Autostrada A8, în pericol de noi întârzieri. Mugurel Laicu, director DRDP Iași, critică blocajele și întreabă unde sunt protestele societății civile
Directorul DRDP Iași, Mugurel Ovidiu Laicu, atrage atenția asupra riscului ca Autostrada Unirii A8 să înregistreze noi întârzieri, după ce Curtea de Apel București a dispus reevaluarea ofertelor pentru tronsoanele Târgu Frumos – Lețcani și Iași – Ungheni. Acesta critică modul în care sunt gestionate procedurile și întreabă de ce societatea civilă nu reacționează cu aceeași fermitate ca în anii trecuți, când întârzierile erau imputate CNAIR. „Parcă județul Iași este urmărit de un blestem atunci când vine vorba despre construirea Autostrăzii Unirii A8. – Am ratat varianta parteneriatului public-privat. – Am ratat oportunități importante de finanțare prin PNRR, după ani de întârzieri și dispute. – Iar acum riscăm să pierdem și timpul necesar valorificării finanțării prin programul SAFE. Ultima veste este îngrijorătoare: Curtea de Apel București a dispus reevaluarea ofertelor pentru tronsoanele Târgu Frumos – Lețcani și Iași – Ungheni. – Licitațiile nu au fost anulate, dar rezultatele evaluării trebuie reanalizate, iar timpul pierdut poate pune o presiune suplimentară asupra calendarului proiectului. Cum am ajuns din nou aici? Și de ce Moldova continuă să plătească prețul întârzierilor administrative? Să ne amintim cum am renunțat la parteneriatul public-privat! – În 2019, societatea civilă ieșeană și partidele de opoziție de atunci — PNL, USR, PLUS și PMP — au susținut renunțarea la realizarea A8 prin parteneriat public-privat. – Organizațiile civice au criticat la unison această formulă, argumentând că ar putea presupune costuri totale mai mari, finanțare mai scumpă și taxe pentru utilizatori. Alternativa propusă era finanțarea publică și europeană, considerată mai avantajoasă pentru România. – Argumentul părea logic: de ce să plătim unui investitor privat costurile finanțării și profitul aferent, dacă putem utiliza fonduri europene nerambursabile pentru o infrastructură strategică? – Numai că exista o condiție esențială: statul trebuia să fie capabil să pregătească proiectele, să atragă finanțarea și să organizeze procedurile de atribuire la timp. Și ce s-a întâmplat după aceea? – Au trecut ani, oportunitatea finanțării prin PNRR pentru anumite sectoare a fost ratată, iar astăzi ne confruntăm cu noi probleme de atribuire și reevaluare a ofertelor. – Nu susțin că PPP ar fi fost soluția perfectă și nici că renunțarea la el a fost singura cauză a întârzierilor. Dar avem dreptul să întrebăm dacă alternativa promisă a produs rezultatele așteptate. – Uneori, ai impresia că suntem țara cu cei mai mulți experți pe metrul pătrat și cu prea puțini kilometri de autostradă! Am câștigat dezbaterea teoretică despre modelul de finanțare, dar riscăm să pierdem ani prețioși în practică. Noua Companie Națională de Investiții Rutiere ( CNIR , ruptă din CNAIR pentru a urgenta documentațiile și procedurile de licitații ) trebuia să demonstreze că poate gestiona marile proiecte de infrastructură cu mai mult profesionalism, rigoare și eficiență. – În cazul A8, comisiile de evaluare trebuiau să fie alcătuite din specialiști redutabili, capabili să analizeze temeinic capacitatea tehnică a ofertanților, utilajele și logistica declarate, graficele de execuție și justificarea prețurilor. – O reevaluare dispusă de instanță nu demonstrează automat incompetența comisiei. Dar ridică întrebări legitime, la care conducerea CNIR trebuie să răspundă public. Cum s-a ajuns aici? Ce probleme au fost identificate? Ce măsuri se iau pentru remedierea lor? Și, mai ales, cum va fi recuperat timpul pierdut? – Pe tronsonul Iași – Ungheni, situația este cu atât mai delicată cu cât fusese semnat un contract, ale cărui efecte au fost suspendate în cadrul litigiului. Reevaluarea trebuie să clarifice situația ofertelor și să permită continuarea procedurii în condițiile stabilite de instanță. – Într-un proiect de asemenea importanță, graba nu poate înlocui competența, iar presiunea termenelor nu justifică decizii insuficient fundamentate. Conducerea CNIR, inclusiv directorul general Gabriel Budescu, trebuie judecată după rezultate, nu după promisiuni și apariții publice. – Iar dacă asocierea publică a conducerii CNIR cu reprezentanți ai USR ridică întrebări privind apropierea politică, răspunsul trebuie să fie transparența și performanța, nu suspiciunile transformate în verdicte. – Nu culoarea politică a conducerii ne interesează, ci dacă autostrada se construiește la timp. Dar unde este societatea civilă care altădată protesta? Să ne amintim ce se întâmpla în trecut. În mai 2018, asociațiile civice organizau marșuri motorizate spre București pentru a pune presiune asupra Guvernului și Ministerului Transporturilor în privința Autostrăzii Unirii. În februarie 2019, protestatarii cereau măsuri concrete și asumarea răspunderii pentru întârzierile proiectului. În anii următori, criticile publice la adresa CNAIR au continuat, inclusiv prin solicitări explicite de demisie a conducerii. – Aceste acțiuni erau legitime. Societatea civilă avea dreptul să ceară transparență, termene clare și răspundere administrativă. Dar tocmai de aceea apare întrebarea de astăzi: – Unde sunt reacțiile de aceeași amploare atunci când problemele apar la CNIR? – Unde sunt marșurile motorizate? Unde sunt solicitările ferme de explicații? Unde este presiunea publică pentru ca instituția să rezolve rapid și corect problemele procedurale? – Mă întreb cam ce nivel de revoltă și proteste s-ar fi înregistrat dacă directorul CNAIR ar fi fost în parlament la braț cu reprezentanții PSD la evaluări și investire ???? – Nu afirm că nu există nicio reacție critică. Întreb de ce nu vedem aceeași mobilizare publică și aceeași intensitate a protestelor. CNIR a fost prezentată drept o alternativă mai performantă la CNAIR, cu o misiune clară: să accelereze realizarea marilor investiții rutiere. – Dacă am cerut demisii și am sancționat dur întârzierile CNAIR, trebuie să avem aceeași exigență și față de CNIR. – Altfel, se creează impresia unei duble măsuri: criticăm vehement când greșesc cei pe care nu îi susținem politic și devenim mai îngăduitori când problemele apar în instituții asociate cu propriile simpatii politice. Faptul că unii reprezentanți ai societății civile au ajuns ulterior în funcții publice sau în structuri de conducere nu demonstrează, în sine, existența unei protecții politice. Dar independența și consecvența criticii civice trebuie păstrate și demonstrate permanent. – Societatea civilă nu trebuie să fie nici anexă de partid, nici galerie pentru o instituție. Trebuie să fie un arbitru exigent, indiferent cine se află la putere. Moldova nu mai are timp de pierdut! – Am ratat oportunități importante. Am schimbat formule de finanțare, am elaborat strategii, am purtat dezbateri și
Mugurel Laicu, directorul DRDP Iași, demontează scenariile apocaliptice despre autostrăzile Moldovei
Directorul Regional al Direcției Regionale de Drumuri și Poduri (DRDP) Iași, Mugurel Laicu, a oferit clarificări tehnice decisive cu privire la stadiul și finanțarea marilor proiecte de infrastructură rutieră din regiunea Moldovei, respectiv autostrăzile A7 (Bacău–Pașcani) și A8 (Târgu Mureș–Iași–Ungheni). În replică la avertismentele alarmiste apărute recent în spațiul public — care susțineau pierderea a peste 400 de milioane de euro din PNRR și blocarea definitivă a Autostrăzii Unirii (A8) —, șeful DRDP Iași a subliniat că infrastructura regională nu este abandonată, iar proiectele continuă pe baze financiare solide. A7 Bacău–Pașcani nu se blochează: Cum funcționează decontarea prin PNRR Referitor la sectorul A7 Bacău–Pașcani (cu o lungime de 77,4 kilometri), Mugurel Laicu a explicat că, deși lucrările executate după termenul-limită PNRR din 31 august 2026 nu mai pot fi decontate în condițiile inițiale ale nerambursabilelor, proiectul este pe deplin protejat. Principalele puncte tehnice subliniate de directorul DRDP Iași includ: Decontare proporțională cu progresul: În urma negocierilor purtate de România cu Comisia Europeană, toate lucrările finalizate până la data limită din august 2026 vor fi decontate direct raportat la stadiul fizic realizat. Trecerea pe componenta de împrumut: Cele trei loturi ale tronsonului Bacău–Pașcani (cu o valoare totală de peste 7 miliarde de lei) rămân active în evidențele PNRR, fiind transferate pe componenta de împrumut a planului. Acest lucru permite utilizarea continuă a fondurilor europene și asigură fluxul financiar până la recepția finală. Clarificarea cifrei de 400 milioane euro: Reîncadrarea sau diferența de decontare dintre componentele PNRR nu reprezintă „bani pierduți” și nici o sarcină integrală aruncată pe umerii bugetului de stat. Expirarea unui termen din PNRR nu echivalează cu oprirea șantierelor. „A7 Bacău–Pașcani rămâne în implementare. Să spui că autostrada se pierde sau se abandonează este o dezinformare. Există mecanisme clare de finanțare multianuală care asigură continuitatea șantierelor.” — Mugurel Laicu, directorul DRDP Iași Apel la responsabilitate: „Moldova are nevoie de autostrăzi, nu de panică” În încheiere, directorul DRDP Iași, Mugurel Laicu, a făcut un apel la luciditate și profesionalism, delimitând analiza tehnică a infrastructurii de discursul politic senzaționalist. „Putem critica întârzierile și trebuie să cerem Guvernului garanții clare pentru finanțare și termene de execuție ferme. Însă nu este corect să transformăm o ajustare tehnică de finanțare într-o știre falsă despre oprirea autostrăzilor. Ceea ce trebuie să cerem de la cei care administrează banii publici este simplu: finanțare clară, termene clare și responsabilitate.” — Mugurel Laicu, directorul DRDP Iași Moldova continuă astfel parcursul pentru dezvoltarea rețelei sale rutiere de mare viteză, A7 și A8 rămânând prioritățile majore de infrastructură ale regiunii.
Mugurel Laiu, directorul DRDP Iași, demontează scenariile apocaliptice despre autostrăzile Moldovei
Directorul Regional al Direcției Regionale de Drumuri și Poduri (DRDP) Iași, Mugurel Laiu, a oferit clarificări tehnice decisive cu privire la stadiul și finanțarea marilor proiecte de infrastructură rutieră din regiunea Moldovei, respectiv autostrăzile A7 (Bacău–Pașcani) și A8 (Târgu Mureș–Iași–Ungheni). În replică la avertismentele alarmiste apărute recent în spațiul public — care susțineau pierderea a peste 400 de milioane de euro din PNRR și blocarea definitivă a Autostrăzii Unirii (A8) —, șeful DRDP Iași a subliniat că infrastructura regională nu este abandonată, iar proiectele continuă pe baze financiare solide. A7 Bacău–Pașcani nu se blochează: Cum funcționează decontarea prin PNRR Referitor la sectorul A7 Bacău–Pașcani (cu o lungime de 77,4 kilometri), Mugurel Laiu a explicat că, deși lucrările executate după termenul-limită PNRR din 31 august 2026 nu mai pot fi decontate în condițiile inițiale ale nerambursabilelor, proiectul este pe deplin protejat. Principalele puncte tehnice subliniate de directorul DRDP Iași includ: Decontare proporțională cu progresul: În urma negocierilor purtate de România cu Comisia Europeană, toate lucrările finalizate până la data limită din august 2026 vor fi decontate direct raportat la stadiul fizic realizat. Trecerea pe componenta de împrumut: Cele trei loturi ale tronsonului Bacău–Pașcani (cu o valoare totală de peste 7 miliarde de lei) rămân active în evidențele PNRR, fiind transferate pe componenta de împrumut a planului. Acest lucru permite utilizarea continuă a fondurilor europene și asigură fluxul financiar până la recepția finală. Clarificarea cifrei de 400 milioane euro: Reîncadrarea sau diferența de decontare dintre componentele PNRR nu reprezintă „bani pierduți” și nici o sarcină integrală aruncată pe umerii bugetului de stat. Expirarea unui termen din PNRR nu echivalează cu oprirea șantierelor. „A7 Bacău–Pașcani rămâne în implementare. Să spui că autostrada se pierde sau se abandonează este o dezinformare. Există mecanisme clare de finanțare multianuală care asigură continuitatea șantierelor.” — Mugurel Laiu, directorul DRDP Iași Apel la responsabilitate: „Moldova are nevoie de autostrăzi, nu de panică” În încheiere, directorul DRDP Iași, Mugurel Laiu, a făcut un apel la luciditate și profesionalism, delimitând analiza tehnică a infrastructurii de discursul politic senzaționalist. „Putem critica întârzierile și trebuie să cerem Guvernului garanții clare pentru finanțare și termene de execuție ferme. Însă nu este corect să transformăm o ajustare tehnică de finanțare într-o știre falsă despre oprirea autostrăzilor. Ceea ce trebuie să cerem de la cei care administrează banii publici este simplu: finanțare clară, termene clare și responsabilitate.” — Mugurel Laiu, directorul DRDP Iași Moldova continuă astfel parcursul pentru dezvoltarea rețelei sale rutiere de mare viteză, A7 și A8 rămânând prioritățile majore de infrastructură ale regiunii.
Stadiul lucrărilor de la podul de la Ungheni, km 0 al Autostrăzii A8. Mugurel Laicu, director DRDP Iași: S-a avansat considerabil
Construcția podului rutier de la Ungheni–Zagarancea, considerat punctul de start al Autostrăzii A8, înaintează într-un ritm susținut pe ambele maluri ale Prutului. Proiectul este unul strategic, deoarece va lega direct infrastructura rutieră dintre România și Republica Moldova, facilitând conexiunea către Ungheni și Chișinău și, mai departe, spre rețeaua europeană de transport. Directorul DRDP Iași, Mugurel Ovidiu Laicu, a prezentat stadiul actual al lucrărilor, precizând că proiectul a ajuns într-o etapă importantă de execuție, cu lucrări avansate atât pe partea românească, cât și pe cea moldovenească. „Stadiul lucrărilor la Podul de la Ungheni – km 0 al Autostrăzii A8 Km 0 al Autostrăzii A8 este reprezentat de noul pod rutier peste Prut de la Ungheni–Zagarancea. Lucrările au avansat considerabil pe ambele maluri ale râului. Acest nou pod completează punctele existente de trecere a frontierei din zonă și va asigura legătura directă dintre infrastructura rutieră a României și cea a Republicii Moldova, facilitând conexiunea către Ungheni și Chișinău. Până în prezent au fost executate lucrările de infrastructură pentru ambele căi ale podului, atât pe malul românesc, cât și pe cel moldovenesc. Pentru Calea 2, montajul tablierului metalic este finalizat între culee și pila 1, respectiv pentru tronsoanele 1–7 de pe malul românesc. La tronsoanele 8 și 9 mai sunt necesare lucrări de sudură, care ar putea fi finalizate în cursul acestei săptămâni. În ceea ce privește Calea 1, tablierul a fost deja montat pe poziție, urmând etapele de sudură și montarea contravântuirilor. Lucrări executate pe malul românesc: * executarea lucrărilor pentru platforma macaralei; * lucrări de sudură la tronsoanele tablierului: * Calea 2 – tronsonul 7; * Calea 1 – tronsoanele 1, 2, 3 și 4. Lucrări executate pe malul moldovenesc: * pregătirea fundației pentru eșafodaj; * pregătirea platformei pentru macara. Acest pod reprezintă primul element construit al viitoarei conexiuni rutiere de mare viteză dintre România și Republica Moldova, fiind punctul de pornire al Autostrăzii Unirii A8 spre Iași, Târgu Mureș și rețeaua europeană de autostrăzi”, a transmis Mugurel Ovidiu Laicu, directorul DRDP Iași.
Mugurel Laicu, directorul DRDP Iași, despre situația drumurilor naționale: Unele sectoare au fost închise temporar
Viscolul puternic și ninsorile abundente din ultimele 24 de ore au creat probleme serioase pe mai multe drumuri naționale din zona Moldovei. Drumarii au intervenit continuu, inclusiv pe timpul nopții, însă în anumite zone condițiile meteo extreme au impus închiderea temporară a circulației, pentru protejarea șoferilor. Drumuri naționale afectate grav de viscol în Moldova. Unele sectoare au fost închise temporar Vremea severă continuă să afecteze serios infrastructura rutieră din Moldova, unde viscolul la sol și ninsorile abundente au pus la încercare capacitatea de intervenție a drumarilor. În ultimele 24 de ore, echipele Direcției Regionale de Drumuri și Poduri Iași au acționat fără întrerupere, inclusiv pe parcursul nopții, pentru a menține drumurile naționale funcționale și sigure pentru trafic. Cu toate eforturile depuse, autoritățile recunosc că, în anumite zone, intensitatea fenomenelor meteo a depășit capacitatea de intervenție, fiind necesară luarea unor măsuri drastice, dar esențiale pentru siguranța rutieră. Astfel, unele tronsoane de drum național au fost închise temporar, urmând să fie redeschise imediat ce condițiile vor permite reluarea circulației în siguranță. „În ultimele 24 de ore, drumarii din cadrul DRDP Iași au acționat neîntrerupt, inclusiv pe parcursul nopții trecute, în condiții meteo extreme, caracterizate de viscol puternic la sol și ninsori abundente.În pofida acestor condiții severe, rețeaua de drumuri naționale administrată a fost menținută funcțională, prin intervenții continue și susținute.Trebuie subliniat clar faptul că, în anumite zone, intensitatea fenomenelor meteo a depășit capacitatea de intervenție, motiv pentru care unele sectoare de drum național au fost închise temporar, exclusiv din considerente de siguranță rutieră. Pe aceste tronsoane se intervine în continuare, iar circulația va fi reluată imediat ce condițiile meteo vor permite acest lucru în siguranță”, a transmis Ovidiu Mugurel Laicu, directorul DRDP Iași. Potrivit situației oficiale din data de 9 ianuarie, ora 06:00, circulația este complet închisă pe DN 24C, între Manoleasa și Rădăuți-Prut, pe sectorul cuprins între kilometrii 103 și 142+500. În același timp, pe mai multe drumuri naționale din județele Moldovei se circulă cu mare dificultate, din cauza zăpezii viscolite, a sulurilor de zăpadă formate pe carosabil și a vizibilității reduse. „Situația actuală a drumurilor naționale( 9 ianuarie, ora 06:00)DN 24C – km 103–142+500, Manoleasa – Rădăuți-Prut – Circulație închisă Circulație îngreunată:• DN 29 – km 56–63, Mănăstireni – Ungureni• DN 29 – km 65–95, Ungureni – Flondora• DN 29A – km 50–98, Dragalina (Cristinești) – Rădăuți-Prut• DN 29A – km 25–26, Pustoaia – Pustoaia• DN 29B – km 18–20, Dolina – Brăiești• DN 29C – km 0–7, Cucorăni – Bucecea• DN 29C – km 40–45, Mihăileni• DN 29F – km 10–16, Cristinești – Racovăț”, a menționat Ovidiu Mugurel Laicu, director DRDP Iași. Pentru a combate efectele vremii extreme, pe timpul nopții au fost mobilizate forțe impresionante. Nu mai puțin de 215 autoutilaje au acționat pe drumurile naționale, fiind împrăștiate 1.538 de tone de material antiderapant. Intervențiile au fost realizate coordonat, la nivelul mai multor secții de drumuri naționale din Moldova. „Intervenții operative:Pe timpul nopții au fost mobilizate:• 215 autoutilaje• 1.538 tone material antiderapant Intervențiile s-au desfășurat după cum urmează:• SDN Bacău: 39 autoutilaje – 243 t• SDN Bârlad: 25 autoutilaje – 184 t• SDN Botoșani: 41 autoutilaje – 283,4 t• SDN Câmpulung Moldovenesc: 19 autoutilaje – 132 t• SDN Iași: 19 autoutilaje• SDN Piatra Neamț: 36 autoutilaje – 308,1 t• SDN Suceava: 36 autoutilaje – 268 t În acest moment, 112 autoutilaje se află în teren, acționând continuu pentru menținerea și restabilirea circulației”, a mai menționat directorul DRDP Iași. Autoritățile atrag atenția că siguranța rutieră este prioritatea absolută în aceste condiții și fac apel la responsabilitatea șoferilor. Conducătorii auto sunt rugați să evite deplasările neesențiale în zonele afectate, să respecte restricțiile impuse și să nu încurce intervenția utilajelor de deszăpezire. „ATENȚIE – RECOMANDĂRI FERMESolicităm insistent conducătorilor auto:• să evite deplasările neesențiale în zonele afectate de viscol;• să respecte restricțiile de circulație instituite;• să nu blocheze utilajele de deszăpezire și să se informeze exclusiv din surse oficiale.Siguranța rutieră are prioritate absolută”, a conchis Ovidiu Mugurel Laicu. Imagini surprinse în această dimineață pe DN 29A, în zona Păltiniș – Horodiștea, din județul Botoșani, arată clar gravitatea situației, cu suluri de zăpadă în formare pe carosabil. Pentru informații actualizate, șoferii pot apela dispeceratele DRDP Iași și CNAIR sau numărul Telverde pus la dispoziție de autorități. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate