Aviz favorabil în comisiile parlamentare pentru bugetul Ministerului Afacerilor Externe pe 2026
Oana Țoiu a explicat structura și prioritățile bugetare, subliniind că MAE va beneficia anul acesta de alocări reprezentând 0,8% din produsul intern brut (PIB). Ministrul a precizat că această sumă reflectă un efort responsabil în contextul echilibrării bugetului de stat și al revenirii pe traiectoria descendentă a deficitului bugetar. Dar, a avertizat că „este ultimul an în care România își permite costul de a nu investi suficient în politica externă”. Potrivit prezentării, resursele sunt structurate pentru a răspunde celor trei axe prioritare ale politicii externe: securitatea cetățenilor români, prosperitatea economică și legătura cu diaspora. Ministerul va continua gestionarea relațiilor la nivelul NATO și UE, va susține negocierile pentru bugetul multianual european și va contribui la proiecte precum programul SAFE și planul pentru hub-ul de securitate maritimă la Marea Neagră, a susținut ministrul. În domeniul diplomației economice, Țoiu a arătat că resursele vor fi direcționate spre sprijinirea antreprenorilor români în extinderea pe piețele externe și crearea unor platforme instituționale de susținere a exporturilor și investițiilor. În același timp, oficialul a reiterat importanța menținerii serviciilor consulare gratuite pentru românii din străinătate, care anul trecut au depășit 900.000 de interacțiuni cu cetățenii. O altă componentă a bugetului vizează resursele umane și infrastructura diplomatică – peste o treime din alocări fiind dedicate pregătirii diplomaților și personalului consular, precum și întreținerii celor peste 180 de clădiri MAE din străinătate. Țoiu a atras atenția și asupra amenințărilor hibride, menționând un recent atac cibernetic asupra platformelor MAE și necesitatea consolidării infrastructurii digitale.
Oana Țoiu anunță că MAE primește un buget de 0,8% din PIB pentru 2026: E ultimul an în care ne permitem să nu investim suficient în politica externă
Oana Țoiu a anunțat că MAE va funcționa în 2026 cu un buget de 0,8% din PIB. Ea a avertizat că acesta trebuie să fie ultimul an în care diplomația română primește resurse sub media europeană, deoarece lipsa investițiilor afectează direct prezența economică și securitatea țării. „Alocarea bugetară pentru Ministerul Afacerilor Externe este 0,8% din PIB. Este ultimul an în care , din perspectiva mea, România permite să plătească costul de a nu investi suficient în politică externă. Este un efort comun pe care ni-l asumăm cu responsabilitate și în acest an, însă, trebuie să fim conștienți că trebuie să fie ultimul an în care România poate să aloce sub media europeană, resursele necesare pentru politica sa externă. În resurse însă, așa cum există ele în acest moment, vom asigura îndeplinirea priorităților României pentru politica externă,” a transmis Țoiu. Țoiu a discutat și despre planul de investiții de 400 milioane de lei pentru renovarea celor 180 de clădiri ale României din străinătate. „Avem, în acest sens, planificată cea mai ambițioasă anvelopă bugetară pentru redarea clădirilor de patrimoniu ale României. 400 de milioane este totalul acestui fond pe care îl propunem. Sigur, vorbim de credite de angajament pe anul 2026, date fiind limitările generate de resursele disponibile. Vrem să executăm din aceste investiții 120 de milioane: 70 de milioane din fonduri naționale, 50 de milioane din fonduri europene. Acest lucru nu este doar o formă de redare a patrimoniului către cetățenii României, dar și, sigur, către vizitatorii din țările respective. Ministra de Externe a vorbit și despre necesitatea securizării infrastructurii digitale după atacurile cibernetice recente. „Ne așteptăm ca aceste amenințări hibride să continue. Ne așteptăm să continue și în intensitate, de aceea, inclusiv infrastructura digitală este un element important pentru care trebuie să avem resursele necesare.” AUTORUL RECOMANDĂ: Oana Țoiu pretinde că prioritatea României este echilibrarea prețurilor la combustibil. Carburanții s-au scumpit de opt ori în ultimele două săptămâni Oana Țoiu, de Ziua Maghiarilor de Pretutindeni: „Diversitatea etnică, culturală și lingvistică – una dintre marile valori ale societății românești”
Oana Țoiu participă la reuniunea Consiliului Afaceri Externe, cu discuții despre securitatea Europei și crizele internaționale
Ministrul român de Externe, Oana Țoiu, participă luni la reuniunea Consiliului Afaceri Externe al Uniunii Europene, organizată la Bruxelles. Întâlnirea reunește miniștrii de externe ai statelor membre și abordează „priorităților critice” pentru securitatea continentală, potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Externe. Pe agenda reuniunii figurează mai multe subiecte importante care influențează stabilitatea Europei. Discuțiile pun un „accent deosebit” pe situația din Orientul Mijlociu, pe stabilirea noii Strategii Europene de Securitate și pe evoluția războiului din Ucraina. Miniștrii europeni vor analiza aceste teme din perspectiva impactului asupra securității continentale și a răspunsului comun al Uniunii Europene. În comunicat este precizat faptul că, în contextul ultimelor conflicte din Iran, România condamnă ferm blocarea Strâmtoarea Ormuz și atacurile asupra infrastructurii civile. În cadrul reuniunii, ministra Oana Țoiu va vorbit despre angajamentul României pentru eforturile de dezescaladare și pentru protecția cetățenilor europeni aflați în zone de risc. În ceea ce privește conflictul din Ucraina, România susține depășirea blocajelor existente la nivelul Uniunii Europene și evoluția cât mai rapidă a deciziilor privind stabilitatea regiunii. Printre acestea se află accelerarea integrării europene a Ucrainei și a Republica Moldova, aplicarea împrumutului de 90 de miliarde de euro destinat consolidării rezilienței ucrainene și aprobarea celui de-al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Federației Ruse. Programul reuniunii include și un dejun de lucru la care participă ministrul de externe al Indiei, Subrahmanyam Jaishankar. Discuția de la eveniment se va concentra pe dezvoltarea cooperării dintre UE și India și pe stadiul negocierilor privind Acordul de Liber Schimb UE-India. Oana Țoiu a declarat că rolul acestui acord este de a dezvolta unele lanțuri de aprovizionare mai rezistente, care pot aduce avantaje economice firmelor românești și europene. Relațiile dintre România și India au cunoscut o intensificare în ultimele luni În luna februarie, ministrul român de Externe, Oana Țoiu, a avut o întrevedere bilaterală cu Subrahmanyam Jaishankar în marja Conferința de Securitate de la Munchen. De asemenea, între 5 și 8 martie, o delegație economică din România, condusă de secretarul de stat, Clara Volintiru, s-a aflat în India, cu participarea unor reprezentanți ai mediului de afaceri, ai companiilor de stat și ai sectorului de cercetare aplicată. După încheierea reuniunii Consiliului Afaceri Externe, ministra Oana Țoiu va reveni la București. Aceasta va participa ulterior în Parlamentul României la ședințele comisiilor reunite pentru politică externă și pentru afaceri europene ale Camerei Deputaților și Senatului, unde prezintă proiectul de buget al Ministerului Afacerilor Externe.
Oana Țoiu: „Parlamentul României a consolidat poziția țării noastre de aliat de încredere și partener strategic al Statelor Unite”
Ministrul de externe Oana Țoiu salută decizia Parlamentului României de a permite Statelor Unite să folosească bazele militare naționale în efortul de război împotriva Iranului. În opinia sa postată pe X, acest lucru va cimenta acordul acordul militar cu Washinghton. Americanii vor folosi bazele militare din România pentru trupe și echipament. Parlamentul a dat aviz pozitiv cu 272 de voturi „pentru”, din 297 de parlamentari prezenți. Au fost 18 voturi împotrivă, 5 abțineri, două respingeri și două abțineri. Dar votul nu a trecut fără scandal. Este pentru a doua oară când România se află implicată în operațiuni militare ale NATO/SUA care implică atacarea altor țări, iar precedentul a fost reprezentat de conflictul din Kosovo, atunci când avioanele NATO au bombardat Serbia. Au trecut aproape 27 de ani de atunci. Prin această decizie ne întărim capabilitățile de apărare. Cooperarea militară solidă dintre România și SUA continuă să se dezvolte în sprijinul apărării noastre colective. Măsurile aprobate de Parlament vor crește securitatea României, precum și protecția aliaților și a trupelor aliate, contribuind, totodată, la securitatea partenerilor noștri din regiunea Mediteranei de Est și din zona Golfului, încheie postarea ministrul de Externe. Recomandarea autorului: România, din nou în situația de a aproba operațiuni militare ale aliaților de pe teritoriul său, după intervenția NATO în Serbia în 1999 și a SUA în Irak în 2003. Parlamentul a hotărât acum că România va găzdui forțe și echipamente militare ale SUA, în conflictul cu Iran
Denunț la DNA: Oana Țoiu, acuzată de abuz în serviciu. Cine a cerut ridicarea imunității pentru ministrul de Externe
La Structura Centrală a Direcției Naționale Anticorupție a fost înregistrat un denunț pe numele Oanei Țoiu. Ministrul de Extern este acuzată de abuz în serviciu în legătură cu repatrierea românilor aflați în Dubai, scrie Mediafax. Cel care a înregistrat denunțul este avocatul Adrian Cuculis. Pentru că trebuie percheziționate dispozitivele ministrului, s-a cerut ridicarea imunității. „Abuz în serviciu în forma autoratului” Cuculis spune că a înregistrat, marți, 10 martie, denunțul la DNA Structura Centrală, în legătură cu modul în care ministrul de Externe, Țoiu Oana Silvia, „a dispus, manageriat și implicat în problema repatrierii românilor aflați în Dubai cu ocazia izbucnirii conflictelor armate ce au avut bilanț cu pierderi omenești și vătămări corporale”. „În disonanță cu alte păreri, apreciez că în raport de modul de organizare al MAE și al responsabilităților și prerogativele conferite de către lege Min. de Externe, fapta de care se poate face vinovată doamna Țoiu este de abuz în serviciu în forma autoratului și nu instigare la abuz in serviciu, având în vedere că toată coordonarea se face vertical de la Ministru spre consulate, conform legii”, spune Cuculis. Potrivit avocatului, ridicarea imunității a fost cerută în denunț „ca o consecință normală a perchezitionării dispozitivelor ministrului în vederea stabilirii cu exactitate a modului de comunicare cu palierele inferioare”. „Din spațiul public am luat cu toții la cunoștință despre situația ca la data de 28.02.2026, pe teritoriul statului Dubai, statul Iran a lansat succesiv valori majore de rachete balistice ce au vizat zone din Dubai și Abu Dhabi, inclusiv în desfășurarea de evenimente chiar și către aeroportul internațional Dubai, dar și către clădiri emblematice, cum ar fi Burj Al Arab și alte structuri și infrastructuri civile și turistice. Deși stirea s-a propagat cu un oarecare scepticism, rezultatul sau bilanțul în primele zile s-a ridicat la peste 100 de răniți și 4 morți, dintre care majoritatea se aflau în Dubai, astfel încât și evenimentele din zilele următoare din datele de 1 și 7 martie a.c au consolidat ideea unui conflict militar important”, spune Cuculis. „Aveau obligația să…” Astfel, potrivit avocatului Adrian Cuculis, pentru statul român trebuia să fie un moment de declanșare a tuturor mecanismelor europene, naționale și locale de a-și repatria de urgență toți cetățenii români. „În acest context, conform reglementărilor aflate în vigoare și în funcție de ierarhizarea Ministerului Afacerilor Externe, în fruntea căruia se afla făptuitoarea Țoiu Oana Silvia, pe filiera consulară și în subordinea directă a acesteia, aveau obligația așa cum vom arăta, să stabilească în cadrul celulei de criza din cadrul MAE și ulterior în secțile consulare, modul de evacuare al cetățenilor români în funcție de criteriile interne de vulnerabilitate ce pot fi date fie de către legea 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului sau legea 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap sau persoanele vulnerabile așa cum sunt ele reglementate în dreptul comun penal în zona traficului sau exploatării”, spune Cuculis. Avocatul acuză că ordinea și criteriile de selecționare și aplicare a prioritizării celor ce urmau să fie evacuați din zona de război s-a făcut total netransparent, iar momentul la care opinia publică a aflat că un minor de 17 ani a fost refuzat la îmbarcarea într-un avion ce s-a întors la București cu o capacitate de 14 locuri goale a fost momentul la care la nivel de spațiu public „oricine cu o minimă pregătire juridică își putea da seama că la nivelul M.A.E prin principalul coordonator în situații de criză, Ministrul de Externe, comisese cel puțin o infracțiune conexa infracțiunilor de corupție”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Oana Țoiu este așteptată la audieri în Comisia de Politică Externă. Cosmin Corendea, pentru Gândul: „Vrem să vedem cine a fost în acel avion” După fiascoul repatrierilor, Oana Țoiu i-a primit pe românii întorși din Orient pe Otopeni cu îmbrățișări: „Nu ne vom opri până nu discutăm cu fiecare dintre părinții îngrijorați”
Oana Țoiu, pierdută în Paris, pe vremea când nu era ministru. S-a filmat singură în timp ce încerca să găsească metroul
Ceea ce trebuia să fie o deplasare banală s-a transformat rapid într-un episod comic. Ministra de Externe, Oana Țoiu, apare într-un videoclip filmat chiar de ea pe străzile din Paris, realizat pe vremea când nu ocupa funcția de ministru. În imagini, aceasta apare în timp ce povestește cum a încercat să găsească intrarea la metrou aflată în apropiere. Filmarea realizată, cel mai probabil cu telefonul, o arată pe Țoiu într-un moment stânjenitor în care pare complet pierdută în „labirintul” stațiilor de metrou din Paris. Acesta povestește cum nu a reușit să găsească intrarea la metrou și cum a cerut indicații de la mulți trecători, în franceza ei „așa și așa”. După câteva tentative și întrebări, Țoiu a realizat că stația pe care o căuta se afla la doar două minute de locul în care era. „Eu în Paris, căutând metroul și întrebând cetățenii în franceza mea, așa și așa, cum ajung la metrou. Metrou. Era lângă mine, la două minute distanță”, povestește Oana Țoiu. După momentul stânjenitor, Țoiu și-a continuat discursul făcând un apel către românii din Paris în care anunța o întâlnire cu candidații la alegerile pentru Parlamentul European. În aceeași filmare, oficiala a vorbit și despre comunitățile românești din diaspora și despre importanța menținerii legăturii cu limba și cultura națională. Mai mult decât atât, a subliniat că în zonele unde există mulți copii români ar trebui introduse cursuri de limba română și programe de tip Erasmus pentru profesori. „Ne vedem la 7 și jumătate pe strada Operei numărul 39 cu candidații la europarlamentare și cetățenii români din Paris să discutăm despre ce vrem de la viitorul mandat al Parlamentului European. Respectul între români, peste tot, indiferent unde sunt. Sunt jumătate de milion de români care s-au născut în ultimii 15 ani în Uniunea Europeană. Dacă sunt foarte mulți copii într-un oraș sau într-o școală, să aibă dreptul și la cursuri de limba română. Asta dă mai multe opțiuni familiilor să decidă dacă rămân în țara de rezidență sau dacă se întorc în România mai târziu”, a explicat aceasta. RECOMANDAREA AUTORULUI: Denunț la DNA împotriva Oanei Țoiu pentru abuz în serviciu și lăsarea fără ajutor a unei persoane aflate în dificultate. Cine a făcut denunțul Radiografia și cronologia unui eșec al statului în fața propriilor cetățeni. Repatrierea românilor din Orient, coordonată de MAE sub Oana Țoiu, între fiasco, acuzații de abuzuri, pile și minciuni
După fiascoul repatrierilor, Oana Țoiu i-a primit pe românii întorși din Orient pe Otopeni cu îmbrățișări: Nu ne vom opri până nu discutăm cu fiecare dintre părinții îngrijorați
După fiascoul repatrierilor, ministrul de Externe, Oana Țoiu, i-a primit cu îmbrățișări pe românii întorși din Orient pe Aeroportul „Henri Coandă” – Otopeni. „În dimineața asta ne-am început ziua la ora 5 cu bucuria de a primi acasă o parte dintre românii blocați în Orientul Mijlociu, familii care au revenit cu zborurile organizate de România. Mulțumesc echipelor din teren şi de la linia telefonică de urgență pentru munca din aceste 6 zile în celula de criză și pentru efortul care va urma, pentru că nu ne vom opri până nu discutăm cu fiecare dintre părinții îngrijorați, cu familiile care sunt încă acolo. Au reînceput și alocările de intervale de zbor pentru cursele comerciale spre București, zilnic, așa cum s-au angajat în discuțiile diplomatice cu noi și cu premierul partenerii noștri din regiune. Îi îndemnăm pe cei care au posibilitatea de a veni acasă aşa să opteze pentru ele şi să nu amâne. Cursele din această dimineață au fost realizate după ce România a activat în premieră mecanismul european rescEU pentru capacitatea aeronavelor de zbor pentru repatriere în situații de urgență”, a scris Oana Țoiu, pe Facebook. În schimb, pe 3 martie, în timp ce se afla pe Aeroportul Otopeni, chiar la Terminalul Sosiri, unde au ajuns peste 300 de români blocați în Israel la izbucnirea conflictului din Iran, Oana Țoiu nu s-a întâlnit cu ei. Fetei minore a lui Victor Ponta i-a fost interzisă îmbarcarea în autocarul care transporta minori din Dubai, în Oman Dar Oana Țoiu este implicată într-un alt mare scandal, după ce fostul premier Victor Ponta a publicat, sâmbătă, un mesaj extrem de dur pe pagina sa de Facebook, după ce fiica sa a ajuns în siguranță în România. Ponta acuză MAE de abuz, minciună și „vendetă politică” și susține că minora a fost exclusă intenționat din grup la ordinul ministrei Oana Țoiu. Victor Ponta susține că fiica sa a fost chemată oficial la Consulatul din Dubai pentru a fi evacuată cu autocarul spre Oman, însă a fost lăsată în urmă în ultimul moment. Fostul premier susține că are informații despre un apel telefonic prin care ministrul de Externe ar fi blocat repatrierea fetei. Fetei minore a lui Victor Ponta i-a fost interzisă îmbarcarea în autocarul care transporta minori din Dubai, în Oman, pentru avionul de România. Fostul premier a confirmat pentru Gândul că ministra de Externe, Oana Țoiu, a dat ordinul direct ca fata sa să nu urce în autocar. ”Vreau să o vedem acasă întâi”, a spus Victor Ponta. Incidentul a fost făcut public de Dana Budeanu. Surprize pe lista MAE cu români repatriați din Dubai pe criterii de selecție. În avion s-ar fi aflat cupluri de îndrăgostiți, în timp ce Irina Ponta a fost abandonată Pe lista românilor care au fost repatriați, vineri, în România, după ce au fost blocați în Emiratele Arabe Unite din cauza războiului din Iran, s-ar fi aflat mai multe persoane care nu întruneau criteriile de selecție anunțate de Ministerul Afacerilor Externe (MAE). . Trei cupluri de români, care nu îndeplineau criterii de selecție anunțate de MAE, adică fără să fie minori neînsoțiți, fără să fie vorba de femei însărcinate sau alte probleme medicale, s-au întors la București cu o cursă organizată de MAE. Este vorba de un zbor de evacuare, organizat de România prin intermediul Mecanismul de Protecție Civilă al Uniunii Europene (UCPM), care a avut loc vineri, 6 martie. Potrivit Antena 3, la bordul acestui avion, primul pe ruta Oman-București, s-au aflat 127 de români, dintre care 95 au fost minori. Printre acești pasageri s-ar fi aflat și trei cupluri de români care se aflau în vacanță în Dubai. Autorul mai recomandă: Victor Ponta, prima reacție după întoarcerea fiicei sale în țară. O acuză direct pe Țoiu de intervenție „ilegală” și „abuzivă”: Consulul a fost sunat direct de Oana Țoiu. Ce mai dezvăluie fostul premier Ce răspunde MAE la întrebarea privind locurile goale din avionul care a plecat din Dubai Consulul României în Dubai, cel a cărui primă reacție în cazul fiicei lui Ponta a fost „nu îmi pasă”, a fost filmat în timp ce le spunea copiilor blocați în Emirate să se bucure că sunt lângă război. Gândul prezintă filmarea care i-a șocat pe părinți
Fritz explică gestionarea MAE și a Oanei Țoiu în cazul fiicei lui Ponta: Trebuie să oprim această republică a privilegiaților
Discuții în coaliție despre ministra de Externe Dominic Fritz a confirmat că subiectul a fost discutat în coaliție și că PSD ar dori trimiterea Corpului de control al premierului la Ministerul Afacerilor Externe, instituție condusă de Oana Țoiu. Liderul USR consideră însă că o astfel de măsură este nepotrivită în acest moment, în contextul în care criza din Orientul Mijlociu nu este încă încheiată, iar autoritățile lucrează pentru repatrierea românilor aflați în regiune. „În momentul în care pompierul stinge încă focul, tu îl chemi în birou să faci o anchetă. Asta îi pune în risc pe toți cei care încă sunt vulnerabili. Avem încă peste o sută de români în regiune care trebuie aduși înapoi”, a spus Fritz. „Nu a fost scoasă de pe nicio listă” Președintele USR a respins afirmațiile potrivit cărora fiica lui Victor Ponta ar fi fost eliminată de pe lista pentru un transport organizat de autoritățile române. „Nu a fost eliminat nimeni de pe nicio listă, pentru că nu a fost înscrisă pe lista oficială. Cum s-ar fi urcat în avion dacă nu era pe listă?”, a declarat Dominic Fritz, adăugând că tânăra avea deja un bilet comercial de avion. El a subliniat că discuția publică ar trebui să se concentreze pe principiul tratamentului egal pentru toți cetățenii, nu pe intervenții în favoarea unor persoane privilegiate. „Românii s-au săturat de privilegii” Fritz a spus că situația reflectă o problemă mai largă din societatea românească, în care persoane cu influență încearcă adesea să obțină avantaje. „Fiecare român cunoaște situația în care nu mai prinzi un loc pentru copilul tău la grădiniță pentru că s-a băgat cineva în față. Sau când nu primești un medicament pentru că s-a băgat un privilegiat înaintea ta”, a afirmat liderul USR. Potrivit acestuia, mesajul transmis de ministra de Externe a fost clar: regulile trebuie aplicate la fel pentru toată lumea. „Doamna ministru a spus foarte clar că trebuie să ne asigurăm că toți sunt tratați egal și că nu scoatem pe nimeni de pe listă doar pentru a pune copilul unui privilegiat în față. Este o atitudine morală și exact ceea ce așteaptă românii. Trebuie să oprim această republică a privilegiaților”, a declarat Dominic Fritz. Evaluarea crizei, după repatrierea românilor Președintele USR a adăugat că activitatea Ministerului Afacerilor Externe în această criză va trebui analizată, dar doar după ce toți românii care doresc să revină în țară vor fi aduși în siguranță. „După orice criză trebuie să facem o evaluare. Putem analiza dacă în primele ore s-au mobilizat suficiente resurse sau dacă anumite decizii puteau fi luate altfel. Dar această evaluare trebuie făcută după ce ultimul român care vrea să se întoarcă este înapoi în siguranță”, a spus Dominic Fritz. Sursa video: Digi24
Victor Ponta: Irina este acasă, în siguranță. Fostul premier detaliază repatrierea fiicei și critică intervenția MAE
„Slavă Domnului, Irina este acasă, în siguranță! Și asta este cel mai important!”, afirmă Ponta, precizând că până în prezent nu a făcut nicio declarație publică despre „această aventură”. El arată că scopul postării este să clarifice evenimentele și să aducă la cunoștință „adevărul”. Potrivit declarației, fiica sa a plecat în Emiratele Arabe Unite pe 21 februarie, însoțită de mama sa, pentru a participa la un eveniment academic la care fusese invitată de o universitate americană. Mama s-a întors în România, iar Irina a rămas înregistrată la universitate, în conformitate cu regulile instituției, care nu permite participarea părinților. Ponta subliniază că, la data plecării, nu exista previziunea unui conflict armat în zonă. Ulterior, pe 28 februarie, a fost anunțată Ambasada și Consulatul României din Emiratele Arabe Unite că Irina se afla acolo nesupravegheată și dorea să revină în țară imediat ce acest lucru va fi posibil. El precizează că toți cetățenii români care și-au exprimat dorința de repatriere au fost incluși pe listele autorităților diplomatice, indiferent de modalitatea de înregistrare. În mesajul publicat de Ponta se arată că reprezentanții consulatelor române au confirmat statutul Irinei de minoră neînsoțită și scopul șederii în Emirate. Totodată, până în 4 martie, nu a fost posibilă găsirea unui zbor de întoarcere în Europa, inclusiv prin intermediul eforturilor proprii și ale universității. Fostul premier precizează că miercuri după‑amiaza familia a fost contactată de Consulat cu oferta unei curse organizate, iar Irina urma să se prezinte la consulatul din Dubai joi dimineața pentru a fi transportată, împreună cu alți minori, la granița cu Oman și de acolo spre România. Ponta afirmă că nu a intervenit pe liste și nu cunoaște componența acestora. Declarația mai relatează că înainte ca Irina să plece cu autobuzul, ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, ar fi telefonat consulului și i‑ar fi cerut imperativ să o rețină pe minoră la Dubai, susținând că a o trimite spre Oman ar crea o „vulnerabilitate de imagine”. Conform fostului premier, în urma acestei intervenții „ilegale și abuzive”, Irina ar fi rămas singurul copil din grup la Dubai, fără cazare sau zbor confirmat. În cele din urmă, susține Ponta, familia, cu sprijin din partea autorităților emirateze și a unor persoane private, a găsit un loc la un zbor cu care Irina a putut reveni în România. El adaugă un mesaj de mulțumire pentru personalul consular din Dubai, pe care îl descrie ca profesionist și conform prevederilor legale. Fostul premier critică, de asemenea, comunicarea oficială a Ministerului Afacerilor Externe, în special declarațiile purtătorului de cuvânt, pe care le califică ca „parțial adevărate” și „mincinoase”, ceea ce, în opinia sa, ar afecta nedrept imaginea corpului diplomatic. Ponta mai aduce în discuție și critici politice, afirmând că unele declarații ale reprezentanților USR și ale susținătorilor acestora despre locurile neocupate într‑un avion organizat pentru repatriere ar fi fost folosite pentru a „exonera” ministrul Țoiu de responsabilitate în această situație. În încheiere, fostul premier spune că va prezenta aceste informații autorităților statului român și își exprimă speranța că adevărul despre modul în care s‑a acționat în cazul fiicei sale va fi cunoscut pe deplin.
Oana Țoiu recunoaște că a discutat cu consulul din Dubai despre fiica lui Ponta, dar susține că nu a cerut excluderea ei din autocar
Ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a publicat o serie de precizări referitoare la operațiunile de repatriere din Dubai, în contextul acuzațiilor privind excluderea fiicei lui Victor Ponta din transportul organizat de stat. Aceasta a susținut că zborul de evacuare a fost ocupat la capacitate maximă și că locurile destinate cetățenilor români au fost utilizate integral. Oana Țoiu a afirmat că solicitarea de asistență pentru minora neînsoțită nu a fost identificată în bazele de date oficiale și a subliniat că toți cetățenii trebuiau să se înscrie în prealabil prin canalele comunicate de minister la începutul crizei. Țoiu a respins informațiile că Irina Ponta ar fi fost dată jos din autocar. „Cetățenii români s-au înregistrat în prealabil în bazele de date anunțate de Ministerul Afacerilor Externe de la începutul crizei și la adresa de mail oficială a consulatului. Pe aceste canale nu a putut fi identificată cererea de asistență a părinților pentru minora neînsoțită, nici autonotificarea în aplicația de călătorii privind prezența pe spațiul respectiv. Nu avem raportări care să indice, niciunde în lume, că un minor ar fi fost dat jos din transferurile sau zborurile organizate de noi sau asistate de echipele consulare (Informația că o minoră a fost dată jos din autobuz pe drum sau din avion pe aeroport este o informație falsă).” În ceea ce privește procesul de decizie, Țoiu a confirmat că a purtat o discuție cu consulul general din Dubai în momentul în care grupurile de evacuare erau deja stabilite. Ministra a spus că nu a solicitat modificarea listelor de pasageri și că nu a cerut detalii despre identitatea persoanelor sau a părinților acestora. Totuși, ministra a recunoscut că în cadrul acelei discuții, consulul i-a semnalat existența unui „caz special al unei minore neînsoțite”: „Am discutat cu consulul despre zborul de evacuare la momentul la care grupul era complet și în Dubai, și în Abu Dhabi, și în Muscat. Nu am cerut modificarea niciuneia dintre deciziile anterioare de alocare și nici nu am pus nicio întrebare ce implică nume și prenume ale pasagerilor sau nume și prenume ale părinților acestora. Am întrebat însă ceva ce ține de responsabilitatea instituțională, dacă echipa din teren a reușit să includă pe toată lumea din criteriile stabilite, dacă a reușit să sune la toate cazurile medicale semnalate și dacă mai avem cunoștință despre alte grupuri de copii. Consulul a fost cel care a menționat că, în afara informărilor oficiale de până atunci, are și cazul special al unei minore neînsoțite. Răspunsul meu a fost că, în orice modificare pe care ar urma să o facă la componența grupului deja stabilit sau în orice plan de evacuare prezentat oricui, să se asigure înainte că și ceilalți din categoriile vulnerabile cu grad de risc înscrise în grija consulară pe canale formale au acces la aceeași informație și tratament egal.” Aceasta a adăugat că fiica lui Victor Ponta dispunea de alte variante sigure pentru a se întoarce în țară încă din ziua precedentă. „Zborul de evacuare gratuit nu a avut modificări, din informațiile pe care le am, față de confirmările formale realizate de consulat, iar minora neînsoțită a avut la dispoziție încă de ieri opțiuni sigure de repatriere. Prioritatea noastră rămâne să asigurăm sprijinul echitabil și acces transparent la informații pentru întoarcerea românilor în siguranță, atât prin eforturi pentru creșterea numărului de zboruri comerciale, prin prioritizarea persoanelor în funcție de gradul de vulnerabilitate, cât și prin accesul echitabil la informație relevantă pe canalele formale.” AUTORUL RECOMANDĂ