Anunțul oficial al ministrului Muncii. Ce bonus ar putea primi 2,8 milioane de pensionari
Florin Manlole a făcut câteva precizări cu privire la impactul măsurilor de solidaritate propuse de PSD pentru sprijinirea familiilor și a persoanelor vulnerabile. De acest ajutor ar putea beneficia peste 500.000 de familii, 2.800.000 de pensionari, relatează Mediafax. Pachetul de solidaritate propus de PSD, oferă „protecție minimă” pentru persoanele afectate de austeritate: pensionarii cu pensii mici, copiii cu dizabilități, mamele cu copii, veteranii sau persoanele cu handicap. Este vorba de un ajutor de aproximativ 3,39 miliarde de lei, care ar viza peste 5 milioane de beneficiari. Florin Manole a vorbit, în direct la Antena 3 CNN, despre modiicările pe care le-ar putea aduce Ministerul Muncii la acest pachet de sprijin. Ministrul Muncii a precizat că o primă propunere ar fi ca Guvernul să acorde sprijin pentru pensionari cu venituri sub 3.000 de lei în perioada Paștelui și a Crăciunului. „E ceva ce am mai făcut și e ceva ce trebuie să continuăm să facem. mai ales că pensiile au fost înghețate prin primul pachet al Guvernului Bolojan și prețurile au crescut”, a declarat Manole. De asemenea, Manole a transmis că un ajutor ar putea fi acordat și familiilor care au copii cu dizabilități, familiilor monoparentale sau familiile biparentale cu venituri scăzute, categorii sociale afectate de înghețarea alocațiilor. „Înghețarea alocațiilor a afectat 3.600.000 de copii. Dar nu toți copiii au aceleași nevoi. Am și eu un copil acasă. Pentru bugetul familiei mele înghețarea alocațiilor nu este o problemă, dar sunt convins că sunt foarte multe familii și în loc să cheltuim un miliard de lei pentru creșterea tuturor alocațiilor – ok, au luat decizia aceasta înghețării – dar putem, cu un impact de 300.000.000 de lei să creștem beneficiile pentru copiii cu dizabilități – care, fără îndoială, sunt copiii care au nevoie de mai multe resurse – și cred că nimeni nu e împotriva acestei idei”, a declarat Manole. Peste 500.000 de familii vor fi sprijinite Ministrul Muncii a precizat că este vorba despre 500.000 de familii care vor fi sprijinite, 2.800.000 de pensionari –pe sprijinul pentru pensionari, dar și alte câteva sute de familii pentru propunerea eliminării CASS-ului pentru mamele singure. „Este vorba de peste 500.000 de familii care vor fi astfel sprijinite, 2.800.000 de pensionari – pe sprijinul pentru pensionari și ar mai fi câteva sute de mii de familii către care ne îndreptăm atenția atunci când propunem eliminarea CASS-ului pentru mame. Acolo este vorba de 150.000 de beneficiari, deci, în cele mai multe cazuri, mame care primesc această indemnizație și, la fel de bine, revenirea la scutirea de impozit pentru persoanele care primesc venit minim de incluziune sau persoanele ori care primesc ajutorul pentru familii cu mulți copii, iarăși sunt măsuri care nu costă foarte mult”, a adăugat Manole. AUTORUL RECOMANDĂ
Ministrul Muncii cere rapoarte cu privire la abuzurile din piața muncii împotriva femeilor
Ministrul Muncii susține vineri că preluarea Agenției Naționale pentru Egalitate de Șanse (ANES) la minister este o soluție bună pentru un răspuns mai adecvat al statului, coordonat și integrat. Împreună cu conducerea agenției a fost stabilit un plan pentru acest început de an. Astfel, în această lună va fi convocată Comisia Națională în Domeniul Egalității de Șanse între Femei și Bărbați (CONES) și comisiile județene (COJES). De asemenea, Petre Florin Manole anunță înființarea unui consiliu consultativ format din ONG-uri, experți și reprezentanți ai mediului academic. „Am discutat ca ITM să prezinte rapid situația referitoare la abuzurile din piața muncii împotriva femeilor. Am cerut ANOFM să ofere o analiză a accesului femeilor la măsurile de ocupare și formare profesională. Îmi doresc o colaborare eficientă între ANES, ANOFM și ITM pentru ca sprijinul acordat femeilor, mai ales în zonele vulnerabile, să însemne nu doar protecție, ci și șanse reale de independență economică și integrare pe piața muncii”, susține ministrul Muncii. El mai spune că a cerut ANES să prezinte propuneri pentru planuri de interes național în acest domeniu.
Ministrul Muncii, noi detalii despre programul FIV: Programul FIV va continua și în 2026, cu posibilitatea de a dubla beneficiarii
Ministrul Muncii, Florin Manole, a vorbit marți seară, în cadrul unei intervenții la Digi24, despre situația finanțării programului de fertilizare in vitro (FIV) și perspectivele pentru anul viitor. Manole a explicat că, pentru 2025, programul a mers foarte bine, iar pentru 2026 se estimează menținerea bugetului actual și includerea unor fonduri europene suplimentare. „Pentru programul pe anul ăsta, lucrurile au mers foarte bine, cred eu. Pentru anul viitor, solicitarea de la bugetul de stat o vom face similară cu ce am avut bugetat anul acesta și sper că fondurile europene, așa cum am discutat cu domnul Pâslaru și pare că am găsit o soluție, zic, pare, deși sunt extrem de optimist, dar cred că trebuie să așteptăm să se usuce cerneala pe o hârtie. Angajamentul domnului Pâslaru este ferm. Ministerul Fondurilor Europene e un partener onest cu Ministerul Muncii pe această temă. Asta e fără discuție. Doar că sunt niște proceduri care trebuie îndeplinite, inclusiv în comunicarea cu Comisia, și trebuie să fim prudenți până atunci. Acei bani ar fi bine să fie un surplus peste bugetul pe care l-am avut anul ăsta”, a declarat Manole. Întrebat despre numărul de beneficiari pentru 2026, ministrul a spus că intenția este să se dubleze cifra actuală, estimată la aproximativ 6.400 persoane în 2025. „Mi-aș dori să dublăm numărul de beneficiari, adică dacă anul ăsta o să fim, probabil, pe la 6.400, putem să mergem spre 12.000, sper eu. Nu o luați ca promisiune, pentru că nu vreau să fac nicio promisiune. Am promis că fac tot posibilul ca acest program să fie finanțat anul ăsta. Am avut și concursul colegilor, s-a întâmplat, mă bucur. Am spus de mult că voi încerca să aduc fonduri europene pe acest program. Pare că ne apropiem de un deznodământ pozitiv, dar încă nu suntem acolo. Când vom fi acolo, o să putem să dăm cifre. Dar, cu siguranță, vor fi mai mulți bani decât anul ăsta.”, a mai spus Florin Manole. El a declarat că programul FIV va continua și anul viitor, cu perspective de extindere, însă a cerut răbdare până la finalizarea procedurilor de finanțare.
Ministrul Muncii spune că România trebuie să-și asume o eventuală pierdere a celor 231 de milioane de euro din PNRR
Ministrul Muncii, Florin Manole, spune că România trebuie să-și asume o eventuală pierdere a celor 231 de milioane de euro din PNRR dacă nu se respectă termenul limită de 28 noiembrie pentru noua lege a pensiilor speciale ale magistraților. Oficialul nu a putut garanta un termen rapid pentru avizul din partea CSM, deși susține că a făcut tot ceea ce se poate. Florin Manole e convins că echipa sa de la Ministerul Muncii a îndeplinit toate condițiile pentru ca legea pensiilor speciale să fie acceptată. Ministrul spune că a colaborat îndeaproape cu Cancelaria și cu premierul Ilie Bolojan și consideră că a făcut toate demersurile necesare ca să nu piardă banii din PNRR. „Am făcut tot ce puteam, am făcut tot ce ni s-a cerut, am colaborat cu Cancelaria și cu premierul cât de loial s-a putut, 100% loial, 100% constructiv, așa că de acum încolo, partea noastră de muncă a fost făcută”, a spus Florin Manole, la Antena 3 CNN. În urmă cu o lună, Manole spunea că „Riscăm să pierdem 231 de milioane de euro. Nu ne permitem și nici că este corect să pierdem acești bani după ce plătim pensii atât de mari”. Acum, ministrul insistă că, în cazul pierderii celor 231 de milioane de euro din PNRR, România trebuie să-și asume responsabilitatea. Deși Manole e convins că echipa sa a îndeplinit toate cerințele, el nu poate să garanteze un termen rapid pentru avizul CSM. „Este un eșec pe care trebuie să-l asumăm. Cine a greșit, trebuie să-și asume asta. Eu vă spun în dreptul ministerului Muncii că sunt ferm convins că am făcut absolut tot ce mi s-a cerut, tot ce am putut, tot ce trebuia și nu mai e nimic care ar fi putut fi făcut și pe care să nu-l fi făcut, ca Ministrul al Muncii, ca Minister al Muncii”, a mai spus ministrul. RECOMANDAREA AUTORULUI: Va demisiona Ilie Bolojan dacă reforma pensiilor magistraților va eșua? Ce spune despre pachetul doi fiscal și salariile bugetarilor Bolojan a trimis proiectul de lege privind pensiile magistraților la CSM pentru avizare – SURSE
Florin Manole spune că România riscă să piardă 231 de mil. euro din cauza legii pensiilor magistraților
Ministrul Muncii, Florin Manole, spune că este nevoie de consens în coaliție pentru ca până la finalul lunii noiembrie să existe legea privind pensiile magistraților, altfel, România riscă să piardă 231 de milioane de euro din PNRR. Manole a spus, la Europa FM, că dacă ar fi să fie așteptat o lună de zile un aviz al CSM, începând de mâine, de exemplu, ne-am duce până pe 24 noiembrie, ceea ce ar mai da doar 4 zile pentru întreg restul procedurii, inclusiv publicarea în Monitorul Oficial. Asta pentru că, până pe 28 noiembrie trebuie să rezolve această problemă, altfel riscă să piardă 231 de milioane de euro din PNRR. „Nu cred că ne permitem, nu cred că trebuie, nu cred că e corect, nu cred că este just ca după ce plătim aceste pensii atât de mari să mai pierdem și banii aceia. Și pentru care, cred că există o soluție și soluția aceea este consensul. (…) Dar când mă refer la consens în acest caz, mă refer la consens cu CSM, Înalta Curte, magistrații.(…) Dialogul înseamnă două opinii, iar consensul înseamnă a ține cont și de cât se poate și din opinia celuilalt”, spune Manole. Ministrul Muncii a afirmat că nu s-a discutat în ședința de guvern de joi despre această lege. „Singura discuție din guvern sau în fine cu membrii ai guvernului despre acest subiect am avut-o cu domnul Bolojan, cred că marți, când în cadrul unei discuții, în 2, mi-a spus că nu are ce reproșa Ministerului Muncii din punctul de vedere al conduitei și al lucrurilor pe proiectul anterior. Pentru că au existat anumite voci în spațiul public, mă refer la oameni de presă și la politicieni care au reproșat Ministerului Muncii că a făcut sau n-a făcut ceva. Nu, am făcut tot ce a trebuit să facem, am lucrat îndeaproape cu premierul, cu Cancelaria, cu Ministerul Justiției, nu am obstrucționat cu nimic, n-am făcut lucrurile nici mai repede, nici mai târziu decât ceea ce am agreat împreună cu premierul Bolojan”, mai spune Manole.
Florin Manole, mesaj pentru comunitatea romă: Nu există altă cale decât legea
„Vreau să vă vorbesc astăzi ca un om care vine el însuși dintr-o comunitate foarte conservatoare. Știți cu toții despre mine că sunt ministruL Muncii, e doar o chestiune pasageră. Dar sunt etnic rom și asta nu o să treacă. Vine cu o istorie întreagă de discriminare și rasism pe care comunitatea din care provin a experimentat-o, din păcate, pentru multe decenii și secole. Să vorbesc despre alt lucru pe care noi, ca etnici romi, trebuie să-l asumăm. Și anume că există probleme în propria noastră comunitate și cred că putem să traducem asta în fiecare dintre comunitățile din care veniți, fiecare dintre dumneavoastră”, a declarat ministrul Muncii, Florin Manole. În discursul său, el a vorbit despre căsătoriile timpurii. Mai precis căsătoriile în care sunt implicați copii minori. El a precizat că obiceiul căsătoriilor timpurii există de secole. Ministrul muncii a mai precizat că minorii nu sunt suficient de pregătiți să devină părinți. „Este evident că nici un copil de 10, 11, 12 ani nu este pregătit să fie părinte. Am experiența paternității, știu cât de dificil e când ești adult, cu atât mai mult când ești minor”, a precizat Manole. Motivul principal din cauza căruia acest obicei încă persistă, spune ministrul Manole, este acela că comunitatea romă nu s-a reformat suficient: „Există un motiv principal, acela că nu ne-am reformat suficient ca drept comunitate. Deși cei mai mulți romi sunt integrați în această țară și cei mai mulți dintre noi ne căsătorim, unii chiar foarte târziu, există încă multe comunități conservatoare în care acest lucru (n.r. –căsătoriile între minori) încă se întâmplă”, a declarat Manole. „Nu este bun, corect, normal pentru viitorul, viața și pentru sănătatea acestor copii. (…) Nu există altă cale decât legea. În urmă cu câteva zile, am semnat, împreună cu foarte mulți parlamentari din aproape toate partidele politice din România, un astfel de proiect legislativ care să pedepsească acest gen de, până la urmă, violență, abuz împotriva unor copii”, a informat Florin Manole. Acesta a precizat că demersul a fost unul necesar pentru copii, indiferent de etnie, pentru că au nevoie de o șansă la educație, la o viață bună, modernă.„Fac asta în favoarea zeci și sute de copii din această țară care încă are mame minore, de orice etnie ar fi ele. Fac asta în favoarea unei vieți de libertate pentru acești copii. Fac asta în favoarea necesității de a exista șansa de a merge la școală, de a avea o profesie, de a te bucura de tot ceea ce societatea modernă îți oferă. Schimbarea, stând voință și în puterea de a o face”, a declarat Manole. Forţarea fetelor minore, dar şi a femeilor adulte să se căsătorească sau să intre într-o relaţie asemănătoare căsătoriei va deveni infracţiune, potrivit unui proiect de lege iniţiat de Diana Buzoianu, deputat USR şi ministru al Mediului.
Ministerul Muncii propune majorarea de 5 la 12 salarii a plafonului din fondul de garantare pentru companiile în insolvență
Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale (MMFTSS) a pus în dezbatere publică proiectul care prevede extinderea protecției salariaților în caz de insolvență. „Într-o perioadă plină de provocări economice, trebuie să protejăm cât mai bine sectoarele strategice ale economiei, pentru că ele sunt vitale pentru stabilitatea țării și pentru securitatea națională. Am ascultat propunerea venită din partea sindicatelor și am considerat-o corectă: extindem protecția oferită prin Fondul de garantare a creanțelor salariale. Astfel, majorăm plafonul, de la 5 la maximum 12 salarii medii brute pe economie, pentru companiile aflate în insolvență, din domeniile strategice. Prin Hotărâre de Guvern, putem interveni acolo unde vulnerabilizarea unei companii ar putea afecta întreaga economie. E important să nu pierdem forța de muncă calificată și să o protejăm de eventuale dificultăți ale întreprinderilor cu rol strategic”, a declarat ministrul Muncii, Petre-Florin Manole. Principalele modificări propuse sunt: majorarea plafonului creanțelor salariale suportate din Fondul de garantare, de la 5 la maximum 12 salarii medii brute pe economie, extinderea perioadei acoperite de Fond, de la 5 luni la 12 luni din ultimele 24 de luni anterioare deschiderii procedurii de insolvență și introducerea unei norme tranzitorii pentru cererile depuse anterior intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, care vor fi soluționate conform legislației în vigoare la momentul depunerii. Fondul de garantare are ca scop asigurarea plății creanțelor salariale pentru angajații ale căror companii intră în procedura insolvenței. În forma actuală, legea prevede acoperirea salariilor pentru maximum 5 luni calendaristice, în limita a 5 salarii medii brute pe economie pentru fiecare salariat, fără a ține cont de importanța strategică a angajatorului.
Beneficiarii de ajutoare sociale nu muncesc? Ministrul Muncii respinge ideea: Nu există așa ceva! Sigur mai fac ceva, muncă în gospodărie, cu ziua, la negru
Ideea de că beneficiarii de ajutoare sociale nu ar munci și ar trăi doar din acestea este respinsă categoric de Florin Manole, ministrul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale. Florin Manole este de părere că ideea potrivit căreia beneficiarii de ajutoare sociale refuză să muncească este doar „un stereotip” şi „un mit” și, în ultimă instanță, un „portret nedrept”. „Acel portret nedrept al omului care stă la ţară, nu vrea să muncească şi primeşte nu ştiu ce mari beneficii sociale, de foarte multe ori ăsta este doar un mit şi este fals. Beneficiile sociale în România nu sunt atât de multe încât să poţi să trăieşti de pe urma lor. Cine primeşte beneficii sociale sigur mai face ceva. Fie că e doar muncă în gospodărie şi agricultură de subzistenţă, fie că este cu ziua la un antreprenor local sau altul, fie că lucrează la negru. Dar cineva să stea pe 3, 4, 5, 7, 800 de lei pe lună? Nu există aşa ceva!”, a declarat Florin Manole, potrivit news.ro. „ Nu, nu ajută prea mult!” Florin Manole a mai spus, la Prima TV, că beneficiile sociale pentru anumite categorii nu vor fi niciodată suficiente. „Cred că beneficiile sociale pentru anumite categorii, de exemplu pentru mamele singure, nu o să fie niciodată suficiente şi trebuie să avem acolo mai multă atenţie decât în orice alt domeniu. Familiile monoparentale şi mai ales mamele singure, cu unu, doi, trei copii în întreţinere, trebuie să fie cineva inuman să zică că acolo statul ajută prea mult. Nu, nu ajută prea mult!”, a punctat Florin Manole, ministrul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale. RECOMANDAREA AUTORULUI: Nicușor Dan participă, luni, la înmormântarea CARDINALULUI Lucian Mureșan. „Figură emblematică pentru renașterea Bisericii Greco-Catolice din România” Iașul, în TOPUL orașelor cu cea mai rapidă creștere economică din Europa. Ce mari orașe a depășit municipiul din Moldova Alegeri în Republica Moldova. Cu 2 zile înainte de VOT, Partidul Victoriei Furtună a fost exclus din cursa electorală Ion Cristoiu: „Ca și Traian Băsescu, Nicușor Dan comandă DNA și Parchetului General pe cine să înhațe”
Ministrul Muncii, Florin Manole, recunoaște că nu se știe amploarea fenomenului muncii la negru, dar… trebuie combătută prin toate mijloacele
Ministrul Muncii, Florin Manole, a afirmat joi seară, la Antena 3, că munca la negru este un fenomen care trebuie combătut prin toate mijloacele şi pentru asta trebuie să colaboreze instituţii, sindicate şi patronate, pentru că bugetul nu încasează bani pentru oamenii care nu au contracte de muncă, iar la pensie aceştia se trezesc cu venituri mici. De asemenea, întrebat dacă se cunoaşte dimensiunea naţională estimativă a muncii la negru, Manole a recunoscut că… „Nu, pentru că nu cred că până acum am avut puterea la Inspecţia Muncii suficientă putere ca să acoperim tot fenomenul, pentru că inspectorii de muncă nu sunt suficient de mulţi, pentru că posturile neocupate de la Inspecţia Muncii sunt multe, pentru că avem şi carenţe în legislaţie sau uneori în proceduri”. Ministrul a explicat că nu toţi inspectorii de muncă merg cu jandarmi pe teren. „Sunt şantiere în care oamenii sunt un pic mai aspri, ca să zic aşa, dacă n-ai jandarmul să te sprijine, controlul e mai timid (…) cu Jandarmeria ar putea să aibă, cred eu, mult mai mult succes”, a completat ministrul Muncii. Ministrul Muncii a dat și un exemplu, un control al Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) al Municipiului București efectuat pe un şantier din Bucureşti, unde, între 70 de angajaţi, 17 persoane erau fără contract individual de muncă. „Oamenii ăia care erau din satele din jurul Bucureştiului, cei mai mulţi dintre ei, sunt oameni care vor să muncească pentru că de-aia au bătut drumul şi de-aia lucreau pe un şatier. Sunt oamenii care merită un venit decent, pentru că munceau acolo, nu-i ţinea nimeni de pomană. Dar sunt oameni pentru care un angajator care încălca legea nu plătea nicio taxă. Şi sunt oameni pentru care ieri, azi, acum o lună, acum un an bugetul nu că n-a încasat niciun ban, dar n-a înregistrat nicio cotizaţie. Şi peste ani de zile, când acei oameni vor ajunge la pensie, vor vedea că pentru 2025 cotizaţia lor e mică sau nu există şi contribuţia lori e mică, sau nu exista, deci pensia lor va fi cu atât mai mica”, a declarat ministrul la Antena 3. În acest context, el consideră că „munca la negru trebuie combătută prin toate mijloacele – ITM, sindicate, patronate”. „Toată lumea are interesul, toatã lumea cinstitã, are interesul ca acest flagel să fie combãtut. Şi chiar şi acei oameni, sărmani, care muncesc şi care nu ştiu drepturile sau poate care nu au puterea să-şi ceară drepturile în faţa unui angajator şi în lipsa unei alternative de lucru mai bune, toţi aceşti oameni vor un lucru singur şi simplu. Să fie totul legal. Şi atunci vom avea cotizaţii mai mari la pensii, un buget mai consolidat şi deci şi posibilitatea de a acorda venituri justificate şi mai mari cetăţenii”, a precizat acesta. FOTO – Alexandru Dobre (Mediafax Foto)
Ministerul Muncii pregătește noi reguli pentru evaluarea gradului de handicap: Există situații de abuzuri și fraude
Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale va pune în curând în dezbatere publică noile criterii pentru încadrarea în grad de handicap, alături de o nouă metodologie, menită să limiteze abuzurile și să protejeze resursele statului. Anunțul a fost făcut marți de ministrul de resort, Petre Florin Manole. „Reformăm sistemul de evaluare pentru încadrarea în grad de handicap! Această reformă va fi doar despre cei care trăiesc zi de zi cu o dizabilitate și care au nevoie de sprijin real și corect din partea statului”, a transmis ministrul pe pagina sa de socializare. „De ani de zile, sistemul a fost pus la încercare. Există situații clare de abuzuri și fraude, persoane care au obținut grade de handicap fără să aibă nevoie, în timp ce alții, cu probleme reale, s-au lovit de birocrație și de evaluări inegale. Această nedreptate a slăbit încrederea oamenilor în instituții și a îngreunat accesul la resurse pentru cei care chiar au nevoie”, a scris Petre Florin Manole. Procente mari de dosare care nu respectă criteriile de încadrare Oficialul a dezvăluit că verificările au scos la iveală multiple nereguli în ultimii ani, de la lipsa unor documente esențiale până la utilizarea de parafe falsificate: „Avem multe situații unde lipsesc cererile de evaluare complexă, documentele de identitate, referatele, scrisorile medicale. În unele cazuri s-au folosit parafe falsificate. Și există procente importante din dosarele verificate care nu respectau criteriile de încadrare în grad de handicap”. Unele din aceste cazuri au fost transmise organelor de cercetare penală. Noile criterii și metodologia de evaluare, ce urmează să fie lansate în transparență publică, „vor face ca toate aceste probleme să fie mult diminuate și, astfel, resursele publice să fie utilizate corespunzător”, a adăugat ministrul.