Nemurirea ca bazaconie: Obsesia pentru veșnicie a lui Vladimir Putin și Xi Jinping sau cum să trăiești fericit în La-La-Land
Preocuparea pentru nemurire a omului nu este nouă, dar atunci când aceasta se transformă în obsesie, devine o himeră într-un univers haotic, greu de controlat. Omul care-și neagă finitudinea, are, din punct de vedere psihologic, trăsături specifice de personalitate: de la frica de moarte, până la narcisism accentuat, până la cult al personalității și delir de grandoare. Unora le e suficient să fie nemuritori simbolic, prin operele lor sau prin campaniile lor militare. Alexandru cel Mare era obsedat să rămână în eternitate și de aceea a înființat mai multe orașe care-i poartă numele. Lenin – alt obsedat de nemurire – e mumificat și expus în Mausoleul din Piața Roșie, din Moscova. Qin Shi Huang, primul împărat al Chinei Unite, patologic obsedat de nemurire, lua pastile cu mercur, crezând sincer că va trăi veșnic. Kim Ir Sen, fondatorul Coreei de Nord, este declarat oficial „Președintele Etern”, iar cultul său continuă după moartea sa, prin moștenitorii săi, la fel de maniaci ca și el. Acești oameni sunt „iluzorii” Recenta discuție dintre Vladimir Putin și Xi Jinping, care, din binecuvântate rațiuni tehnologice, a ajuns la urechile publicului, pe tema nemuririi, i-au făcut pe oamenii de știință să zâmbească: acești oameni sunt „iluzorii”, spune profesorul Éric Boulanger, specialist în geriatrie, intervievat de revista franceză „Paris Match”. „Odată cu dezvoltarea biotehnologiei, organele umane pot fi transplantate continuu… oamenii se pot întineri pe măsură ce îmbătrânesc și ar putea chiar deveni nemuritori”, i-a spus Xi Jinping lui Putin, iar profesorul Boulanger comentează pentru revista franceză: „Putem purta dezbateri despre economie, imigrație sau securitate, așa cum îi place lui Donald Trump, dar aici atingem esențialul: viața. Din punct de vedere științific, afirmațiile lor nu au nicio bază. Astăzi, în ciuda progreselor considerabile în medicină și biologie, nimeni nu s-a descurcat mai bine decât Jeanne Clement, care a murit la 122 de ani acum aproape treizeci de ani. Și de atunci, în ciuda progreselor în imagistica medicală, chimioterapie, transplanturi și biotehnologie, nicio ființă umană nu a depășit acest record. Limitele longevității par a fi stabilite în jurul a 125 de ani, poate cel mult 135 de ani. Suntem foarte departe de nemurire”. „Acești americani bogați înghit tot ce există” Întrebat dacă unii miliardari din Sillicon Valley, care investesc averi impresionante în programe de longevitate sunt serioși în demersurile lor, Boulanger a răspuns: „Este aceeași problemă. Acești americani bogați înghit tot ce există: medicamente, suplimente alimentare, diverse injecții. Drept urmare, nici măcar nu știm ce funcționează și ce nu. Domnul Johnson a luat rapamicină, un medicament puternic, înainte de a fi nevoit să se oprească din cauza infecțiilor pielii și plămânilor. Corpul său a devenit un laborator experimental, fără nicio validare științifică. Putem testa orice și totul, dar asta nu înseamnă că putem controla îmbătrânirea”. Ideea de a înlocui un corp întreg, organ cu organ este de-a dreptul delirantă, spune profesorul Boulanger: „Să luăm un exemplu: dacă rinichiul tău îmbătrânește, putem lua în considerare un transplant. Dacă inima ta îmbătrânește, poate și ea. Dar ce facem cu țesuturile conjunctive, cu vasele de sânge, cu creierul? Nu vom înlocui niciodată totul. Și transplanturile de creier nu există, nici la oameni, nici la animale. Nu știm cum să reconectam miliardele de neuroni, nervii, măduva spinării. A vorbi despre un „transplant de creier” este o prostie totală”. „Trebuie să distingem știința de fantezie” Un alt argument a fost și acesta demontat: progresele în medicina regenerativă: organoide, celule stem, bioimprimare… Nici aici răspunsul nu a fost pozitiv: „Trebuie să distingem știința de fantezie. Da, știm cum să creștem pseudo-organe în laborator, cum ar fi fragmente de țesut cardiac care se contractă într-o placă de cultură. Dar o inimă reală este mult mai mult decât atât: mai multe structuri diferite, artere coronare, valve… Suntem doar la 5% din drumul spre recrearea unui organ funcțional. Cât despre imprimarea biologică, aceasta ne permite să grupăm celulele, dar nu și să creăm vase reale sau structuri complexe. Astăzi, singura aplicație clinică rămâne transplantul de celule stem, care poate înlocui un organ defect. Dar cu siguranță nu pentru a întineri”. Epigenetica – cea mai importantă revoluție Profesorul Boulanger adaugă că singurul lucru care poate inversa cursul îmbătrânirii este schimbarea modului de viață – mâncare adecvată, somn, corp mai dinamic, creier mai dinamic. Dă asigurări că trei tipuri de medicamente sunt promițătoare pentru combaterea îmbătrânirii, dar nu face niciun fel de promisiune și mai spune că mai e mult până departe: senoliticele (medicamente care vizează celulele senescente), tratamentele folosite pentru diabet pe bază de methformină sau inhibitorii GLP-1 (Ozempicul) ar putea încetini îmbătrânirea, dar aceasta nu este decât o ipoteză ce trebuie dovedită. Epigenetica, potrivit lui Boulanger, este cea mai importantă revoluție: datorită biomarkerilor epigenetici, putem estima dacă corpul nostru este mai bătrân sau mai tânăr decât vârsta noastră civilă. Însă doar un mod de viață sănătos, spune prof. Boulanger, poate fi promisiunea pentru o viață lungă. În niciun caz pentru nemurire!
Zelenski reacționează la invitația făcută de Putin de a merge pentru discuții la Moscova
Liderul ucrainean a reacționat joi la această invitație în cadrul unei conferințe de presă în Franța, după summitul „Coaliției celor Dispuși”. „O întâlnire este necesară. Nu este vorba de dorință, ci de necesitate. Am susținut atât o întâlnire trilaterală, cât și una bilaterală, în orice format. Cred că Rusia face tot ce poate pentru a o amâna. Partenerii noștri americani ne-au informat că Putin m-a invitat la Moscova. Cred că, dacă doriți să împiedicați desfășurarea întâlnirii, ar trebui să mă invitați la Moscova”, a fost răspunsul lui Zelenski, potrivit Ukrainska Pravda. Președintele ucrainean a mai spus că faptul că Putin a început să vorbească despre o astfel de întâlnire este un semn pozitiv, însă până în prezent nu sunt indicii că Moscova dorește să pună capăt războiului. Reacția liderului ucrainean vine la o zi după ce președintele rus Vladimir Putin a declarat că este dispus să aibă discuții cu Zelenski la Moscova, el acesta „este pregătit”. De-a lungul timpului, Zelenski a respins de mai multe ori varianta de a merge în Rusia pentru discuții bilaterale privind încetarea războiului și a pledat pentru negocieri organizate pe teritoriu neutru.
Diplomat rus, expulzat din Estonia, pe fondul unor interferențe și infracțiuni împotriva statului
Ministerul de Externe din Estonia a declarat miercuri că un diplomat rus va fi expulzat, pe fondul unor interferențe în afacerile interne, dar și alte infracțiuni legate de încălcarea sancțiunilor. „Diplomatul în cauză a fost implicat direct și activ în subminarea ordinii constituționale și a sistemului juridic din Estonia, precum și în divizarea societății estoniene”, a declarat ministrul estonian de externe Margus Tsahkna, citat de Euronews. Oficialul estonian nu a furnizat alte detalii cu privire la sancțiunile care au fost încălcate. De asemenea, identitatea diplomatului rus nu a fost dezvăluită. Totuși, acesta a primit ordinul de a părăsi Estonia, fiind declarat „persona non grata”. „Prin expulzarea diplomatului, demonstrăm că Estonia nu va permite niciun fel de acțiuni orchestrate și organizate de un stat străin pe teritoriul său”, a precizat ministrul eston. Potrivit ministrului, un cetățean eston a fost condamnat unor infracțiuni legate de acest caz. Totuși, oficialul nu a oferit și alte detalii. „Ambasada Rusiei trebuie să înceteze să se mai amestece în chestiunile interne ale Republicii Estonia”, a declarat Margus Tsahkna. Reacție din partea Moscovei Ministerul Afacerilor Externe de la Moscova a reacționat, criticând gestul omologilor estonieni. „Acesta nu este în niciun caz primul act ostil din partea Estoniei. Trebuie să spun că ne-am obișnuit deja cu asta”, a precizat Alexey Fadeev, directorul adjunct de comunicare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe din Rusia, citat de TASS. Ca răspuns pentru expulzarea diplomatului, Moscova a avertizat că va lua măsuri de retorsiune. „Vom furniza în timp util comentarii cu privire la măsurile pe care le vom lua în ceea ce privește diplomații estonieni”, a declarat acesta.
SUA nu mai joacă defensiv: Trump răspunde presiunii Rusiei și a BRICS
Președintele american Donald Trump a devansat termenul-limită impus Rusiei pentru a face progrese în direcția unei încetări a focului în Ucraina, scurtându-l până vineri, potrivit expertului în securitate Rainer Saks, care a comentat marți situația în cadrul emisiunii Ukraine stuudio, la Radiodifuziunea publică estoniană. În lipsa unui progres real, Trump a amenințat cu „tarife severe” și o creștere semnificativă a ajutorului militar oferit Kievului. Trump a anunțat duminică că îl va trimite din nou pe emisarul său special pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, la Moscova, o vizită programată pentru miercuri, chiar înainte de expirarea ultimatumului. Nu este pentru prima dată când Witkoff este trimis în capitala rusă: el a avut o misiune similară și în februarie. Moscova va încerca să dicteze termenii din nou Potrivit lui Rainer Saks, fost șef al Serviciului estonian de Informații Externe, deplasarea lui Witkoff are o miză clară: „Dacă Rusia vrea să obțină ceva prin Witkoff, atunci sigur va fi implicat personal președintele rus. Altfel, schema nu ar funcționa”. Expertul a atras atenția că Rusia ar putea încerca o concesie simbolică pentru a crea aparența unui progres: „Cred că Rusia va încerca să dea impresia că a făcut o concesie, dar va fi una pur simbolică, oferită într-un mod care să-l pună pe președintele american într-o situație de tipul «accepți sau renunți»”. BRICS încearcă reducerea influenței SUA Schimbarea de ton a administrației Trump este vizibilă și, potrivit analistului în securitate citat, ea indică o nouă etapă în confruntarea geopolitică, în care Rusia, China și alte state BRICS (alianța celor cinci mari economii emergente – Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud) urmăresc să marginalizeze influența americană: „Marginalizarea SUA este un obiectiv major în acest joc și nu doar din partea Rusiei, ci și a Chinei și a tuturor țărilor BRICS”. Trump pare să fi înțeles că presiunea diplomatică asupra Kremlinului nu funcționează în mod clasic și a trecut la un ton mai ferm. „Cred că duminică a spus că sancțiunile vor veni într-un fel sau altul și vrea să transmită Rusiei că nu va accepta o simplă cosmetizare”, consideră expertul estonian. Trump: „Nu putem fi amenințați” Un alt semnal al unei schimbări concrete este reacția rapidă a Casei Albe la amenințările recente venite din partea lui Dmitri Medvedev, fostul președinte rus și vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, semn că SUA preiau inițiativa și nu mai permit Rusiei să domine jocul diplomatic: „Trump a confirmat că submarinele (nucleare n.r) sunt acolo și sunt pregătite să lovească dacă va fi necesar. Nu putem fi amenințați”.
Moscova încearcă să îl salveze pe oligarhul Vladimir Plahotniuc: Solicită Greciei să îl extrădeze în Rusia
Altfel spus, Moscova intenționează să solicite autorităților grecești extrădarea oligarhului moldovean către forțele de ordine ruse, scrie Jurnal.md. Potrivit sursei citate, canalul de Telegram Tema afirmă că, în ultima perioadă, Plahotniuc a început să viziteze Moscova, însă fără a fi reținut. Ultima sa vizită acolo, potrivit interlocutorilor, ar fi avut loc chiar acum câteva săptămâni, notează Ziarul de Gardă. „Moscova intenționează să ceară autorităților grecești extrădarea lui Plahotniuc către organele de drept ruse. Sursele TEMA din agențiile guvernamentale moldovenești spun că recent Plahotniuc, împotriva căruia au fost deschise mai multe dosare penale în Rusia, a început să viziteze capitala rusă fără obstacole. Ultima sa vizită acolo, potrivit surselor, a avut loc acum câteva săptămâni”, scrie sursa citată. Informația vine în contextul în care în cursul zilei de marți, Plahotniuc a fost reținut pe aeroportul din Atena alături de un alt bărbat. Ulterior, miercuri, oligarhul moldovean a fost arestat preventiv, pentru 40 de zile, de către autoritățile elene. Termenul este acordat, potrivit Convenției Europene de extrădare, pentru trimiterea cererii de extrădare. Decizia este cu drept de atac, conform Procuraturii.
RĂZBOI în Ucraina, ziua 1.239. Trump anunță că SUA au livrat noi arme Kievului: Zelenski nu trebuie să atace Moscova!
Războiul din Ucraina a intrat miercuri, 16 iulie 2025, în a 1.239-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Donald Trump a afirmat că deja au fost expediate arme către Ucraina, notează Reuters. Trump, vorbind cu presa, a menționat că au fost trimise Ucrainei câteva rachete Patriot. „Vin din Germania”, a adăugat el. Liderul de la Casa Albă a mai declarat că nu a discutat cu președintele rus Vladimir Putin de când au fost anunțate noi sancțiuni împotriva Rusiei. Luni, declarându-se dezamăgit de faptul că, în opinia sa, Vladimir Putin nu se angajează către încheierea războiului cu Ucraina, Trump l-a amenințat pe acesta că, dacă în 50 de zile nu încheie războiul printr-un acord cu Kievul, Statele Unite vor impune „taxe vamale dureroase de 100%” atât Rusiei, cât și țărilor care importă mărfuri din Rusia, în special petrol. În altă ordine de idei, liderul de la Casa Albă a declarat că Volodimir Zelenski nu trebuie să atace Moscova. Declarația sa survine după ce publicația Financial Times a susținut că Trump l-a încurajat pe Zelenski, într-o convorbire telefonică purtată luna aceasta, să lovească în profunzimea Rusiei, atacând inclusiv marile orașe Moscova și Sankt Petersburg. Conform FT, președintele ucrainean ar fi răspuns afirmativ, dar a cerut ca Ucraina să primească armele potrivite pentru astfel de atacuri. „Nu, el nu trebuie să țintească Moscova”, a spus Trump în fața presei, pe peluza sudică a Casei Albe, după ce a fost întrebat dacă l-ar fi încurajat pe Zelenski să atace capitala rusă. Președintele republican Donald Trump a anunțat un nou plan prin care alte state membre ale NATO vor cumpăra din SUA echipamente militare pe care apoi le vor transfera Kievului. În pofida ultimelor declarații și a deciziilor luate, președintele SUA continuă să afirme că nu este „de partea nimănui” în acest conflict. Trump insistă, chiar: „Vreau să opresc măcelul”. RECOMANDAREA AUTORULUI:
Trump contrazice dezvăluirile că l-ar fi întrebat pe Zelenski dacă ar putea lovi capitala Rusiei: Nu, el nu ar trebui să țintească Moscova
Trump a fost întrebat de către un jurnalist dacă Zelenski ar trebui să țintească Moscova sau mai adânc în Rusia, iar el a răspuns spunând: „Nu, el nu ar trebui să țintească Moscova”, scrie Reuters. Comentariile sale au venit după ce Financial Times, citând persoane informate cu privire la discuții, a raportat marți că Trump l-a întrebat pe Zelenski, în timpul unei convorbiri telefonice la începutul lunii iunie, dacă Ucraina ar putea lovi Moscova sau Sankt Petersburgul dacă i s-ar furniza arme americane cu rază lungă de acțiune. Tot în cursul zilei de marți, după apariția articolului în Financial Times, secretarul de presă al Casei Albe, Karoline Leavitt, a admis discuția dintre cei doi președinți, însă a subliniat că publicația „a scos cuvintele din context”. „Președintele Trump a pus doar o întrebare, nu a încurajat alte crime. El lucrează neobosit pentru a opri crimele și a pune capăt acestui război”, a spus ea. Luni, Trump a anunțat o poziție mai dură față de Rusia în privința războiului, promițând o nouă serie de rachete și alte arme pentru Ucraina. El a dat Moscovei un termen de 50 de zile pentru a ajunge la un acord de încetare a focului.
Errol Musk, de la Moscova: „Elon și Donald încearcă să scape unul de celălalt. Asta trebuie să înceteze”
Disputa dintre Donald Trump şi Elon Musk a fost declanşată de luni de stres intens de ambele părţi, iar lupta publică dintre preşedintele american şi donatorul miliardar trebuie să înceteze, a declarat luni pentru Reuters Errol Musk, tatăl lui Elon, patronul Tesla şi SpaceX. Afirmația lui Errol a fost făcută la Moscova, între două întâlniri cu oligarhii și oficialii lui Putin, „un om pe care ai fi prost să nu-l admiri”. Trump şi Musk au început să schimbe insulte săptămâna trecută pe reţelele sociale, CEO-ul Tesla şi SpaceX descriind legea fiscală şi de cheltuieli a preşedintelui drept o „abominaţie dezgustătoare”. Un oligarh rus pro-Putin a organizeat luni, la Moscova, o conferinţă de două zile, la care vor participa o serie de vorbitori occidentali, printre care tatăl lui Elon Musk, Errol, conspiraţionistul american Alex Jones şi politicianul britanic de extremă stânga George Galloway, relatează The Guardian. La conferinţă participă şi mai mulţi oficiali ruşi de rang înalt, printre care Serghei Lavrov, ministrul rus de externe de lungă durată, şi Serghei Mironov, politician veteran cu poziţii dure, care a adoptat un copil de doi ani luat de armata rusă dintr-un orfelinat ucrainean, conform aceleași surse. Au avut cinci luni de stres În acest context, întrebat dacă crede că fiul său a făcut o greşeală angajându-se într-o confruntare publică cu preşedintele, Errol Musk a spus că oamenii sunt uneori incapabili să gândească la fel de clar cum ar trebui „în focul momentului”. „Au avut cinci luni de stres intens”, a declarat Errol Musk pentru Reuters la o conferinţă organizată la Moscova de oligarhi ruşi ultraconservatori. Disputa va înceta în curând, pariază tata Musk „Cu toată opoziţia eliminată şi cu doi oameni rămaşi în arenă, tot ce au făcut a fost să scape de tot şi acum încearcă să scape unul de celălalt – ei bine, asta trebuie să înceteze”, a spus Errol Musk. Întrebat cum se va termina disputa, el a spus: „O, se va termina într-o notă bună – foarte curând”. Nici Casa Albă, nici Elon Musk nu au putut fi contactaţi pentru comentarii. Trump a declarat sâmbătă că relaţia sa cu Musk s-a încheiat şi că vor exista „consecinţe grave” dacă cel mai bogat om din lume va decide să-i finanţeze pe democraţii americani care candidează împotriva republicanilor care ar vota pentru legea sa fiscală şi de cheltuieli. Musk a finanţat o mare parte din campania prezidenţială a lui Trump din 2024. Trump i-a cerut apoi lui Musk să conducă un efort de reducere a forţei de muncă federale şi de reducere a cheltuielilor. Tatăl lui Musk a declarat reporterilor că este alături de fiul său. „Elon îşi respectă principiile, dar în lumea reală nu îţi poţi respecta întotdeauna principiile”, a declarat Errol Musk. „Uneori trebuie să dai şi să primeşti”. Putin, un om echilibrat și plăcut Vorbind alături de omul de afaceri rus Konstantin Malofeev, pus pe lista sancţiunilor occidentale, tatăl lui Musk l-a lăudat pe preşedintele Vladimir Putin ca fiind un „om foarte echilibrat şi plăcut”. El a acuzat „presa falsă” din Occident că proiectează „absurdităţi totale” despre Rusia şi că o prezintă ca pe un inamic. De altfel, Errol Musk afirma în aprilie că ar fi un prost să nu îl admire pe Putin. Citiți și: Trump îl amenință pe Musk că vor fi „consecințe serioase” dacă îi finanțează pe democrați. Proprietarul Tesla ELIMINĂ postarea despre Trump și Epstein
Putin reia tacticile represive din epoca stalinistă pentru a-i viza pe dușmanii poporului. Numărul condamnărilor pentru trădare a crescut de 10 ori
La Forumul Juridic Internațional de la Sankt Petersburg, care s-a încheiat la mijlocul lunii mai, Ministerul Justiției din Rusia a pledat pentru „urmărirea penală imediată” a așa-numiților „agenți străini”. Reprezentanții instituției au propus, în același timp, imunitate pentru cei care comit infracțiuni în demersul de „apărare a valorilor morale”. Această contradicție evidențiază marja tot mai largă pentru represiune din Rusia, care a înregistrat o creștere bruscă a cazurilor penale motivate politic de la invadarea Ucrainei în luna februarie a anului 2022. Nu doar activiștii cu poziții civice vizibile ar fi vizați, ci și cei care nu și-au exprimat opoziția explicită față de război. „Chiar și cei care au tăcut sunt acum striviți de sistem”, notează, pentru The Insider, Olga Romanova, jurnalistă și fondatoarea organizației pentru drepturile prizonierilor „Rusia După Gratii” (Rus’ Sidyashchaya). O tipologie a represiunii Urmăririle penale pe motive politice din Rusia de astăzi seamănă foarte mult cu basorelieful lui Stalin, recent restaurat, de la stația de metrou Taganskaya din Moscova: aproape identic cu originalul, dar realizat din plastic ieftin în loc de porțelan. „Și totuși, mulți din Rusia par să aprobe basorelieful, chiar dacă cei mai rafinați ideologic se plâng că este o lucrare de proastă calitate și că ar fi trebuit făcută așa cum se cuvenea. Sursa foto – The Insider A devenit ceva obișnuit să se afirme că represiunile de astăzi nu pot fi comparate cu cele din anii `30. Oficialii din domeniul securității, în special cei mai perspicace dintre ei, remarcă adesea că investigația este un proces creativ. Iar FSB a devenit… artistul. Agenția deține monopolul asupra represiunii politice și, chiar și atunci când se pare că un caz este gestionat de Comitetul de Investigații sau, Doamne ferește, de Ministerul Afacerilor Interne (MVD), tot FSB este cel care dă ordine. Era operațiunilor independente ale MVD s-a încheiat în același timp cu carierele generalului Denis Sugrobov și ale colonelului Dmitri Zaharcenko – încă de la mijlocul anilor 2010. Nici Comitetul de Investigații nu mai acționează din proprie inițiativă, mai ales după arestările din iulie 2016 ale unor personalități de top din propria divizie de securitate internă – vezi cazurile lui Mihail Maksimenko, Alexander Lamonov și Denis Nikandrov. Desigur, FSB nu are niciun interes în infracțiuni obișnuite precum jafurile, violurile, crimele domestice, furturile sau traficul de droguri. Dar atunci când suspecți, inculpați sau condamnați din aceste categorii sunt trimiși pe front, desfășurarea lor trebuie aprobată de FSB – iar în unele cazuri, permisiunea este refuzată. Acest lucru se aplică în primul rând oficialilor și foștilor membri ai personalului de securitate. Dmitri Zaharcenko (n.red. – condamnat la 16 ani de închisoare pentru luare de mită), de exemplu, nu a avut voie să se alăture așa-numitei operațiuni militare speciale, evident pentru că există încă probleme neoficiale legate de cazul său. Motivul este simplu. Pentru cei bogați și cu relații bune, o astfel de recrutare în timp de război ar servi efectiv ca o formă de amnistie, deoarece serviciul lor s-ar efectua probabil în unități staționate confortabil în spatele frontului. De fapt, această putere informală de a ierta ar putea fi singura inovație din sistemul represiv actual. Totul în rest constă în practici vechi care revin în actualitate. FSB nu a inventat nimic nou, iar toate tacticile sale sunt inspirate din anii `30, anii staliniști”, notează Olga Romanova. Represiunea centrată pe indivizi și organizații Împreună cu expertul juridic Andrei Tarasov, Olga Romanova propune următoarea tipologie a represiunii, nu bazată pe coduri legale sau pe acuzațiile penale specifice (care pot fi nepolitice sau legate de război), ci pe motivațiile care stau la baza cazurilor. „În anii `30, țintele vizate erau Leon Troțki, Partidul Industrial, Nikolai Buharin, Biserica Ortodoxă Rusă și practic toate confesiunile religioase. Astăzi, printre acestea se numără galeristul Marat Guelman, Fundația Anticorupție (ACF) a regretatului Alexei Navalnîi, organizația de monitorizare a alegerilor Golos, publicația independentă Meduza, ONG-ul pentru drepturile omului Memorial și chiar Martorii lui Iehova – autoritățile demontând metodic obiectele lor de interes. Să examinăm trei exemple din sute de cazuri similare: Jurnalista Tatyana Felgengauera fost victima unei campanii de denigrare susținute. Ea se confruntă cu multiple acuzații penale, a fost arestată în lipsă ca agent străin pentru neîndeplinirea cerințelor legale asociate cu desemnarea și face obiectul unui nou proces pentru presupusa justificare a terorismului. Expertul în monitorizarea alegerilor, Grigori Melkonyants, este un exemplu excelent de țintă al cărei caz a fost construit atât în jurul individului, cât și al organizației – în acest caz, Golos – în ciuda absenței oricărei logici juridice formale. Melkonyants a fost recent condamnat la cinci ani de închisoare pentru organizarea activităților unui ONG străin sau internațional declarat indezirabil în Rusia. Cel puțin 60 de persoane au fost urmărite penal într-o campanie masivă care vizează Fundația Anticorupție. Printre cei care atrag furia autorităților se numără aliați ai regretatului Alexei Navalnîi, jurnaliști și chiar donatori mărunți. În 2024, 21 de persoane au fost arestate și 26 amendate pentru «utilizarea de simboluri» asociate cu ACF sau Navalnîi. Amenzi similare sunt încă aplicate și în 2025”, avertizează Olga Romanova. Represiunea serială și Ordinul NKVD nr. 00447, emis la 30 iulie 1937 În anii 1930–1940, acuzațiile aduse disidenților includeau: agitație antisovietică, calomnie la adresa autorităților sovietice, glorificarea stilului de viață burghez, anarhism și terorism (atât ca act, cât și ca acuzație politică). Echivalentele de astăzi sunt: „propagandă” LGBT, discreditarea armatei, răspândirea de „informații false” (sau „știri false”) despre Forțele Armate Ruse, justificarea terorismului, a terorismului în sine, incitarea la ură și reabilitarea nazismului. „Printre exemple se numără: Anna Ganina, o asistentă medicală din Ekaterinburg, condamnată pentru un singur comentariu antirăzboi pe rețeaua de socializare Odnoklassniki — un caz de manual despre cum articolul 280.3 din Codul Penal este folosit ca instrument serial de intimidare. Vladimir Rumyantsev, un pasionat de radio din Vologda, condamnat pentru repostarea de conținut antirăzboi — chiar dacă nu era autorul. Cazul Guelman, care implică percheziții, interogatorii și presiuni asupra comunității artistice „antistatale” în ansamblu. Încă nu am văzut dovezi concrete, dar ar fi fascinant să aflăm dacă autoritățile regionale primesc instrucțiuni secrete similare Ordinului NKVD nr. 00447, emis la 30 iulie 1937, care stabilea cote pentru represiune: de exemplu, 5.000 de persoane să fie
RĂZBOI în Ucraina, ziua 1.200. Atac cu drone asupra Moscovei, Rosgvardia a împușcat un bărbat în timp ce se pregătea să lovească o bază militară
Războiul din Ucraina a intrat sâmbătă, 7 iunie 2025, în a 1.200-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Garda Națională a Rusiei (Rosgvardia) a anunțat că a împușcat mortal un bărbat care pregătea lansarea unor drone purtătoare de grenade către o bază militară. Ucraina pare că și-a înmulțit operațiunile de acest fel după atacul efectuat duminică, 1 iunie, asupra unor aerodromuri rusești. Moscova, luată la țintă De asemenea, primarul Moscovei a anunțat doborârea a trei drone care ținteau capitala, relatează agențiile AFP și EFE. Bărbatul ucis încerca să atace o bază militară în regiunea Riazan, la sud-est de Moscova. „A opus rezistență armată și a fost neutralizat”, potrivit Gărzii Naționale ruse, care adaugă că un pistol și două drone echipate cu grenade și pregătite de lansare au fost găsite la fața locului. În acest timp, antiaeriana rusă a doborât, în regiunea Moscovei, trei drone ucrainene, a declarat primarul Serghei Sobianin. De asemenea, agenția aeronautică rusă Rosaviatsia a anunțat închiderea temporară, din motive de securitate, a aeroporturilor Domodedovo și Jukovski, ambele situate la sud de Moscova. Potrivit canalelor ruse de monitorizare a dronelor, un atac ucrainean cu drone a fost lansat asupra mai multor regiuni din Rusia, inclusiv Kursk, Briansk, Riazan și Moscova. Asalt asupra forței nucleare ruse Ucraina a reușit cel mai semnificativ atac cu drone asupra armatei ruse, lovind aerodromuri situate la mii de kilometri depărtare de graniță și unde erau staționate în special bombardiere strategice Tu-95 și Tu-22. Potrivit unor oficiali americani, au fost lovite în atacul de duminică până la 20 de avioane, iar aproximativ 10 au fost distruse. Președintele Volodimir Zelenski avansase un bilanț dublu. Dronele au fost introduse clandestin în Rusia și lansate din camioane parcate în apropierea aerodromurilor. Mai devreme, vineri, Ucraina a revendicat bombardarea în timpul nopții a altor două baze aeriene ruse, în regiunile Saratov și Riazan, susținând că a reușit să distrugă un rezervor de combustibil. CITEȘTE ȘI: RĂZBOI în Ucraina, ziua 1117. Macron anunță că nu are nevoie de permisiunea Rusiei pentru a trimite „câteva mii de soldați” pe front Laurențiu Teodorescu este un jurnalist cu experienta, care a debutat in presa scrisa din Romania in anul 2000. De-a lungul carierei, a colaborat cu mai multe publicatii, atat din presa scrisa, cat si … vezi toate articolele