Ministrul Muncii, noi detalii despre programul FIV: Programul FIV va continua și în 2026, cu posibilitatea de a dubla beneficiarii
Ministrul Muncii, Florin Manole, a vorbit marți seară, în cadrul unei intervenții la Digi24, despre situația finanțării programului de fertilizare in vitro (FIV) și perspectivele pentru anul viitor. Manole a explicat că, pentru 2025, programul a mers foarte bine, iar pentru 2026 se estimează menținerea bugetului actual și includerea unor fonduri europene suplimentare. „Pentru programul pe anul ăsta, lucrurile au mers foarte bine, cred eu. Pentru anul viitor, solicitarea de la bugetul de stat o vom face similară cu ce am avut bugetat anul acesta și sper că fondurile europene, așa cum am discutat cu domnul Pâslaru și pare că am găsit o soluție, zic, pare, deși sunt extrem de optimist, dar cred că trebuie să așteptăm să se usuce cerneala pe o hârtie. Angajamentul domnului Pâslaru este ferm. Ministerul Fondurilor Europene e un partener onest cu Ministerul Muncii pe această temă. Asta e fără discuție. Doar că sunt niște proceduri care trebuie îndeplinite, inclusiv în comunicarea cu Comisia, și trebuie să fim prudenți până atunci. Acei bani ar fi bine să fie un surplus peste bugetul pe care l-am avut anul ăsta”, a declarat Manole. Întrebat despre numărul de beneficiari pentru 2026, ministrul a spus că intenția este să se dubleze cifra actuală, estimată la aproximativ 6.400 persoane în 2025. „Mi-aș dori să dublăm numărul de beneficiari, adică dacă anul ăsta o să fim, probabil, pe la 6.400, putem să mergem spre 12.000, sper eu. Nu o luați ca promisiune, pentru că nu vreau să fac nicio promisiune. Am promis că fac tot posibilul ca acest program să fie finanțat anul ăsta. Am avut și concursul colegilor, s-a întâmplat, mă bucur. Am spus de mult că voi încerca să aduc fonduri europene pe acest program. Pare că ne apropiem de un deznodământ pozitiv, dar încă nu suntem acolo. Când vom fi acolo, o să putem să dăm cifre. Dar, cu siguranță, vor fi mai mulți bani decât anul ăsta.”, a mai spus Florin Manole. El a declarat că programul FIV va continua și anul viitor, cu perspective de extindere, însă a cerut răbdare până la finalizarea procedurilor de finanțare.
Raluca Turcan critică Guvernul pentru reducerea contingentului de muncitori străini: O lovitură dată firmelor care încă mai produc și plătesc taxe
Deputata PNL avertizează că această decizie ar putea duce la blocaje economice și la relocarea unor companii românești în alte state. Declarația vine după ședința Consiliului Național Tripartit din 29 octombrie, în care s-a stabilit că executivul va elibera cel mult 90.000 de permise de muncă pentru lucrătorii străini în 2026 – cu 10.000 mai puțin decât în 2025. Potrivit ministrului Muncii, Florin Manole, reducerea contingentului este necesară deoarece urmează un val de disponibilizări, iar Guvernul dorește să creeze oportunități pentru românii care vor rămâne fără locuri de muncă. Raluca Turcan a reacționat pe Facebook, criticând argumentul: „Reducerea contingentului de muncitori străini cu justificarea că astfel se eliberează locuri pentru persoanele concediate din sectorul public va genera, la început, amuzament, iar ulterior dezamăgire. Nu îmi pot imagina cum o persoană care câștiga 7.500 de lei sau mai mult într-o companie de stat se va angaja în ferme de animale, în confecții sau în livrare de mâncare pentru salariul minim pe economie.” Deputata liberală a subliniat că mediul de afaceri are nevoie urgentă de forță de muncă și că patronatele au cerut majorarea contingentului la 150.000 de muncitori străini pentru anul 2026. „În loc să asculte mediul de afaceri, pare că se preferă o măsură populistă, care va genera blocaje în sectoare vitale”, a mai spus Turcan. Aceasta a adăugat că România are nevoie de „o strategie deșteaptă a muncii”, care să susțină firmele și economia reală, nu de „gesturi de imagine care nu vor produce rezultatele așteptate”.
Cu cât ar putea fi majorat SALARIUL minim din 2026. Două scenarii pe masa Guvernului/ SURSE: Discutiile sunt departe de a fi încheiate
Salariul minim brut pe economie ar putea crește anul viitor până la 4.752 de lei. Potrivit informațiilor Gândul, Ministerul Muncii analizează în prezent două scenarii de majorare, care urmează să fie discutate cu premierul Ilie Bolojan. În primul scenariu, venitul minim ar urca de la 4.050 de lei brut (2.574 de lei net), la 4.315 lei brut. Dacă nu s-ar menține și deducerea de 300 de lei, angajații nu ar resimți însă o creștere netă semnificativă. A doua variantă este mai ambițioasă: un salariu minim de 4.752 de lei brut. „Discutiile sunt departe de a fi încheiate”, spun surse guvernamentale, în exclusivitate pentru Gândul. Cine ar câștiga din această creștere Aproximativ un milion de români sunt plătiți în prezent cu salariul minim pe economie, cei mai mulți în mediul privat. O eventuală creștere ar aduce mai mulți bani la bugetul de stat, deoarece ar crește contribuțiile și taxele colectate. În schimb, mediul de afaceri privește cu rezerve măsura, mai ales dacă ar dispărea și scutirea de taxe pentru cei 300 de lei din salariul minim, ceea ce ar ridica și mai mult costurile angajatorilor. Impactul nu s-ar opri aici. Mărirea salariului minim ar duce automat la recalcularea unor plăți legate de acesta, cum sunt contribuțiile pentru contractele part time sau pe drepturi de autor. Și punctul de amendă, de exemplu, este stabilit în funcție de salariul minim pe economie. Propunerile vor fi analizate în perioada următoare într-o întâlnire între ministrul Muncii Florin Manole și premierul Ilie Bolojan. Foto: Shutterstock – caracter ilustrativ
Cu cât ar putea fi majorat SALARIUL minim din 2026. Două scenarii pe masa Guvernului
Salariul minim brut pe economie ar putea crește anul viitor până la 4.752 de lei. Potrivit informațiilor Gândul, Ministerul Muncii analizează în prezent două scenarii de majorare, care urmează să fie discutate cu premierul Ilie Bolojan. În primul scenariu, venitul minim ar urca de la 4.050 de lei brut (2.574 de lei net), la 4.315 lei brut. Dacă nu s-ar menține și deducerea de 300 de lei, angajații nu ar resimți însă o creștere netă semnificativă. A doua variantă este mai ambițioasă: un salariu minim de 4.752 de lei brut. „Discutiile sunt departe de a fi încheiate”, spun surse guvernamentale, în eclusivitate pentru Gândul. Cine ar câștiga din această creștere Aproximativ un milion de români sunt plătiți în prezent cu salariul minim pe economie, cei mai mulți în mediul privat. O eventuală creștere ar aduce mai mulți bani la bugetul de stat, deoarece ar crește contribuțiile și taxele colectate. În schimb, mediul de afaceri privește cu rezerve măsura, mai ales dacă ar dispărea și scutirea de taxe pentru cei 300 de lei din salariul minim, ceea ce ar ridica și mai mult costurile angajatorilor. Impactul nu s-ar opri aici. Mărirea salariului minim ar duce automat la recalcularea unor plăți legate de acesta, cum sunt contribuțiile pentru contractele part time sau pe drepturi de autor. Și punctul de amendă, de exemplu, este stabilit în funcție de salariul minim pe economie. Propunerile vor fi analizate în perioada următoare într-o întâlnire între ministrul Muncii Florin Manole și premierul Ilie Bolojan. Foto: Shutterstock – caracter ilustrativ
Proiect care prevede blocarea transferurilor și detașărilor, în dezbatere publică
Un proiect prezentat în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Muncii prevede blocarea transferurilor și detașărilor între instituțiile statului. De asemenea, acesta prevede suspendarea concursurilor de angajare. Ministerul Muncii a prezentat în dezbatere proiectul Ordonanței de Urgență pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare și unele măsuri aplicabile personalului contractual plătit din fonduri publice. Proiectul a fost întocmit „având în vedere obligaţia Guvernului de a conduce politica fiscal-bugetară în mod prudent pentru a gestiona resursele şi obligaţiile bugetare, precum şi riscurile fiscale de o manieră care să asigure sustenabilitatea poziţiei fiscale pe termen mediu şi lung, precum şi predictibilitatea politicii fiscal-bugetare pe termen mediu, în scopul menţinerii stabilităţii macroeconomice, (…) ținând cont de necesitatea păstrării echilibrelor bugetare prin adoptarea de măsuri menite să limiteze creşterea cheltuielilor bugetare permanente”. „În termen de 30 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și până la 31 decembrie 2026 se suspendă aplicarea prevederilor art. 505 și 506 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare. (2) Prevederile alin. (1) nu se aplică în situația detașării funcționarilor publici pe o funcție publică din categoria înalţilor funcţionari publici, respectiv pe o funcție publică de conducere aferentă conducătorilor autorităților și instituțiilor publice, precum si adjuncții acestora. (3) Prin excepție de la prevederile alin. (1) prevederile art. 506 privind transferul în interesul serviciului se pot aplica în situația funcționarilor publici aflați în preaviz în condițiile art. 519 alin. (9) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările şi completările ulterioare”, se arată în proiect. Acesta prevede că procedurile de transfer aflate în curs de desfășurare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se finalizează în condițiile reglementate de prevederile legale în vigoare la data publicării anunțului privind organizarea transferului. „În termen de 10 de zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență conducătorii autorităților și instituțiilor publice au obligația de a dispune, în condițiile legii, prin act administrativ, încetarea detașării personalului contractual. (3) De la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență conducătorii autorităților și instituțiilor publice în care se află detașat personal contractual, au obligația de a decide dacă salariații în cauză își pot continua activitatea în autoritatea sau instituția publică respectivă și dispun, după caz, demersurile legale pentru realizarea transferului în interes de serviciu al acestora pe posturile vacante pe care au fost detașați anterior, cu încadrarea în termenul de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență”, se mai arată în proiect. De asemenea, se fac precizări și în ceea ce privește cumulul pensiei cu salariul la stat. „Personalul plătit din fonduri publice în conformitate cu prevederile Legii – Cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, precum și personalul regiilor autonome înfiinţate de stat, societăţilor/companiilor naţionale, ai societăţilor la care statul este acţionar unic sau deţine o participaţie majoritară, ai regiilor autonome înfiinţate de unităţile administrativ-teritoriale, ai societăţilor la care unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici sau deţin o participaţie majoritară, precum și ai autorităților de reglementare, căruia i-a fost emisă decizia de pensionare din sistemul public de pensii, inclusiv decizia de pensie de serviciu sau decizia de pensionare din sistemul militar de pensii, acordată în condițiile prevăzute de legislația specifică, are dreptul de a continua activitatea cu acordul anual al ordonatorului de credite/angajatorului, până la împlinirea vârstei de 70 de ani. (2) Persoanele prevăzute la alin.(1) pot fi menținute în activitate, în baza unei cereri, cu condiția suspendării plății pensiei”, mai prevede proiectul. Totodată, proiectul spune că, începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și până la 31 decembrie 2026, se suspendă ocuparea prin concurs sau examen a posturilor vacante din autorităţile şi instituţiile publice,indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, inclusiv activităţile finanţate integral din venituri proprii. „Prevederile alin. (1) nu se aplică posturilor unice vacante cuprinse în anexa nr. 1 din Hotărârea nr. 298/2025 privind aprobarea Planului de recrutare a funcţionarilor publici şi a Planului de promovare în funcţii publice de conducere, pentru perioada 2025-2026. Concursurile aflate în curs de desfășurare pentru care s-a afișat rezultatul verificărilor eligibilității candidaților/selecției dosarelor candidaților anterior intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se finalizează în condițiile reglementate în vigoare la data publicării anunțului privind organizarea concursului”, se mai arată în proiectul supus dezbaterii.
Categoria de pensionari români care pierd 350 lei la pensie, începând cu 1 ianuarie 2026. Anunțul făcut de ministrul Muncii
După ce au înregistrat creșteri considerabile în 2024, de la 1 ianuarie 2026, mulți pensionari din România vor pierde între 100 și 420 de lei din pensie ca urmare a pachetelor fiscale, a anunțat Ministerul Muncii. Pensiile, fiind indexate în funcție de rata inflației, la începutul anului 2025, au avut majorări semnificative. Pensia medie a crescut la 2.720 de lei în România. Potrivit Newsweek, peste 4,8 milioane de pensii au fost recalculate de la 1 septembrie 2025, fiind o creștere medie de 520 de lei. Toate pensiile ar fi trebuit să crească cu 12% anul acesta, dar indexarea a fost anulată de la 1 ianuarie 2025 prin Ordonanța Trenuleț, din cauza contextului economic actual. Pensionarii care vor avea pierderi semnificative de bani Ministrul Muncii a declarat că nu se poate garanta un angajament pentru indexarea pensiilor nici de la 1 ianuarie 2026, astfel, pensionarii riscă să piardă două creșteri consecutive de pensie. „Vreau să fiu foarte prudent și să spun cu toate riscurile publice că nu este acesta momentul în care ne putem angaja la un astfel de termen”, a declarat miercuri seara ministrul Muncii, Petre-Florin Manole, după ce a fost întrebat dacă ar putea exista o majorare a pensiilor anul viitor. Ar fi rezultat o majorare totală de 7% pentru 4 milioane de pensionari dacă inflația rămânea la 5% și salariul mediu ar fi crescut cu încă 2%. De exemplu, pensionarii care au pensie de 5.000 de lei, ar fi trebuit să aibă creștere cu 350 de lei. De la 1 ianuarie 2026, puteau să primească o pensie lunară de 5350 de lei. Fiindcă nu se mai face indexarea, ei vor pierde mărirea de 350 de lei! Dacă s-ar fi indexat pensiile în 2026 În scenariul indexării pensiilor de la 1 ianuarie 2026, următoarele categorii de pensionari ar fi avut creșteri semnificative la veniturile lunare: Pensiile de 1.281 lei ar fi crescut la 1.370 lei = Creștere de pensie de 99 lei Pensiile de 2.000 lei ar fi crescut la 2.140 lei = Creștere de pensie de 140 lei Pensiile de 3.000 lei ar fi crescut la 3.210 lei = Creștere de pensie de 210 lei Pensiile de 4.000 lei ar fi crescut la 4.280 lei = Creștere de pensie de 280 lei Pensiile de 5.000 lei ar fi crescut la 5.350 lei = Creștere de pensie de 350 de lei Pensiile de 6.000 lei ar fi crescut la 6.420 lei = Creștere de pensie de 420 de lei. Autorul recomandă: Ilie Bolojan: PENSIILE și salariile rămân plafonate până în 2026. 10% CASS la pensiile peste 3.000 LEI
Normele pentru programul de Fertilizare in vitro, în dezbatere publică
Potrivit unui comunicat al ministerului, normele au ca scop stabilirea principiilor, a cadrului general și a procedurii privind acordarea unui sprijin financiar pentru cuplurile și persoanelor singure care-și dorec să devină părinți. „Voi promova și voi sprijini întotdeauna inițiativele dedicate susținerii familiilor în eforturile lor de a avea copii, oferind astfel un sprijin important pentru consolidarea familiei și creșterea natalității în România. Îmi doresc ca acest program să continue, pentru că este un program necesar, atât timp cât infertilitatea rămâne o problemă reală în țara noastră”, a declarat Simona Bucura Oprescu, ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale. Sprijinul se acordă sub forma a două vouchere, în cuantum de 15.000 de lei. Astfel, un voucher în valoare de 5.000 de lei va fi destinat achiziționării de medicamente specifice, iar al doilea voucher, în suma de 10.000 de lei, va fi folosit pentru achitarea procedurilor medicale prescrise. Voucherele se vor acorda în ordinea cronologică a depunerii dosarelor complete și declarate eligibile. Toate documentele se vor depune în format electronic, prin intermediul unei platforme digitale dedicate acestui program, anunță reprezentanții Ministerului Muncii.
Au mai rămas 60 de zile până la expirarea PLAFONĂRII la energie. Când se stabilește cine mai primește ajutor
Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, autoritatea responsabilă conform legii, a transmis, la solicitarea Gândul, în ce stadiu este demersul normativ pentru stabilirea categoriilor de consumatori care vor beneficia de ajutor și după expirarea schemei de plafonare și compensare a prețurilor la energie electrică, în data de 1 iulie. Autoritățile dau asigurări că lucrează în prezent pentru a defini cine sunt românii pe care statul va continua să îi ajute după 1 iulie, când reducerile de care au beneficiat toți românii din toamna anului 2022, când a intrat în vigoare schema de plafonare și compensare a prețurilor pentru energie electrică și gaze naturale, se vor elimina pentru facturile la curent. Schema de compensare-plafonare a fost prelungită de Guvern cu trei luni la energie electrică, până la 30 iunie, și cu 12 luni la gaze naturale, până la finalul lunii martie anul viitor, iar între timp, responsabilii trebuie să decidă cine intră în categoria consumatorilor vulnerabili și ce măsuri de ajutor iau în calcul. Prelungirea schemei a fost criticată de oficialii Asociației Furnizorilor de Energie din România (AFEER), care au atras atenția că subvențiile stabilite prin lege pentru a ajuta consumatorii nu au fost achitate integral de stat, ci mare parte au fost suportate de furnizori, generând datorii ale statului de mai multe miliarde de lei către aceștia. Pentru consumatorii care vor fi considerați vulnerabili la momentul expirării schemei, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, menționa recent că vor fi implementate sisteme de sprijin prin carduri sau vouchere, astfel încât aceștia să fie protejați de fluctuațiile pieței. În prezent, conform legislației în vigoare, este vorba de aproximativ 90.000 de români care sunt incluși în această categorie pe care autoritățile sunt în curs să o redefinească. De ce trebuie să țină cont schema Gândul a întrebat Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale care este stadiul demersului, dacă există un proiect ce poate fi consultat sau măcar principiile de bază, eventual estimarea creșterii numărului de consumatori vulnerabili de la cei 90.000, conform procedurii actuale. În răspunsul transmis, oficialii instituției au arătat că, în prezent, există un grup de lucru care, pe lângă Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale și Ministerul Energiei, are în componență reprezentanți ai Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, Institutului Național de Statistică și alte instituții care pot sprijini proiectarea unor măsuri în sprijinul populației vulnerabile. „Menționăm, în același timp, că indiferent de soluția care se va stabili, aceasta trebuie să țină cont atât de gradul de afectare a bugetelor gospodăriilor, cât și de resursele bugetare disponibile din care să fie susținute măsurile de protecție socială”, au transmis reprezentanții Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, la solicitarea Gândul. Sprijinul nu moare, ci se transformă Într-o declarație de joia trecută, ministrul Sebastian Burduja reitera faptul că „nu se elimină sprijinul acordat consumatorilor, ci se face o ajustare necesară și responsabilă a mecanismului de protecție”, de care vor beneficia cei care au într-adevăr nevoie. „După 1 iulie 2025, nu asistăm la o retragere a sprijinului din partea statului, ci la o trecere de la o plafonare generalizată la un sistem țintit, care să ducă sprijinul acolo unde este cu adevărat nevoie. Vorbim despre un nou mecanism care va permite alocarea eficientă a resurselor publice către gospodăriile aflate în sărăcie energetică, către persoanele cu dizabilități și către românii care depind de echipamente medicale pentru a trăi”, a spus Sebastian Burduja. Ministrul a adăugat că, potrivit legii, responsabilitatea privind stabilirea criteriilor de eligibilitate și a mecanismului de protecție socială revine Ministerului Muncii, dar Ministerul Energiei a fost și este parte activă în acest efort comun. „După intrarea în vigoare a OUG 6/2025, am organizat patru întâlniri de lucru la sediul Ministerului Energiei, alături de alte instituții implicate în proces: Ministerul Muncii, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, ANRE, STS, Institutul Național de Statistică și MAI – Direcția pentru Evidența Persoanelor. Toate aceste eforturi urmăresc să identifice criterii juste și mecanisme clare pentru implementarea noii forme de sprijin pentru cei care au cu adevărat nevoie”, a precizat ministrul Energiei. Mai exact, OUG 6/2025 stipulează, la articolul 22, alin. (1), că „Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale va stabili criteriile de identificare și eligibilitate a consumatorilor afectați de sărăcie energetică în vederea aplicării de măsuri sociale adecvate și/sau sprijin financiar pentru perioada care urmează după expirarea mecanismelor de sprijin prevăzute în prezenta ordonanță de urgență, până la data de 15 iunie 2025”. FOTO – caracter ilustrativ CITEȘTE ȘI: Sebastian Burduja, avertisment pentru perioada post-plafonare la ENERGIE: „Nu se elimină sprijinul acordat consumatorilor” Cât a decontat statul furnizorilor în contul plafonării. Burduja: „Din perspectiva unui politruc nenorocit, ar fi mai ușor să găsesc un țap ispășitor” Ce se întâmplă din 1 iulie, când expiră noua PLAFONARE a prețurilor la energie? Răspunsul lui Sebastian Burduja despre o nouă prelungire a schemei Sebastian Burduja: Fără plafonare, FACTURILE la energie ar fi crescut cu până la 100% pentru majoritatea românilor Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul … vezi toate articolele