Un raport ONU detaliază tortura aplicată civililor ucraineni capturați în Rusia
Între 1 iunie 2023 și 10 septembrie 2025, OHCHR a documentat 508 cazuri de deținuți civili: 392 bărbați, 103 femei, trei fete și nouă băieți. Printre aceștia se află persoane din toate categoriile de vârstă, de la adolescenți la vârstnici, precum și 15 persoane cu dizabilități. „O să vă lăsăm să putreziți. Nimeni nu vă va găsi. Nimeni nu are nevoie de voi. Nu existați. Vă vom îngropa chiar aici; doar câinii flămânzi vă vor găsi”, a relatat un deținut civil despre amenințările primite în captivitate. Persecuții și detenții Moscova ocupă aproximativ 20% din teritoriul ucrainean din est și sud, inclusiv Crimeea și părți extinse din regiunile Luhansk, Donețk, Zaporijjea și Herson. Civilii ucraineni care trăiesc în aceste zone au fost supuși persecuțiilor și detențiilor sub ocupația rusă. Kremlinul a impus legislația penală rusă în teritoriile ocupate, ignorând obligația dreptului internațional umanitar de a respecta legile locale, cu excepția cazurilor strict imposibile. În detenția rusă, ucrainenii sunt supuși unor torturi brutale, inclusiv tortură fizică și psihologică, rele tratamente, violență sexuală și condiții inumane de detenție. „Oamenii au fost ridicați arbitrar de pe străzi în teritoriile ocupate, inculpați pe baze legale schimbătoare și ținuți zile, săptămâni, luni sau chiar ani, adesea cu contacte limitate cu familiile lor”, a declarat Volker Turk, Înaltul Comisar ONU pentru Drepturile Omului, în raport. Foști deținuți au relatat o gamă largă de metode de tortură și rele tratamente la care au fost supuși în captivitate. Cele mai des descrise metode au inclus bătăi severe cu diverse obiecte (bastoane, bețe), electroșocuri aplicate pe diferite părți ale corpului, execuții simulate, lovituri cu picioarele, amenințări cu moartea și violență îndreptată fie asupra deținutului, fie asupra rudelor sale. Deținuții au fost, de asemenea, forțați să stea în poziții de stres, precum „mersul aplecat” și îngenuncherea prelungită pe suprafețe de beton, precum și diferite forme de umilire, inclusiv obligarea de a cânta imnul Rusiei și cântece patriotice. Potrivit raportului, peste 92% dintre cei 216 deținuți civili eliberați, intervievați după iunie 2023, au oferit relatări coerente și detaliate despre tortura și relele tratamente suferite în captivitate. În plus, 101 persoane au descris cum au fost martore la tortura sau maltratarea altor deținuți. Un deținut civil, aflat în captivitatea soldaților ruși, a declarat că aceștia l-au bătut „puternic cu o bâtă de baseball, lovindu-i picioarele, genunchiul și capul”. „Mi-au distrus cotul, mi-au deplasat rotula și mi-au rănit picioarele. Le-am spus unuia dintre ei să fie om și să mă împuște. Mi-a răspuns că nu va irosi muniție ca să mă omoare”, a relatat el. Tortură și maltratare Șaizeci și șase de prizonieri de război ucraineni (POW) eliberați au spus că au asistat la tortura și maltratarea civililor deținuți împreună cu ei în aceleași facilități în 2024 și 2025, potrivit studiului ONU. „Tortura și tratamentele sau pedepsele crude, inumane și degradante sunt absolut interzise, iar viața, bunăstarea și demnitatea persoanelor private de libertate trebuie respectate”, se precizează în raport. Avocatul poporului, Dmytro Lubinets, a declarat pe 9 mai că autoritățile ucrainene au confirmat detenția continuă a aproximativ 1.800 de civili ucraineni de către Rusia. Numărul real este probabil mult mai mare, întrucât verificarea informațiilor este dificilă. „În teritoriile ocupate din Ucraina, oamenii sunt supuși unei persecuții ilegale pentru poziția lor pro-ucraineană”, a spus Lubinets. „Numeroase cazuri de tortură și violență fizică și psihologică au fost documentate. Ocupanții (ruși) fabrică dosare penale împotriva ucrainenilor”. Ombudsmanul a adăugat că aceasta face parte din politica represivă a Rusiei, menită să suprime rezistența ucraineană în teritoriile ocupate. Lubinets a numit situația o „încălcare flagrantă” a dreptului internațional umanitar, întrucât Convenția a Patra de la Geneva interzice transferul forțat al civililor, tortura și tratamentele crude, inumane sau degradante.
China pregătește un nou plan de reducere a emisiilor
Secretarul general al Națiunilor Unite, Antonio Guterres, a convocat miercuri un mini-summit pe tema climei, în cadrul unei săptămâni de discuții la nivel înalt, în cadrul căreia Beijingul urmează să își dezvăluie „Contribuțiile determinate la nivel național” actualizate. Acestea trebuie să fie puse în aplicare înainte de principala reuniune pe tema climei a anului, summitul COP30 de la Belem, Brazilia, din noiembrie. Deși China este responsabilă pentru aproape 30% din emisiile globale anuale de gaze cu efect de seră, s-a poziționat din ce în ce mai mult ca o forță motrice în discuțiile internaționale privind clima și ca o superputere a tehnologiei verzi. „China este un partener foarte stabil”, a declarat pentru AFP Ana Toni, braziliancă și directoarea generală a COP30. „Ne așteptăm ca China să continue pe calea cea bună. Să sperăm că și ceilalți jucători vor face același lucru.” Premierul chinez Li Qiang este pregătit să fie vorbitorul la mini-summit și ar putea dezvălui noul plan atunci. Ceea ce China își alege ca obiectiv de reducere a emisiilor pentru 2035 ar putea face sau nu să îndeplinească obiectivul de la Paris de a limita încălzirea la „mult sub” 2 grade Celsius față de perioada preindustrială și, de preferință, la 1,5 grade Celsius – un obiectiv despre care Guterres a declarat pentru AFP săptămâna trecută ar putea risca să se „prăbușească”. Beijingul a declarat că planul său pentru 2035 va acoperi, pentru prima dată, toate sectoarele economice și gazele cu efect de seră.
Atacurile Israelului au ucis 14 persoane în Gaza, în timp ce câteva țări se pregătesc pentru recunoașterea Palestinei ca stat
Zeci de persoane din orașul Gaza și-au părăsit locuințele sâmbătă. Unii dintre ei puteau fi văzuți împingând cărucioare cu tot ceea ce aveau sau cărându-le în spate. Ei au fugit din calea ofensivei Israelului, care se intensifică, notează Associated Press. Cele mai recente atacuri ale Israelului au loc în contextul în care unele țări din Occident fac pregătiri pentru recunoașterea Palestinei ca stat în cadrul Adunării Generale a ONU care începe marți, 23 septembrie. Printre țările care se pregătesc să recunoască statul palestinian se află Canada, Australia, Marea Britanie, Franța, Belgia, Luxemburg și Malta. Ministerul Afacerilor Externe din Portugalia a anunțat că va recunoaște statul palestinian începând de duminică. Țara din Peninsula Iberică a anunțat deja decizia, însă oficialii au stabilit o dată propriu – zisă abia vineri. Ultima operațiune a Israelului a început în această săptămână. Operațiunea agravează conflictul din Orientul Mijlociu, iar orice posibilitate a focului devine tot mai îndepărtată. Armata Israelului, care susține că își dorește să „distrugă ofensiva militară a Hamas”, i-a îndemnat pe palestinieni să plece, însă nu a oferit un calendar pentru ofensivă. Totuși, există indicii că operațiunea ar putea dura luni de zile. Atacurile săvârșite de Israel în ultimii doi ani au ucis peste 65.000 de palestinieni din orașul Gaza. . În urma bombardamentelor, zone de mare întindere din Fâșie au fost distruse, iar 90% din populația palestiniană a fost strămutată. Atacurile au provocat o criză umanitară „catastrofală”, iar experții au afirmat că orașul Gaza se confruntă cu foamete.
Șeful ONU: Cheltuielile mai mari pentru apărare sunt inutile fără ajutor climatic
Cheltuielile mai mari pentru apărare vor fi inutile dacă guvernele occidentale nu abordează și criza climatică din țările sărace, a avertizat șeful demisionar al programului ONU pentru dezvoltare internațională, scrie The Guardian. „Cu cât vă restrângeți mai mult capacitatea de acțiune concentrându-vă doar pe ceea ce se întâmplă în interiorul țării, cu atât deveniți mai vulnerabili”, a declarat Achim Steiner, care și-a încheiat recent cel de-al doilea mandat ca administrator al Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP), instituție ce gestionează ajutorul extern și programele de reducere a sărăciei. „Această vulnerabilitate se poate transforma foarte repede într-un scenariu real de criză”. „Nu mai poți coopera cu state de care depinzi pentru a rezolva probleme” Multe state, inclusiv SUA, Marea Britanie și unele țări membre ale UE, își cresc bugetele pentru apărare, dar reduc drastic cheltuielile pentru ajutorul internațional. Steiner a spus că această abordare este lipsită de viziune. „Cu cât reducem finanțarea (pentru ajutor și cooperare cu țările în curs de dezvoltare), cu atât pierdem mai mult capacitatea de a acționa”, a afirmat el. „Se pierde controlul, pentru că nu mai poți coopera cu state de care depinzi pentru a rezolva probleme (precum criza climatică). Îți limitezi propria capacitate de a crea o economie națională mai rezilientă, într-o lume interconectată”. „Cel mai mare risc sunt terorismul cibernetic și următoarea pandemie” Criza climatică riscă să scape de sub control dacă statele nu își recunosc obligațiile internaționale, a avertizat el. „Cel mai mare risc nu este neapărat amenințarea teritorială a armatei unei țări vecine, deși aceasta va rămâne mereu o posibilă primejdie”, a spus Steiner. „Este vorba de terorismul cibernetic, de următoarea pandemie pentru care nu suntem pregătiți și, cu siguranță, de efectul de domino al schimbărilor climatice scăpate de sub control”. Guvernele ar trebui să planifice pe termen mediu și lung, considerând cheltuielile pentru finanțarea climatică destinată celor mai sărace țări, precum și pentru dezvoltare și cooperare cu lumea în curs de dezvoltare, ca parte a acestui efort. Poate chiar incluzându-le, sau asociindu-le, bugetelor de apărare. „O asemenea perspectivă asupra securității ar putea face mult mai justificabil faptul că avem o direcție de apărare și descurajare în care investim, dar și o direcție de dezvoltare și reziliență, care prin definiție trebuie să aibă o componentă internațională puternică. Iar ambele sunt, în cele din urmă, parte integrantă a unei strategii naționale de securitate”, a spus Steiner.
Avertismentul ONU: Alimentele pentru victimele cutremurului din Afganistan sunt pe cale să se termine
Zeci de militari au fost parașutați în locuri unde elicopterele nu pot ateriza, pentru a transporta răniții în zone mai sigure, într-o cursă contra cronometru pentru salvarea celor rămași prinși sub ruine, au anunțat organizațiile umanitare, scrie Reuters. Și pentru supraviețuitorii celor două cutremure devastatoare din estul îndepărtat al țării, timpul se scurge, a avertizat miercuri Programul Alimentar Mondial (PAM) al Organizației Națiunilor Unite (ONU). John Aylieff, șeful PAM în Afganistan, a declarat pentru Reuters că agenția are finanțare și stocuri doar pentru următoarele patru săptămâni. „Patru săptămâni nu sunt suficiente nici măcar pentru a acoperi nevoile esențiale de bază ale populației afectate de cutremur, cu atât mai puțin pentru a-i sprijini pe supraviețuitori să își reconstruiască viețile”, a spus Aylieff. Finanțarea PAM pentru Afganistan în acest an este de puțin sub 300 de milioane de dolari, potrivit datelor financiare ale ONU, în scădere față de 1,7 miliarde de dolari în 2022, primul an complet sub conducerea talibanilor. Două cutremure în Afganistan, aproape 1.500 de morți Primul cutremur, cu magnitudinea 6, unul dintre cele mai mortale din Afganistan în ultimii ani, a provocat distrugeri pe scară largă când a lovit provinciile Kunar și Nangarhar, în jurul miezului nopții de duminică. Al doilea cutremur, cu magnitudinea 5,5, produs marți seara, a întrerupt operațiunile de salvare, provocând alunecări de roci de pe munți și blocând drumurile către sate izolate. Bilanțul a ajuns la 1.457 de morți, 3.394 de răniți și peste 6.700 de locuințe distruse, a anunțat administrația talibană. ONU a precizat că numărul ar putea crește, deoarece oameni se află încă prinși sub dărâmături.
ONU: Iranul a executat cel puţin 841 de persoane în acest an
Biroul pentru Drepturile Omului al Naţiunilor Unite a declarat că a existat o „creştere majoră a execuţiilor” de către Teheran în prima jumătate a anului 2025. „Autorităţile iraniene au executat cel puţin 841 de persoane de la începutul anului”, a declarat purtătoarea de cuvânt Ravina Shamdasani. „Situaţia reală ar putea fi diferită”, a adăugat ea. „Ar putea fi şi mai rea, având în vedere lipsa de transparenţă.” Numai în iulie, a spus ea, Iranul a executat cel puţin 110 persoane – dublu faţă de numărul de persoane executate în iulie 2024. „Numărul mare de execuţii indică un model sistematic de utilizare a pedepsei cu moartea ca instrument de intimidare a statului, cu vizarea disproporţionată a minorităţilor etnice şi a migranţilor”, a adăugat Shamdasani. Ea a menţionat execuţiile cetăţenilor afgani, precum şi ale cetăţenilor kurzi şi arabi.În primele şase luni ale anului, cel puţin 289 de persoane au fost executate pentru infracţiuni legate de droguri. Shamdasani a spus că modelul observat în mai multe ţări arată că, atunci când guvernele lor percep ameninţări la adresa controlului asupra ordinii publice, devin din ce în ce mai represive şi mai puţin tolerante faţă de disidenţă. Înaltul comisar al ONU pentru drepturile omului, Volker Turk, solicită Teheranului să impună un moratoriu asupra aplicării pedepsei capitale, ca pas către abolire.
ONU pune capăt misiunii de menținere a păcii din Liban
Consiliul de Securitate al ONU a adoptat joi o rezoluție care prevede retragerea Forței Interimare a Națiunilor Unite în Liban (UNIFIL), instituite pentru a supraveghea retragerea trupelor israeliene în urma conflictului din 1978. Mandatul a fost extins și în urma conflictului dintre Israel și gruparea militantă Hezbollah din 2006. Conform deciziei Organizației Națiunilor Unite, mandatul UNFIL va fi menținut până la finalul anului 2026, urmat de un an pentru retragerea personalului și a mijloacelor logistice din regiune. Statele Unite au cerut inițial încetarea rapidă a misiunii motivând că influența Hezbollah a fost diminuată în regiune și consumă resurse financiare. State europene precum Franța și Italia au susținut că o retragere grăbită ar putea crea un vid de securitate exploatat de gruparea Hezbollah. Decizia a fost salutată de premierul libanez Nawaf Salam, întrucât oficiali libanezi au susținut că armata nu poate asigura securitatea pe Linia Albastră, granița stabilită de ONU între Liban și Israel. Ambasadorul israelian la ONU Danny Danon, a acuzat UNIFIL că a ignorat în mod constant consolidarea militară a Hezbollah și a cerut consolidarea armatei libaneze. La rândul său, reprezentantul Algeriei a avertizat că misiunea ONU rămâne esențială pentru stabilitatea regională și a acuzat Israelul că menține trupe pe teritoriul libanez.
ONU: Cel puțin 1.760 de palestinieni uciși în Gaza în ultimele trei luni încercând să obțină provizii
Potrivit raportului ONU, citat de AFP, 994 dintre victime au murit în apropierea punctelor administrate de Gaza Humanitarian Foundation (GHF), susținută de SUA și Israel, iar 766 de-a lungul rutelor convoaielor de aprovizionare. Agenția afirmă că este „conștientă de prezența altor elemente armate” în zonă, dar nu are dovezi privind implicarea acestora în atacuri. Bilanțul reprezintă o creștere de câteva sute de morți față de datele publicate la 1 august, când erau înregistrate cel puțin 1.373 de victime. De la începutul lunii august, ONU a documentat 11 incidente în nordul și centrul Gazei, în care palestineni ce asigurau securitatea convoaielor au fost atacați. Cel mai recent, pe 13 august, lovituri aeriene israeliene în zonele As Saftawi și Al Karameh au ucis cel puțin 12 persoane și au rănit alte 18. O altă lovitură, în zona At Twam, a ucis șase palestinieni. ONU consideră aceste acțiuni parte a unui „tipar recurent” ce sugerează un „cârlig deliberat” al civililor implicați în protecția ajutorului umanitar. De la 7 octombrie 2023, agenția a consemnat „zeci de incidente” similare, care au contribuit la prăbușirea forțelor de ordine și la escaladarea tulburărilor în jurul distribuției de provizii.
ONU, profund îngrijorată de potențiala extindere a operațiunilor Israelului în Gaza
„Acest lucru ar risca consecințe catastrofale pentru milioane de palestinieni și ar putea pune în pericol și mai mult viața ostaticilor rămași în Gaza. Dreptul internațional este clar în această privință. Gaza este și trebuie să rămână o parte integrantă a unui viitor stat palestinian”, a declarat el în timpul unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU, scrie Baha. El a subliniat că civilii trebuie „respectați și protejați”. Jenca a îndemnat, de asemenea, Israelul să faciliteze trecerea unor ajutoare umanitare suficiente . Netanyahu va promova planul pentru Gaza în ciuda riscului de ostatici Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu insistă asupra unei ocupații complete a Fâșiei Gaza, în ciuda faptului că acest lucru ar pune în pericol ostaticii, a declarat marți o sursă apropiată situației pentru agenția de știri Kan. Sursa a declarat că Forțele de Apărare ale Israelului (IDF) și autoritățile de apărare se opun planului, deoarece viața ostaticilor ar fi în pericol dacă trupele s-ar apropia de locurile în care aceștia sunt ținuți captivi. Cu toate acestea, biroul lui Netanyahu a declarat într-un comunicat în urma ședinței de astăzi a cabinetului de securitate că „IDF este pregătită să pună în aplicare orice decizie luată de cabinetul de securitate”.
Emisarul american inspectează operațiunea de ajutor umanitar din Gaza, considerată nesigură de ONU
Witkoff a vizitat un centru al Fundației Umanitare Gaza (GHF), finanțată de SUA, în orașul Rafah. Emisarul american a spus că scopul vizitei a fost elaborarea unui nou plan de ajutor pentru acest teritoriu devastat de război. La doar câteva ore după vizita sa, medici palestinieni au raportat că forțele israeliene au împușcat mortal trei palestinieni în apropierea unuia dintre centrele GHF din sudul Gazei. Reuters nu a putut confirma imediat dacă este vorba de același loc. Armata israeliană a declarat că investighează incidentul, în care soldații ar fi tras focuri de avertisment asupra unui „grup de suspecți” care se apropia de trupele sale, la câteva sute de metri de centrul umanitar. Ce spun ONU și GHF Organizația Națiunilor Unite (ONU) afirmă că peste 1.000 de persoane au fost ucise încercând să primească ajutor umanitar de la GHF de când organizația a început să opereze în Gaza în luna mai. ONU a refuzat să colaboreze cu GHF, acuzând-o că distribuie ajutoarele într-un mod periculos, care încalcă principiile neutralității umanitare și contribuie la criza alimentară din teritoriu. De cealaltă parte, GHF susține că nu a fost ucis nimeni la punctele sale de distribuție și că reușește să protejeze mai bine livrările de ajutor decât o face ONU. „Președintele Trump înțelege miza din Gaza și că hrănirea civililor, nu a Hamasului, trebuie să fie prioritatea”, a transmis purtătorul de cuvânt al GHF, Chapin Fay, într-o declarație însoțită de imagini cu Witkoff purtând o jachetă de camuflaj, vestă antiglonț și șapcă roșie ‘Make America Great Again’, inscripționată cu numele lui Trump. At @POTUS’s direction, @USAmbIsrael and I met yesterday with Israeli officials to discuss the humanitarian situation in Gaza. Today, we spent over five hours inside Gaza — level setting the facts on the ground, assessing conditions, and meeting with @GHFUpdates and other… pic.twitter.com/aCtLuMuhq1 — Special Envoy Steve Witkoff (@SEPeaceMissions) August 1, 2025 Witkoff a anunțat pe X că s-a întâlnit și cu alte agenții și că scopul vizitei a fost să-i ofere președintelui Trump „o imagine clară a situației umanitare” și să contribuie la elaborarea unui plan de livrare a alimentelor și medicamentelor către populația din Gaza. Armata israeliană a declarat că 200 de camioane cu ajutor au fost distribuite joi de ONU și alte organizații, iar sute de alte camioane așteaptă să fie ridicate din punctele de trecere de la graniță. ONU susține că are mii de camioane blocate, care ar putea intra dacă Israelul ar reduce măsurile stricte de securitate despre care organizațiile umanitare spun că împiedică de luni de zile intrarea ajutoarelor esențiale.