G4Media. Dan Neculăescu, posibil viitor ambasador al României în SUA
Diplomatul Dan Neculăescu, în prezent ambasador al României la NATO, se află pe lista președintelui Nicușor Dan pentru postul de ambasador în Statele Unite, au declarat surse politice pentru G4Media. Acesta ar urma să îl înlocuiască pe Andrei Muraru, al cărui mandat la Washington a depășit patru ani și jumătate. Această schimbare face parte dintr-un val mai mare de rechemări și numiri de ambasadori, potrivit informațiilor G4Media. Pe lista lui Nicușor Dan pentru postul din SUA se regăsesc și alte nume, pe lângă cel menționat. Dan Neculăescu are patru ani la actualul post, fiind numit de fostul președinte Klaus Iohannis în funcția de ambasador al României la NATO în ianuarie 2022. Anterior, el a ocupat funcția de secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe. Diplomat de carieră, Dan Neculăescu activează în MAE din 2002. Între 2017 și 2019 a fost secretar de stat pentru relații cu vecinătatea estică. În perioada aprilie-iulie 2017 el a ocupat poziția de consilier de stat în cadrul aparatului propriu de lucru al Prim-ministrului Sorin Grindeanu. Din iunie 2016 până în aprilie 2017, acesta a deținut funcția de secretar de stat pentru afaceri strategice și, ulterior, pentru afaceri regionale în cadrul MAE. Între august 2015 și iunie 2016 a fost director general pentru afaceri strategice, iar între octombrie 2011-ianuarie 2013 și noiembrie 2013-august 2015 a ocupat funcția de director pentru politici de securitate.
Danemarca solicită prezența permanentă a NATO în Groenlanda, în contextul amenințărilor lui Trump
Danemarca a solicitat NATO o prezență permanentă în Groenlanda, în contextul amenințărilor președintelui american Donald Trump de a prelua controlul asupra insulei. „Ceea ce noi am propus prin intermediul NATO este o prezenţă mai permanentă în şi în jurul Groenlandei”, a spus Mette Frederiksen, potrivit agenției Ritzau, citată de DPA. Frederiksen a subliniat că prezența sporită a NATO în Marea Baltică și în statele baltice ar putea servi drept model în acest sens. Afirmațiile făcute de Mette Frederiksen vin după ce luni, ministrul danez al Apărării, Troels Lund Poulsen, și ministrul de Externe al Groenlandei, Vivian Motzfeldt, au solicitat o misiune NATO pentru regiunea arctică în cadrul unei întâlniri cu secretarul general al NATO, Mark Rutte. În ultimele săptămâni, Trump a spus de mai multe ori că va anexa Groenlanda, susținând că Danemarca nu este în măsură să asigure în mod adecvat securitatea în și în jurul insulei. În replică, Danemarca și aliații săi europeni au respins intențiile lui Trump, iar premierul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a subliniat că insula nu dorește să se alăture SUA. Groenlanda este bogată în resurse minerale, inclusiv pământuri rare, esenţiale pentru tehnologiile avansate şi pentru industria militară, acesta fiind un motiv pentru care Trump şi-a manifestat interesul de când a revenit la Casa Albă.
NATO își consolidează cooperarea cu Danemarca și Groenlanda pentru securitatea arctică
Declarațiile lui Mark Rutte au fost făcute în urma unei întrevederi cu ministrul danez al Apărării, Troels Lund Poulsen, și cu ministrul de Externe al Groenlandei, Vivian Motzfeldt. Oficialul NATO a transmis, într-un mesaj publicat pe platforma X, că discuțiile s-au concentrat asupra rolului Arcticii, inclusiv al Groenlandei, în arhitectura de securitate colectivă a Alianței. Just met w/ 🇩🇰 @troelslundp & Greenland 🇬🇱 FM Vivian Motzfeldt. We discussed how important the Arctic – including Greenland – is to our collective security & how 🇩🇰 is stepping up investments in key capabilities. We’ll continue to work together as Allies on these important issues pic.twitter.com/0uCNaf8urq — Mark Rutte (@SecGenNATO) January 19, 2026 Potrivit secretarului general, Danemarca a intensificat investițiile în capacități militare esențiale, contribuind astfel la întărirea flancului nordic al NATO. „Vom continua să colaborăm ca aliați în aceste chestiuni importante”, a precizat Mark Rutte. Investiții militare și descurajare sporită Într-un comunicat oficial, NATO a arătat că și-a consolidat capacitatea de descurajare și apărare în nordul îndepărtat, menținând o prezență constantă pentru protejarea intereselor comune și pentru asigurarea stabilității regionale. Aliații au crescut investițiile în capacități-cheie, Danemarca fiind menționată ca exemplu relevant, scrie CNN. Printre achizițiile daneze se numără drone de realimentare aer-aer, drone cu rază lungă de acțiune, avioane de patrulare maritimă și avioane de vânătoare F-35, elemente considerate esențiale pentru securitatea arctică și supravegherea spațiului nordic. Posibilă misiune de monitorizare În cadrul întrevederii, ministrul danez al Apărării a ridicat posibilitatea lansării unei misiuni NATO de monitorizare în Groenlanda și în regiunea arctică. Potrivit Reuters, Mark Rutte a luat act de propunere, urmând ca Alianța să analizeze un cadru de implementare. Inițiativa este susținută și de Suedia, ministrul Apărării Pal Jonson afirmând că o astfel de misiune ar putea reprezenta „o cale de urmat”, în special pe fondul îngrijorărilor legate de activitățile Chinei și Rusiei în Arctica. Discuțiile au loc într-un context sensibil, după ce președintele american Donald Trump și-a intensificat retorica privind preluarea controlului asupra Groenlandei, teritoriu autonom aflat sub suveranitate daneză. Amenințările privind posibile tarife vamale au fost criticate dur de lideri europeni, inclusiv din Germania și Franța, care au catalogat aceste declarații drept „șantaj”. NATO caută, potrivit oficialilor săi, cea mai constructivă modalitate de a consolida prezența Alianței în nordul îndepărtat, menținând în același timp unitatea transatlantică.
Ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță, s-a întâlnit cu șeful militar al NATO. Ce au discutat cei doi oficiali
Ministrul Apărării Naţionale, Radu Miruță, și șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, au avut o întrevedere cu generalul Alexus G. Grynkewich, comandantul suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR) și comandantul Comandamentului Forțelor Armate ale SUA din Europa (USEUCOM), în contextul vizitei sale pe care o efectuează în România. Evenimentul s-a desfășurat la sediul MApN. Întâlnirea a evidențiat angajamentul ferm al României și al NATO pentru consolidarea securității regionale și pentru întărirea apărării pe Flancul Estic aliat. În cadrul dialogului, oficialii au subliniat necesitatea adaptării posturii de descurajare și apărare în contextul provocărilor şi ameninţărilor majore la adresa Alianţei. Totodată, au fost analizate priorităţile pentru Summitul NATO de la Ankara, care va avea loc în luna iulie a acestui an, și a fost subliniată importanţa strategică a Mării Negre pentru asigurarea stabilităţii şi securității spațiului euro-atlantic. De asemenea, a fost punctată importanța implementării deciziilor adoptate la Summitul NATO de la Haga, privind creșterea investițiilor în apărare, România fiind un contributor important atât la consolidarea posturii aliate pe flancul estic, cât și la acordarea sprijinului pentru Ucraina. În context, generalul Grynkewich a mulțumit țării noastre pentru contribuția la mecanismul PURL pentru sprijinirea apărării Ucrainei. Ministrul apărării naționale a subliniat faptul că „România este pe deplin angajată în avansarea demersurilor comune destinate asigurării securității și stabilității în regiunea Mării Negre, în context aliat, și susține consecvent o abordare coerentă a tuturor măsurilor adoptate pe Flancul Estic al NATO”. Șeful Statului Major al Apărării a salutat prezența în România a generalului Alexus G. Grynkewich și a apreciat că vizita acestuia în țara noastră reflectă importanța pe care NATO o acordă regiunii și consolidării posturii de descurajare și apărare în sud-estul teritoriului aliat. Un alt subiect al discuției de astăzi, de la sediul MApN, a fost războiul hibrid, amenințările și impactul pe care îl are asupra securității internaționale, precum și modalitățile pentru contracararea acestuia. „Astăzi, la Ministerul Apărării Naționale, l-am primit într-o întâlnire oficială pe generalul Alexus G. Grynkewich, comandantul suprem al forțelor aliate NATO în Europa, general în armata SUA. Discuțiile au vizat consolidarea cooperării strategice dintre România, NATO și partenerul strategic american, într-un context de securitate regională tot mai complex. Am abordat subiecte esențiale precum întărirea Flancului Estic al Alianței, creșterea capacităților de descurajare și apărare, precum și adaptarea la noile tipuri de amenințări hibride, în special cele din zona războiului electronic și cibernetic. România rămâne un pilon de stabilitate la granița estică a NATO, iar dialogul constant cu liderii militari ai Alianței este esențial pentru a asigura securitatea cetățenilor noștri și a întregii regiuni. Investițiile în capabilități moderne, interoperabilitatea și pregătirea comună sunt cheia unui răspuns eficient la provocările actuale și viitoare. Securitatea nu este doar o obligație, ci o responsabilitate comună, construită prin parteneriate solide și decizii strategice asumate”, este mesajul transmis de ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță, pe rețelele de socializare. Autorul mai recomandă: „Grynch” a fost primit de Nicuşor Dan, la Cotroceni: „NATO Eastern Sentry va întări apărarea Alianței Nord-Atlantice pe întreg Flancul Estic” Statul român a cumpărat o corvetă HISAR de 223 milioane de euro. Contractul a fost semnat la Ministerul Apărării Naţionale Opt țări NATO îl înfruntă pe Donald Trump și emit o declarație în sprijinul Groenlandei. Ce îi transmit președintelui SUA
Nicușor Dan, întâlnire cu comandantul Comandantul Suprem al Forțelor Aliate din Europa
În cadrul discuțiilor, Nicușor Dan a evidențiat provocările de securitate din regiunea Mării Negre, determinate de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, care afectează inclusiv România prin incursiunile de drone în spațiul aerian național. Președintele a apreciat lansarea Operației NATO Eastern Sentry, care va întări postura de descurajare și apărare a Alianței Nord-Atlantice pe întreg Flancul Estic, de la Marea Baltică la Marea Neagră. Președintele României a oferit asigurări că țara noastră va rămâne un Aliat credibil și responsabil în cadrul NATO, care își va respecta angajamentele, atât în plan operațional, prin participarea la misiuni și operații Aliate, cât și în ceea ce privește alocările pentru bugetul Apărării, conform țintei asumate la Summitul NATO de la Haga din anul 2025. Generalul Alexus G. Grynkewich a apreciat rolul esențial al României pentru securitatea și stabilitatea în regiunea Mării Negre, precum și contribuția importantă a țării noastre la securitatea europeană și cea euroatlantică, în ansamblu. Totodată, SACEUR a subliniat că NATO acordă o atenție continuă evoluțiilor de securitate regionale și întreprinde măsurile necesare pentru a descuraja orice acțiuni ostile și a îmbunătăți apărarea colectivă a întregului teritoriu al Alianței Nord-Atlantice. Președintele Nicușor Dan și generalul Alexus G. Grynkewich au subliniat aprecierea reciprocă și angajamentul comun al României și Statelor Unite ale Americii de a consolida, în continuare, parteneriatul strategic dintre cele două țări în domeniul Apărării.
Franța amenință cu retragerea din NATO
O undă de șoc zguduie Occidentul. Ceea ce mult timp a fost considerată o fantezie politică a devenit brusc o posibilitate reală: retragerea Franței din NATO. Franța a introdus o rezoluție în Parlament prin care solicită retragerea țării din NATO, scrie Berliner Zeitung. O rezoluție care solicita retragerea țării din NATO din cauza dezacordurilor cu Statele Unite a fost introdusă în parlamentul francez, notează cunoscuta publicație germană. O membră a Parlamentului francez acuză „politica imperială” a SUA că face o vasală din UE Documentul a fost pregătit de Clémence Guetté, vicepreședintă a Adunării Naționale și membră a Parlamentului din partea partidului de stânga La France Insoumise. Clémence Guetté, vicepreședinta Adunării Naționale După cum a declarat politiciana pentru sursa citată, Statele Unite urmează o „politică imperială fără scuze”, ceea ce a redus UE la statutul de vasalitate. Guetté a mai afirmat că politica Washingtonului face imposibilă rămânerea Franței în alianță sub conducerea sa. Părăsind NATO, Franța și-ar restabili independența militară și diplomatică În acest context, politiciana a menționat răpirea președintelui venezuelean, amenințările la adresa statelor suverane, presiunile sancțiunilor asupra UE și solicitările adresate aliaților NATO de a crește cheltuielile militare în beneficiul industriei americane de apărare. Părăsirea blocului comunitar, consideră politiciana, va permite Franței să își restabilească independența militară și diplomatică. Potrivit acesteia, țara nu se va găsi izolată, ci își va spori influența prin formate multilaterale, promovând agenda de mediu, dezarmarea și protejarea bunurilor publice. Macron a denunțat atitudinea lui Trump față de aliații NATO Săptămâna trecută, făcând referire la capturarea dictatorului venezuelean Nicolas Maduro și la intenția de a anexa Groenlanda, președintele francez Emmanuel Macron a denunțat atitudinea lui Trump față de aliații NATO. „Statele Unite sunt o putere consacrată, dar se îndepărtează treptat de unii dintre aliații săi și se eliberează de normele internaționale pe care le promova încă recent, fie că este vorba de comerț sau de anumite elemente de securitate sau anumite forumuri”, a spus Macron. Liderul francez a criticat „noul colonialism și noul imperialism” în cadrul relațiilor internaționale în conferința sa de presă de pe 8 ianuarie, desfășurată cu ocazia întrunirii ambasadorilor francezi. RECOMANDĂRILE AUTORULUI Macron îi face observație lui Trump: SUA se îndepărtează treptat de unii dintre aliații săi și se eliberează de normele internaționale Pol cu propria sferă de influență sau un martor în sfera altcuiva? Politico: „Occidentul unit este mort” Dan Dungaciu: „Liderii europeni ar fi vrut să audă că America se retrage din NATO”
Criza Groenlandei: Europa trebuie să îi țină piept lui Trump. Amenințarea care poate distruge NATO
Liderii europeni au acceptat cererile lui Trump timp de aproape un an. Acesta presa țările NATO să își mărească cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB și amenința că va retrage sprijinul SUA din Ucraina, reiese dintr-o analiză The Guardian. De asemenea, au dat un răspuns discret la aventurismul SUA în străinătate, inclusiv capturarea și extrădarea lui Nicolás Maduro din Venezuela. Servilismul s-a manifestat adesea în public. Diversi lideri europeni s-au întrecut în a-și asuma rolul de „șoptitor al lui Trump”. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, i s-a adresat în mod scandalos cu apelativul „tati” la un summit din iunie anul trecut. Dar cererile repetate și din ce în ce mai belicoase ale lui Trump ca Danemarca să-i cedeze sau să-i vândă Groenlanda semi-autonomă au declanșat una dintre cele mai mari crize din istoria parteneriatului transatlantic. „Suntem în 2026, se fac schimburi comerciale cu oameni, dar nu se fac schimburi comerciale cu oameni” „Ambiția președintelui este pe masă”, a declarat ministrul danez de externe, Lars Løkke Rasmussen, pentru Fox News. „Desigur, avem limitele noastre. Suntem în 2026, se fac schimburi comerciale cu oameni, dar nu se fac schimburi comerciale cu oameni”. După o întâlnire de o oră cu vicepreședintele SUA, JD Vance, și secretarul de stat, Marco Rubio, Rasmussen și ministrul de externe al Groenlandei, Vivian Motzfeldt, aveau fețele posomorâte, fumând țigări în fața clădirii executive Eisenhower din Washington DC. „În ceea ce privește Groenlanda, europenii au găsit o linie roșie pe care vor să o respecte cu adevărat”, a declarat Kristine Berzina, cercetătoare senior la German Marshall Fund pentru apărarea SUA și securitatea transatlantică. „Tot restul a fost supus negocierilor, dar situația Groenlandei este diferită, deoarece se pune problema suveranității și se pune problema dacă Europa este capabilă să se apere în ceea ce privește propriul teritoriu, propriile drepturi”. Europa se afla însă într-o „poziție diplomatică dezavantajoasă” din cauza dependenței sale de SUA în materie de securitate, a declarat fostul prim-ministru al Letoniei, Krišjanis Kariņš. „Din păcate, Europa nu se află într-o poziție puternică pentru a se opune cu fermitate”, a spus el. „La sfârșitul zilei, Europa încă are nevoie de SUA”. Presiunea asupra Danemarcei și Groenlandei, enormă Presiunea asupra oficialilor din Danemarca și Groenlanda a fost enormă. La o zi după întâlnirea cu oficialii americani, Motzfeldt, vizibil emoționată, a declarat că a fost copleșită de ultimele zile de negocieri. „Danemarca a fost întotdeauna un aliat bun al SUA”, a spus Marisol Maddox, cercetător senior la Institutul de studii arctice al Universității Dartmouth. „Deci, asta este și o parte din ceea ce face ca acest lucru să fie atât de extraordinar, este ca și cum te-ai duce la cel mai bun prieten al tău și l-ai pălmui la întâmplare. Nu există nimic care să provoace acest lucru”. Interesul lui Trump pentru achiziționarea insulei a crescut de când prietenul său de lungă durată, Ronald Lauder, moștenitorul companiei de cosmetice Estée Lauder, i-a sugerat acest lucru pentru prima dată în 2019. Casa Albă a declarat că principala sa preocupare este securitatea națională, dar Trump a recunoscut că și ego-ul joacă un rol important. El a declarat săptămâna trecută pentru New York Times că deținerea Groenlandei este „ceea ce simt că este necesar din punct de vedere psihologic pentru a avea succes”. Vineri, Trump a amenințat că va impune tarife țărilor care nu „se alătură” ambiției sale de a anexa Groenlanda. Europa răspunde cu trupe Europa a răspuns încercând să submineze argumentul administrației Trump potrivit căruia Groenlanda este insuficient protejată împotriva unui potențial atac rus sau chinez. Un mic contingent militar francez a sosit joi pe insulă, ca parte a unei desfășurări limitate care include trupe din Germania, Suedia, Norvegia, Finlanda, Țările de Jos și Marea Britanie. „Apărarea și protecția Groenlandei sunt o preocupare comună pentru întreaga alianță NATO”, a declarat prim-ministrul Danemarcei, Mette Frederiksen. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a descris joi SUA ca un aliat și partener în cadrul discuțiilor privind situația Groenlandei. Ea a prezentat modul în care UE încearcă să consolideze sprijinul acordat insulei, menționând deschiderea unui birou în Nuuk și propunerea de a dubla ajutorul financiar al UE. „Groenlanda poate conta pe noi, din punct de vedere politic, economic și financiar”, a declarat ea reporterilor.
Premierul Ilie Bolojan s-a întâlnit cu ministrul de Interne al Turciei, Ali Yerlikaya, la Palatul Victoria
Prim-ministrul României, Ilie Bolojan, l-a primit astăzi, la Palatul Victoria, pe Ali Yerlikaya, ministrul afacerilor interne al Republicii Turcia, aflat într-o vizită oficială în România, la invitația omologului român, viceprim-ministrul Cătălin Predoiu, ministru al afacerilor interne, conform unui comunicat al Guvernului. Întâlnirea a avut loc în contextul consolidării relațiilor bilaterale româno-turce și al cooperării strategice în domenii-cheie precum securitatea regională și afacerile interne. Cooperare strategică în NATO și la Marea Neagră Premierul Ilie Bolojan a subliniat dinamica pozitivă a cooperării dintre România și Turcia în plan politic, economic și de securitate. Turcia este considerată un partener strategic important, precum și un aliat esențial în cadrul NATO și în regiunea Mării Negre. Șeful Guvernului a evidențiat importanța dialogului în cadrul Consiliului de Cooperare Strategică la nivel înalt și a salutat viziunea comună privind gestionarea provocărilor regionale actuale. Mulțumiri pentru sprijinul acordat României În acest context, premierul român a mulțumit părții turce pentru reluarea participării la misiunile de Poliție Aeriană NATO desfășurate pe teritoriul României. Această contribuție este considerată un element important pentru întărirea securității flancului estic al Alianței. Dialog extins în domeniul afacerilor interne Discuțiile au vizat și cooperarea dintre ministerele de interne ale celor două state, în special în combaterea migrației ilegale, a traficului de migranți și a traficului de droguri. Premierul Bolojan a apreciat schimbul constant de bune practici, precum și colaborarea în situații de urgență și dezastre naturale. Totodată, acesta a salutat semnarea Declarației comune de către miniștrii de interne, document care stabilește direcții concrete de acțiune în beneficiul cetățenilor români și turci. La întrevedere au participat viceprim-ministrul Cătălin Predoiu, ministru al afacerilor interne, consilierul de stat în Cancelaria Prim-Ministrului Luminița Odobescu, precum și ambasadorul Republicii Turcia la București, Özgür Altan.
Analist politic: România devine indispensabilă pentru NATO
Noul centru, care este operațional din ianuarie, va funcționa alături de o instalație similară din Rzeszów, Polonia, pe măsură ce infrastructura militară a NATO în țările din jurul Ucrainei continuă să se dezvolte, scrie Cepa.org. În același timp, o bază militară recent extinsă de la Mihail Kogălniceanu, România, va spori prezența alianței în Marea Neagră, zonă dominată în mod tradițional de Rusia. Aceasta va putea găzdui 10.000 de soldați până în 2030, reafirmând orientarea strategică a Bucureștiului ca membru angajat al NATO. Extinderea capacităților de apărare ale României vine în urma noii abordări a Washingtonului privind securitatea europeană, care include cerințe ca națiunile europene să își asume o parte mai mare din propria apărare, atât financiar, cât și operațional. În octombrie, SUA a declarat că va retrage aproximativ 700 de militari din România, dar alți 1.000 au mai rămas. Strategia militară ambițioasă a României nu este comparabilă ca amploare cu programul de înarmare al Poloniei, dar este semnificativă. Baza Mihail Kogălniceanu, de exemplu, va fi cea mai mare bază aeriană a NATO din Europa . Ministrul român al Apărării, Radu Miruță, a solicitat o creștere a bugetului ministerului său în 2026, pentru a reflecta înrăutățirea situației de securitate din regiune (țara a suferit în mod regulat incursiuni ale rachetelor și dronelor rusești ). El dorește 2,7% din PIB, față de 2,3% în 2025. Cu toate acestea, România are cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, așa că orice creștere va trebui să facă parte dintr-un act atent de echilibrare fiscală. Coridorul Dunării, „gura de oxigen a Kievului” Rolul României ca centru logistic vital al NATO a integrat-o în infrastructura strategică mai amplă și în lanțurile de aprovizionare ale alianței, în special în dezvoltarea Coridorului Dunării, care utilizează porturi de ambele părți ale frontierei comune dintre Ucraina și România. Aceasta a devenit o arteră esențială pentru susținerea exporturilor ucrainene. De la invazia completă a Ucrainei de către Rusia în 2022, coridorul a funcționat ca o gură de oxigen strategică și economică pentru Kiev, permițând exportul a peste 193 de milioane de tone de mărfuri ucrainene. Amploarea subliniază transformarea României dintr-o poziție periferică într-un nod vital în rețeaua logistică a NATO, cu Dunărea ca și canal comercial și instrument pentru contracararea perturbării rutelor comerciale ale Mării Negre de către Rusia. Pe fondul războiului hibrid al Moscovei, care vizează slăbirea alianței atlantice și a incursiunilor în spațiul aerian românesc, polonez, danez și estonian, anunțul Washingtonului din octombrie privind retragerea trupelor din România a stârnit nemulțumiri de ambele părți ale Atlanticului. Însă Bucureștiul a confirmat că personalul american va rămâne la baza antirachetă de la Deveselu și la baza aeriană Mihail Kogălniceanu. Mișcările sunt în concordanță cu faptul că SUA fac un pas înapoi și le spune NATO-ului european să își asume o responsabilitate mai mare pentru propria securitate. Înființarea noii facilități va consolida capacitatea NATO, permițându-i să intensifice asistența militară acordată Ucrainei și să contracareze influența Rusiei. De asemenea, aceasta conferă României un rol central în viitorul NATO. Fuad Shahbazov este un analist politic care se ocupă de problemele de securitate regională din regiunea eurasiatică.
Miruță: România nu are nevoie de armă nucleară. Suntem protejați de NATO
Radu Miruță a precizat că România beneficiază deja de umbrela de securitate oferită de state membre NATO care dețin armament nuclear, precum Franța și Marea Britanie, și că relațiile cu acestea nu sunt unele tensionate. „România nu este într-o logică în care analizează dacă cei cu care a interacționat până acum devin dușmani. Dacă am ajunge acolo, situația s-ar schimba complet”, a explicat ministrul, marți, la B1 TV. Miruță: Toate sistemele Patriot sunt operaționale Întrebat câte sisteme Patriot sunt funcționale în prezent în România, Miruță a afirmat că toate sistemele achiziționate sunt operaționale, precizând că donația cunoscută către Ucraina a fost făcută cu aprobarea Parlamentului. Potrivit acestuia, România urmează să primească în schimb echivalentul în armament, nu în bani. „Am donat produs și primim înapoi produs. Nu te aperi cu portofelul, ci cu capabilități militare”, a declarat Miruță. Miruță: Alianțele mențin stabilitatea Ministrul USR susține că, atât la nivel european, cât și în cadrul NATO, toate discuțiile se poartă exclusiv în logica apărării comune, fără intenții de fragmentare sau de dezvoltare a unor strategii militare individuale. În opinia sa, o astfel de schimbare ar reprezenta o modificare radicală a ordinii de securitate globale. „Nu este în interesul nimănui din tabăra occidentală ca alianțele să se destrame. Ar profita doar adversarii. Este principiul clasic divide et impera”, a afirmat Miruță. „Țările au înțeles asta și uite că e pace pe continentul european de la al doilea război mondial”, a adăugat ministrul.