Pîslaru, despre reforma salarizării: Sunt pe post de țap ispășitor, în timp ce legea stârnește proteste în sistemul public
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat joi că este asaltat cu critici pentru proiectul legii salarizării unitare, pe care spune că nu el l-a elaborat, ci l-a preluat în forma existentă. Aceste fapte, spune ministrul, au generat tensiuni și proteste în mai multe domenii din sectorul public. Întrebat de ce nu au fost consultate sindicatele înainte de publicarea proiectului, ministrul a spus că documentul a fost preluat din mandatul anterior și a fost pus în dezbatere în forma existentă, urmând să fie corectat ulterior. „Sunt într-adevăr pe post de țap ispășitor pentru toate lucrurile care n-au fost făcute fie la timp, fie au fost făcute fără să existe niște consultări robuste cu toate familiile ocupaționale”, a spus Dragoș Pîslaru. Proteste în mai multe sectoare după publicarea proiectului Proiectul de lege al salarizării unitare, prezentat luni de Ministerul Muncii, a declanșat reacții puternice în sistemul public. Asistenții medicali au protestat, au existat mișcări de nemulțumire la ANAF și Trezorerie, profesorii au amenințat cu boicotarea examenelor naționale, angajații din vămi au anunțat greve, în timp ce grefierii au spus că ar putea bloca activitatea în instanțe și parchete. În paralel, Ministerul Muncii a început discuții cu sindicatele și reprezentanții diferitelor categorii profesionale pentru a ajusta forma proiectului. După întâlniri cu reprezentanți din educație și Apărare, ministrul a admis că există probleme în document. El a precizat că proiectul nu este final și că au fost identificate „mai multe lacune”. „Este foarte simplu. Eu legea am preluat-o ca atare. Deci am avut trei săptămâni la dispoziție cu o lege pregătită în trecut și trebuie să îi întrebați pe cei care au pregătit-o de ce are lacunele respective. E un lucru foarte simplu”, a explicat ministrul. „Ofer o șansă acestei legi” Dragoș Pîslaru a declarat că rolul său este să corecteze proiectul și să îl aducă într-o formă funcțională, în limita bugetului. „În acest moment pe mine nu mă mai interesează atât de mult trecutul. Sunt într-adevăr pe post de țap ispășitor pentru toate lucrurile care n-au fost făcute fie la timp, fie au fost făcute fără să existe niște consultări robuste cu toate familiile ocupaționale. Asta fac eu acum. Ofer o șansă acestei legi, acestei reforme, ca să poată deveni o reformă bună și în care să putem atinge cât mai multe dintre lucrurile care sunt importante pentru sectorul public fără să afectăm restul societății, adică să ne încadrăm în bugetul pe care îl avem”, a spus acesta. Ministrul a mai precizat că în educație este prevăzută cea mai mare alocare din fondul de salarii, de 1,75 miliarde de lei, și că modificările vor fi făcute în urma dialogului cu sindicatele. „Discuțiile sunt în direcția bună. Nu e un proiect de lege care să fi fost perfect, am constatat mai multe lacune, sper cu Ministerul Educației și sindicatele să le putem corecta. Sunt lucruri care țin de elemente specifice și lucruri care țin de grilă, reașezarea grilei, de echivalența între gradația de merit și prima de performanță, de sporurile rămase, cum se aplică și în ce fel putem să le luăm în calcul. Cred că a fost o direcție bună, nimic nu e agreat până când totul este agreat, așa este un principiu de negociere. Nimeni nu e bucuros pe nicio parte, dar acesta e un semn bun”, a adăugat Pîslaru. Critici și calendarul reformei Proiectul de lege, aflat în transparență decizională, prevede intrarea în vigoare de la 1 ianuarie 2027. Raportul dintre cel mai mic și cel mai mare salariu din sectorul bugetar ar urma să fie de 1 la 8, iar valoarea de referință pentru 2027 este stabilită la 4.100 de lei. Actul normativ trebuie adoptat până la finalul sesiunii parlamentare pentru a respecta termenul din Planul Național de Redresare și Reziliență, care prevede 1 iulie 2026. Economiștii critică însă forma actuală, susținând că aceasta ar favoriza în continuare categoriile deja avantajate din sistemul public. În prezent, grila de salarizare prezentată include următoarele valori brute: președintele României – 32.800 lei, prim-ministrul – 30.750 lei, ministru – 26.650 lei, parlamentar – 24.600 lei, șeful Armatei – 20.500 lei, soldat – 4.674 lei și sergent – 5.860 lei. De asemenea, liderii fostei coaliții de guvernare, Sorin Grindeanu, Ilie Bolojan, Dominic Fritz și Kelemen Hunor, s-au angajat ca în noua lege cheltuielile totale cu salariile din sectorul public să nu depășească nivelul din 2026 cu mai mult de 8 miliarde de lei.
Pîslaru despre întârzierile PNRR și reforma salarizării: Ai avut cinci ani să faci lucrurile și patru ani nu le-ai făcut
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat că executivul lucrează în ritm alert pentru finalizarea renegocierii Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Scopul final este evitarea pierderii fondurilor europene, spune el. Acesta a acuzat fostele guverne de întârzieri în implementarea reformelor și a proiectelor asumate. Pîslaru a mai precizat că România încearcă să maximizeze absorbția banilor nerambursabili și să deblocheze aproximativ 4,9 miliarde de euro aflați în negociere cu Comisia Europeană. Negocieri PNRR cu Bruxelles-ul Acesta a precizat că discuțiile tehnice cu reprezentanții Comisiei Europene sunt în desfășurare și că obiectivul principal este salvarea investițiilor care pot fi finalizate în termen. „Este foarte important să discutăm cu colegii din comitetele de monitorizare care sunt datele-limită. Toată lumea știe de 31 august 2026, dar după aceea mai sunt termene care curg, inclusiv depunerea cererii finale de plată până la 30 septembrie”, a explicat Pîslaru. Unele proiecte vor fi păstrate pe granturi, iar altele vor fi mutate pe împrumuturi, în funcție de stadiul lor, a declarat marți Dragoș Pîslaru. „Anumite investiții care sunt pe grant vor fi diminuate pentru ca să fim siguri că tot ce rămâne pe grant se finalizează. În același timp, mutăm pe grant proiecte care sunt deja într-un stadiu foarte avansat și care pot fi terminate până pe 31 august 2026”, a declarat ministrul. Întrebat cine este persoana responsabilă de aceste întârzieri, Pîslaru a declarat că „ai avut cinci ani să faci lucrurile și patru ani nu le-ai făcut. Totul a rămas pe ultimul an”. El a adăugat că, la momentul preluării mandatului, situația proiectelor nu era clară. „Știam că există o supracontractare de 47 de miliarde față de puțin peste 20 de miliarde cât avea PNRR-ul și era un haos total managerial”, a afirmat Pîslaru. În ceea ce privește reforma salarizării din sectorul public, ministrul interimar al Muncii a declarat că aceasta a fost amânată prea mult. „Nu era dorința mea în viață să mă apuc acum de salarizare în trei săptămâni, pe ultima sută de metri”, a declarat el. Pîslaru susține că reforma a fost începută în 2022, dar ulterior abandonată și reluată târziu, iar acum este necesară pentru a evita pierderi de fonduri europene estimate la circa 770 de milioane de euro. „Facem lucrurile pe repede înainte pentru că aceste reforme au fost evitate”, a spus ministrul.
Pensii din România și SUA. Intră în vigoare acordul care permite cumularea anilor de muncă din ambele state
De la 1 septembrie 2026, românii care au lucrat atât în România, cât și în Statele Unite ale Americii, precum și americanii care au desfășurat activitate în România, vor putea beneficia de pensie calculată în baza perioadelor lucrate în ambele state. Fiecare țară va plăti partea corespunzătoare pentru anii de contribuție realizați pe teritoriul său, potrivit noului acord de securitate socială. Conform unui comunicat oficial transmis vineri, Ministerul Muncii a anunțat că Acordul dintre România și Statele Unite ale Americii în domeniul securității sociale, semnat la București pe 23 martie 2023, împreună cu aranjamentul său administrativ de aplicare, va intra în vigoare după finalizarea tuturor procedurilor interne. „Noul cadru juridic permite persoanelor care au desfăşurat activităţi profesionale în România şi Statele Unite ale Americii să îşi valorifice perioadele de asigurare pentru pensie pe principiul totalizării, fiecare stat acordând partea de pensie corespunzătoare perioadelor lucrate pe teritoriul său”, se arată în informarea transmisă de instituție. Autoritățile precizează că acest acord este rezultatul unui proces bilateral bazat pe reciprocitate și egalitate de tratament. Obiectiv său este consolidarea protecției sociale pentru persoanele care au lucrat sau sunt asigurate în unul ori ambele sisteme de pensii. Cum funcționează noul sistem de pensii România–SUA Acordul se aplică sistemului public de pensii din România și programului federal american pentru asigurări de bătrânețe, urmași și dizabilitate. De prevederile sale vor beneficia persoanele asigurate, dar și cele care au fost asigurate în unul sau ambele state, precum și beneficiarii care își derivă drepturile din aceste perioade. Documentul introduce mai multe avantaje pentru lucrători. Printre ele se numără cumularea perioadelor de asigurare pentru obținerea pensiei, evitarea plății duble a contribuțiilor pentru aceeași perioadă de muncă, protejarea drepturilor de pensie pentru persoanele stabilite în celălalt stat și simplificarea procedurilor administrative pentru angajați, angajatori, pensionari. „Intrarea în vigoare a Acordului contribuie la consolidarea relaţiei bilaterale româno-americane şi a protecţiei sociale pentru persoanele care şi-au desfăşurat activitatea profesională în cele două state”, mai precizează Ministerul Muncii.
Dragoș Pîslaru anunță strategia anti-sărăcie: Aproape unul din cinci români trăieşte la limita sărăciei.
România a început elaborarea unei strategii naționale anti-sărăcie și de incluziune socială, după de joi a devenit prima țară din Uniunea Europeană care a răspuns concret unui astfel de apel european. Anunțul a fost făcut chiar joi de ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, care a atras atenția că aproape unul din cinci români trăiește la limita sărăciei. Ministrul a explicat că România a demarat oficial acest proces și a început deja pașii administrativi și financiari pentru implementarea strategiei. „Ieri am adoptat prin ordin de ministru demararea elaborării strategiei anti-sărăcie a României şi, tot ieri, mulţumită colegilor mei din minister, am depus fişa de proiect în vederea obţinerii unei finanţări de aproximativ 3 milioane de euro din Programul de Asistenţă Tehnică 2021-2027 pentru tot parcursul de elaborare. Vă mărturisesc, într-o notă puţin formală, că este bine să şi centrezi, să dai şi cu capul, în sensul că, pe partea legată de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, deja am pus la dispoziţie şi vom lansa în luna iunie apelul pentru tot ce înseamnă roadmapul sau foaia de parcurs 2028-2034, deci următorul cadru financiar multianual. Am alocat o sumă importantă de bani pentru toate ministerele care doresc să îşi pregătească cadrul strategic, pentru că avem nevoie, înainte să ştim cum cheltuim banii, să ştim pentru ce îi cheltuim, de ce îi cheltuim. De data aceasta, Ministerul Muncii reacţionează şi ne raliem la exerciţiul european legat de strategia europeană”, a menţionat Dragoș Pîslaru. Pîslaru a precizat că proiectul nu vizează doar Ministerul Muncii, ci întreaga administrație implicată în politicile sociale, fiind vorba despre o abordare cât se poate de complexă. „Avem evaluarea programelor de asistenţă socială şi a proiectelor finanţate din fonduri europene, analiza naţională privind nevoile din domeniul excluziunii sociale, elaborarea strategiei naţionale anti-sărăcie, consultările cu partenerii sociali, mecanismul de monitorizare şi un comitet de coordonare şi monitorizare înfiinţat ieri, cu ocazia acelui ordin”, a mai spus Pîslaru. Ministrul Dragoș Pîslaru a reamintit că problema sărăciei este una structurală în România și persistentă în țară, iar soluțiile trebuie să meargă dincolo de ajutoarele financiare punctuale. „Reducerea sărăciei pleacă de la o problemă factuală. Aproape unul din cinci români trăieşte la limita sărăciei. Depinde de modul în care măsurăm, dar este foarte important să înţelegem ce înseamnă acest lucru: participare redusă la piaţa muncii, probleme de sănătate, costuri sociale mari şi pierdere de capital uman. Am pregătit un infografic care ne arată aceste realităţi. Avem 19,2% tineri care nu sunt în acest moment în educaţie formală sau într-un loc de muncă. O problemă pe care o cunoaştem de ceva vreme, eu am mai vorbit despre ea, este problema tinerilor invizibili din această ţară, pe care nu îi regăsim, de fapt, ţintiţi bine de nicio politică publică. Avem mai multe demersuri în acest moment care ar trebui să facă acest lucru şi sperăm ca şi stabilirea unei strategii integrate să fie utilă”, a adăugat ministrul. El a vorbit în conferință, totodată, și despre problemele din sistemul de sănătate și despre vulnerabilitățile în care se află copiii din România. „Avem în acelaşi timp o problemă majoră cu partea legată de sărăcie şi modul în care copiii trăiesc în vulnerabilitate. Cunoaşteţi foarte bine faptul că mai multe analize au reliefat, inclusiv în fundamentarea garanţiei pentru copii, în planul de acţiune pe care România l-a adoptat, că avem aproximativ un milion de copii care trăiesc în diverse forme de vulnerabilitate şi risc de excluziune socială. Toate aceste lucruri, ca paradigmă, sunt lucruri pe care până acum guvernele au încercat să le trateze mai degrabă cu sume de bani pe care le-au împărţit, acele transferuri, aşa cum sunt ele numite. Transferurile, ca să fie foarte clar, îşi au efectul, adică sunt nişte măsuri utile de politică socială, dar nu sunt suficiente”, a mai spus ministrul. Din punctul său de vedere, strategia trebuie să pună accent pe activarea forței de muncă și pe investiția în capitalul uman. „Despre asta vorbeşte strategia europeană. Principalul lucru despre care vorbeşte strategia europeană, care aş zice că este o chestiune mai degrabă socială, vorbeşte despre nevoia de investiţie în capitalul uman, despre nevoia activării persoanelor pe piaţa forţei de muncă. (…) Prima zonă care este crucială este legată de accesul la locuri de muncă de calitate şi activarea persoanelor aflate în vulnerabilitate. Pentru acest lucru, trebuie să ieşim din paradigma actuală, în care discutăm despre persoane care se află în şomaj. Ştiţi că aceasta este principala preocupare a serviciului public de ocupare, să se uite la şomeri şi să găsească locuri de muncă. Ce spune strategia europeană? Spune să ne uităm la o activare în sens mult mai larg, de la zona de intervenţie timpurie până la modul în care lucrăm cu tinerii şi apoi cu toate persoanele care trebuie să poată să aibă locuri de muncă, dar nu numai locuri de muncă, ci locuri de muncă bine plătite”, a adăugat Dragoș Pîslaru.
Raluca Turcan: Ilie Bolojan poate duce România pe un drum de creștere
Raluca Turcan, fost ministru al Culturii și al Muncii, vicepremier al României și în prezent deputat, membru în Comisia pentru învățământ, în Comisia pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă și în Comisia pentru muncă și protecție socială din Camera Deputaților, vorbește despre cum se construiește azi încrederea în politică și despre distanța tot mai mare dintre critică și soluții reale în spațiul public. Ea aduce în discuție și felul în care tinerii se raportează la decizie și importanța surselor de informare credibile, într-un context marcat de neîncredere și tensiuni publice. În același timp, Ilie Bolojan este menționat ca exemplu de lider în care are încredere. INTERVIU Reporter: Numele complet?Raluca Turcan: Raluca Turcan. Reporter: Studii și funcția actuală?Raluca Turcan: Economist, absolvent de Academia de Studii Economice, facultatea de Relații Economice Internaționale, deputat. Despre încrederea în politica actuală, Ilie Bolojan, Theodor Stolojan și Traian Băsescu Reporter: Numiți trei politicieni pe care îi admirați.Raluca Turcan: Ilie Bolojan, pentru că într-un context dificil a stabilizat România și cred că poate să ne conducă pe un drum în care țara noastră să înceapă să crească din nou și economic, și din perspectiva atractivității pentru oameni. Theodor Stolojan, un om care în doi ani de zile a dublat scorul Partidului Național Liberal și și-a menținut o cotă de credibilitate ani la rând după ce a deținut funcția de prim-ministru. Traian Băsescu, un om care a riscat suspendarea din funcția de președinte atunci când a considerat că țara trebuie să meargă pe un anumit drum. Reporter: Un mit despre politicieni care vă deranjează?Raluca Turcan: Că toți fură, nu toți politicienii fură. Politicienii care jignesc și refuză alternative Reporter: Numiți trei politicieni pe care nu i-ați vota niciodată.Raluca Turcan: Nu pot să spun a priori că n-aș vota anumiți oameni politici, însă pot să vă spun ce mă îndepărtează de oamenii politici de multe ori: când jignesc, când critică și nu oferă alternativă, când încearcă să acopere cu cuvinte lipsa ideilor. Reporter: Ce vă enervează cel mai tare în sistemul cultural românesc?Raluca Turcan: Mă deranjează enorm de tare faptul că mulți oameni grei, cu decizie importantă, consideră cultura un domeniu nesemnificativ. De ce indiferența nu e o opțiune Reporter: De ce ar trebui un tânăr să nu dea scroll când aude de politică?Raluca Turcan: Tinerii trebuie să înțeleagă că, oricât de mult le-ar displăcea politica, politica înseamnă decizie. Dacă politica este proastă, decizia este proastă. Dacă ei dau scroll și nu se informează bine, riscă să aibă opțiuni greșite care duc la decizii greșite. Reporter: Care e diferența dintre un ministru bun și unul excelent?Raluca Turcan: Cred că un ministru bun e cel care își îndeplinește mandatul cu un confort de resurse, un ministru excelent este acela care se străduiește, de multe ori cu resurse puține, să facă lucruri și să le termine. România reală vs percepția publică Reporter: Ce funcționează în România mai bine decât cred majoritatea oamenilor?Raluca Turcan: Cred că în fiecare domeniu există lucruri care funcționează mai bine decât oamenii vor să creadă, de exemplu în educație sunt profesori excepționali, dar sunt tentați să arunce în derizoriu întregul sistem de educație românesc. În sănătate, sunt oameni care performează, care salvează vieți, dar de multe ori se preferă să fie scoase în evidență disfuncționalități ale sistemului de sănătate. Reporter: Cum i-ați schimba părerea unui tânăr care crede că „toți politicienii sunt la fel” în 20 de secunde?Raluca Turcan: Asta da o provocare! Surse de informare credibile. Asta este sfatul pe care i-l dau și copilului meu, care este în formare, în clasa a XI-a, și îi spun: dacă vrei să ai o opțiune corectă și o opinie clară, bine fundamentată, încearcă să ai mai multe surse de informare și acelea să fie credibile. Discurs agresiv, fără rezultate Reporter: Cum separați critica onestă de atacul gratuit?Raluca Turcan: Critica onestă întotdeauna ar trebui să comporte și e utilă atunci când comportă și alternativă, adică nu doar să critici, ci să ai întotdeauna și ceva de pus în loc. Uitați-vă la ce se întâmplă astăzi, distrug o guvernare, dar nu au o soluție despre ce se întâmplă după acest moment al dărâmării unui guvern. Critica gratuită este aceea superficială și care de multe ori ascunde lipsa de performanță. Sunt foarte mulți oameni politici care au în spate zero realizări, dar care au un discurs foarte bun și, de multe ori, decât să ți-i pui în cap, mai bine îi ignori și încerci să treci pe lângă ei, pentru că sunt foarte agresivi. Respectul față de omul simplu Reporter: Ce lucru/gest mic spune cel mai mult despre un lider?Raluca Turcan: Mic nu e, dar nu se vorbește. Integritatea. Integritatea face un lider lipsit de vulnerabilități. Și aș mai spune ceva: dai omului o funcție, ca să vezi ce caracter are, știți, e o vorbă veche. Merită să urmărești omul, mai ales cel cu funcții importante, cum se raportează la omul simplu. Reporter: Alături de ce politician din toate timpurile v-ar plăcea să luați prânzul?Raluca Turcan: Aș spune Margaret Thatcher. Reporter: Cu ce emoji ați caracteriza contextul politic actual?Raluca Turcan: E unul în care sunt niște steluțe, pentru că, realmente, România este aruncată într-o criză extrem de periculoasă și nu este clar un plan de parcurs pentru viitor, deci cine a făcut lucrul acesta nu cred că a gândit foarte mult. Întoarcerea acasă între dorință și realitate Reporter: De ce ar trebui ca românii din diaspora să revină acasă?Raluca Turcan: Evit să spun că ar trebui să se întoarcă în țară, mi-ar plăcea să fie convinși să se întoarcă în țară, pentru că și în România pot să găsească o calitate a vieții comparativă cu țările în care au ales să meargă să muncească, însă calitatea vieții în România, modul în care ești tratat de instituțiile statului, infrastructura pe care o ai la dispoziție, calitatea serviciilor publice, de multe ori îi face pe români să prefere să rămână în străinătate. Reporter: Dacă politica românească ar fi un restaurant, ce fel de mâncare ar servi cel mai des?Raluca
Lovitură pentru cei care se folosesc de persoanele cu dizabilități ca să profite de facilități fiscale. Ce a anunțat ministrul Muncii, Florin Manole
Ministrul Muncii, Florin Manole, a anunțat că a senat un ordin prin care activitățile în Unitățile Protejate Autorizate să fie mai atent monitorizate. „Închidem robinetul băieților deștepți care folosesc Unitățile Protejate Autorizate ca să maximizeze profituri și să profite de facilitățile fiscale. Am schimbat regulile jocului. Echipe mixte de control sunt deja în teren. Si vom schimba și legislația”, anunță Florin Manole. „Ceea ce trebuia să fie o șansă pentru persoanele cu dizabilități, a devenit pentru unii doar o afacere. La jumătatea lunii februarie, o investigație jurnalistică a arătat cum un mecanism creat pentru integrarea în muncă a persoanelor cu dizabilități a fost deturnat. Pe scurt, sunt oameni care folosesc Unitățile Protejate Autorizate ca să maximizeze profituri și să profite de facilitățile fiscale. UPA ar trebui să fie locuri în care persoanele cu dizabilități pot munci, pot avea un venit și o șansă reală de integrare. Vorbim despre oameni care vor să muncească”, precizează Florin Manole. Ministrul Muncii spune că acest sistem a fost deturnat de către cei care vor să-și crească veniturile pe seama persoanelor cu dizabilități. Florin Manole: Sistemul a fost deturnat „Problema este că în unele cazuri acest sistem a fost deturnat: profitul înaintea integrării profesionale a persoanelor cu dizabilități. După investigația jurnalistică, am luat măsuri. Am făcut controale (…) am semnat un ordin prin care echipe mixte de control sunt deja în teren. Pentru că până recent nu exista niciun control real asupra acestor unități. Zero controale”, explică Manole. Acestea mai spune că în prezent nu există verificări în teren înainte de autorizare. „Practic, pe hârtie, totul poate arăta bine, perfect. Mai mult, autorizația se dă pentru sediu, dar activitatea se poate desfășura în alte locuri care nu erau verificate. Asta crează abuzuri și spații pentru abuzuri”, mai susține ministrul Muncii.
Ministrul muncii, despre munca la negru în România: Cel mai grav caz a fost cu un singur angajator care avea 500 de angajați fără contract
„În primul rând, munca la negru trebuie privită din perspectiva încălcării drepturilor angajatului. Acești oameni nu beneficiază de servicii care ar trebui să decurgă dintr-un contract de muncă: nu primesc asigurare de sănătate și nu beneficiază de o pensie adecvată la finalul vieții profesionale. Aceasta este prima perspectivă”, a declarat Florin Manole la emisiunea Atitudini de la Gândul. Pe lângă acest aspect social, munca la negru creează și competiție neloială între firme. „Este interesul comun al statului și al antreprenorilor corecți ca munca la negru să fie combătută. Companiile care își plătesc taxele sunt dezavantajate față de cele care nu o fac”, a subliniat ministrul. Controale și sancțiuni: insuficienți inspectori Combaterea muncii la negru se face prin controale și sancțiuni, realizate de inspectorii de muncă. „Aproximativ 50% dintre inspectorii de muncă din București au dispărut în ultimii aproape 20 de ani. Avem nevoie de mai mulți inspectori pentru controale eficiente, care să protejeze angajații și economia”, a explicat Manole. Ministrul a făcut și o glumă amară: „Avem nevoie de inspectori? Hai să mai tăiem 10% din ei… Glumesc, evident. Trebuie să acoperim deficitul și să avem suficiente resurse pentru verificări”. Cele mai mari nereguli descoperite Anul trecut, inspectorii de muncă au depistat cazuri masive de angajați fără contract, în special în economia digitală. „Cele mai mari dosare au fost în zona platformelor digitale – ride-sharing, livrări și curierat. De exemplu, am avut un caz cu 530 de lucrători la negru, la un singur angajator. Vă dați seama? Un singur angajator cu peste 500 de angajați fără contract de muncă”, a precizat ministrul. Și sectorul construcțiilor a înregistrat nereguli grave: un șantier din București a avut 76 de angajați fără contract. Sancțiunile legale prevăd o amendă de 40.000 de lei pentru fiecare angajat găsit la negru. Legea muncii pe platforme: transparență și reguli clare Guvernul pregătește o lege care va implementa Directiva Europeană privind munca pe platforme. „Această lege va închide portițele prin care se ocolește legislația și va reglementa mai bine munca pe platforme, astfel încât fenomenul să fie redus semnificativ”, a explicat ministrul. Munca la negru va exista probabil mult timp în toate țările UE, dar statul trebuie să facă totul pentru a limita acest fenomen și pentru a sancționa dur încălcările legii. Amenzile au fost deja majorate, iar autoritățile urmăresc să le mențină pentru cei care nu respectă legislația. Florin Manole a ținut să sublinieze că legea nu vizează persoanele cinstite: „Niciun cetățean serios și niciun antreprenor corect nu trebuie să se teamă de lege. Sancțiunile se aplică doar celor care o încalcă, iar abuzurile trebuie corectate”.
Florin Manole despre sprijinul pentru pensionari: Există posibilitatea ca acest sprijin pentru pensionarii cu pensii sub 3.000 lei să ajungă o dată cu pensia de după Paște
Ministrul Muncii, Florin Manole, a vorbit duminică, într-o intervenție la România TV, despre modul în care pensionarii vor primi sprijinul financiar negociat în cadrul legii bugetului. Tema a stârnit numeroase întrebări, având în vedere întârzierea aprobării bugetului și atacul la Curtea Constituțională a României de către partidul AUR. Florin Manole a explicat că există posibilitatea ca prima tranșă a sprijinului să fie amânată cu până la o lună, astfel încât unii pensionari ar putea primi banii odată cu pensia de după Paște, și nu cu cea dinainte de sărbători. „Da, din această cauză sunt și eu îngrijorat că există într-adevăr posibilitatea amânării cu maxim o lună. Adică există posibilitatea ca acest sprijin financiar pentru pensionarii cu pensii sub 3.000 lei să ajungă o dată cu pensia de după Paște, nu cu pensia dinainte de Paște. Asta este o problemă care survine în urma atacării la Curtea Constituțională de către AUR a legii bugetului. Dar prima miză, trebuie să recunoaștem, a fost să avem acest sprijin. Sigur că ne dorim ca el să fie înainte de Paște și înainte de Crăciun astfel încât să acopere pe cât posibil momentele cu cheltuieli mai mari. Dar chiar dacă o să întârziem puțin cu prima tranșă, sper să se înțeleagă că e o problemă pe care nu o puteam gestiona altfel.”, a declarat acesta. Ministrul Muncii a explicat apoi și modul de acordare a acestui sprijin, menționând că există pragurile și sumele pentru diferitele categorii de pensionari: „Da, sunt trei categorii de sprijin. Există un sprijin de 1000 de lei în două tranșe egale, câte 500 de lei fiecare, pentru cei care au pensiile sub 1500 de lei. Pentru cei care au pensiile între 1501 și 2000 de lei, sprijinul total este de 800 de lei în două tranșe egale, 400 și 400. Iar pentru cei care au pensiile între 2001 și 3000 de lei, sprijinul este de 600 de lei în două tranșe egale, 300 și 300. E vorba, în total, de peste 2,8 milioane de pensionari, mai mult de jumătate din pensionarii din România. Deci e vorba de foarte mulți oameni și de asta a fost un proiect important pentru care am luptat la propriu.”, a declarat Manole.
Ministrul Muncii despre pachetul de solidaritate și finanțarea pentru protecția socială: Nu avem reduceri din punct de vedere al cheltuielilor referitoare la asistența socială, avem niște creșteri”
Ministrul Muncii, Florin Manole, a vorbit duminică, într-o intervenție la la Antena 3, despre modul în care Guvernul va gestiona finanțarea pentru protecția socială în 2026, cu accent pe familiile vulnerabile, copii cu dizabilități și pensionari. Florin Manole a declarat că nu există reduceri pentru asistența socială, ci creșteri acolo unde este nevoie, mai ales pentru categoriile care au cea mai mare nevoie de sprijin. „Nu avem o situație de reduceri din punct de vedere al cheltuielilor referitoare la asistența socială, avem niște creșteri, dar doar acolo unde este incontestabil că era nevoie să crească, adică familiile monoparentale, copiii cu dizabilități, adică acele categorii care au cea mai mare nevoie de sprijin”, a spus ministrul Muncii. El a precizat că alocările pentru beneficiile copiilor cu dizabilități și tichetele de grădiniță pentru familiile sărace vor crește conform pachetului de solidaritate. „Este incontestabil, în opinia mea, că copiii cu dizabilități au nevoie de mai mult de 80 de lei pe lună ca beneficiu din partea statului român. Este incontestabil că pentru tichetele de grădiniță, pentru familiile cele mai sărace din România, astfel încât copiii să se poată încadra cât mai devreme în sistemul de educație, e incontestabil că trebuie să crească și vor crește, așa cum prevede pachetul de solidaritate”, a declarat Manole. Acesta a explicat că protecția socială nu se rezumă doar la alocări financiare. „Cred mai ales că discuția despre protecția socială nu trebuie să fie doar despre bani, ci și despre servicii care sunt cel puțin la fel de importante”, a precizat el. Ministrul a făcut câteva precizări despre un proiect major care se implementează în 2000 de comunități rurale, cu un buget de 850 de milioane de euro, care să sprijine copiii aflați în risc de abandon școlar și familiile cu probleme de locuire. „Există un buget pentru mici reparații, le-am putea spune, dar uneori ele pot fi foarte importante. Acoperișul unei case nu e o chestiune bugetară extraordinară, dar are o relevanță extrem de importantă în condițiile de locuire”, a mai spus Manole. Referitor la pensionari, Manole a declarat că sprijinul oferit este o măsură necesară pentru cei care au muncit ani de zile și au contribuit cu salarii mici. „Deseori se vorbește despre vulnerabilitate și da, este corect, dar mai ales în cazul pensionarilor nu vreau să se perceapă că această vulnerabilitate vine dintr-o vină a lor. Sunt oameni care au muncit mulți ani, serios, dar care au trăit în perioade și au lucrat în perioade în care salariile erau atât de mici, după cum știm cu toții, încât contribuțiile au fost mici și deci pensiile sunt mici. Nu vreau să fie perceput, deci, acest sprijin pentru cei mai în nevoie dintre pensionari s-a vrut un soi de pomană sau ceva nemeritat”, a precizat Manole.
Câți bani ar putea primi pensionarii care au pensii mici. Ce se întâmplă în cazul familiilor cu venituri scăzute. Ministrul Muncii a făcut anunțul
Pensionarii care au pensii mici ar putea să primească un ajutor financiar, în 2026. Opțiuni sunt luate în calcul și în cazul familiilor cu venituri scăzute. Florin Manole, Ministrul Muncii, a explicat faptul că există o discuție în curs și că PSD și-ar dori adoptarea înainte de Buget. Anul 2026 ar putea veni cu un ajutor financiar în cazul pensionarilor care încasează, lunar, pensii mici. De atlfel, familiile cu venituri scăzute ar putea să primească sume de bani reprezentând ajutor din partea statului român, scrie Mediafax. Circa 2,8 milioane de pensionari români au pensii mici. Florin Manole explicase, la Antena 3 CNN, faptul că persoanele care încasează pensii sub 1.500 de lei vor primi un ajutor de 1000 de lei în două tranșe egal (500 de lei cu ocazia Paștelui, 500 de lei de Crăciun). Ajutor financiar pentru pensionarii români De asemenea, pensionarii care au pensii între 1.501 și 2.000 de lei primesc 800 de lei. Banii ar urma să fie oferiți tot în două tranșe egale. În cazul pensionarilor cu pensii între 2.001 și 3.000 de lei, ajutorul financiar ar urma să fie de 600 de lei, bani oferiți în două tranșe egale. „Eu nu cred că se poate vorbi în termenul unei decizii ferme în legătură cu acest subiect (n.r. cum că nu s-ar adopta acest ajutor din cauza lipsei de bani la buget). Cred că este o discuție în curs și eu pot să accept și că acest pachet este imperfect. Sigur că da. Și dacă oricare dintre colegii mei, din orice partid, vine și spune că are alt plan pentru aceste familiei, eu sunt dispus să ascult. Dar nu pot să înțeleg să nu avem niciun plan pentru acești oameni care nu au beneficii excesive. Am ales foarte atent categoriile către care am îndreptat aceste beneficii, tocmai pentru a le face ușor de înțeles pentru oricine. Pentru că a avea o mamă care crește singură un copil sau doi sau trei, care primește în medie 273 de lei, per familie, nu per individ… Cum să zic? Nu cred că necesită foarte multă empatie să înțelegi că e nevoie de o compensare aici”, explică Florin Manole. Ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Florin Manole / foto: Mediafax Foto Ce se întâmplă în cazul familiilor cu venituri scăzute Totodată, Ministrul Muncii a mai vorbit și despre situația familiilor care încasează venituri scăzute. Însă, când ar putea fi adoptat proiectul, pentru ca seniorii să poată intra în posesia banilor înainte de Sărbătorile Pascale? Oficialul a menționat că „logica PSD este să avem acest pachet adoptat înainte de legea bugetului, astfel încât banii să fie prinși în buget”. În cursul zilei de vineri, 20 februarie, pachetul a fost trimis către Ministerul de Finanțe. „Unele dintre aceste familii, de exemplu o familie biparentală, care câștigă o medie de sub 900 de lei per adult. Aici e o discuție complexă, n-o fac chiar acum. Poate să fie un tată care are un salariu minim pe economie și care are acasă, undeva la țară, unde nu e grădiniță și n-ai cu cine să lași copii, o soție care are 3-4 copii. E bine asta pentru demografia și țara asta? Da”, a mai spus Florin Manole. Autorul recomandă: Ministrul Muncii dă de pământ cu austeritatea Bolojan: „Avem deficit de personal, nu putem să dăm oamenii afară” Voucherele de energie, prelungite până la final de 2026. Câți români beneficiază de acest sprijin Ministrul Muncii: „Cei care au primit certificate de dizabilitate pe nedrept sau care au păcălit sistemul până acum, vor ieși de sub protecția statului” Ministrul Muncii, Florin Manole, cere sprijin real pentru copiii din categoriile vulnerabile: ”80 de lei nu înseamnă solidaritate” Tineretul, sacrificat în tăcere. Sindicatele îl acuză pe ministrul Florin Manole de abandon total. „Nu aveți tineret, aveți doar funcția” sursă foto: colaj Gândul / Mediafax Foto / Shutterstock