POLITICO. Cum încearcă Europa să blocheze planurile lui Trump pentru Groenlanda / Trebuie să fim pregătiți pentru o confruntare directă cu Trump”
Până de curând, multe guverne europene au tratat cu indiferență ideea ca președintele american Donald Trump să vrea Groenlanda. Acum, liderii politici europeni privesc situația ca pe un risc real. Intenția președintelui american a devenit mai serioasă. În tot acest context, capitalele europene caută soluții rapide pentru a preveni o criză majoră. „Trebuie să fim pregătiți pentru o confruntare directă cu Trump. El este într-o dispoziție agresivă și trebuie să fim pregătiți.”, a declarat un diplomat al UE informat cu privire la discuțiile în curs. La Washington, secretarul de stat Marco Rubio a anunțat că va discuta săptămâna viitoare cu oficiali danezi despre posibilitatea ca SUA să cumpere Groenlanda. Casa Albă susține, de altfel, că Donald Trump ar prefera o soluție negociată, dar nu exclude nici varianta unei intervenții militare. În Europa, reacțiile nu au întârziat. Ministrul francez de externe, Jean-Noël Barrot, a confirmat discuții cu omologii săi din Germania și Polonia pentru un răspuns comun al Uniunii Europene. „Miza este modul în care Europa, UE, poate fi consolidată pentru a descuraja amenințările, atacurile la adresa securității și intereselor sale. Groenlanda nu este de vânzare și nu poate fi luată… așa că amenințările trebuie să înceteze.”, a declarat Jean-Noë Barrot. Jurnaliștii POLITICO au vorbit cu oficiali, diplomați, experți și reprezentanți NATO pentru a înțelege ce instrumente are Europa la dispoziție. A reieșit o analiză bazată pe opinii privind această temă actuală. Sursele au cerut anonimat pentru a putea vorbi deschis. „Toată lumea este foarte uimită și nu știe ce avem de fapt la dispoziție. Nimeni nu știe cu adevărat ce să facă, deoarece americanii pot face orice vor. Dar avem nevoie de răspunsuri la aceste întrebări imediat. Nu putem aștepta trei, cinci sau șapte ani.”, a declarat un fost deputat danez. Tot pe acest subiect, POLITICO a prezentat și analizat și opțiunile lui Donald Trump pentru a obține Groenlanda, în patru pași simpli. Opțiunea 1: Un compromis negociat Donald Trump susține că Groenlanda are o importanță majoră pentru securitatea SUA. El acuză Danemarca că nu oferă suficientă protecție în fața activităților Rusiei și Chinei în zona arctică. O soluție negociată ar putea reprezenta cea mai rapidă ieșire din impas. În acest scenariu, Donald Trump ar obține un rezultat pe care l-ar prezenta drept un succes, iar Danemarca și Groenlanda și-ar proteja imaginea. Un fost oficial de rang înalt din NATO a sugerat că alianța ar putea juca rol de mediator, la fel cum a procedat în trecut între Turcia și Grecia. Ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, a afirmat că administrația Trump consideră Groenlanda insuficient protejată. „Pe măsură ce gheața se topește și rutele din Arctica și din nordul îndepărtat se deschid… Groenlanda devine un risc foarte serios pentru securitatea continentului Statelor Unite ale Americii.”, a declarat acesta. Unii aliați NATO discută propuneri noi care ar întări securitatea insulei, chiar dacă mulți experți consideră exagerat pericolul unei amenințări directe din partea Rusiei sau Chinei. Printre idei se află creșterea cheltuielilor militare în Arctica, organizarea mai multor exerciții și trimiterea de trupe pentru protejarea Groenlandei, dacă situația o cere. De asemenea, NATO ar putea crea un program numit „Arctic Sentry”, similar inițiativelor Eastern Sentry și Baltic Sentry. „Tot ce se poate face” pentru a întări prezența NATO în apropierea Groenlandei și pentru a răspunde cerințelor lui Trump „ar trebui să fie maximizat”, a spus unul dintre diplomații NATO. Președintele Donald Trump invocă și bogățiile naturale ale Groenlandei, cum sunt mineralele sau petrolul și gazele. Totuși, exploatarea lor rămâne extrem de costisitoare din cauza condițiilor dure, ceea ce face resursele mai puțin atractive față de alternativele din alte regiuni. Diplomații danezi spun că au cerut ani la rând investiții pentru Groenlanda, dar fără succes. Un oficial al Uniunii spune însă că poziția unor state europene începe să se schimbe. Opțiunea 2: O ofertă financiară masivă Administrația Trump susține mișcarea pentru independența Groenlandei. Ideea este că, după desprinderea de Danemarca și semnarea unui acord cu Statele Unite, insula ar primi sume mari de bani din partea Americii. Deși nu a exclus folosirea forței militare, Donald Trump afirmă că preferă o decizie luată de bunăvoie. În acest context, Uniunea Europeană și Danemarca încearcă să le arate groenlandezilor că pot primi condiții mai bune din partea Europei. Comisia Europeană plănuiește dublarea fondurilor alocate Groenlandei din anul 2028, conform unui proiect de buget pe termen lung publicat în septembrie. Conform documentului, cheltuielile Uniunii Europene pentru Groenlanda ar ajunge la aproximativ 530 de milioane de euro pentru șapte ani. La aceste sume se adaugă sprijinul financiar oferit deja de Danemarca. În plus, Groenlanda ar putea solicita încă 44 de milioane de euro din fonduri europene destinate teritoriilor îndepărtate. În prezent, sprijinul european și danez vizează domenii precum sănătatea, educația, protecția socială și tranziția verde. Noile planuri includ și dezvoltarea capacității locale pentru exploatarea resurselor minerale. „Avem foarte mulți oameni care trăiesc sub pragul sărăciei, infrastructura din Groenlanda este înapoiată, iar resursele noastre sunt exploatate în principal fără a aduce profit Groenlandei, ci mai ales companiilor daneze”, a declarat Kuno Fencker, deputat și susținător al independenței Groenlandei. O ofertă solidă din partea Danemarcei și a Uniunii Europene ar putea reduce atractivitatea promisiunilor americane și ar menține Groenlanda aproape de Europa. Opțiunea 3: Presiune economică dură După primul mandat al lui Donald Trump, statele europene au încercat să construiască soluții de securitate care să nu depindă total de Statele Unite, mai ales în nordul Europei și în zona arctică. „S-au depus multe eforturi pentru a găsi soluții care să asigure securitatea europeană, nordică și arctică, fără implicarea activă a SUA”, a declarat Thomas Crosbie, expert militar american la Colegiul Regal Danez de Apărare, instituție care pregătește forțele armate daneze. Totuși, o confruntare directă cu Statele Unite ale Americii ridică probleme serioase. „Este dificil, dar este posibil. Nu știu însă dacă cineva s-a gândit serios să asigure securitatea europeană împotriva Americii. Este o idee nebunească”, a spus Crosbie. Uniunea Europeană deține totuși un instrument care joacă un rol esențial. Este vorba despre mecanismul anti-coerciune, cunoscut drept „bazooka comercială”, creat
Adrian Severin: NATO va rămâne în continuare așa cum este și acum, o cochilie vidă
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Adrian Severin, fost Ministru al Afacerilor Externe, a vorbit despre cum NATO va rămâne și după episodul Groenlanda, ca o cochilie vidă. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Adrian Severin: „NATO presupune că fiecare membru se angajează să îl apere pe celălalt, pe oricare dintre ei, care este atacat de un stat terț. Dar niciun membru nu se angajează să-l apere împotriva sieși, împotriva lui însuși. America, sigur, îi apără pe membrii NATO dacă sunt atacați de Columbia. Dar dacă America atacă membri NATO e ok” Invitat la Marius Tucă Show, Adrian Severin a vorbit despre cum NATO va rămâne și după episodul Groenlanda, ca o cochilie vidă. Acesta a început prin a spune că s-a tot invocat NATO în situația Groenlandei. NATO, susține politicianul, se referă la apărarea reciprocă în cazul atacului unui stat terț. Ironic, acesta susține că nimeni nu intervine în NATO dacă SUA, un stat NATO, atacă un alt stat din Tratat. „S-a invocat acuma NATO, că dacă Statele Unite, dacă Trump intră în Groenlanda, practic e un atac asupra unui stat NATO. Mai mult sau puțin râzând, totuși, NATO presupune sau ideea NATO este aceea că fiecare membru se angajează să îl apere pe celălalt, pe oricare dintre ei care este atacat de un stat terț. Dar niciun membru nu se angajează să-l apere împotriva sieși, împotriva lui însuși. America, sigur, îi apără pe membrii NATO dacă sunt atacați de Columbia. Dar dacă America atacă membri NATO, e ok, pentru că nu a dat, nu le-a oferit garanții împotriva sieși, împotriva Americii. NATO înseamnă America, sigur că da. Bun, deci, eu cred, ca să ducem prognoza mai departe, că și dacă s-ar ajunge la o soluție militară pentru rezolvarea problemei Groenlandei, NATO va rămâne în continuare, așa cum este și acum, o cochilie vidă.”, a explicat politicianul.
WSJ: Agresivitatea lui Trump cu privire la Groenlanda e menită să aducă Danemarca la masa negocierilor
Briefingul, la care au participat și secretarul apărării Pete Hegseth și șeful Statului Major Interarme, generalul Dan Caine, a fost convocat în principal pentru a explica liderilor politici operațiunea militară americană din Venezuela în urma căreia președintele Nicolás Maduro a fost capturat și adus în SUA. Potrivit relatărilor, Rubio a avut cea mai amplă intervenție în fața congresmenilor. Potrivit WSJ, discuția despre Groenlanda a apărut după ce liderul minorității democrate din Senat, Chuck Schumer, a întrebat dacă administrația intenționează să folosească forța militară și în alte locuri, inclusiv în Mexic și Groenlanda. Rubio ar fi minimalizat scenariul unei cuceriri prin forță, insistând pe varianta unei tranzacții. Rubio ar fi precizat că poziția dură a SUA ar avea ca scop aducerea Danemarcei a masa de negociere. Totuși, mesajele publice ale Casei Albe au rămas ambigue. O declarație atribuită administrației a arătat că „utilizarea armatei este întotdeauna o opțiune” pentru atingerea obiectivului de „dobândire” a Groenlandei, pe fondul argumentului că teritoriul este vital pentru securitatea națională a SUA în Arctica. Reuters notează că, dincolo de varianta cumpărării, administrația ar lua în calcul și un Compact of Free Association (COFA) un tip de acord folosit de SUA cu unele state insulare din Pacific care ar oferi Washingtonului influență strategică fără integrarea formală a teritoriului ca stat american. În Europa, escaladarea declarațiilor a stârnit reacții puternice. Premierul Danemarcei, Mette Frederiksen, a spus că Trump ar trebui „luat în serios” când vorbește despre preluarea Groenlandei, iar lideri europeni s-au aliniat public în sprijinul suveranității Danemarcei și a groenlandezilor. Un element care amplifică tensiunea este faptul că Groenlanda, teritoriu autonom în cadrul Regatului Danemarcei și parte a spațiului NATO, nu pare dispusă să accepte o astfel de schimbare: un sondaj realizat în 2025 indica faptul că 85% dintre groenlandezi se opun ideii de a deveni parte a Statelor Unite.
Un atac al SUA asupra Groenlandei ar însemna sfârșitul NATO, avertizează premierul danez
Potrivit The Guardian, duminică, președintele Trump a declarat că SUA au „mare nevoie” de Groenlanda, reînnoind temerile privind o invazie americană a insulei autonome, parte a regatului danez. Mette Frederiksen, prim-ministrul danez, a avertizat luni că orice atac al SUA asupra unui aliat NATO ar însemna sfârșitul „tuturor lucrurilor”. „Dacă Statele Unite decid să atace militar o altă țară NATO, atunci totul s-ar opri – inclusiv NATO și, prin urmare, securitatea postbelică”, a declarat Frederiksen pentru postul de televiziune danez TV2. Susținere din partea UE Comentariile sale au venit după ce prim-ministrul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, l-a îndemnat pe Trump să renunțe la „fanteziile sale despre anexare” și a acuzat SUA de retorică „complet și absolut inacceptabilă”. Nielsen și Frederiksen au fost susținuți de UE, care luni a declarat că nu va înceta să apere principiul integrității teritoriale, în special când este vorba de un membru al blocului format din 27 de state. „UE va continua să susțină principiile suveranității naționale, integrității teritoriale și inviolabilității frontierelor”, a declarat reporterilor Anitta Hipper, purtătorul de cuvânt principal al UE pentru politica externă. Aaja Chemnitz, membru groenlandez al parlamentului danez, a declarat că, deși nu crede că o invazie este iminentă, groenlandezii ar trebui să se „pregătească pentru ce este mai rău”: „Ar trebui să sperăm la ce e mai bun și să ne pregătim pentru ce e mai rău. Așa văd eu lucrurile în acest moment. Ne aflăm într-o situație îngrijorătoare”. Trump: Avem nevoie de Groenlanda Vorbind la bordul Air Force One, Trump a refuzat să răspundă la o întrebare referitoare la intenția sa de a lua măsuri în Groenlanda, spunând că va reveni asupra subiectului „în 20 de zile”. „În acest moment, Groenlanda este plină de nave chinezești și rusești peste tot. Avem nevoie de Groenlanda din motive de securitate națională. Danemarca nu va fi în măsură să facă față acestei sarcini”, a declarat Trump. Jurnaliștii britanici notează că această situație a apărut pe fondul tensiunilor crescânde din Arctica, pe măsură ce trei superputeri globale – SUA, China și Rusia – se luptă pentru dominarea mineralelor și a altor active geopolitice din regiune, pe măsură ce gheața se topește.
Poliția finlandeză a confiscat o navă cargo suspectată că ar fi deteriorat un cablu din Marea Baltică
Autoritățile finlandeze suspectează că nava ar fi provocat avarii la un cablu de telecomunicații care leagă Helsinki de Tallinn, capitala Estoniei, potrivit Sky News. „Autoritățile finlandeze au preluat controlul navei în cadrul unei operațiuni comune”, potrivit poliției. Potrivit datelor oferite de un purtător de cuvânt al poliției, nava Fitburg naviga sub pavilionul Saint Vincent și Grenadine. Nava a ridicat ancora din mare, fiind dirijată apoi către apele teritoriale finlandeze, potrivit autorităților finlandeze. Cablul afectat aparține grupului finlandez de telecomunicații Elisa. „În acest stadiu, poliția investighează incidentul ca fiind o infracțiune de distrugere agravată, tentativă de distrugere agravată și interferență agravată cu telecomunicațiile”, au declarat reprezentanții poliției finlandeze. Incidentul nu este unul singular Opt state membre ale NATO au deschidere la Marea Baltică, care se învecinează cu Rusia. Este vorba despre Danemarca, Germania, Polonia, Lituania, Letonia, Estonia, Finalnda și Suedia. Încă de la începutul războiului din Ucraina, aceste state se află în alertă, în urma unei serii de întreruperi ale cablurilor electrice, legăturilor de telecomunicații și conductelor de gaz care traversează fundul mării, de o adâncime ceva mai scăzută.
Premierul Olandei e în vizită în România și vizitează baza militară de la Câmpia Turzii împreună cu Ilie Bolojan
Prim-ministrul Regatului Țărilor de Jos, Dick Schoof, se află marți în România pentru a vizita, împreună cu premierul Ilie Bolojan, trupele românești și olandeze aflate la Baza Aeriană 71 „General Emanoil Ionescu” de la Câmpia Turzii, potrivit unui comunicat al Guvernului României. Vizita celor doi premieri începe la 11.30, relatează sursa citată. Pe agenda discuțiilor se află o întrevedere și discuții pe tema stadiului cooperării bilaterale în domeniul Apărării și în cel economic, precum și situația securității regionale. Trupele NATO olandeze în România Din delegația României mai fac parte Radu Miruță, viceprim-ministru și ministru al Apărării Naționale, șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca, Luminița Odobescu, consilier de stat în Cancelaria Prim-Ministrului, locțiitorul șefului Statului Major al Apărării, general-locotenentul Dragoș-Dumitru Iacob. Trupele NATO olandeze sunt implicate în misiuni de supraveghere și descurajare pe flancul estic și operează drone de cercetare performante, utilizate în special pentru monitorizare aeriană și colectare de date. Cooperarea militară România – Olanda România și Olanda au o cooperare militară importantă în ultimii ani. Unul dintre cele mai importante aspecte ale acestei relații îl reprezintă transferul celor 18 avioane F-16, care îi ajută pe pilotții de la Centrul F-16 Fetești să obțină performanțe în acest domeniu. Avioanele sunt folosite, de asemenea, pentru consolidarea capacităților militare ale Forțelor Armate Române. Olanda a donat anul acesta României 18 avioane F-16 Fighting Falcon aflate în Centrul de Pregătire de la Baza 86 Aeriană Borcea, centru care a fost mutat în timp record de olandezi, cu sprijinul Lockheed Martin, din SUA în România, potrivit defenseromania.ro.
Garanții de securitate pentru Ucraina: Europa și SUA ar putea interveni militar în caz de încălcare a armistițiului
Declarațiile vin în urma discuțiilor purtate la Berlin între lideri europeni, oficiali americani și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, scrie Reuters. Merz a subliniat că acest scenariu este încă îndepărtat și depinde strict de acceptarea unui armistițiu de către Federația Rusă. Potrivit acestuia, orice garanții de securitate pentru Ucraina ar deveni aplicabile doar după încetarea focului. Ce ar presupune garanțiile de securitate pentru Ucraina În cazul unui acord de încetare a ostilităților, Merz a explicat că statele garante ar putea crea o zonă demilitarizată între părțile aflate în conflict. Mai mult, forțele occidentale ar urma să acționeze activ împotriva oricăror incursiuni sau atacuri rusești care ar încălca termenii armistițiului. Cancelarul german a catalogat drept „remarcabilă” poziția recentă a Statelor Unite, care ar fi dispuse să protejeze Ucraina într-un scenariu post-armistițiu „ca și cum ar fi teritoriu NATO”. Totuși, Rusia nu și-a exprimat acordul nici pentru un armistițiu, nici pentru prezența trupelor occidentale pe teritoriul ucrainean. Activele rusești, o posibilă sursă de finanțare pentru Ucraina Un alt subiect major abordat de Merz a fost utilizarea activelor rusești înghețate pentru finanțarea apărării Ucrainei. Acesta a estimat că există o șansă de „50 la sută” ca Europa să ajungă la un acord în acest sens, în pofida rezervelor existente în mai multe state membre. Potrivit cancelarului, Ucraina va avea nevoie de sprijin financiar cel puțin până în 2028, întrucât actualul pachet de finanțare europeană expiră la începutul anului 2026. Fără o decizie rapidă, avertizează Merz, avansul armatei ruse ar putea deveni imposibil de oprit. Relațiile transatlantice și viitorul sprijinului pentru Ucraina Referindu-se la tonul critic al noii Strategii de Securitate Națională a SUA față de Europa, Merz a declarat că nu este surprins, dar consideră improbabilă o izolare pe termen lung a Washingtonului. În opinia sa, interesele economice vor determina SUA să continue cooperarea cu Europa, inclusiv în privința garanțiilor de securitate pentru Ucraina.
Zelenski ia în calcul renunțarea la NATO. Securitatea Ucrainei, negociată direct cu SUA și Europa
Volodimir Zelenski a vorbit în premieră despre posibilitatea renunțării la obiectivul NATO. Condiția este ca Statele Unite și partenerii europeni să ofere garanții de securitate „reale și funcționale”, potrivit informațiilor publicate de Politico. Garanții similare celor din Tratatul NATO „Vorbim despre garanții de securitate bilaterale între Ucraina și Statele Unite – garanții similare Articolului 5 – precum și despre garanții din partea partenerilor noștri europeni și a altor state precum Canada, Japonia și altele”, a declarat Zelenski duminică, într-o discuție cu jurnaliștii. Articolul 5 al Tratatului NATO prevede că un atac armat împotriva unui stat membru este considerat un atac împotriva tuturor. Acesta obligă aliații să ofere asistență, inclusiv militară, pentru apărarea colectivă. Ucraina și partenerii săi negociază un plan de pace în 20 de puncte, redactat de SUA, care ar include concesii teritoriale către Rusia. Zelenski a precizat că a transmis propuneri de modificare a documentului, dar „încă nu a primit un răspuns de la Casa Albă”. Zelenski cere angajamente „care să funcționeze în practică” Aflat în Germania, Zelenski a anunțat o întâlnire cu echipa americană de negociere, accentuând lecțiile trecutului. „Ne concentrăm pe modul în care securitatea Ucrainei poate fi garantată în mod fiabil, astfel încât experiența Memorandumului de la Budapesta și invazia Rusiei să nu se mai repete niciodată”. Într-un mesaj publicat pe platforma X, înaintea întâlnirii cu partea americană, liderul ucrainean a subliniat că acordurile trebuie să fie aplicabile, nu doar politice. „Lucrul esențial este ca toți pașii asupra cărora convenim cu partenerii noștri să funcționeze în practică și să ofere securitate garantată. Doar garanțiile fiabile pot aduce pacea. Contăm, de asemenea, pe partenerii noștri să continue să lucreze în mod constructiv”. Întâlnire Zelenski – Merz, luni, la Berlin Poziția Kievului este discutată în paralel cu consultări intense la nivel european. Oficialii Germaniei, Marii Britanii și Franței analizează propunerile de încetare a războiului înaintea summitului de la Bruxelles. Zelenski urmează să fie primit luni, la Berlin, de cancelarul german Friedrich Merz. Emisarul american Steve Witkoff este așteptat, de asemenea, la discuții. Prezența sa semnalează o coordonare mai strânsă între Washington și capitalele europene. Kievul mizează pe „un dialog constructiv” cu partenerii săi pentru a obține garanții de securitate credibile. Decizia privind aderarea la NATO nu ține doar de Zelenski Obiectivul aderării Ucrainei la NATO a fost stabilit printr-o decizie a Radei Supreme. În februarie 2019, înainte de alegerea lui Volodimir Zelenski ca președinte, Parlamentul Ucrainei a modificat Constituția. Printr-un vot cu majoritate constituțională, aderarea la NATO și la Uniunea Europeană au fost introduse explicit ca direcții strategice ale statului. Zelenski a preluat astfel un mandat prezidențial care includea deja acest obiectiv. După declanșarea invaziei ruse, el a semnat, în septembrie 2022, cererea oficială de aderare accelerată la NATO. Demersul a fost susținut public de conducerea Parlamentului și de principalele partide. Organizarea unui referendum pentru aceasta era imposibilă din cauza legii marțiale. Potrivit legislației ucrainene, nu pot fi organizate alegeri sau referendumuri în timpul stării de război sau legii marțiale. În mod similar, orice renunțare formală la obiectivul NATO ar necesita un nou vot constituțional în Rada Supremă și ratificarea parlamentară a unui eventual acord de pace.
Comandantul Suprem al Forțelor Aliate din Europa, generalul Grynkewich, nu mai vine în România
Ca urmare a unei modificări neprevăzute în programul său, Comandantul Suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR), generalul Alexus G. Grynkewich, a fost nevoit să amâne vizita oficială în România, programată pentru săptămâna viitoare, transmite, sâmbătă seara, Ministerul Apărării Naționale (MApN). Vizita, care urma să includă Centrul Național de Instruire Întrunită „Getica” din Cincu și Comandamentul Corpului Multinațional de Sud-Est (HQ MNC-SE) din Sibiu, va fi reprogramată, generalul Grynkewich prioritizând o deplasare în România la începutul anului 2026. Generalul Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Apărării, și generalul Alexus G. Grynkewich, care deține funcțiile de Comandant Suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR) și de Comandant al Comandamentului European al Statelor Unite (U.S. European Command – USEUCOM), ar fi trebuit să ajungă marți, 16 decembrie, într-o vizită de lucru la Centrul Național de Instruire Întrunită „Getica” din Cincu și la Comandamentul Corpului Multinațional de Sud-Est (HQ MNC-SE) din Sibiu. Vizita celor doi lideri militari ar fi subliniat angajamentul ferm al României și al NATO pentru consolidarea securității regionale și întărirea posturii de descurajare și apărare pe flancul sud-estic al Alianței. Generalul Alexus G. Grynkewich deține simultan funcțiile de comandant al Comandamentului European al SUA (USEUCOM) și de Comandant Suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR), fiind responsabil pentru conducerea strategică a operațiilor NATO desfășurate pe întreg teritoriul european.
Un lider european vorbește despre doborârea avioanelor sau a dronelor rusești care încalcă spațiul aerian NATO
Președintele ceh a spus că Europa ar putea fi nevoită să doboare avioanele și dronele rusești care încalcă spațiul aerian NATO, potrivit Sky News. Țările europene ar putea lua decizia dacă Moscova va continua să testeze hotărârea alianței, a declarat Petr Pavel. „Cred că va exista un moment, dacă aceste încălcări vor continua, în care va trebui să folosim măsuri mai puternice, inclusiv potențiala doborâre a unui avion sau a unor drone rusești”, a declarat Pavel pentru Sunday Times. Liderul ceh a mai arătat că „Rusia nu ar permite încălcări repetate ale spațiului său aerian, și noi trebuie să facem același lucru.” Pavel a adăugat că aeronavele și dronele rusești care intră în spațiul aerian NATO sunt „deliberate, bine planificate și concentrate pe mai multe obiective”, inclusiv testarea sistemelor occidentale de apărare aeriană. Rachetele și dronele rusești au încălcat în mod repetat spațiul aerian NATO în timpul atacurilor asupra Ucrainei. Polonia și România au anunțat mai multe astfel de incidente, inclusiv resturi care au căzut pe teritoriul lor de la sfârșitul anului 2023.