonanța trenuleț”, săptămâna viitoare Coaliția a decis: Crește salariul minim la 4325 de lei începând cu 1 iulie 2026
Ministrul Muncii, noi detalii despre programul FIV: Programul FIV va continua și în 2026, cu posibilitatea de a dubla beneficiarii
Ministrul Muncii, Florin Manole, a vorbit marți seară, în cadrul unei intervenții la Digi24, despre situația finanțării programului de fertilizare in vitro (FIV) și perspectivele pentru anul viitor. Manole a explicat că, pentru 2025, programul a mers foarte bine, iar pentru 2026 se estimează menținerea bugetului actual și includerea unor fonduri europene suplimentare. „Pentru programul pe anul ăsta, lucrurile au mers foarte bine, cred eu. Pentru anul viitor, solicitarea de la bugetul de stat o vom face similară cu ce am avut bugetat anul acesta și sper că fondurile europene, așa cum am discutat cu domnul Pâslaru și pare că am găsit o soluție, zic, pare, deși sunt extrem de optimist, dar cred că trebuie să așteptăm să se usuce cerneala pe o hârtie. Angajamentul domnului Pâslaru este ferm. Ministerul Fondurilor Europene e un partener onest cu Ministerul Muncii pe această temă. Asta e fără discuție. Doar că sunt niște proceduri care trebuie îndeplinite, inclusiv în comunicarea cu Comisia, și trebuie să fim prudenți până atunci. Acei bani ar fi bine să fie un surplus peste bugetul pe care l-am avut anul ăsta”, a declarat Manole. Întrebat despre numărul de beneficiari pentru 2026, ministrul a spus că intenția este să se dubleze cifra actuală, estimată la aproximativ 6.400 persoane în 2025. „Mi-aș dori să dublăm numărul de beneficiari, adică dacă anul ăsta o să fim, probabil, pe la 6.400, putem să mergem spre 12.000, sper eu. Nu o luați ca promisiune, pentru că nu vreau să fac nicio promisiune. Am promis că fac tot posibilul ca acest program să fie finanțat anul ăsta. Am avut și concursul colegilor, s-a întâmplat, mă bucur. Am spus de mult că voi încerca să aduc fonduri europene pe acest program. Pare că ne apropiem de un deznodământ pozitiv, dar încă nu suntem acolo. Când vom fi acolo, o să putem să dăm cifre. Dar, cu siguranță, vor fi mai mulți bani decât anul ăsta.”, a mai spus Florin Manole. El a declarat că programul FIV va continua și anul viitor, cu perspective de extindere, însă a cerut răbdare până la finalizarea procedurilor de finanțare.
Raluca Turcan critică Guvernul pentru reducerea contingentului de muncitori străini: O lovitură dată firmelor care încă mai produc și plătesc taxe
Deputata PNL avertizează că această decizie ar putea duce la blocaje economice și la relocarea unor companii românești în alte state. Declarația vine după ședința Consiliului Național Tripartit din 29 octombrie, în care s-a stabilit că executivul va elibera cel mult 90.000 de permise de muncă pentru lucrătorii străini în 2026 – cu 10.000 mai puțin decât în 2025. Potrivit ministrului Muncii, Florin Manole, reducerea contingentului este necesară deoarece urmează un val de disponibilizări, iar Guvernul dorește să creeze oportunități pentru românii care vor rămâne fără locuri de muncă. Raluca Turcan a reacționat pe Facebook, criticând argumentul: „Reducerea contingentului de muncitori străini cu justificarea că astfel se eliberează locuri pentru persoanele concediate din sectorul public va genera, la început, amuzament, iar ulterior dezamăgire. Nu îmi pot imagina cum o persoană care câștiga 7.500 de lei sau mai mult într-o companie de stat se va angaja în ferme de animale, în confecții sau în livrare de mâncare pentru salariul minim pe economie.” Deputata liberală a subliniat că mediul de afaceri are nevoie urgentă de forță de muncă și că patronatele au cerut majorarea contingentului la 150.000 de muncitori străini pentru anul 2026. „În loc să asculte mediul de afaceri, pare că se preferă o măsură populistă, care va genera blocaje în sectoare vitale”, a mai spus Turcan. Aceasta a adăugat că România are nevoie de „o strategie deșteaptă a muncii”, care să susțină firmele și economia reală, nu de „gesturi de imagine care nu vor produce rezultatele așteptate”.
Cu cât ar putea fi majorat SALARIUL minim din 2026. Două scenarii pe masa Guvernului/ SURSE: Discutiile sunt departe de a fi încheiate
Salariul minim brut pe economie ar putea crește anul viitor până la 4.752 de lei. Potrivit informațiilor Gândul, Ministerul Muncii analizează în prezent două scenarii de majorare, care urmează să fie discutate cu premierul Ilie Bolojan. În primul scenariu, venitul minim ar urca de la 4.050 de lei brut (2.574 de lei net), la 4.315 lei brut. Dacă nu s-ar menține și deducerea de 300 de lei, angajații nu ar resimți însă o creștere netă semnificativă. A doua variantă este mai ambițioasă: un salariu minim de 4.752 de lei brut. „Discutiile sunt departe de a fi încheiate”, spun surse guvernamentale, în exclusivitate pentru Gândul. Cine ar câștiga din această creștere Aproximativ un milion de români sunt plătiți în prezent cu salariul minim pe economie, cei mai mulți în mediul privat. O eventuală creștere ar aduce mai mulți bani la bugetul de stat, deoarece ar crește contribuțiile și taxele colectate. În schimb, mediul de afaceri privește cu rezerve măsura, mai ales dacă ar dispărea și scutirea de taxe pentru cei 300 de lei din salariul minim, ceea ce ar ridica și mai mult costurile angajatorilor. Impactul nu s-ar opri aici. Mărirea salariului minim ar duce automat la recalcularea unor plăți legate de acesta, cum sunt contribuțiile pentru contractele part time sau pe drepturi de autor. Și punctul de amendă, de exemplu, este stabilit în funcție de salariul minim pe economie. Propunerile vor fi analizate în perioada următoare într-o întâlnire între ministrul Muncii Florin Manole și premierul Ilie Bolojan. Foto: Shutterstock – caracter ilustrativ
Cu cât ar putea fi majorat SALARIUL minim din 2026. Două scenarii pe masa Guvernului
Salariul minim brut pe economie ar putea crește anul viitor până la 4.752 de lei. Potrivit informațiilor Gândul, Ministerul Muncii analizează în prezent două scenarii de majorare, care urmează să fie discutate cu premierul Ilie Bolojan. În primul scenariu, venitul minim ar urca de la 4.050 de lei brut (2.574 de lei net), la 4.315 lei brut. Dacă nu s-ar menține și deducerea de 300 de lei, angajații nu ar resimți însă o creștere netă semnificativă. A doua variantă este mai ambițioasă: un salariu minim de 4.752 de lei brut. „Discutiile sunt departe de a fi încheiate”, spun surse guvernamentale, în eclusivitate pentru Gândul. Cine ar câștiga din această creștere Aproximativ un milion de români sunt plătiți în prezent cu salariul minim pe economie, cei mai mulți în mediul privat. O eventuală creștere ar aduce mai mulți bani la bugetul de stat, deoarece ar crește contribuțiile și taxele colectate. În schimb, mediul de afaceri privește cu rezerve măsura, mai ales dacă ar dispărea și scutirea de taxe pentru cei 300 de lei din salariul minim, ceea ce ar ridica și mai mult costurile angajatorilor. Impactul nu s-ar opri aici. Mărirea salariului minim ar duce automat la recalcularea unor plăți legate de acesta, cum sunt contribuțiile pentru contractele part time sau pe drepturi de autor. Și punctul de amendă, de exemplu, este stabilit în funcție de salariul minim pe economie. Propunerile vor fi analizate în perioada următoare într-o întâlnire între ministrul Muncii Florin Manole și premierul Ilie Bolojan. Foto: Shutterstock – caracter ilustrativ