Alexandru Rogobete la Gala Colegiului Medicilor: Este un moment important pentru sănătatea românească. Astăzi medicina în România nu se mai face cu mâinile goale
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat joi, în cadrul Galei Colegiului Medicilor, că sistemul medical din România intră într-o etapă de schimbare, în care investițiile și modernizarea devin tot mai vizibile. Rogobete a declarat că doar după mulți ani apar proiecte importante care vizează construirea de spitale noi și refacerea unor unități medicale care sunt în condiții grave. Acesta a explicat că, în prezent, discuțiile nu se mai axează pe problemele sistemului, dar subiectele abordate includ și dezbateri despre progresele realizate. Potrivit ministrului, aparatura medicală modernă și accesul la tratamente comparabile cu cele din alte țări arată o evoluție majoră a domeniului. „Este un moment important pentru sănătatea românească, pentru că sănătatea din România astăzi este în transformare. Nu suntem perfecţi. Şi întotdeauna este loc de mai bine, dar discutăm pentru prima dată, în ultimii 36 de ani, de spitale noi, de multe spitale care s-au reabilitat. Discutăm despre dotări şi despre echipamente de ultimă generaţie, discutăm despre medicamente asemănătoare şi egale cu cele folosite în toată lumea”, a afirmat ministrul Sănătăţii, joi seară, la Gala Colegiului Medicilor din România. Alexandru Rogobete a mai spus că medicina din România începe să se desprindă de practicile improvizate din trecut și se bazează din ce în ce mai mult pe tehnologie și infrastructură adecvată. „Astăzi medicina în România nu se mai face cu mâinile goale. Astăzi, în multe locuri, medicina nu se mai face improvizat. Şi da, este important să urmărim în dinamică cum a evoluat sistemul de sănătate, este important să ne uităm în jurul nostru şi poate să ne apreciem mai mult medicii. Poate să ne apreciem mai mult personalul medical şi toţi cei care stau la capul nostru, noaptea, atunci când viaţa noastră este în dezechilibru”, a declarat Alexandru Rogobete. În același context, ministrul a transmis un mesaj către medicii români și personalul sanitar, în care le-a mulțumit pentru efortul depus și a recunoscut că a existat o presiune la care aceștia au fost supuși. „Vă mulţumesc pentru tot ceea ce faceţi şi am datoria să îmi cer scuze în faţa dumneavoastră pentru că, ani la rând, din păcate, dumneavoastră aţi fost cei care aţi răspuns în faţa opiniei publice pentru nepăsarea sau pentru indolenţa sistemului. Cred că acest lucru trebuie să se oprească şi cred că aveţi nevoie, şi cu toţii trebuie să facem asta, aveţi nevoie de mai mult respect şi de un «mulţumesc» spus mai din suflet”, a mai afirmat ministrul Sănătăţii.
Alexandru Rogobete, participare la dezbaterea din Parlamentul European despre sănătatea mintală: Expunerea constantă la conţinut online, presiunea socială şi lipsa unor mecanisme eficiente de protecţie generează efecte reale”
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat marți că efectele mediului digital asupra sănătății mintale reprezintă o provocare urgentă, în special pentru tineri. „Expunerea constantă la conţinut online, presiunea socială şi lipsa unor mecanisme eficiente de protecţie generează efecte reale – anxietate, depresie, izolare”, a transmis Alexandru Rogobete, care a mai menționat în postarea de pe Facebook că este nevoie de o intervenție rapidă. Ministrul Sănătății a precizat că își propune integrarea sănătății mintale în Strategia Națională de Screening și Prevenție. „Am participat astăzi, în Parlamentul European, la o dezbatere esenţială despre sănătatea mintală alături de Ştefan-Muşoiu, Roxana Mînzatu, vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene şi de Victor Negrescu, vicepreşedintele Parlamentului European. Tema centrală a discuţiei a fost una care nu mai poate fi ignorată: impactul mediului digital asupra sănătăţii mintale, în special în rândul tinerilor”, a scris ministrul pe Facebook. Mai mult, Rogobete a explicat că inacțiunea are consecințe directe pentru că asta „înseamnă costuri directe asupra sănătăţii unei generaţii. Iar sănătatea mintală este parte integrantă a siguranţei şi echilibrului unei societăţi”. „În intervenţia mea am prezentat nu doar provocările, ci şi direcţia clară în care mergem: integrarea sănătăţii mintale în Strategia Naţională de Screening şi Prevenţie, ca politică publică asumată la nivel de stat”, a spus Rogobete. Strategia include dezvoltarea unei rețele de centre de sănătate mintală, inclusiv pentru copii și adolescenți; intervenție timpurie și programe de prevenție în școli și comunități; întărirea rolului medicilor de familie și al ambulatoriilor în identificarea precoce a problemelor; reducerea stigmatizării și creșterea accesului la servicii specializate; utilizarea responsabilă a tehnologiei pentru screening și suport, fără a înlocui actul medical. „Tehnologia trebuie să fie un instrument, nu un substitut. Relaţia directă dintre pacient şi specialist rămâne esenţială. Lucrurile au început să se schimbe. Dar este important să spunem clar: reforma în sănătatea mintală nu se face peste noapte. Este un proces care cere consecvenţă, investiţii şi decizii ferme”, a adăugat Alexandru Rogobete.
Ministrul Sănătății, despre vaccinare: dezinformarea medicală poate fi combătută doar cu o informare completă, complexă, accelerată
Declarațiile au fost făcute în contextul numărului foarte mare de cazuri de rujeolă raportate în România. „Sunt cifre alarmante din punctul meu de vedere. Eu am atras atenția. Un prim semnal de alarmă a fost anul trecut în vară când am văzut cifrele pe Semestrul 1. Și unde mi-am dat seama că trendul nu este unul crescător. Motivul pentru care am și pornit o campanie de informare vizavi de prevenție, unde este inclusă și vaccinarea”, a declarat Rogobete la Digi 24. Ministrul a spus că mizează pe comunicare pentru a combate scăderea vaccinării. Rogobete a legat scăderea vaccinării de dezinformarea din spațiul public: „Să ne aducem aminte ce am pățit anul trecut, în vară, cu acele pseudo-conferințe de la Brașov, unde se discuta că medicina se face cu apă, aer și energie, fără să fac aluzie la nimeni. Cred că dezinformarea medicală poate fi combătută doar cu o informare completă, complexă, accelerată. Un zgomot din acest punct de vedere pe care îl putem face cu toții, astfel încât oamenii să înțeleagă că aceste vaccinuri despre care discutăm se folosesc de 30-40 de ani, că au salvat milioane și milioane de oameni și că au beneficii”. „Cine răspunde pentru acești copii morți de rujeolă, nevaccinați?” Ministrul a ridicat și problema responsabilității publice în cazul mesajelor care descurajează vaccinarea. „Eu aș pune altfel întrebarea: cine răspunde, de fapt, pentru acești copii morți de rujeolă, nevaccinați?”, a afirmat Rogobete. El a criticat conținutul din mediul online și persoanele care își exprimă opinii fără bază științifică. „Pe rețelele de socializare circulă tot felul de videoclipuri cu tot felul de pseudo-politicieni care își dau cu părerea despre vaccinare, cât e de rea vaccinarea, unde poți să ajungi dacă te vaccinezi și așa mai departe. Și văd că nu sunt trași la răspundere, ceea ce cred că e o problemă și de acolo ar trebui să începem”, a spus ministrul. „Continui să cred că oamenii au dreptul să aleagă dacă se vaccinează sau nu. Deci nu sunt pentru vaccinarea obligatorie. Însă trebuie să aleagă informați corect și corespunzător. Și asta este datoria noastră”, a mai declarat Alexandru Rogobete.
Rogobete, despre spargerea monopolului CNAS: Automat crește standardul de îngrijire
Potrivit ministrului, schimbarea nu ar presupune costuri suplimentare pentru asigurați și nu ar afecta persoanele vulnerabile. „Pentru asigurat ar însemna case de asigurări de sănătate care concurează. Care oferă mai multe servicii. Care oferă mai multe extraopțiuni din care omul poate să aleagă. Nu înseamnă că plătește mai mult. Nu despre asta este vorba. Înseamnă că introducem un sistem concurențial care lipsește cu desăvârșire în acest domeniu și anume cel al asigurărilor. Înseamnă că spitalele vor începe să se adapteze în funcție de politica de asigurări de sănătate”, a afirmat Alexandru Rogobete la Digi 24. Ministrul susține că, într-un astfel de sistem, crește presiunea pentru performanță și calitate: „Automat crește standardul de îngrijire. Automat crește, pe alocuri, performanța și calitatea îngrijirilor pentru că un asigurător care verifică banii pe care îi plătește spitalului va vrea performanță”. Întrebat câți jucători ar putea exista și de când, Rogobete a spus că este prea devreme pentru un răspuns, dar vrea declanșarea procesului în 2026. „Nu știu, este prematur acum să zic câți. Eu îmi doresc anul acesta să începem acest proces de reformă, care este unul greu, complex, fără precedent și care, din punctul meu de vedere, reprezintă cea mai importantă reformă din sistemul de sănătate”, a declarat ministrul Sănătății. El a respins ideea că persoanele vulnerabile ar rămâne fără protecție: „Nu înseamnă că pachetele de bază dispar sau că rămân doar în sarcina CNAS. Nici vorbă. Nu înseamnă că oamenii vulnerabili, care și acum sunt vulnerabili, nu vor fi asigurați de statul român, cum sunt și în ziua de astăzi. Nu înseamnă că oamenii vor trebui să plătească în plus. Nu are nicio legătură”.
Alexandru Rogobete: Institutul Regional de Oncologie din Timișoara va fi gata până la sfârșitul anului 2028. Finanțarea trece de la PNRR la Programul Operațional Sănătate
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat la Timișoara că finanțarea pentru Institutul Regional de Oncologie din oraș nu va mai veni din PNRR, ci din Programul Operațional Sănătate. Odată cu această schimbare, termenul de finalizare a spitalului se prelungește din 2026 până la sfârșitul anului 2028, mai anunță Rogobete, sâmbătă. Potrivit ministrului, în aceste zile se stabilesc ultimele aspecte tehnice necesare pentru transferul finanțării. „Astăzi au avut loc ultimele detalii tehnice pentru mutarea efectivă a finanţării Institutului Regional de Oncologie din Timişoara (IROT) din PNRR în noul program de finanţare, programul operaţional Sănătate, tot fonduri europene nereambursabile, acordul de parteneriat prin care Ministerul Sănăţăţii împreună cu Consiliul Judeţean şi unitatea de implementare reprezentată de Compania Naţională de Investiţii vor continua faza a doi a proiectului”, a declarat Alexandru Rogobete, într-o conferinţă de presă la Timişoara. Ministrul a explicat că, prin fondurile din PNRR, autoritățile au demolat clădirea existentă de pe terenul destinat noului spital și au realizat proiectul tehnic. Următoarea etapă, care include ridicarea clădirii și dotarea acesteia, va primi bani prin Programul Operațional Sănătate, adaugă ministurl. „Acest proiect a beneficiat de două surse de finanţare. Prin PNRR s-a finanţat demolarea şi proiectarea, iar prin Programul Operaţional Sănătate, faza a doua, se va finanţa construcţia efectivă şi dotarea cu echipamente medicale. Un alt avantaj al transferului către o altă sursă de finanţare este că termenul de implementare se mută din anul 2026 către anul 2028. Practic până la finalul anului 2028, Institutul Regional de Oncologie din Timişoara, singurul institut de oncologie din această regiune, va trebui dat în folosinţă”, a declarat Rogobete. Noul Institut Regional de Oncologie din Timișoara va deservi vestul țării și va avea 250 de paturi pentru spitalizare de zi. În structură vor intra ambulatoriu, servicii de diagnostic, analize de laborator, imagistică, endoscopie și explorări funcționale. Proiectul include bloc operator, secție de terapie intensivă, laborator de radioterapie, laborator de medicină nucleară, centru pentru transplant medular și afereză de celule stem. Spitalul va avea și un centru dedicat urgențelor oncologice și spații pentru studiu și cercetare, precum sală multifuncțională, săli pentru cursuri și prezentări practice, precum și birouri destinate activităților academice.
Alexandru Rogobete refuză reducerea fondurilor din sănătate: Eu nu voi aviza Ordonanţa de Urgenţă decât dacă sistemul de sănătate este exceptat de la tăiere cu 10%
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat vineri la Timișoara că nu acceptă o diminuare cu 10% a cheltuielilor din sistemul sanitar. Rogobete și-a argumentat decizia spunând că o astfel de măsură ar afecta grav funcționarea spitalelor și activitatea personalului medical. „Nu este o declaraţie nouă, spun încă de câteva săptămâni că scăderea cu 10%, scădarea pauşală în sistemul de sănătate, cu 10% a veniturilor sistemului de sănătate, ar crea şi ar genera o criză fără precedent în sistem. Pentru că sistemul de sănătate, în primul rând, are anumite particularităţi, este un sistem de urgenţă, este un sistem critic, pe de o parte. Pe de altă parte, deficitul de personal din sistemul de sănătate este unul arhiconoscut, atât în componenta de medici, dar şi asistente, îngrijitoare, chimici, biochimici, mă rog, întreg personalul medical are o problemă din acest punct de vedere. Gărzile, şi ştiţi bine, pentru că am avut astfel de situaţii în ultima perioadă în multe unităţi sanitare, gărzile nu pot fi acoperite pentru că resursa umană este insuficientă, pe de-o parte, iar pe de-altă parte, noi plătim, sau tariful de gardă pe care îl plătim în anul 2026 este de fapt calculat la anul 2017”, a declarat, vineri, Alexandru Rogobete. Ministrul a spus că sistemul medical are un rol foarte important pentru siguranța națională și nu poate suporta o tăiere generală a veniturilor. El a transmis că nu va susține un act normativ care include această reducere. „Ţinând cont de toate aceste particularităţi şi de importanţa strategică şi de siguranţa naţională a sistemului de sănătate, eu nu am cum să fiu de acord cu această reducere pauşală şi cu tăierea veniturilor personalului medical cu 10%. Am spus public asta de fiecare dată şi o spun în continuare. Ceva sigur este că eu nu voi aviza ordonanţa de urgenţă decât dacă sistemul de sănătate este exceptat de la tăiere cu 10%”, a declarat Rogobete. În acest context, Ministerul Dezvoltării a pus în dezbatere publică un proiect de lege care prevede reducerea cu 10% a cheltuielilor de personal din administrația centrală și scăderea numărului de posturi din administrațiile locale. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu, a anunțat joi că reforma ar putea fi adoptată prin ordonanță de urgență, pentru a intra rapid în vigoare și pentru a susține bugetul de anul viitor. O ședință a coaliției pe acest subiect ar putea avea loc săptămâna viitoare.
Alexandru Rogobete despre problemele din sistemul de sănătate: Organizarea este problema, nu finanțarea
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a vorbit luni, într-un interviu acordat PS News, despre starea actuală a sistemului sanitar din România și prioritățile bugetare pentru 2026. Ministrul a declarat că, dincolo de lipsurile cunoscute, cele mai mari dificultăți nu țin neapărat de finanțare, ci de modul în care sistemul este organizat și gestionat. În ceea ce privește bugetul Ministerului Sănătății pentru anul viitor, Rogobete a explicat că o prioritate clară rămâne continuarea investițiilor în infrastructura medicală. El a spus că nu există riscuri majore în privința finalizării proiectelor aflate deja în derulare, mai ales cele finanțate prin PNRR, Programul Operațional Sănătate sau Banca Mondială. „Continuarea investițiilor în infrastructură este absolut esențială. Majoritatea proiectelor, în special construcțiile noi, sunt fie finalizate, fie au un grad de execuție de peste 90%, ceea ce înseamnă că a mai rămas o cotă mică pentru închiderea lor”, a declarat ministrul. Un alt pilon important îl reprezintă programele de screening și prevenție, despre care Rogobete a spus că sunt esențiale pentru viitorul sistemului sanitar. El a explicat că investițiile în prevenție sunt o economie pe termen lung. „Este mult mai eficient și mai puțin costisitor să tratezi o boală descoperită la timp decât una aflată într-un stadiu avansat, când, din păcate, uneori nu se mai poate face nimic”, a spus ministrul. Alexandru Rogobete a vorbit și despre accesul la tratamente moderne. El a spus că au fost introduse 41 de medicamente noi pe lista de compensate, multe dintre ele așteptate de ani de zile de pacienți. Cea mai mare mare problemă din sănătate Întrebat care este cea mai mare problemă a sănătății din România, lipsa banilor sau lipsa de organizare, ministrul a declarat că „organizarea este problema, nu finanțarea”. El a spus că bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate aproape s-a dublat în ultimii patru ani, ajungând de la aproximativ 41 de miliarde de lei în 2020 la 87 de miliarde în 2025. El a adăugat că sistemul de sănătate este unul complex, comparabil cu un organism viu, în care intervin nu doar cadrele medicale și pacienții, ci și emoțiile generate de boală și suferință. „[Sistemul de sănătate] are componenta de resursă umană, personalul medical, o altă componentă umană importantă și anume pacienții. Pe lângă aceste două zone mai are ceva ce alte sisteme nu au. Are viață și mai are moarte. Emoția generată de suferință, emoția generată de moarte, emoția generată de incertitudine că-ți poți pierde viața și așa mai departe, tu sau cei dragi, fac din sistemul de sănătate unul special care trebuie tratat așa cum este. Orice măsură abruptă, orice măsură cu barda, orice măsură care nu calculează toate aceste elemente face haos în sistemul de sănătate iar haosul în sistemul de sănătate se reflectă de fapt asupra pacienților.”, a spus Rogobete.
Alexandru Rogobete despre concediile medicale fictive: Fenomenul a fost scăpat de sub control de ani de zile
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a vorbit luni, într-un interviu acordat PS News, despre problema concediilor medicale fictive din România. Potrivit ministrului, fenomenul concediilor medicale nu este unul recent, ci unul care a evoluat în timp, ajungând să producă pierderi uriașe pentru bugetul sănătății. „Fenomenul concediilor medicale fictive a fost scăpat de sub control. Nu în ultimele luni, de ani de zile. Vorbim de milioane de zile de concediu medical care nu au fundament medical”, a declarat Rogobete. El a afirmat că impactul financiar este major, ajungând la aproximativ 1,5 miliarde de lei pe an. Ministrul a spus că acești bani au fost, practic, „bani pe care eram obligat să îi iau de la gura bolnavului din spital, care are nevoie de medicamente, de tratamente, de îngrijire, ca să plătesc concediile inventate ale unora”. Conform declarațiilor, Rogobete a început, încă din vara trecută, să aplice primele măsuri legislative, alături de controale și verificări extinse în privința acestui fenomen. Acestea au dus la o reducere a numărului de concedii medicale fictive în ultimele șase luni ale anului trecut și la economii de câteva sute de milioane de lei. Ministrul a precizat că aceste economii au fost redirecționate către pacienți, prin introducerea a 41 de medicamente noi pe lista de compensate. „Vorbim de câteva sute de milioane de lei economisiți”, a declarat Rogobete. „Greșeala noastră, pe care am recunoscut-o public, a fost că nu s-au nuanțat”, a mai declarat el. Ministrul a explicat că nu pot fi puse în aceeași categorie cazurile reale. „Nu te poți gândi că o femeie însărcinată aflată în concediu pre sau postnatal abuzează de concediu medical”, a spus Rogobete. „La fel, nu te poți gândi că un pacient cu cancer, care face radio sau chimioterapie, abuzează de concediu medical”, a adăugat el. În acest sens, ministrul a anunțat că a fost pusă în transparență o ordonanță de urgență care corectează aceste probleme. „Vor fi excepții pentru pacienții cronici incluși în programele naționale de sănătate, pentru femeile însărcinate și pentru pacienții care au nevoie de spitalizare în regim de urgență”, a precizat Rogobete. Acesta a comparat situația din România cu cea din alte state europene. „În multe țări din Europa, primele zile de concediu medical nu sunt plătite sau sunt plătite parțial”, a spus ministrul despre Spania, Belgia sau Suedia. „La noi, concediile medicale sunt plătite 100%”, a spus el.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, se întâlnește cu premierul israelian Benjamin Netanyahu
În perioada 3–5 februarie, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, se va afla într-o vizită oficială în Statul Israel, alături de președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu. Deplasarea are ca obiectiv consolidarea dialogului instituțional bilateral și dezvoltarea cooperării în domeniul sănătății, prin contacte la nivel înalt și vizite de lucru, potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Sănătății. Vizita include discuții oficiale cu președintele Knessetului, Amir Ohana, cu prim-ministrul Statului Israel, Benjamin Netanyahu, vizite de lucru în spitale de referință, respectiv Hadassah Ein Kerem Hospital și Herzog Hospital. De asemenea, ministrul Sănătății are programate întâlniri de lucru cu reprezentanți ai mediului privat din sănătate și agențiile de asigurǎri de sǎnǎtate, respectiv Meuhedet Health Services. Agenda vizitei include și participarea la ceremonia oficială de primire la Knesset. Ministerul Sănătății precizează că vizita se înscrie în demersurile României de extindere a cooperării internaționale și de preluare a bunelor practici relevante pentru dezvoltarea sistemului de sănătate, digitalizarea în sǎnǎtate și a asigurǎrilor de sǎnǎtate.
Rogobete, despre evaluarea miniștrilor PSD: Nu mi-este teamă să pierd funcția
„În primul rând, funcția de ministru este una temporară. Și știm asta de la început. De când ne luăm mandatul știm că oricând, sau în diferite contexte, putem fi schimbați. Nu, nu mi-este teamă să pierd funcția de ministru. E o poziție temporară în care încercăm să facem cât mai multe pentru oameni”, a declarat Alexandru Rogobete la Antena 3 CNN. Ministrul a adăugat i se pare „firesc” să aibă loc o evaluare periodică și a susținut că și celelalte partide ar trebui să își evalueze miniștrii. „Eu evaluez spitalele pe criterii de performanță, periodic. Cred că și eu, la rândul meu, este firesc să fiu evaluat de cineva. Și dacă nu performez, sau dacă nu aduc rezultate suficient de bune, evident că pot accepta cu ușurință schimbarea din funcție”, a spus Rogobete. Întrebat ce notă și-ar acorda pentru primele șase luni, Rogobete a afirmat că „90% din ce am spus că voi face s-a întâmplat”. „Nu aș vrea să-mi dau eu o notă”, a mai declarat ministrul.