Proiect care prevede blocarea transferurilor și detașărilor, în dezbatere publică
Un proiect prezentat în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Muncii prevede blocarea transferurilor și detașărilor între instituțiile statului. De asemenea, acesta prevede suspendarea concursurilor de angajare. Ministerul Muncii a prezentat în dezbatere proiectul Ordonanței de Urgență pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare și unele măsuri aplicabile personalului contractual plătit din fonduri publice. Proiectul a fost întocmit „având în vedere obligaţia Guvernului de a conduce politica fiscal-bugetară în mod prudent pentru a gestiona resursele şi obligaţiile bugetare, precum şi riscurile fiscale de o manieră care să asigure sustenabilitatea poziţiei fiscale pe termen mediu şi lung, precum şi predictibilitatea politicii fiscal-bugetare pe termen mediu, în scopul menţinerii stabilităţii macroeconomice, (…) ținând cont de necesitatea păstrării echilibrelor bugetare prin adoptarea de măsuri menite să limiteze creşterea cheltuielilor bugetare permanente”. „În termen de 30 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și până la 31 decembrie 2026 se suspendă aplicarea prevederilor art. 505 și 506 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare. (2) Prevederile alin. (1) nu se aplică în situația detașării funcționarilor publici pe o funcție publică din categoria înalţilor funcţionari publici, respectiv pe o funcție publică de conducere aferentă conducătorilor autorităților și instituțiilor publice, precum si adjuncții acestora. (3) Prin excepție de la prevederile alin. (1) prevederile art. 506 privind transferul în interesul serviciului se pot aplica în situația funcționarilor publici aflați în preaviz în condițiile art. 519 alin. (9) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările şi completările ulterioare”, se arată în proiect. Acesta prevede că procedurile de transfer aflate în curs de desfășurare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se finalizează în condițiile reglementate de prevederile legale în vigoare la data publicării anunțului privind organizarea transferului. „În termen de 10 de zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență conducătorii autorităților și instituțiilor publice au obligația de a dispune, în condițiile legii, prin act administrativ, încetarea detașării personalului contractual. (3) De la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență conducătorii autorităților și instituțiilor publice în care se află detașat personal contractual, au obligația de a decide dacă salariații în cauză își pot continua activitatea în autoritatea sau instituția publică respectivă și dispun, după caz, demersurile legale pentru realizarea transferului în interes de serviciu al acestora pe posturile vacante pe care au fost detașați anterior, cu încadrarea în termenul de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență”, se mai arată în proiect. De asemenea, se fac precizări și în ceea ce privește cumulul pensiei cu salariul la stat. „Personalul plătit din fonduri publice în conformitate cu prevederile Legii – Cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, precum și personalul regiilor autonome înfiinţate de stat, societăţilor/companiilor naţionale, ai societăţilor la care statul este acţionar unic sau deţine o participaţie majoritară, ai regiilor autonome înfiinţate de unităţile administrativ-teritoriale, ai societăţilor la care unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici sau deţin o participaţie majoritară, precum și ai autorităților de reglementare, căruia i-a fost emisă decizia de pensionare din sistemul public de pensii, inclusiv decizia de pensie de serviciu sau decizia de pensionare din sistemul militar de pensii, acordată în condițiile prevăzute de legislația specifică, are dreptul de a continua activitatea cu acordul anual al ordonatorului de credite/angajatorului, până la împlinirea vârstei de 70 de ani. (2) Persoanele prevăzute la alin.(1) pot fi menținute în activitate, în baza unei cereri, cu condiția suspendării plății pensiei”, mai prevede proiectul. Totodată, proiectul spune că, începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și până la 31 decembrie 2026, se suspendă ocuparea prin concurs sau examen a posturilor vacante din autorităţile şi instituţiile publice,indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, inclusiv activităţile finanţate integral din venituri proprii. „Prevederile alin. (1) nu se aplică posturilor unice vacante cuprinse în anexa nr. 1 din Hotărârea nr. 298/2025 privind aprobarea Planului de recrutare a funcţionarilor publici şi a Planului de promovare în funcţii publice de conducere, pentru perioada 2025-2026. Concursurile aflate în curs de desfășurare pentru care s-a afișat rezultatul verificărilor eligibilității candidaților/selecției dosarelor candidaților anterior intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se finalizează în condițiile reglementate în vigoare la data publicării anunțului privind organizarea concursului”, se mai arată în proiectul supus dezbaterii.
Categoria de pensionari români care pierd 350 lei la pensie, începând cu 1 ianuarie 2026. Anunțul făcut de ministrul Muncii
După ce au înregistrat creșteri considerabile în 2024, de la 1 ianuarie 2026, mulți pensionari din România vor pierde între 100 și 420 de lei din pensie ca urmare a pachetelor fiscale, a anunțat Ministerul Muncii. Pensiile, fiind indexate în funcție de rata inflației, la începutul anului 2025, au avut majorări semnificative. Pensia medie a crescut la 2.720 de lei în România. Potrivit Newsweek, peste 4,8 milioane de pensii au fost recalculate de la 1 septembrie 2025, fiind o creștere medie de 520 de lei. Toate pensiile ar fi trebuit să crească cu 12% anul acesta, dar indexarea a fost anulată de la 1 ianuarie 2025 prin Ordonanța Trenuleț, din cauza contextului economic actual. Pensionarii care vor avea pierderi semnificative de bani Ministrul Muncii a declarat că nu se poate garanta un angajament pentru indexarea pensiilor nici de la 1 ianuarie 2026, astfel, pensionarii riscă să piardă două creșteri consecutive de pensie. „Vreau să fiu foarte prudent și să spun cu toate riscurile publice că nu este acesta momentul în care ne putem angaja la un astfel de termen”, a declarat miercuri seara ministrul Muncii, Petre-Florin Manole, după ce a fost întrebat dacă ar putea exista o majorare a pensiilor anul viitor. Ar fi rezultat o majorare totală de 7% pentru 4 milioane de pensionari dacă inflația rămânea la 5% și salariul mediu ar fi crescut cu încă 2%. De exemplu, pensionarii care au pensie de 5.000 de lei, ar fi trebuit să aibă creștere cu 350 de lei. De la 1 ianuarie 2026, puteau să primească o pensie lunară de 5350 de lei. Fiindcă nu se mai face indexarea, ei vor pierde mărirea de 350 de lei! Dacă s-ar fi indexat pensiile în 2026 În scenariul indexării pensiilor de la 1 ianuarie 2026, următoarele categorii de pensionari ar fi avut creșteri semnificative la veniturile lunare: Pensiile de 1.281 lei ar fi crescut la 1.370 lei = Creștere de pensie de 99 lei Pensiile de 2.000 lei ar fi crescut la 2.140 lei = Creștere de pensie de 140 lei Pensiile de 3.000 lei ar fi crescut la 3.210 lei = Creștere de pensie de 210 lei Pensiile de 4.000 lei ar fi crescut la 4.280 lei = Creștere de pensie de 280 lei Pensiile de 5.000 lei ar fi crescut la 5.350 lei = Creștere de pensie de 350 de lei Pensiile de 6.000 lei ar fi crescut la 6.420 lei = Creștere de pensie de 420 de lei. Autorul recomandă: Ilie Bolojan: PENSIILE și salariile rămân plafonate până în 2026. 10% CASS la pensiile peste 3.000 LEI
Normele pentru programul de Fertilizare in vitro, în dezbatere publică
Potrivit unui comunicat al ministerului, normele au ca scop stabilirea principiilor, a cadrului general și a procedurii privind acordarea unui sprijin financiar pentru cuplurile și persoanelor singure care-și dorec să devină părinți. „Voi promova și voi sprijini întotdeauna inițiativele dedicate susținerii familiilor în eforturile lor de a avea copii, oferind astfel un sprijin important pentru consolidarea familiei și creșterea natalității în România. Îmi doresc ca acest program să continue, pentru că este un program necesar, atât timp cât infertilitatea rămâne o problemă reală în țara noastră”, a declarat Simona Bucura Oprescu, ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale. Sprijinul se acordă sub forma a două vouchere, în cuantum de 15.000 de lei. Astfel, un voucher în valoare de 5.000 de lei va fi destinat achiziționării de medicamente specifice, iar al doilea voucher, în suma de 10.000 de lei, va fi folosit pentru achitarea procedurilor medicale prescrise. Voucherele se vor acorda în ordinea cronologică a depunerii dosarelor complete și declarate eligibile. Toate documentele se vor depune în format electronic, prin intermediul unei platforme digitale dedicate acestui program, anunță reprezentanții Ministerului Muncii.
Au mai rămas 60 de zile până la expirarea PLAFONĂRII la energie. Când se stabilește cine mai primește ajutor
Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, autoritatea responsabilă conform legii, a transmis, la solicitarea Gândul, în ce stadiu este demersul normativ pentru stabilirea categoriilor de consumatori care vor beneficia de ajutor și după expirarea schemei de plafonare și compensare a prețurilor la energie electrică, în data de 1 iulie. Autoritățile dau asigurări că lucrează în prezent pentru a defini cine sunt românii pe care statul va continua să îi ajute după 1 iulie, când reducerile de care au beneficiat toți românii din toamna anului 2022, când a intrat în vigoare schema de plafonare și compensare a prețurilor pentru energie electrică și gaze naturale, se vor elimina pentru facturile la curent. Schema de compensare-plafonare a fost prelungită de Guvern cu trei luni la energie electrică, până la 30 iunie, și cu 12 luni la gaze naturale, până la finalul lunii martie anul viitor, iar între timp, responsabilii trebuie să decidă cine intră în categoria consumatorilor vulnerabili și ce măsuri de ajutor iau în calcul. Prelungirea schemei a fost criticată de oficialii Asociației Furnizorilor de Energie din România (AFEER), care au atras atenția că subvențiile stabilite prin lege pentru a ajuta consumatorii nu au fost achitate integral de stat, ci mare parte au fost suportate de furnizori, generând datorii ale statului de mai multe miliarde de lei către aceștia. Pentru consumatorii care vor fi considerați vulnerabili la momentul expirării schemei, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, menționa recent că vor fi implementate sisteme de sprijin prin carduri sau vouchere, astfel încât aceștia să fie protejați de fluctuațiile pieței. În prezent, conform legislației în vigoare, este vorba de aproximativ 90.000 de români care sunt incluși în această categorie pe care autoritățile sunt în curs să o redefinească. De ce trebuie să țină cont schema Gândul a întrebat Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale care este stadiul demersului, dacă există un proiect ce poate fi consultat sau măcar principiile de bază, eventual estimarea creșterii numărului de consumatori vulnerabili de la cei 90.000, conform procedurii actuale. În răspunsul transmis, oficialii instituției au arătat că, în prezent, există un grup de lucru care, pe lângă Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale și Ministerul Energiei, are în componență reprezentanți ai Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, Institutului Național de Statistică și alte instituții care pot sprijini proiectarea unor măsuri în sprijinul populației vulnerabile. „Menționăm, în același timp, că indiferent de soluția care se va stabili, aceasta trebuie să țină cont atât de gradul de afectare a bugetelor gospodăriilor, cât și de resursele bugetare disponibile din care să fie susținute măsurile de protecție socială”, au transmis reprezentanții Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, la solicitarea Gândul. Sprijinul nu moare, ci se transformă Într-o declarație de joia trecută, ministrul Sebastian Burduja reitera faptul că „nu se elimină sprijinul acordat consumatorilor, ci se face o ajustare necesară și responsabilă a mecanismului de protecție”, de care vor beneficia cei care au într-adevăr nevoie. „După 1 iulie 2025, nu asistăm la o retragere a sprijinului din partea statului, ci la o trecere de la o plafonare generalizată la un sistem țintit, care să ducă sprijinul acolo unde este cu adevărat nevoie. Vorbim despre un nou mecanism care va permite alocarea eficientă a resurselor publice către gospodăriile aflate în sărăcie energetică, către persoanele cu dizabilități și către românii care depind de echipamente medicale pentru a trăi”, a spus Sebastian Burduja. Ministrul a adăugat că, potrivit legii, responsabilitatea privind stabilirea criteriilor de eligibilitate și a mecanismului de protecție socială revine Ministerului Muncii, dar Ministerul Energiei a fost și este parte activă în acest efort comun. „După intrarea în vigoare a OUG 6/2025, am organizat patru întâlniri de lucru la sediul Ministerului Energiei, alături de alte instituții implicate în proces: Ministerul Muncii, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, ANRE, STS, Institutul Național de Statistică și MAI – Direcția pentru Evidența Persoanelor. Toate aceste eforturi urmăresc să identifice criterii juste și mecanisme clare pentru implementarea noii forme de sprijin pentru cei care au cu adevărat nevoie”, a precizat ministrul Energiei. Mai exact, OUG 6/2025 stipulează, la articolul 22, alin. (1), că „Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale va stabili criteriile de identificare și eligibilitate a consumatorilor afectați de sărăcie energetică în vederea aplicării de măsuri sociale adecvate și/sau sprijin financiar pentru perioada care urmează după expirarea mecanismelor de sprijin prevăzute în prezenta ordonanță de urgență, până la data de 15 iunie 2025”. FOTO – caracter ilustrativ CITEȘTE ȘI: Sebastian Burduja, avertisment pentru perioada post-plafonare la ENERGIE: „Nu se elimină sprijinul acordat consumatorilor” Cât a decontat statul furnizorilor în contul plafonării. Burduja: „Din perspectiva unui politruc nenorocit, ar fi mai ușor să găsesc un țap ispășitor” Ce se întâmplă din 1 iulie, când expiră noua PLAFONARE a prețurilor la energie? Răspunsul lui Sebastian Burduja despre o nouă prelungire a schemei Sebastian Burduja: Fără plafonare, FACTURILE la energie ar fi crescut cu până la 100% pentru majoritatea românilor Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul … vezi toate articolele