Etichetă: ministrul muncii

Florin Manole despre sprijinul pentru pensionari: Există posibilitatea ca acest sprijin pentru pensionarii cu pensii sub 3.000 lei să ajungă o dată cu pensia de după Paște

Ministrul Muncii, Florin Manole, a vorbit duminică, într-o intervenție la România TV, despre modul în care pensionarii vor primi sprijinul financiar negociat în cadrul legii bugetului. Tema a stârnit numeroase întrebări, având în vedere întârzierea aprobării bugetului și atacul la Curtea Constituțională a României de către partidul AUR. Florin Manole a explicat că există posibilitatea ca prima tranșă a sprijinului să fie amânată cu până la o lună, astfel încât unii pensionari ar putea primi banii odată cu pensia de după Paște, și nu cu cea dinainte de sărbători. „Da, din această cauză sunt și eu îngrijorat că există într-adevăr posibilitatea amânării cu maxim o lună. Adică există posibilitatea ca acest sprijin financiar pentru pensionarii cu pensii sub 3.000 lei să ajungă o dată cu pensia de după Paște, nu cu pensia dinainte de Paște. Asta este o problemă care survine în urma atacării la Curtea Constituțională de către AUR a legii bugetului. Dar prima miză, trebuie să recunoaștem, a fost să avem acest sprijin. Sigur că ne dorim ca el să fie înainte de Paște și înainte de Crăciun astfel încât să acopere pe cât posibil momentele cu cheltuieli mai mari. Dar chiar dacă o să întârziem puțin cu prima tranșă, sper să se înțeleagă că e o problemă pe care nu o puteam gestiona altfel.”, a declarat acesta. Ministrul Muncii a explicat apoi și modul de acordare a acestui sprijin, menționând că există pragurile și sumele pentru diferitele categorii de pensionari: „Da, sunt trei categorii de sprijin. Există un sprijin de 1000 de lei în două tranșe egale, câte 500 de lei fiecare, pentru cei care au pensiile sub 1500 de lei. Pentru cei care au pensiile între 1501 și 2000 de lei, sprijinul total este de 800 de lei în două tranșe egale, 400 și 400. Iar pentru cei care au pensiile între 2001 și 3000 de lei, sprijinul este de 600 de lei în două tranșe egale, 300 și 300. E vorba, în total, de peste 2,8 milioane de pensionari, mai mult de jumătate din pensionarii din România. Deci e vorba de foarte mulți oameni și de asta a fost un proiect important pentru care am luptat la propriu.”, a declarat Manole.

Ministrul Muncii despre pachetul de solidaritate și finanțarea pentru protecția socială: Nu avem reduceri din punct de vedere al cheltuielilor referitoare la asistența socială, avem niște creșteri”

Ministrul Muncii, Florin Manole, a vorbit duminică, într-o intervenție la la Antena 3, despre modul în care Guvernul va gestiona finanțarea pentru protecția socială în 2026, cu accent pe familiile vulnerabile, copii cu dizabilități și pensionari. Florin Manole a declarat că nu există reduceri pentru asistența socială, ci creșteri acolo unde este nevoie, mai ales pentru categoriile care au cea mai mare nevoie de sprijin. „Nu avem o situație de reduceri din punct de vedere al cheltuielilor referitoare la asistența socială, avem niște creșteri, dar doar acolo unde este incontestabil că era nevoie să crească, adică familiile monoparentale, copiii cu dizabilități, adică acele categorii care au cea mai mare nevoie de sprijin”, a spus ministrul Muncii. El a precizat că alocările pentru beneficiile copiilor cu dizabilități și tichetele de grădiniță pentru familiile sărace vor crește conform pachetului de solidaritate. „Este incontestabil, în opinia mea, că copiii cu dizabilități au nevoie de mai mult de 80 de lei pe lună ca beneficiu din partea statului român. Este incontestabil că pentru tichetele de grădiniță, pentru familiile cele mai sărace din România, astfel încât copiii să se poată încadra cât mai devreme în sistemul de educație, e incontestabil că trebuie să crească și vor crește, așa cum prevede pachetul de solidaritate”, a declarat Manole. Acesta a explicat că protecția socială nu se rezumă doar la alocări financiare. „Cred mai ales că discuția despre protecția socială nu trebuie să fie doar despre bani, ci și despre servicii care sunt cel puțin la fel de importante”, a precizat el. Ministrul a făcut câteva precizări despre un proiect major care se implementează în 2000 de comunități rurale, cu un buget de 850 de milioane de euro, care să sprijine copiii aflați în risc de abandon școlar și familiile cu probleme de locuire. „Există un buget pentru mici reparații, le-am putea spune, dar uneori ele pot fi foarte importante. Acoperișul unei case nu e o chestiune bugetară extraordinară, dar are o relevanță extrem de importantă în condițiile de locuire”, a mai spus Manole. Referitor la pensionari, Manole a declarat că sprijinul oferit este o măsură necesară pentru cei care au muncit ani de zile și au contribuit cu salarii mici. „Deseori se vorbește despre vulnerabilitate și da, este corect, dar mai ales în cazul pensionarilor nu vreau să se perceapă că această vulnerabilitate vine dintr-o vină a lor. Sunt oameni care au muncit mulți ani, serios, dar care au trăit în perioade și au lucrat în perioade în care salariile erau atât de mici, după cum știm cu toții, încât contribuțiile au fost mici și deci pensiile sunt mici. Nu vreau să fie perceput, deci, acest sprijin pentru cei mai în nevoie dintre pensionari s-a vrut un soi de pomană sau ceva nemeritat”, a precizat Manole.

Câți bani ar putea primi pensionarii care au pensii mici. Ce se întâmplă în cazul familiilor cu venituri scăzute. Ministrul Muncii a făcut anunțul

Pensionarii care au pensii mici ar putea să primească un ajutor financiar, în 2026. Opțiuni sunt luate în calcul și în cazul familiilor cu venituri scăzute. Florin Manole, Ministrul Muncii, a explicat faptul că există o discuție în curs și că PSD și-ar dori adoptarea înainte de Buget. Anul 2026 ar putea veni cu un ajutor financiar în cazul pensionarilor care încasează, lunar, pensii mici. De atlfel, familiile cu venituri scăzute ar putea să primească sume de bani reprezentând ajutor din partea statului român, scrie Mediafax. Circa 2,8 milioane de pensionari români au pensii mici. Florin Manole explicase, la Antena 3 CNN, faptul că persoanele care încasează pensii sub 1.500 de lei vor primi un ajutor de 1000 de lei în două tranșe egal (500 de lei cu ocazia Paștelui, 500 de lei de Crăciun). Ajutor financiar pentru pensionarii români De asemenea, pensionarii care au pensii între 1.501 și 2.000 de lei primesc 800 de lei. Banii ar urma să fie oferiți tot în două tranșe egale. În cazul pensionarilor cu pensii între 2.001 și 3.000 de lei, ajutorul financiar ar urma să fie de 600 de lei, bani oferiți în două tranșe egale. „Eu nu cred că se poate vorbi în termenul unei decizii ferme în legătură cu acest subiect (n.r. cum că nu s-ar adopta acest ajutor din cauza lipsei de bani la buget). Cred că este o discuție în curs și eu pot să accept și că acest pachet este imperfect. Sigur că da. Și dacă oricare dintre colegii mei, din orice partid, vine și spune că are alt plan pentru aceste familiei, eu sunt dispus să ascult. Dar nu pot să înțeleg să nu avem niciun plan pentru acești oameni care nu au beneficii excesive. Am ales foarte atent categoriile către care am îndreptat aceste beneficii, tocmai pentru a le face ușor de înțeles pentru oricine. Pentru că a avea o mamă care crește singură un copil sau doi sau trei, care primește în medie 273 de lei, per familie, nu per individ… Cum să zic? Nu cred că necesită foarte multă empatie să înțelegi că e nevoie de o compensare aici”, explică Florin Manole. Ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Florin Manole / foto: Mediafax Foto Ce se întâmplă în cazul familiilor cu venituri scăzute Totodată, Ministrul Muncii a mai vorbit și despre situația familiilor care încasează venituri scăzute. Însă, când ar putea fi adoptat proiectul, pentru ca seniorii să poată intra în posesia banilor înainte de Sărbătorile Pascale? Oficialul a menționat că „logica PSD este să avem acest pachet adoptat înainte de legea bugetului, astfel încât banii să fie prinși în buget”. În cursul zilei de vineri, 20 februarie, pachetul a fost trimis către Ministerul de Finanțe. „Unele dintre aceste familii, de exemplu o familie biparentală, care câștigă o medie de sub 900 de lei per adult. Aici e o discuție complexă, n-o fac chiar acum. Poate să fie un tată care are un salariu minim pe economie și care are acasă, undeva la țară, unde nu e grădiniță și n-ai cu cine să lași copii, o soție care are 3-4 copii. E bine asta pentru demografia și țara asta? Da”, a mai spus Florin Manole. Autorul recomandă: Ministrul Muncii dă de pământ cu austeritatea Bolojan: „Avem deficit de personal, nu putem să dăm oamenii afară” Voucherele de energie, prelungite până la final de 2026. Câți români beneficiază de acest sprijin Ministrul Muncii: „Cei care au primit certificate de dizabilitate pe nedrept sau care au păcălit sistemul până acum, vor ieși de sub protecția statului” Ministrul Muncii, Florin Manole, cere sprijin real pentru copiii din categoriile vulnerabile: ”80 de lei nu înseamnă solidaritate” Tineretul, sacrificat în tăcere. Sindicatele îl acuză pe ministrul Florin Manole de abandon total. „Nu aveți tineret, aveți doar funcția” sursă foto: colaj Gândul / Mediafax Foto / Shutterstock

Anunțul oficial al ministrului Muncii. Ce bonus ar putea primi 2,8 milioane de pensionari

Florin Manlole a făcut câteva precizări cu privire la impactul măsurilor de solidaritate propuse de PSD pentru sprijinirea familiilor și a persoanelor vulnerabile. De acest ajutor ar putea beneficia peste 500.000 de familii, 2.800.000 de pensionari, relatează Mediafax. Pachetul de solidaritate propus de PSD, oferă „protecție minimă” pentru persoanele afectate de austeritate: pensionarii cu pensii mici, copiii cu dizabilități, mamele cu copii, veteranii sau persoanele cu handicap. Este vorba de un ajutor de aproximativ 3,39 miliarde de lei, care ar viza peste 5 milioane de beneficiari. Florin Manole a vorbit, în direct la Antena 3 CNN, despre modiicările pe care le-ar putea aduce Ministerul Muncii la acest pachet de sprijin. Ministrul Muncii a precizat că o primă propunere ar fi ca Guvernul să acorde sprijin pentru pensionari cu venituri sub 3.000 de lei în perioada Paștelui și a Crăciunului. „E ceva ce am mai făcut și e ceva ce trebuie să continuăm să facem. mai ales că pensiile au fost înghețate prin primul pachet al Guvernului Bolojan și prețurile au crescut”, a declarat Manole. De asemenea, Manole a transmis că un ajutor ar putea fi acordat și familiilor care au copii cu dizabilități, familiilor monoparentale sau familiile biparentale cu venituri scăzute, categorii sociale afectate de înghețarea alocațiilor. „Înghețarea alocațiilor a afectat 3.600.000 de copii. Dar nu toți copiii au aceleași nevoi. Am și eu un copil acasă. Pentru bugetul familiei mele înghețarea alocațiilor nu este o problemă, dar sunt convins că sunt foarte multe familii și în loc să cheltuim un miliard de lei pentru creșterea tuturor alocațiilor – ok, au luat decizia aceasta înghețării – dar putem, cu un impact de 300.000.000 de lei să creștem beneficiile pentru copiii cu dizabilități – care, fără îndoială, sunt copiii care au nevoie de mai multe resurse – și cred că nimeni nu e împotriva acestei idei”, a declarat Manole. Peste 500.000 de familii vor fi sprijinite Ministrul Muncii a precizat că este vorba despre 500.000 de familii care vor fi sprijinite, 2.800.000 de pensionari –pe sprijinul pentru pensionari, dar și alte câteva sute de familii pentru propunerea eliminării CASS-ului pentru mamele singure. „Este vorba de peste 500.000 de familii care vor fi astfel sprijinite, 2.800.000 de pensionari – pe sprijinul pentru pensionari și ar mai fi câteva sute de mii de familii către care ne îndreptăm atenția atunci când propunem eliminarea CASS-ului pentru mame. Acolo este vorba de 150.000 de beneficiari, deci, în cele mai multe cazuri, mame care primesc această indemnizație și, la fel de bine, revenirea la scutirea de impozit pentru persoanele care primesc venit minim de incluziune sau persoanele ori care primesc ajutorul pentru familii cu mulți copii, iarăși sunt măsuri care nu costă foarte mult”, a adăugat Manole. AUTORUL RECOMANDĂ

Ministrul Muncii cere rapoarte cu privire la abuzurile din piața muncii împotriva femeilor

Ministrul Muncii susține vineri că preluarea Agenției Naționale pentru Egalitate de Șanse (ANES) la minister este o soluție bună pentru un răspuns mai adecvat al statului, coordonat și integrat. Împreună cu conducerea agenției a fost stabilit un plan pentru acest început de an. Astfel, în această lună va fi convocată Comisia Națională în Domeniul Egalității de Șanse între Femei și Bărbați (CONES) și comisiile județene (COJES). De asemenea, Petre Florin Manole anunță înființarea unui consiliu consultativ format din ONG-uri, experți și reprezentanți ai mediului academic. „Am discutat ca ITM să prezinte rapid situația referitoare la abuzurile din piața muncii împotriva femeilor. Am cerut ANOFM să ofere o analiză a accesului femeilor la măsurile de ocupare și formare profesională. Îmi doresc o colaborare eficientă între ANES, ANOFM și ITM pentru ca sprijinul acordat femeilor, mai ales în zonele vulnerabile, să însemne nu doar protecție, ci și șanse reale de independență economică și integrare pe piața muncii”, susține ministrul Muncii. El mai spune că a cerut ANES să prezinte propuneri pentru planuri de interes național în acest domeniu.

Ministrul Muncii, noi detalii despre programul FIV: Programul FIV va continua și în 2026, cu posibilitatea de a dubla beneficiarii

Ministrul Muncii, Florin Manole, a vorbit marți seară, în cadrul unei intervenții la Digi24, despre situația finanțării programului de fertilizare in vitro (FIV) și perspectivele pentru anul viitor. Manole a explicat că, pentru 2025, programul a mers foarte bine, iar pentru 2026 se estimează menținerea bugetului actual și includerea unor fonduri europene suplimentare. „Pentru programul pe anul ăsta, lucrurile au mers foarte bine, cred eu. Pentru anul viitor, solicitarea de la bugetul de stat o vom face similară cu ce am avut bugetat anul acesta și sper că fondurile europene, așa cum am discutat cu domnul Pâslaru și pare că am găsit o soluție, zic, pare, deși sunt extrem de optimist, dar cred că trebuie să așteptăm să se usuce cerneala pe o hârtie. Angajamentul domnului Pâslaru este ferm. Ministerul Fondurilor Europene e un partener onest cu Ministerul Muncii pe această temă. Asta e fără discuție. Doar că sunt niște proceduri care trebuie îndeplinite, inclusiv în comunicarea cu Comisia, și trebuie să fim prudenți până atunci. Acei bani ar fi bine să fie un surplus peste bugetul pe care l-am avut anul ăsta”, a declarat Manole. Întrebat despre numărul de beneficiari pentru 2026, ministrul a spus că intenția este să se dubleze cifra actuală, estimată la aproximativ 6.400 persoane în 2025. „Mi-aș dori să dublăm numărul de beneficiari, adică dacă anul ăsta o să fim, probabil, pe la 6.400, putem să mergem spre 12.000, sper eu. Nu o luați ca promisiune, pentru că nu vreau să fac nicio promisiune. Am promis că fac tot posibilul ca acest program să fie finanțat anul ăsta. Am avut și concursul colegilor, s-a întâmplat, mă bucur. Am spus de mult că voi încerca să aduc fonduri europene pe acest program. Pare că ne apropiem de un deznodământ pozitiv, dar încă nu suntem acolo. Când vom fi acolo, o să putem să dăm cifre. Dar, cu siguranță, vor fi mai mulți bani decât anul ăsta.”, a mai spus Florin Manole. El a declarat că programul FIV va continua și anul viitor, cu perspective de extindere, însă a cerut răbdare până la finalizarea procedurilor de finanțare.

Ministrul Muncii spune că România trebuie să-și asume o eventuală pierdere a celor 231 de milioane de euro din PNRR

Ministrul Muncii, Florin Manole, spune că România trebuie să-și asume o eventuală pierdere a celor 231 de milioane de euro din PNRR dacă nu se respectă termenul limită de 28 noiembrie pentru noua lege a pensiilor speciale ale magistraților. Oficialul nu a putut garanta un termen rapid pentru avizul din partea CSM, deși susține că a făcut tot ceea ce se poate.  Florin Manole e convins că echipa sa de la Ministerul Muncii a îndeplinit toate condițiile pentru ca legea pensiilor speciale să fie acceptată. Ministrul spune că a colaborat îndeaproape cu Cancelaria și cu premierul Ilie Bolojan și consideră că a făcut toate demersurile necesare ca să nu piardă banii din PNRR. „Am făcut tot ce puteam, am făcut tot ce ni s-a cerut, am colaborat cu Cancelaria și cu premierul cât de loial s-a putut, 100% loial, 100% constructiv, așa că de acum încolo, partea noastră de muncă a fost făcută”, a spus Florin Manole, la Antena 3 CNN. În urmă cu o lună, Manole spunea că „Riscăm să pierdem 231 de milioane de euro. Nu ne permitem și nici că este corect să pierdem acești bani după ce plătim pensii atât de mari”. Acum, ministrul insistă că, în cazul pierderii celor 231 de milioane de euro din PNRR, România trebuie să-și asume responsabilitatea. Deși Manole e convins că echipa sa a îndeplinit toate cerințele, el nu poate să garanteze un termen rapid pentru avizul CSM. „Este un eșec pe care trebuie să-l asumăm. Cine a greșit, trebuie să-și asume asta. Eu vă spun în dreptul ministerului Muncii că sunt ferm convins că am făcut absolut tot ce mi s-a cerut, tot ce am putut, tot ce trebuia și nu mai e nimic care ar fi putut fi făcut și pe care să nu-l fi făcut, ca Ministrul al Muncii, ca Minister al Muncii”, a mai spus ministrul. RECOMANDAREA AUTORULUI: Va demisiona Ilie Bolojan dacă reforma pensiilor magistraților va eșua? Ce spune despre pachetul doi fiscal și salariile bugetarilor Bolojan a trimis proiectul de lege privind pensiile magistraților la CSM pentru avizare – SURSE

Florin Manole spune că România riscă să piardă 231 de mil. euro din cauza legii pensiilor magistraților

Ministrul Muncii, Florin Manole, spune că este nevoie de consens în coaliție pentru ca până la finalul lunii noiembrie să existe legea privind pensiile magistraților, altfel, România riscă să piardă 231 de milioane de euro din PNRR. Manole a spus, la Europa FM, că dacă ar fi să fie așteptat o lună de zile un aviz al CSM, începând de mâine, de exemplu, ne-am duce până pe 24 noiembrie, ceea ce ar mai da doar 4 zile pentru întreg restul procedurii, inclusiv publicarea în Monitorul Oficial. Asta pentru că, până pe 28 noiembrie trebuie să rezolve această problemă, altfel riscă să piardă 231 de milioane de euro din PNRR. „Nu cred că ne permitem, nu cred că trebuie, nu cred că e corect, nu cred că este just ca după ce plătim aceste pensii atât de mari să mai pierdem și banii aceia. Și pentru care, cred că există o soluție și soluția aceea este consensul. (…) Dar când mă refer la consens în acest caz, mă refer la consens cu CSM, Înalta Curte, magistrații.(…) Dialogul înseamnă două opinii, iar consensul înseamnă a ține cont și de cât se poate și din opinia celuilalt”, spune Manole. Ministrul Muncii a afirmat că nu s-a discutat în ședința de guvern de joi despre această lege. „Singura discuție din guvern sau în fine cu membrii ai guvernului despre acest subiect am avut-o cu domnul Bolojan, cred că marți, când în cadrul unei discuții, în 2, mi-a spus că nu are ce reproșa Ministerului Muncii din punctul de vedere al conduitei și al lucrurilor pe proiectul anterior. Pentru că au existat anumite voci în spațiul public, mă refer la oameni de presă și la politicieni care au reproșat Ministerului Muncii că a făcut sau n-a făcut ceva. Nu, am făcut tot ce a trebuit să facem, am lucrat îndeaproape cu premierul, cu Cancelaria, cu Ministerul Justiției, nu am obstrucționat cu nimic, n-am făcut lucrurile nici mai repede, nici mai târziu decât ceea ce am agreat împreună cu premierul Bolojan”, mai spune Manole.

Florin Manole, mesaj pentru comunitatea romă: Nu există altă cale decât legea

„Vreau să vă vorbesc astăzi ca un om care vine el însuși dintr-o comunitate foarte conservatoare. Știți cu toții despre mine că sunt ministruL Muncii, e doar o chestiune pasageră. Dar sunt etnic rom și asta nu o să treacă. Vine cu o istorie întreagă de discriminare și rasism pe care comunitatea din care provin a experimentat-o, din păcate, pentru multe decenii și secole. Să vorbesc despre alt lucru pe care noi, ca etnici romi, trebuie să-l asumăm. Și anume că există probleme în propria noastră comunitate și cred că putem să traducem asta în fiecare dintre comunitățile din care veniți, fiecare dintre dumneavoastră”, a declarat ministrul Muncii, Florin Manole.  În discursul său, el a vorbit despre căsătoriile timpurii. Mai precis căsătoriile în care sunt implicați copii minori. El a precizat că obiceiul căsătoriilor timpurii există de secole. Ministrul muncii a mai precizat că minorii nu sunt suficient de pregătiți să devină părinți. „Este evident că nici un copil de 10, 11, 12 ani nu este pregătit să fie părinte. Am experiența paternității, știu cât de dificil e când ești adult, cu atât mai mult când ești minor”, a precizat Manole. Motivul principal din cauza căruia acest obicei încă persistă, spune ministrul Manole, este acela că comunitatea romă nu s-a reformat suficient: „Există un motiv principal, acela că nu ne-am reformat suficient ca drept comunitate. Deși cei mai mulți romi sunt integrați în această țară și cei mai mulți dintre noi ne căsătorim, unii chiar foarte târziu, există încă multe comunități conservatoare în care acest lucru (n.r. –căsătoriile între minori) încă se întâmplă”, a declarat Manole.  „Nu este bun, corect, normal pentru viitorul, viața și pentru sănătatea acestor copii. (…) Nu există altă cale decât legea. În urmă cu câteva zile, am semnat, împreună cu foarte mulți parlamentari din aproape toate partidele politice din România, un astfel de proiect legislativ care să pedepsească acest gen de, până la urmă, violență, abuz împotriva unor copii”, a informat Florin Manole.  Acesta a precizat că demersul a fost unul necesar pentru copii, indiferent de etnie, pentru că au nevoie de o șansă la educație, la o viață bună, modernă.„Fac asta în favoarea zeci și sute de copii din această țară care încă are mame minore, de orice etnie ar fi ele. Fac asta în favoarea unei vieți de libertate pentru acești copii. Fac asta în favoarea necesității de a exista șansa de a merge la școală, de a avea o profesie, de a te bucura de tot ceea ce societatea modernă îți oferă. Schimbarea, stând voință și în puterea de a o face”, a declarat Manole. Forţarea fetelor minore, dar şi a femeilor adulte să se căsătorească sau să intre într-o relaţie asemănătoare căsătoriei va deveni infracţiune, potrivit unui proiect de lege iniţiat de Diana Buzoianu, deputat USR şi ministru al Mediului.

Ministerul Muncii propune majorarea de 5 la 12 salarii a plafonului din fondul de garantare pentru companiile în insolvență

Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale (MMFTSS) a pus în dezbatere publică proiectul care prevede extinderea protecției salariaților în caz de insolvență. „Într-o perioadă plină de provocări economice, trebuie să protejăm cât mai bine sectoarele strategice ale economiei, pentru că ele sunt vitale pentru stabilitatea țării și pentru securitatea națională. Am ascultat propunerea venită din partea sindicatelor și am considerat-o corectă: extindem protecția oferită prin Fondul de garantare a creanțelor salariale. Astfel, majorăm plafonul, de la 5 la maximum 12 salarii medii brute pe economie, pentru companiile aflate în insolvență, din domeniile strategice. Prin Hotărâre de Guvern, putem interveni acolo unde vulnerabilizarea unei companii ar putea afecta întreaga economie. E important să nu pierdem forța de muncă calificată și să o protejăm de eventuale dificultăți ale întreprinderilor cu rol strategic”, a declarat ministrul Muncii, Petre-Florin Manole. Principalele modificări propuse sunt: majorarea plafonului creanțelor salariale suportate din Fondul de garantare, de la 5 la maximum 12 salarii medii brute pe economie, extinderea perioadei acoperite de Fond, de la 5 luni la 12 luni din ultimele 24 de luni anterioare deschiderii procedurii de insolvență și introducerea unei norme tranzitorii pentru cererile depuse anterior intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, care vor fi soluționate conform legislației în vigoare la momentul depunerii. Fondul de garantare are ca scop asigurarea plății creanțelor salariale pentru angajații ale căror companii intră în procedura insolvenței. În forma actuală, legea prevede acoperirea salariilor pentru maximum 5 luni calendaristice, în limita a 5 salarii medii brute pe economie pentru fiecare salariat, fără a ține cont de importanța strategică a angajatorului.