Vance spune că speră să publice în această săptămână textul acordului pentru oprirea războiului din Iran
Declarația a fost făcută într-un interviu acordat postului CNBC, în contextul continuării negocierilor asupra detaliilor acordului, scrie Reuters. JD Vance a precizat că Statele Unite se așteaptă ca Strâmtoarea Ormuz, rută maritimă de importanță economică majoră, să fie redeschisă pe termen lung fără impunerea unor taxe de tranzit. „Așteptarea noastră este ca strâmtoarea să fie deschisă într-un mod fără taxe pe termen lung”, a afirmat vicepreședintele american. Negocieri asupra detaliilor tehnice Oficialul american a subliniat că numeroase aspecte tehnice ale acordului SUA Iran urmează să fie stabilite în cadrul unor negocieri suplimentare. Potrivit acestuia, părțile vor discuta „detalii foarte importante” care vor necesita întâlniri directe și un proces de negociere aprofundat pentru a identifica o soluție comună și o direcție clară de urmat. Statele Unite și Iran au confirmat că au convenit asupra unor termeni pentru a pune capăt războiului și pentru a redeschide Strâmtoarea Ormuz, un anunț care a adus un sentiment de ușurare pe piețele financiare. Totuși, acordul rămâne unul de tip cadru, iar aplicarea sa depinde de evoluția negocierilor ulterioare. Condiții și pașii următori În forma sa actuală, acordul SUA Iran ar putea fi condiționat de încetarea ostilităților din Liban și amână discuțiile referitoare la programul nuclear al Teheranului. Chiar și așa, înțelegerea este considerată cel mai important progres în direcția soluționării conflictului care a provocat mii de victime și a perturbat piețele energetice de la declanșarea sa, în urma atacurilor comune ale Statelor Unite și Israelului asupra Iranului, în luna februarie. JD Vance a mai declarat că Iranul va fi reprezentat la ceremonia de semnare a acordului de ministrul de externe și de președintele Parlamentului iranian. Semnarea este programată să aibă loc vineri, în Elveția. Vicepreședintele american nu a precizat cine va reprezenta Statele Unite la acest eveniment.
SUA anunță că au doborât drone iraniene în zona Strâmtorii Ormuz
Armata americană a anunțat că a interceptat și doborât patru drone iraniene lansate vineri spre Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul mondial de petrol și gaze naturale, potrivit AP. Potrivit Comandamentului Central al SUA, dronele reprezentau „o amenințare imediată pentru traficul maritim regional”. Ca reacție, forțele americane au atacat mai multe sisteme radar de supraveghere de pe coasta Iranului. Episodul amenință armistițiul fragil din ultimele luni Incidentul are loc într-un moment de tensiune majoră în regiune, după ce Teheranul a impus un blocaj asupra coridorului strategic din Golful Persic, provocând creșteri puternice ale prețurilor la energie și sporind temerile privind destabilizarea comerțului global. Acesta este cel mai recent episod din seria confruntărilor dintre Iran și Statele Unite, care pun presiune asupra armistițiului fragil negociat în ultimele luni și asupra eforturilor diplomatice de a preveni extinderea conflictului. Trump: „Vom câștiga într-un fel sau altul” La începutul săptămânii, drone iraniene au lovit principalul aeroport din Kuweit, avariind grav un terminal de pasageri. Atacul s-a soldat cu moartea unei persoane și rănirea altor zeci, iar aeroportul a fost închis temporar. În ciuda escaladării tensiunilor, președintele Donald Trump a declarat că este convins că administrația sa va reuși să gestioneze conflictul. „Vom câștiga într-un fel sau altul”, a afirmat Trump joi, în Biroul Oval. Context Administrația americană a salutat în același timp noul armistițiu convenit între Israel și guvernul libanez, în urma negocierilor mediate de SUA la Washington. Totuși, gruparea Hezbollah, susținută de Iran, a respins acordul și a continuat atacurile în regiune. Situația din Liban complică și mai mult eforturile internaționale de a stabiliza zona și de a redeschide complet traficul prin Strâmtoarea Ormuz, esențială pentru economia globală. Iranul a transmis că orice acord de încetare a focului trebuie să includă și conflictul din Liban.
Analiză Reuters: Giganții economiei mondiale pierd zeci de miliarde de dolari din cauza războiului din Iran
Giganții economiei mondiale pierd zeci de miliarde de dolari din cauza războiului din Iran. McDonald’s, Whirlpool, Procter & Gamble, Continental și alte marii mega-companii, sunt afectate de războiul din Orientul Mijlociu. Impasul din Ormuz a costat deja coorporațiile cel puțin 25 miliarde de dolari, iar factura continuă să crească, conform unei analize Reuters. O analiză a declarațiilor corporative de la începutul conflictului, emise de companiile listate la bursă în Statele Unite, Europa și Asia, oferă o imagine sumbră în ceea ce privește consecințele. Companiile se confruntă cu creșterea prețurilor energiei, fracturarea lanțurilor de aprovizionare și cu rute comerciale blocate de strânsoarea Iranului asupra Strâmtorii Hormuz, preia Profit.ro, o analiză Reuters. Cel puțin 279 de companii au menționat războiul ca factor declanșator pentru acțiuni defensive menite să atenueze impactul financiar, inclusiv creșteri de prețuri și reduceri ale producției, arată analiza Reuters. Altele au suspendat dividendele sau răscumpărările de acțiuni, au concediat personal, au adăugat suprataxe pentru combustibil sau au solicitat asistență guvernamentală de urgență. Nu se întrevede sfâșitul crizei Turbulențele – cele mai recente dintr-o serie de evenimente globale destabilizatoare pentru afaceri în urma pandemiei de COVID-19 și a invaziei Rusiei în Ucraina – temperează așteptările pentru restul anului, fără semne clare privind un acord pentru a pune capăt conflictului. “Acest nivel de declin în industrie este similar cu ceea ce am observat în timpul crizei financiare globale și chiar mai mare decât în alte perioade de recesiune”, a declarat recent CEO-ul Whirlpool, Marc Bitzer, după ce grupul și-a redus la jumătate previziunile pentru întregul an și și-a suspendat dividendele. Acțiunile producătorului american de electrocasnice, prezent în România prin intermediul Beko Europe, joint-venture controlat împreună cu turcii de la Arcelik, s-au prăbușit la cel mai redus nivel din ultimii 14 ani în urma anunțului. Consumul în declin Pe măsură ce creșterea economică încetinește, puterea de stabilire a prețurilor va slăbi, iar costurile fixe vor deveni mai greu de absorbit, spun analiștii, ceea ce amenință marjele de profit în al doilea trimestru și ulterior. Creșterile susținute ale prețurilor vor alimenta probabil inflația, afectând încrederea deja fragilă a consumatorilor. “Consumatorii amână înlocuirea produselor și preferă să le repare”, potrivit șefului Whirlpool. Cele mai afectate industrii și efectele în lanț Costuri în creștere pentru multe materiale Producătorul de electrocasnice nu este singurul. Companii precum Procter & Gamble, Karex și Toyota au avertizat asupra costurilor tot mai mari, în contextul în care conflictul intră în a treia lună. Blocada impusă de Iran asupra Strâmtorii Hormuz a împins prețurile petrolului peste 100 de dolari pe baril, în creștere cu peste 50% comparativ cu prețurile dinaintea războiului. Închiderea rutei a dus la creșterea costurilor de transport, la reducerea aprovizionării cu materii prime și la blocarea unor rute comerciale esențiale pentru fluxul de mărfuri. Livrările de îngrășăminte, heliu, aluminiu, polietilenă și alte input-uri esențiale au fost afectate. O cincime dintre companiile incluse în analiză – care produc de toate, de la cosmetice la anvelope și detergenți, până la furnizori de servicii de croaziere și aeriene – au semnalat o lovitură financiară din cauza războiului. Pierderi pe linie Pe măsură ce blocajul persistă, tot mai multe companii din alte industrii trag un semnal de alarmă. Toyota a avertizat asupra unei pierderi de 4,3 miliarde de dolari. P&G a estimat o pierdere de 1 miliard de dolari după impozitare. Gigantul din fast-food McDonald’s a declarat, la începutul lunii, că se așteaptă la o inflație a costurilor pe termen lung mai mare din cauza perturbărilor continue ale lanțului de aprovizionare. Producătorul german de anvelope Continental se așteaptă la o pierdere de cel puțin 100 de milioane de euro începând cu al doilea trimestru, din cauza creșterii prețurilor petrolului, care a dus la scumpirea materiilor prime. Sectoarele orientate către consumatori, inclusiv industria auto, telecomunicațiile și produsele de uz casnic, înregistrează revizuiri negative de peste 5% pentru următoarele 12 luni, a spus Gerry Fowler, șeful strategiei pentru acțiuni europene la UBS. În Japonia, analiștii au înjumătățit estimările privind creșterea profiturilor în al doilea trimestru, până la 11,8%, comparativ cu finele lunii martie. Recomandarea autorului: Alte 25 de nave au ieșit prin Strâmtoarea Ormuz, cu aprobarea Iranului. Statul islamic a permis trecerea a 117 nave în ultimele 4 zile
NYTimes: cel mai mare producător de prezervative din lume crește prețurile cu 30% din cauza războiului din Iran
Compania malaeziană de prezervative Karex, care produce aproximativ cinci miliarde de prezervative pe an, a dat vina pe creșterea prețurilor materiilor prime, pe întreruperile transporturilor globale și pe costurile mai mari de transport, anunță astăzi NYTimes. Închiderea de facto a Strâmtorii Ormuz de către Iran a perturbat lanțurile de aprovizionare, crescând costurile pentru o gamă largă de materiale de care depinde compania, inclusiv cauciuc nitril și sintetic, materiale de ambalare, ulei de silicon și folie de aluminiu. „Prețurile unor materii prime au crescut cu 100%. Nu avem de ales decât să facem ajustări acum”, a declarat Goh Miah Kiat, directorul executiv al Karex, într-un interviu acordat joi publicației The New York Times. Compania declară că produce aproximativ o cincime din prezervativele din lume și folosește peste o sută de substanțe chimice și materii prime în producția sa. Dacă războiul persistă, a spus Goh, o lipsă chiar și a unui singur articol s-ar putea răspândi în fabricile sale și ar putea opri producția. „Vor fi locuri de muncă care vor fi în pericol”, a avertizat dl Goh. Karex furnizează unele dintre cele mai cunoscute mărci de contraceptive din lume, inclusiv Durex și Trojan. Compania are aproximativ 3.000 de angajați în fabricile sale din Malaezia și Thailanda și se aprovizionează cu materiale din țări din Asia și Europa. Pe piața malaeziană, își vinde prezervativele One la un preț mediu de vânzare cu amănuntul de 9 ringgit pentru un pachet de trei, adică peste 2 dolari. Compania furnizează de mult timp prezervative programelor finanțate de guvern pentru prevenirea SIDA și planificare familială. Acest segment al afacerii a avut de suferit anul trecut, după ce administrația Trump a redus finanțarea către Agenția SUA pentru Dezvoltare Internațională, care sprijinea inițiativele de distribuție a prezervativelor în țări străine. Totuși, Goh, care este directorul executiv al companiei de mai bine de un deceniu, a declarat că firma a înregistrat o creștere a cererii de prezervative în acest an, inclusiv în țările în curs de dezvoltare, și a avertizat asupra posibilelor cumpărături de panică în rândul consumatorilor dacă stocurile se epuizează și războiul din Iran se prelungește. „Toată lumea speră ca acest lucru să se termine cât mai repede”, a spus el.
Deversări masive de petrol în Golful Persic, vizibile din spațiu, după atacuri asupra unor instalații și nave petroliere
Fotografiile oferă o imagine clară a distrugerilor produse într-una dintre cele mai sensibile zone din punct de vedere ecologic, cu potențiale efecte grave asupra biodiversității fragile a Golfului Persic, dar și asupra comunităților de coastă care depind de resursele marine pentru hrană și venituri. Una dintre imaginile realizată în ultimele săptămâni arată o pată de petrol de peste opt kilometri lungime în Strâmtoarea Ormuz, în apropiere de insula iraniană Qeshm. Potrivit Ninei Noelle, purtătoare de cuvânt a Greenpeace Germania, petrolul ar proveni de la nava iraniană Shahid Bagheri, avariată în aceeași zonă după un atac al forțelor americane din 28 februarie. Alte imagini din satelit indică prezența petrolului în jurul insulei Lavan, după ceea ce presa de stat iraniană a descris drept un atac „al inamicilor” asupra unei instalații petroliere din apropierea coastei, pe 7 aprilie. Înregistrări video distribuite pe rețelele sociale și geolocalizate de CNN arată și un incendiu puternic izbucnit la rafinăria iraniană din zonă. Wim Zwijnenburg, coordonator de proiect în cadrul organizației olandeze pentru pace PAX, care monitorizează efectele atacurilor din regiune, a descris situația de la Lavan drept „o urgență majoră de mediu”. El a precizat că cel puțin cinci locații de pe insulă au fost afectate, iar scurgerile ulterioare au ajuns în mare și se extind spre insula Shidvar, o arie protejată. Shidvar, o insulă coraligenă nelocuită situată la aproximativ 1,6 kilometri est de Lavan, găzduiește numeroase specii protejate, inclusiv țestoase marine și păsări de mare. Specialiștii avertizează că extinderea petelor de petrol în această zonă ar putea avea efecte devastatoare asupra ecosistemului local. Imagini suplimentare realizate pe 6 aprilie arată deversări și în largul coastelor Kuweitului. În aceeași zi, Corpul Gardienilor Revoluției Islamice din Iran a anunțat că a vizat facilități de combustibil și petrochimie din statele din Golf, inclusiv din Kuweit, ca reacție la un atac asupra unui complex petrochimic din sud-vestul Iranului. Foto: Agenția spațială europeană Efecte grave Experții avertizează că, în cel mai grav scenariu, deversările ar putea afecta mii de oameni, în special populațiile de pe litoralul iranian, prin contaminarea peștelui care reprezintă o sursă importantă de hrană și venit. În plus, petrolul amenință și alte forme de viață marină, precum țestoasele, delfinii și balenele, care pot ingera substanțele toxice sau pot rămâne captive în petele de țiței. Un alt risc major vizează instalațiile de desalinizare, esențiale pentru alimentarea cu apă potabilă a aproape 100 de milioane de oameni din regiune. Petrolul ar putea compromite sistemele de filtrare ale acestor unități, amplificând impactul umanitar al crizei. Deși amploarea exactă a pagubelor nu poate fi încă evaluată, temerile privind o catastrofă ecologică se intensifică, mai ales în perspectiva unor noi atacuri asupra navelor. Potrivit datelor Greenpeace Germania, în Golf se află aproximativ 75 de petroliere mari, care transportă în total aproape 19 miliarde de litri de țiței.
Dezvăluiri Axios din culisele Casei Albe: Trump s-a săturat. Ce nu-i convine în războiul din Iran
Președintele Trump a declarat luni dimineață că un acord de pace cu Iranul va fi semnat „astăzi” la Islamabad și că vicepreședintele Vance era pe drum. Numai că Vance era încă la Washington, așteptând un semnal de la Teheran înainte de a se îmbarca în avion – un semn al incertitudinii profunde cu privire la ce se va întâmpla în continuare. Axios dezvăluie că „Trump vrea ca războiul să se încheie acum, în termenii săi. Dar mai este doar o zi până la expirarea armistițiului, Iranul controlează încă Strâmtoarea Ormuz, iar părțile nu au reușit până acum să stabilească nici măcar o întâlnire. Prin urmare, războiul s-ar putea afla în pragul unei expansiuni masive”. 11 April 2026, US, Washington: US President Donald Trump speaks to the media prior to boarding Marine One on the South Lawn of the White House. Photo: Andrew Leyden/ZUMA Press Wire/dpa „Trump vrea să se termine. Nu-i place că Iranul menține controlul asupra Strâmtorii” „Vrea să se termine. Nu-i place că Iranul își menține [controlul asupra strâmtorii] peste Orientul Mijlociu. Nu-i place că ne țin asta sub control. Nu mai vrea să lupte. Dar o va face dacă simte că trebuie”, a declarat un oficial al administrației pentru Axios. Săptămâna trecută s-au înregistrat progrese reale în negocieri. Începând de vineri, declarațiile optimiste ale lui Trump privind pacea iminentă păreau plauzibile. Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, tocmai declarase strâmtoarea „complet deschisă”. Piețele globale erau încântate. A fost nevoie de doar 24 de ore pentru ca situația să revină în pragul războiului. La câteva ore după ce Araghchi a declarat strâmtoarea deschisă sâmbătă, Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) a tras asupra petrolierelor care încercau să o traverseze, invocând reticența lui Trump de a-și ridica propria blocadă. Oficialii americani au văzut asta ca o dovadă a unei diviziuni între președintele Parlamentului, Mohammad-Bagher Ghalibaf, și comandantul IRGC, generalul Ahmad Vahidi. „Am crezut că negociază cu oamenii potriviți, că ajunseseră la cocktailul a ceea ce conveniseră, la ceea ce putea fi anunțat”, a declarat un oficial superior al administrației. „Dar ceea ce s-a întâmplat este că echipa iraniană s-a întors, iar IRGC și acești oameni au spus «oh, nu, nu. Nu vorbiți în numele nostru».” „Nu suntem siguri cine este la conducere” „Acum există o diviziune reală între aceste facțiuni și nu suntem siguri cine va câștiga. Sperăm că echipa cu care am negociat o va face”, a spus oficialul. Un al doilea oficial american a declarat pentru Axios: „Nu suntem siguri cine este la conducere și nici ei. Asta se va rezolva de la sine.” Duminică, 24 de ore mai târziu, SUA au escaladat atacurile, trăgând asupra unei nave de marfă sub pavilion iranian și confiscând-o în afara strâmtorii din Golful Oman. Comentariile repetate ale lui Trump au amplificat confuzia, acesta oscilând între amenințări, optimism și lipsă de onestitate. În timp ce negociatorii ofereau 20 de miliarde de dolari în fonduri înghețate pentru stocul de uraniu al Iranului și discutau despre un moratoriu temporar asupra îmbogățirii. Iar Trump le-a spus mai multor reporteri că Iranul a fost de acord să renunțe la uraniu și la îmbogățire. Declarații contradictorii WASHINGTON, DC – APRIL 10: President Donald Trump and Eric Trump, executive vice president of Trump Organization Inc., walk to Marine One on the South Lawn of the White House, on Friday, April 10, 2026 in Washington, DC. President Donald Trump is traveling to his winery in Charlottesville, Virginia. (Photo by Al Drago for The Washington Post) Când negocierile au intrat pe o pantă dificilă, Trump a făcut o serie de declarații contradictorii despre cine din echipa sa urma să meargă în Pakistan și când. Mai întâi Vance nu mergea – apoi mergea, apoi era în aer, apoi nu. Între timp, partea iraniană a rămas neangajată. Pe fondul declarațiilor sale conform cărora un acord era aproape, Trump a amenințat și cu distrugerea podurilor și centralelor electrice din Iran. Teheranul bănuia că aceasta era adevărata sa intenție, iar diplomația nu era decât o acoperire pentru un atac surpriză. „Respectarea angajamentelor este baza unui dialog semnificativ”, a scris luni președintele iranian Masoud Pezeshkian pe X. Există o neîncredere istorică profundă a Iranului în negocieri „O neîncredere istorică profundă în Iran față de conduita guvernului american rămâne, în timp ce semnalele neconstructive și contradictorii din partea oficialilor americani transmit un mesaj amar; aceștia cer capitularea Iranului. Iranienii nu se supun forței”, arată Axios. Mediatorii pakistanezi au încercat să repună procesul pe drumul cel bun și au transmis propuneri între părți. Cel mai recent proiect acoperă „sancțiuni, îmbogățire, bani, materialul nuclear, viitorul”, a declarat oficialul de rang înalt. În ciuda afirmațiilor lui Trump, iranienii nu au fost de acord în niciun moment să renunțe definitiv la îmbogățire. „Este undeva între «nu vom construi o armă nucleară» și «nu vom îmbogăți în țara noastră» și «nu vom atinge nimic timp de 5, 10, 15 ani»”, a explicat oficialul. Deși Trump insistă că nu o va face, oficialii administrației spun că probabil ar dezgheța fondurile iraniene pentru o înțelegere corectă. Unul dintre ei a spus că guvernul iranian este „falimentar”, adăugând: „Ei vor bani, acces la banii lor. Vor ridicarea sancțiunilor.” „Am dori să menținem anumite condiții, în special în ceea ce privește îmbogățirea viitoare și deschiderea strâmtorii și, poate, obținerea prafului. Dar suntem încă pregătiți să obținem praful noi înșine.” Echipa lui Trump consideră că Iranul suferă de o presiune economică intensă ca urmare a blocadei: „Credem că nu pot supraviețui acestui lucru. Devastarea economică este reală. Perșii sunt duri și stoici. Dar este mult”. „Suntem optimiști. Perioada de timp ar putea fi prea optimistă. De aceea vedem discuții despre măsuri provizorii pe frontul economic, cum ar fi deschiderea unei benzi de trecere prin strâmtoare.” „Până acum nu s-a ajuns la punctul în care Donald Trump a spus să o facem. Și nu este în punctul în care să spună că este cu rea-credință și că vom începe să aruncăm bombe”, a spus oficialul. O nouă campanie militară? Trump și echipa sa discută acum cum
Situație explozivă în Orientul Mijlociu. Anunțul iranienilor privitor la Strâmtoarea Ormuz și la armistițiul cu SUA
Consiliul Suprem de Securitate Națională al Iranului a anunțat că „va menține controlul și monitorizarea Strâmtorii până la încheierea completă a războiului”, potrivit Clash Report. Consiliul iranian a explicat și condițiile. „Navele trebuie să furnizeze informații complete și să primească autorizație în conformitate cu reglementările iraniene. Trecerea va fi supusă cerințelor și costurilor de securitate, siguranță și protecție a mediului. Orice întrerupere sau tentativă de blocadă va fi tratată ca o încălcare a armistițiului. Iranul va împiedica chiar și redeschiderea limitată dacă inamicul continuă acțiunile maritime ostile”, au transmis iranienii. Consiliul Suprem de Securitate Națională a mai spus că nu va face niciun compromis privitor la un armistițiu. „După ce inamicii au fost înfrânți pe câmpul de luptă, ei au început să solicite încetarea focului și negocieri. Discuțiile au durat 21 de ore fără întrerupere, Iranul urmând cerințele poporului în ciuda neîncrederii profunde în Statele Unite. Inamicul a ridicat noi cerințe excesive, dar Iranul a precizat clar că nu se va retrage de pe pozițiile sale. Au fost prezentate noi propuneri, iar Iranul le analizează. Nici măcar un mic compromis, retragere sau clemență nu va fi acceptată”, au precizat iranienii.
Keir Starmer: Marea Britanie nu va susține blocada Strâmtorii Ormuz
Continuă războiul de la distanță dintre Donald Trump și premierul Marii Britanii. Keir Starmer a anunțat că Regatul Unit nu va susține o eventuală blocadă a Strâmtoarea Ormuz, notează Mediafax. De asemenea, el a transmis că țara sa nu va intra într-un conflict militar cu Iran, indiferent de presiunile externe care se fac. Declarația făcută de Starmer apare în contextul tensiunilor tot mai mari din regiune. Statele Unite tocmai au luat decizia de a introduce restricții asupra traficului maritim legat de Iran. „Nu susținem blocada”, i-a dat replica Keir Starmer, într-o declarație făcută pentru BBC Radio 5 Live. El a spus că este vital să se redeschidă Strâmtoarea Ormuz. Premierul britanic a explicat că prioritatea Londrei rămâne menținerea liberei circulații în zonă, care este esențială pentru comerțul global și stabilitatea economică. „În opinia mea, este vital să deschidem Strâmtoarea Ormuz și să o deschidem complet. Acolo ne-am concentrat toate eforturile în ultimii ani și vom continua să facem acest lucru”, a spus Starmer. Premierul britanic a menționat și prezența militară britanică în regiune. Fără a intra în detalii operative, a sugerat că scopul este menținerea accesului liber pe ruta maritimă. În paralel, autoritățile americane au anunțat o măsură drastică. Comandamentul Central al SUA a transmis că va institui o blocadă asupra traficului maritim care implică porturile iraniene. Potrivit comunicatului oficial, această acțiune „va fi aplicată imparțial împotriva navelor tuturor națiunilor care intră sau ies din porturile și zonele de coastă iraniene, inclusiv toate porturile iraniene din Golful Persic și Golful Oman”. Cu toate acestea, navele care tranzitează zona fără legătură directă cu porturile iraniene nu vor fi afectate. Trump, noi amenințări la adresa Iranului La rândul său, președintele american Donald Trump a transmis un mesaj în legătură cu măsurile anunțate. „Nimeni care plătește o taxă ilegală nu va avea o călătorie în siguranță pe marea liberă. Orice iranian care trage asupra noastră sau asupra navelor pașnice va fi șters de pe fața Pământului!”, a scris Donald Trump pe rețelele de socializare. RECOMANDAREA AUTORULUI: Barack Obama, despre rezultatul alegerilor parlamentare din Ungaria: „O victorie pentru democrație, nu doar în Europa” Politico: Cine a pierdut și cine a câștigat de pe urma alegerilor parlamentare din Ungaria. De la JD Vance și Putin, la Zelenski Cum au votat maghiarii din Transilvania în alegerile legislative din Ungaria. „Îmi doresc stabilitate, fără corupție și o economie prosperă” Cine este Peter Magyar, cel care a reușit să-l învingă pe Viktor Orban după 16 ani în fruntea Ungariei
Petrolul explodează. Iranul avertizează: Veți regreta 4-5 dolari pe galon”
Petrolul explodează după blocada Strâmtorii Ormuz. WTI trece de 104 dolari, gazul urcă cu 10% la Amsterdam. WTI cu livrare în mai se tranzacționează la 104,57 dolari, cu o creștere de 8,28%. Petrolul continuă să crească pe măsură ce navele își schimbă cursul. Brent cu livrare în iunie a ajuns la 102,03 dolari, în urcare cu 7,12%. Gazul natural pe piața TTF din Amsterdam înregistrează o creștere de 10,45%, ajungând la 48,2 euro pe MWh. Toate aceste mișcări vin pe fondul eșecului negocierilor de pace dintre Iran și SUA. Traficul prin Strâmtoarea Ormuz, blocat „Traficul maritim prin Strâmtoarea Ormuz s-a blocat din nou după ce Trump a anunțat inițierea blocajului naval”, scrie Lloyd’s List, publicație specializată în știri de navigație, citată de ANSA. Înainte de anunț, traficul continua la niveluri reduse. Sâmbătă se înregistrase chiar o ușoară creștere a tranzitului petrolierelor. Companiile de navigație încercau să scoată nave din Golful Persic. După anunțul lui Trump, tot traficul pare să se fi oprit. Cel puțin două nave care se îndreptau spre ieșirea din strâmtoare și-au schimbat cursul. Președintele Parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, a reacționat dur pe rețeaua X. „Bucurați-vă de prețurile actuale la pompă. Cu așa-numitul blocaj, în curând veți regreta prețul de 4-5 dolari pe galon”, a scris el, adresându-se direct americanilor. Mesajul vine ca răspuns direct la ordinul lui Trump de a impune blocada navală după eșecul negocierilor de la Islamabad.
Donald Trump anunță blocada Strâmtorii Ormuz și amenință cu interdicția navelor care plătesc taxe către Iran după eșecul negocierilor cu Iran
Președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, a ordonat duminică instituirea unei blocade a Strâmtorii Ormuz și „interceptarea” oricărei nave din apele internaționale care „a plătit taxe către Iran”. Liderul american a declarat că discuțiile cu Iran au decurs bine, însă Teheranul nu a fost dispus să redeschidă strâmtoarea și să renunțe la programul său nuclear. „Vom începe, de asemenea, să distrugem minele [plasate] de iranieni în Strâmtoare. Orice iranian care trage asupra noastră sau asupra navelor pașnice va FI ȘTERS DE PE FAȚA PĂMÂNTULUI!”, a scris Trump pe platforma Truth Social. În plus, acesta a precizat că blocada va începe „în curând” și că alte state vor participa la această acțiune, fără a preciza care sunt acestea. De ce este importantă Strâmtoarea Ormuz Strâmtoarea Ormuz este unul dintre cele mai sensibile puncte maritime din lume, fiind poarta de ieșire din Golful Persic către piețele globale. Aproximativ o cincime din petrolul transportat pe mare la nivel mondial trece prin această rută, ceea ce o transformă într-un punct-cheie pentru economia globală. În ultimele luni, zona a devenit un focar de tensiune militară, cu episoade de restricții asupra navigației, acuzații de minare a traseelor maritime și scăderea traficului de nave, pe fondul confruntărilor dintre Washington și Teheran. În unele perioade recente, fluxul de transport a fost sever perturbat, iar piețele energetice au reacționat prin creșteri ale prețurilor la petrol. Analiștii avertizează că orice blocadă sau restricție extinsă în Strâmtoarea Ormuz ar putea avea efecte rapide asupra lanțurilor globale de aprovizionare, în special în Asia și Europa, unde dependența de petrolul din Golf rămâne ridicată. Propunerea de blocadă a introdus o nouă volatilitate pe piața navelor de război din Strâmtoarea Hormuz. Traderii pariază pe răspunsul Regatului Unit cu o prezență militară, iar șansele ar putea crește pe măsură ce se apropie 30 aprilie, dacă o acțiune navală aliată pare iminentă. Piața acordului de pace permanent dintre SUA și Iran nu are nicio rezoluție la vedere după eșecul discuțiilor dintre SUA și Iran la Islamabad, scrie Cryptobriefing.com.