Ministerul Sănătății prelungește termenul pentru proiectele PNRR din Sănătate până în august 2026
Ministerul Sănătății, condus de ministrul Cseke Attila, a anunțat vineri seară că termenul de implementare pentru proiectele finanțate prin PNRR în domeniul Sănătății a fost prelungit până la data de 15 august 2026. Instituția a precizat că măsura a fost oficializată printr-un ordin publicat în Monitorul Oficial. „În această seară a fost publicat în Monitorul Oficial, Ordinul ministrului interimar al Sănătății, Cseke Attila care stabilește un termen extins, respectiv 15 august 2026, pentru finalizarea investițiilor finanțate din PNRR pe componentele de Digitalizare și Sănătate”, se arată în comunicatul transmis de Ministerul Sănătății. Actul normativ prevede și o excepție pentru beneficiarii care au nevoie de timp suplimentar pentru finalizarea proiectelor. Aceștia vor putea cere, conform legii, o prelungire a activităților până la data de 31 august 2026. Reprezentanții ministerului au declarat că autoritățile încearcă să asigure un cadru predictibil pentru derularea investițiilor aflate în desfășurare. „Ministerul Sănătății depune toate eforturile pentru a asigura un cadru unitar, predictibil și coerent în derularea contractelor de finanțare, astfel încât toate cele 1.200 proiecte de investiții în spitale, echipamente medicale și sisteme digitale pe care le gestionează în protofoliu să fie finalizate cu succes și la timp, în beneficiul direct al pacienților”, a mai transmis ministerul.
Alexandru Rogobete, mesaj despre finanțarea spitalelor din PNRR și dezinformare: Degeaba cifrele de deficit național sunt bune, dacă este transferat către mediul privat
Fostul ministru PSD al Sănătății, Alexandru Rogobete, a făcut o serie de precizări pe pagina sa de Facebook despre finanțarea spitalelor din PNRR și plățile făcute de stat pentru proiectele de investiții în sănătate. Acesta a declarat că informațiile false sau prezentate trunchiat circulă frecvent în spațiul public și pot crea confuzie în legătură cu proiectele de infrastructură medicală. „Dezinformarea este de multe ori insidioasă, prezentă în zonele în care te aștepți mai puțin, cu informații prezentate trunchiat sau date false livrate pe post de certitudini, fără dileme.”, a scris Rogobete. El a oferit ca exemplu afirmația potrivit căreia „spitalele din PNRR sunt blocate”, despre care a precizat că o consideră un fake news alimentat de lipsa de informații corecte. Explicații despre finanțarea spitalelor Fostul ministru al Sănătății a explicat că Ministerul Finanțelor a transferat contribuția națională pentru proiectele de spitale finanțate din fonduri europene și bugetul de stat. „Astăzi s-a primit confirmarea că Ministerul Finanțelor a efectuat transferul contribuției naționale pentru proiectele de spitale pe care le construim din bani europeni (deci nu numai PNRR). Este vorba despre cca. 1.2 miliarde de lei – contribuția noastră națională – din bugetul de stat”, a precizat el. El a adăugat că România a folosit deja fondurile europene disponibile pentru aceste proiecte, iar diferența este acoperită din bugetul național. „Adevărul (pe care dl. Ministrul Cseke l-a marcat foarte bine) este că noi, România am absorbit banii europeni din fondurile disponibile pentru proiectele din PNRR, urmând ca restul să fie plătit din bugetul de stat (cofinanțarea de care se știa din 2022).”, a transmis el. O altă precizare pe care Rogobete a mai făcut-o este că o parte din investiții sunt finanțate direct din bugetul de stat. „Adevărul care nu a fost spus public (până acum) este că cca. 20% din investiții au totuși o sursă națională, adică bugetul național de stat.”, a spus fostul ministru PSD. Critici și explicații politice În același mesaj, Alexandru Rogobete a mai spus că a făcut demersuri încă de la începutul anului pentru obținerea banilor necesari, susținând că aceștia au fost aprobați abia după o perioadă lungă. „Am făcut personal tot ce a ținut de mine pentru a obține acești bani de la buget la timp, încă de începutul anului. După aproape jumătate de an, văd că s-a întâmplat.”, a spus el. Fostul ministru a criticat, totodată, modul în care sunt prezentate uneori datele financiare și a spus că acestea nu arată care este impactul real asupra proiectelor. „Degeaba cifrele de deficit național sunt bune, dacă deficitul este transferat către mediul privat, constructori, contractori și subcontractori.” „Viața oamenilor nu se calculează în deficit și sper ca «mesia politică» să înțeleagă asta, măcar acum!”, a adăugat acesta. Rogobete a transmis, în același timp, că banii necesari pentru cofinanțarea națională au fost alocați, după solicitări făcute încă din luna februarie. „În loc de concluzii vreau să îi mulțumesc ministrului Nazare cu care am discutat chiar aceste zile despre nevoia de injectare a componentei naționale de plăți pentru proiectele de spitale.” „Păcat că vuvuzelele de propagandă au criticat și împins informații false peste tot! Important este că azi, Ministerul Sănătății a primit banii solicitați de mine încă din luna februarie pentru cofinanțarea națională pentru cele 8 spitale din PNRR!”, a precizat Rogobete.
Ministrul Sănătății: Pentru pacienții cronici din programele naționale, toate investigațiile de înaltă performanță vor fi decontate
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat miercuri, într-o postare pe Facebook, că va corecta o măsură care a limitat accesul pacienților cronici la investigații esențiale, după ce datele au arătat o scădere a acestora. Rogobete a spus că restricționarea decontării investigațiilor de tip MONITOR la o singură procedură anuală pentru fiecare pacient a fost o decizie cu efecte negative asupra sistemului. „Limitarea decontării investigațiilor de tip MONITOR la o singură investigație anuală per pacient, propusă strict ca o măsură contabilă, dar fără nuanțe specifice sistemului de sănătate, a produs un efect nedorit și imediat: accesul la investigații esențiale a scăzut abrupt pentru pacienții cronici din programele naționale de sănătate”, a transmis Rogobete. Potrivit ministrului, analiza datelor a confirmat impactul măsurii, numărul investigațiilor fiind mult mai mic față de perioada anterioară. „Am analizat cifrele din luna ianuarie. Numărul acestor investigații a fost cu aproximativ 47% mai mic față de media trimestrului IV 2025. Asta înseamnă o limitare directă a accesului la diagnostic”, a explicat Rogobete. „Economiile la buget nu se pot face din limitarea accesului la diagnostic, pentru că viața unui om nu se poate calcula în deficit bugetar. Când reduci investigațiile, nu reduci costuri, doar le amâni și le faci mai mari, atunci când pacientul ajunge mai târziu la tratament, cu forme mult mai grave”, a afirmat acesta. În acest context, ministrul Sănătății a anunțat o schimbare de abordare, astfel încât pacienții cronici să poată beneficia de investigațiile necesare fără limitări arbitrare. „Pentru pacienții cronici din programele naționale, cu boli cardiovasculare, cerebrovasculare, oncologice, neurologice sau afecțiuni rare, toate investigațiile de înaltă performanță și de medicină nucleară necesare monitorizării vor fi decontate, conform nevoilor medicale, fără limite abstracte de una sau două pe an”, a declarat Rogobete. Acesta a criticat ideea uniformizării tratamentului pentru toți pacienții. „De parcă evoluția bolilor este identică pentru toți și poate fi programată într-un Excel”, a adăugat ministrul. Totodată, Rogobete a anunțat că a pus în transparență decizională o ordonanță de urgență care vizează corectarea acestor probleme din sistem. „Astăzi, cu responsabilitate administrativă, cât încă mai sunt ministru al Sănătății, am decis să pun în transparență decizională Ordonanța de Urgență care vine să corecteze aceste anomalii de funcționare a sistemului de sănătate, chiar dacă, la un moment dat, calculele financiare au ieșit bine”, a transmis acesta.
Prima zi de concediu medical va fi plătită pentru mai multe categorii de pacienți. Rogobete: Pentru mulți, acea primă zi este o alegere imposibilă: mergi bolnav la muncă sau pierzi bani”
Mai multe categorii de pacienți, printre care cei cronici, persoanele incluse în programele naționale de sănătate, urgențele medico-chirurgicale și pacienții care beneficiază de spitalizare de zi, vor primi prima zi de concediu medical plătită, după ce Parlamentul a aprobat excepțiile propuse de Ministerul Sănătății, potrivit ministrului Alexandru Rogobete. „Am încercat să corectăm inechitatea generată cu prima zi de concediu medical neplatită, rapid, prin ordonanță de urgență în Guvern. Nu a trecut. Nu am renunțat și am susținut proiectul în Parlament. Astăzi s-au votat în Plenul Camerei Deputaților excepțiile propuse de Ministerul Sănătății și care au fost introduse de colegii parlamentari”, a scris Alexandru Rogobete, pe Facebook. Camera Deputaților este for decizional, astfel că măsura va intra în vigoare după promulgarea de către președintele Nicușor Dan. După acest pas, prima zi de concediu medical va fi plătită pentru pacienții cronici, cei din programele naționale de sănătate, pacienții aflați în spitalizare de zi și persoanele cu urgențe medico-chirurgicale. Ministrul Sănătății a explicat și care este impactul social al măsurii. „Pentru mulți români, acea primă zi însemna o alegere imposibilă: mergi bolnav la muncă sau pierzi bani. Nu e o alegere corectă. Și nu este un sistem care își protejează oamenii (…) Concediul medical nu este un beneficiu acordat cu jumătate de măsură. Este o formă de protecție reală – pentru pacient, pentru cei din jur și pentru întregul sistem”, a adăugat Alexandru Rogobete.
Ministrul Sănătății despre disciplina educație pentru sănătate și cazurile de rujeolă: Educația este un element, dar nu e totul.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a vorbit într-un interviu exclusiv pentru G4Media despre cauzele problemelor grave de sănătate publică din România, cum ar fi rata ridicată a cancerului de col uterin, cazurile de rujeolă și situația mamelor minore. În cadrul interviului a fost menționat faptul că disciplina educație pentru sănătate este opțională în România, iar aceasta depinde de acordul scris al părinților. Întrebat dacă are „curajul” să susțină introducerea educației pentru sănătate în școli, ministrul a declarat că problema este mult mai complexă și nu poate fi redusă doar la sistemul educațional. „Am curajul, dar aici nu e vorba de curaj, aici e vorba de a face lucrurile într-un mod responsabil și aplicabil. Nu, n-are legătură cu acest curaj. Da, educația este un element, dar nu e totul”, a declarat Alexandru Rogobete. Ministrul Sănătății a precizat că soluția privind această materie școlară nu ține exclusiv de Ministerul Sănătății și că există deja discuții cu Ministerul Educației despre tot acest demers. „Este gândit așa. Modulul de educație pentru sănătate are mai multe componente”, a explicat el. „E adevărat. Știți dumneavoastră, eu momentan sunt ministrul Sănătății, nu al Educației.” Rogobete a mai declarat însă că principala problemă din spatele ratei scăzute de vaccinare nu este lipsa orelor din școli, ci impactul dezinformării și a mișcărilor antivacciniste. „În spatele ratei acesteia de vaccinare scăzută, pentru că părinții care nu-și vaccinează copiii nu sunt la școală. Deci nu asta este neapărat problema. Fenomenul antivaxerilor care circulă în social media la intensitate maximală și care, din păcate, încă nu este scăzut”, a spus ministrul. Alexandru Rogobete a afirmat că soluția cea mai ideală privind tot acest subiect este comunicarea mai credibilă din partea specialiștilor din domeniul sănătății, nu a politicienilor. „Deci avem nevoie de o informare mai completă, mai accelerată, mai vocală, profesioniști în sănătate, doctori și așa mai departe ar trebui să fie mai des pe la televizoare, să recomande ei, să recomande vaccinarea, nu eu sau politicienii”, a afirmat Rogobete. „Eșecul campaniei de vaccinare din COVID, că tot vorbim de vaccinuri, se vede rezultatul când politicienii își beau cafeaua pe la tot felul de cârciumi pe unde erau filmați și recomandau vaccinarea COVID, că doar așa poți să bei cafeaua. Ăsta este efectul. În momentul în care cei de la guvernare s-au apucat să recomande vaccinarea COVID, automat că opoziția, în Parlament, politică, a utilizat, a speculat acest moment și a creat opoziție, creând astfel fenomenul de antivaccinare. Noi încă suntem acolo”, a declarat ministrul.
A discutat Ministrul Sănătății cu premierul Ilie Bolojan despre procesul cu compania Pfizer? Rogobete: Încercăm să vedem toate scenariile posibile”
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat joi, la Digi24, că autoritățile analizează mai multe scenarii după ce statul român a pierdut procesul cu Pfizer și trebuie să achite aproximativ 3.395.000 de lei pentru dozele de vaccin anti-COVID refuzate în 2023. Ministrul Sănătății a declarat că a avut o discuție cu premierul Ilie Bolojan despre bugetul existent pentru această situație și posibilitățile de rezolvare. „A fost o discuție. Sigur că discuția cea mai concretă va fi după întâlnirea pe care o voi avea astăzi cu Ministrul Finanțelor, în care încercăm să vedem toate scenariile posibile și cum vom înainta de acum înainte”, a declarat Alexandru Rogobete. Rogobete a precizat că în urma discuțiilor cu premierul, nu s-a luat o decizie privind sursa banilor sau modul în care va fi făcută plata. El a adăugat că toate aceste aspecte depind de clarificările care vor veni din partea instanței din Bruxelles. „Nu, asta vom decide împreună cu Ministerul Finanțelor după ce ne lămurim care sunt scenariile și după ce primim de la Tribunalul din Bruxelles toate datele vis-a-vis de termene de plată, modalitate și așa mai departe”, a explicat ministrul Sănătății.
Ministrul Sănătății a explicat de ce a eșuat campania de vaccinare anti-COVID din România: Politicienii au luat locul medicilor
Alexandru Rogobete a explicat că principalul motiv al eșecului campaniei de vaccinare din România a fost faptul că mesajele publice despre imunizare au fost asumate de politicieni, nu profesioniști din sănătate. „Politicienii s-au gândit să promoveze ei vaccinarea în locul profesioniștilor din sănătate. Dacă vedeam în spațiul public medici, doctori, oameni care aveau argumente medicale și încrederea necesară pentru a promova vaccinarea, probabil că România era altundeva”, a declarat Rogobete. Potrivit acestuia, apariția în spațiul public a unor clipuri cu politicieni aflați la guvernare în acel moment a alimentat reacția opoziției și a contribuit la apariția unui curent antivaccinare puternic. „În momentul în care politicienii s-au apucat, vă aduceți aminte, erau acele clipuri scurte cu tot felul de politicieni de la vremea respectivă, membri ai guvernului care promovau vaccinarea. În imediata perioadă a apărut efectul care era, din punct de vedere politic, evident, și anume opoziția a speculat mesajele politicienilor din momentul acela și așa s-a născut curentul de antivaccinare în România, care a atins conte alarmante și pe care încă nu reușim să îl scădem suficient de mult”, a mai spus ministrul Sănătății.
Alexandru Rogobete despre introducerea vaccinării anti-HPV în farmacii: Este posibil și îmi doresc să-l extindem”. Ce declară despre vaccinarea împotriva rujeolei
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a vorbit sâmbătă dimineața la emisiunea Insider Politic despre situația vaccinărilor în România și efectele măsurilor adoptate pentru protejarea copiilor. Ministrul a făcut câteva precizări asupra problemelor legate de cazurile de rujeolă, dar și asupra progreselor înregistrate în privința vaccinării anti-HPV. Alexandru Rogobete a declarat că România se confruntă cu cifre alarmante la nivel european în ceea ce privește rujeola. „Suntem pe primul loc în Europa la numărul de copii morți de rujeolă, copii nevaccinați, și pe ultimul loc în Europa la numărul de vaccinări pentru rujeolă. Începem să fim pe un trend ascendent și încep lucrurile să arate mai bine la vaccinarea anti-HPV. Apropo de asta, se vede efectul măsurilor luate anul trecut în primăvară.”, a spus Rogobete. Un subiect important din cadrul intervenției sale a fost vaccinarea anti-HPV. Ministrul a explicat că modificarea vârstei de gratuitate pentru vaccinul anti-HPV a început să dea rezultate la nivel de țară. „Și vă reamintesc că anul trecut în primăvară am crescut vârsta de gratuitate pentru vaccinarea anti-HPV la 26 de ani, atât pentru fete cât și pentru băieți. Și iată că deja începe să se vadă un trend destul de ascendent, destul de bine conturat pentru vaccinarea anti-HPV.”, a spus acesta. Ministrul a mai menționat și alte măsuri aflate în implementare și în discuție în cadrul Ministerului Sănătății. „Urmează încă două măsuri pe care le susținem. Una este deja în implementare. A fost aprobată undeva la finalul lunii ianuarie, și anume vaccinarea în farmacii pentru vaccinul antigripal. Și acum suntem în discuții. Îmi doresc să extindem acest mecanism, care nu se întâmplă doar în România. În multe țări europene se practică. Să extindem vaccinarea în farmacii și pentru HPV, și mă rog, pentru cele care se pretează.”, a spus Rogobete. Făcând referire la cele declarate, Alexandru Rogobete a afirmat că nu toate vaccinurile pot fi administrate în farmacii, din motive de siguranță pentru pacienți. „Nu poți face vaccinarea în farmacii pentru orice tip de vaccin, pentru că unele au poate o reacție care trebuie puțin monitorizată, au un regim mai special de vaccinare, de păstrare a vaccinului și așa mai departe. Dar pentru HPV este posibil și îmi doresc să-l extindem. Pentru că e nevoie să recuperăm această întârziere de vaccinare, care din păcate face victime.”, a spus Rogobete. În privința părinților care sunt sceptici legat de vaccinarea propriilor copii, Rogobete a sugerat ca aceștia să „consulte doar zonele validate din punct de vedere medical, să se consulte cu medicii, să nu ia de bun ce văd pe TikTok sau pe rețelele de socializare, pentru că sfatul medical, și am spus asta de foarte multe ori și mă repet, chiar dacă nu toată lumea este de acord cu mine, din punctul meu de vedere, sfaturi medicale pot da doar medici. Sigur, politicieni, influencer, media, social media și așa mai departe, noi avem responsabilitatea de a promova ceea ce spun profesioniștii în sănătate. Dar totuși când vine un politician și nu recomandă vaccinarea și cineva l-ascultă, mi se pare un pic cam mult și cam forțat.”
Ministrul Sănătății despre medicii care lucrează la stat și la privat: Sunt împotriva celor care pleacă din timpul programului de lucru de la public ca să profeseze în privat
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat sâmbătă, la emisiunea Insider Politic de la Prima TV, că nu susține ideea ca medicii să fie obligați să aleagă între sistemul public și cel privat. Ministrul a criticat cazurile în care medicii care lucrează în sistemul românesc pleacă din timpul programului de la stat pentru a lucra în privat. „Sunt împotriva gândirii ca medicul să aleagă între public și privat, ori la public, ori la privat. Am fost împotrivă dintotdeauna și nu susțin această gândire. Medicina are particularitățile ei, este o profesie reglementată. Nu consider că este firesc acest lucru.”, a declarat Rogobete. În același timp, ministrul a declarat în cadrul intervenției că există o problemă serioasă în sistem, legată de respectarea programului în spitalele publice. „Sunt total împotriva celor care pleacă din timpul programului de lucru de la public ca să profeseze în privat. Sunt atât de împotriva lor încât o să apară modificări legislative importante prin care vom crește instrumentele administrative pentru managerul unității sanitare astfel încât să le poată desface contractul de muncă.”, a spus Rogobete. Acesta a precizat că aceste situații nu sunt doar imorale, ci și ilegale. „Nu că este imoral, că nu este deontologic, dar este ilegal. Și nu vreau să generalizăm. Există medici excepționali, personal medical, asistente, farmaciști excepționali în sistemul de sănătate care își fac treaba, care stau peste program, care fac mai multe gărzi decât prevede normativul, care sunt oameni de bună credință și care, din păcate, munca lor este umbrită de aceste excepții.”, a spus acesta. Respectul față de pacienți și față de sistemul medical trebuie să fie prioritar, a mai declarat ministrul Alexandru Rogobete. „Pacienții au nevoie de demnitate, au nevoie de respect. Personalul medical are nevoie de respect pentru profesii și pentru ceea ce face.”, a punctat acesta. „Sunt de partea cadrelor medicale și de partea personalului medical, dar niciodată nu voi acoperi asemenea comportamente și niciodată nu voi fi de partea celor care fentează sistemul doar pentru că ei cred că au doar drepturi, nu și obligații.”, a precizat ministrul.
Spitalele regionale din Craiova și Iași, pe drumul spre finalizare în 2028. Alexandru Rogobete: La Cluj, din păcate, suntem în continuare în contestaţie…
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat la emisiunea Insider Politic că spitalele regionale din Craiova și Iași respectă calendarul stabilit și ar putea fi gata la finalul anului 2028. În schimb, Rogobete a anunțat că proiectul de la Cluj va fi întârziat, fiindcă licitația nu este încă finalizată din cauza contestațiilor aflate pe rolul instanței. Acesta susține că în România există în prezent un număr mare de investiții în infrastructura medicală, multe dintre ele realizate cu fonduri europene. El crede că deschiderea recentă a unui nou corp de spital la Bistrița va schimba percepția publică despre lipsa construcțiilor din sistemul sanitar. „În momentul de faţă în România sunt 22 de şantiere în construcţie. Sunt 8 din PNRR. Mă rog, 7 – unul s-a dat în folosinţă în decembrie. Cel de la Bistriţa, primul corp nou de clădire pentru un spital judeţean, construit după Revoluţie. Deci narativul că România nu construieşte spitale noi a dispărut din decembrie. N-am mai auzit niciunde că nu se construiesc spitale în România. Sunt încă şapte care au rămas cu finanţare din PNRR şi care vor fi date în folosinţă până în august anul acesta. De exemplu, Centrul de politraumă la Sibiu, Centrul de politraumă la Craiova, Spitalul de pneumoftizologie din Bucureşti (Marius Nasta), care e destul de mare. Şi lista poate continua. Alte nouă au fost mutate din PNRR în Programul Operaţional Sănătate. Şi cele trei spitale, mult discutatele spitalele regionale”, a spus ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, la emisiunea Insider Politic. Rogobete a explicat, de altfel, diferențele de ritm dintre șantiere prin modul în care au decurs licitațiile și prin contestații. La Craiova, lucrările avansează rapid, în timp ce la Iași au existat întârzieri, dar proiectul se menține aproape de grafic. „Diferenţa este dată de două aspecte, două nuanţe. Prima din ele este licitaţia publică. La Craiova nu au existat contestaţii. Acolo s-a finalizat licitaţia, nu s-a contestat. E o asociere de constructori români, da. Cei mai mari constructori români s-au asociat şi fac o treabă excelentă. Drept dovadă că la Craiova au depăşit etajul 1, acum lucrează la etajul 2. Lucrurile avansează. Este un oraş acolo. Am fost, l-am vizitat în iarnă, o să merg în curând pentru o vizită de monitorizare, dar din fotografii şi din raportările pe care le primesc lunar, lucrurile arată bine. La Iaşi, problema a fost dată de contestaţie, s-a ajuns până la Înalta Curte. Într-un final s-au terminat contestaţii, am semnat contractul undeva în noiembrie anul trecut. Acum, organizarea unui astfel de şantier atât de mare, pentru că vorbim de o suprafaţă mare de construcţie, durează undeva între 3 şi 4 luni de zile. Deci cumva ei sunt în grafic, aş putea spune, cu o mică întârziere de o lună, dată şi de condiţiile meteo pe care nu le-am anticipat şi care nu au mai fost de mult timp cele din ianuarie-februarie. Dar au început să lucreze, ceea ce este bine. Se toarnă pilonii de susţinere, mă rog, e o muncă care nu se vede neapărat, dar care există şi fără de care nu se poate continua”, a explicat ministrul Sănătăţii. Pentru proiectul de la Cluj, autoritățile așteaptă o decizie finală a instanței. În cazul spitalelor regionale din Craiova și Iași, el a spus că proiectele ar trebui să devină funcţionale la finalul anului 2028. „La Cluj, din păcate, suntem în continuare în contestaţie, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Din estimările pe care le avem, undeva în luna aprilie ar trebui să avem rezultatul şi să semnăm contractul. Ce este, în schimb, important de menţionat? Că atunci când s-a făcut graficul de lucrări, s-a ţinut cont şi de o eventuală contestaţie care poate dura un an de zile, ceea ce nu le scoate din termen. Ele sunt încă în termenul de finanţare din programul Operaţional Sănătate Banii Europene Rambursabili, program care se finalizează în 2030. La Craiova, graficul de execuţie îi dă termen finalul anului 2028. La Iaşi, se păstrează acelaşi termen de 2028, chiar dacă a existat această întârziere”, a spus Alexandru Rogobete. În perioada următoare vor începe procedurile pentru achiziția echipamentelor medicale. Planul autorităților prevede corelarea livrării aparaturii cu stadiul construcției, astfel încât spitalele să fie pregătite pentru funcționare după finalizare. „La Craiova va începe în această vară licitaţia pentru echipamente. Licitaţia se va derula pe măsură ce are loc construcţia, astfel încât la un moment dat să se suprapună, când construcţia este aproape finalizată, să poată fi livrate şi echipamentele. La fel este gândit şi la Iaşi, şi la Cluj”, a anunțat ministrul.