Trump cere NATO să redeschidă Strâmtoarea Ormuz în câteva zile. Aliații discută o posibilă intervenție navală
Potrivit informațiilor comunicate de Euronews, Trump a insistat ca statele membre ale alianței să prezinte un plan „în câteva zile”, nu în săptămâni. Mark Rutte se află în capitala SUA pentru o vizită de trei zile, în cadrul căreia s-a întâlnit cu Donald Trump, secretarul de stat Marco Rubio și secretarul apărării Pete Hegseth. Conflictul dintre Statele Unite, Israel și Iran, precum și blocarea traficului în Strâmtoarea Ormuz, au dominat agenda discuțiilor. După întâlnire, Rutte a declarat că președintele american este „extrem de dezamăgit” de reacția unor aliați europeni, care inițial au refuzat să contribuie militar la securizarea strâmtorii. Aliații europeni au fost reticenți Mai multe state europene, inclusiv Marea Britanie, Germania, Franța, Finlanda, Norvegia și Spania, au transmis inițial că nu intenționează să trimită trupe sau nave militare în zonă. Guvernele europene au argumentat că nu au fost consultate înainte de operațiunile militare împotriva Iranului. Totodată au subliniat că NATO nu este responsabilă pentru o operațiune ofensivă. Cu toate acestea, presiunea exercitată de Washington pare să accelereze discuțiile dintre statele membre ale alianței. Potrivit unor surse apropiate negocierilor, redeschiderea Strâmtorii Ormuz ar putea implica desfășurarea unor nave militare și a personalului necesar pentru operarea acestora. Aliații ar putea contribui și cu operațiuni de informații, supraveghere sau deminare navală pentru a asigura libertatea navigației. „Va fi probabil nevoie de o formă de prezență fizică în regiune”, a declarat o sursă citată de Euronews. Rută strategică pentru economia globală Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul petrolului și gazelor naturale. Blocarea traficului prin acest punct strategic afectează direct piețele energetice globale și a contribuit deja la creșterea prețurilor petrolului. În acest context, mai mult de 40 de state au anunțat recent formarea unei coaliții menite să asigure libertatea navigației în zonă. Va intra în acțiune odată ce faza cea mai intensă a conflictului se va încheia. Deocamdată, discuțiile din cadrul NATO continuă, iar statele membre încearcă să stabilească dacă și în ce formă vor participa la o eventuală operațiune pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz.
Donald Trump lansează noi amenințări: O întreagă civilizație va pieri în seara aceasta
„O întreagă civilizație va muri în seara asta, și nu va mai fi readusă niciodată la viață. Nu vreau să se întâmple asta, dar probabil că se va întâmpla”, transmite președintele american printr-un mesaj publicat pe Truth Social. Amenințarea lui Trump vine după ce în decursul weekendului a lansat mai multe ultimatumuri la adresa Iranul prin care dacă iranienii nu redeschid Strâmtoarea Ormuz până marți seara ei se vor confrunta cu distrugerea infrastructurii civile și energetice. Cu toate acesta, liderul de la Casa Albă susține că un atac nu ar fi necesar. „Acum, că avem o Schimbare Completă și Totală a Regimului, unde predomină minți diferite, mai inteligente și mai puțin radicalizate, poate că se poate întâmpla ceva revoluționar, Cine știe?”, se mai arată în mesajul președintelui. Trump și-a intensificat amenințările la adresa Teheranului, pe fondul blocării Strâmtorii Ormuz. Strâmtoarea este tranzitată de 20% din fluxul internațional de petrol și blocarea ei a generat o criză energetică ale cărei efecte sunt resimțite pe întreaga scenă internațională.
Iranul își extinde atacurile asupra infrastructurii energetice din Golf, iar Trump amenință Teheranul cu iadul dacă Strâmtoarea Ormuz nu este redeschisă
În Emiratele Arabe Unite, autoritățile au anunțat că patru persoane au fost rănite după ce resturi rezultate din interceptarea unui proiectil iranian au provocat incendii în zona portului Khor Fakkan. Separat, UKMTO a raportat că un comandant de navă a observat mai multe proiectile căzând în apropierea unei nave aflate în port, semn al deteriorării rapide a securității maritime din regiune. În Kuweit, atacurile cu drone atribuite Iranului au provocat „pagube materiale severe” la unități ale Kuwait Petroleum Corporation, iar incendii au izbucnit în mai multe instalații operaționale. Potrivit informațiilor publicate de Reuters au fost afectate și centrale electrice, o uzină petrochimică, precum și o stație de desalinizare, ceea ce ridică temeri privind impactul direct asupra aprovizionării cu energie și apă. În Bahrain, compania Gulf Petrochemical Industries a anunțat că incendiul izbucnit după un atac cu dronă iraniană la unele dintre unitățile sale a fost adus sub control, fără victime, însă evaluarea pagubelor este în curs. Atacul vine după ce Garda Revoluționară iraniană a revendicat lovituri asupra unor facilități petrochimice din Emiratele Arabe Unite, Kuweit și Bahrain și a avertizat că va intensifica atacurile împotriva intereselor economice americane dacă vor continua loviturile asupra unor ținte civile din Iran. Escaladarea are loc în contextul în care Donald Trump a transmis, duminică, un nou ultimatum Teheranului: redeschiderea Strâmtorii Hormuz până marți seară, ora SUA, în caz contrar urmând să fie vizate centrale electrice și poduri din Iran. Miza este uriașă pentru piața energetică globală. Strâmtoarea Ormuz, prin care trece aproximativ 20% din transportul mondial de petrol, este afectată de restricții și perturbări majore, iar OPEC+ a aprobat o creștere în mare parte simbolică a cotelor de producție pentru luna mai, de 206.000 de barili pe zi. Investitorii din Golf au reacționat cu prudență, iar cotațiile petrolului au rămas sub presiune, în timp ce statele importatoare de energie cer garanții pentru siguranța rutelor maritime și continuitatea livrărilor.
Războiul din Orientul Mijlociu, ziua 36 | Bilanț OMS: Peste 3.300 de morți la începutul războiului / Trump a dat Iranului un ultimatum de 48 de ore / O rachetă lansată de Iran lovește centrul Israelului
Trump dă Iranului un ultimatum: „48 de ore până când iadul se va dezlănțui asupra lor” Președintele SUA, Donald Trump, a avertizat sâmbătă Iranul că are la dispoziție 48 de ore pentru a ajunge la un acord și pentru a redeschide Strâmtoarea Ormuz. Într-un mesaj publicat pe rețelele sociale, Trump a afirmat că oferise anterior Teheranului un termen-limită pentru „a încheia un acord” sau pentru a redeschide această rută strategică, subliniind că timpul este pe cale să expire. Ministerul Energiei din Kuweit anunță că rețelele de alimentare cu apă și energie electrică rămân funcționale, în ciuda atacului iranian de vineri Ministerul Energiei Electrice, Apei și Energiilor Regenerabile din Kuweit a confirmat că rețelele de energie electrică și de alimentare cu apă ale țării rămân stabile și sunt pe deplin sub control, în ciuda atacurilor recente legate de conflictul cu Iranul, potrivit agenției de știri de stat Kuwait News Agency (KUNA). Într-o declarație difuzată de KUNA, purtătoarea de cuvânt a ministerului, inginerul Fatima Hayat, a declarat că un atac iranian asupra uneia dintre centralele electrice și stațiilor de desalinizare a apei din Kuweit a provocat, vineri, pagube materiale unor părți ale instalației, dar echipele tehnice și de urgență au fost mobilizate imediat în conformitate cu planurile de urgență pentru a securiza amplasamentul și a menține operațiunile. În ciuda pagubelor, infrastructura națională a continuat să funcționeze normal, iar autoritățile au subliniat că serviciile esențiale sunt furnizate fără întreruperi. Un punct de trecere al frontierei dintre Iran și Irak, închis temporar, în urma unor atacuri Irakul a închis un punct de trecere a frontierei cu Iranul după ce, în urma unor atacuri aeriene, un cetățean irakian a fost ucis pe teritoriul iranian, potrivit Sky News. Punctul de trecere Shalamcheh reprezintă o rută vitală de aprovizionare pentru importurile de produse alimentare din Iran în Irak, iar orice întrerupere prelungită ar putea afecta rapid aprovizionarea piețelor locale. Alți cinci cetățeni irakieni au fost răniți grav în urma atacurilor, care au lovit o zonă de primire a pasagerilor de pe partea iraniană a punctului de trecere. OMS: Peste 3.300 de morți și 4,3 milioane de persoane strămutate în primele săptămâni ale conflictului Directorul regional din Mediterana de Est a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), a prezentat, în cadrul unei conferințe de presă, impactul războiului din Orientul Mijlociu. Acesta a descris conflictul ca fiind una dintre cele mai „grave crize” din ultimele decenii. Potrivit oficialului, până în prezent peste 3.000 de civili au murit în urma atacurilor din Orientul Mijlociu. Alți peste 30.000 au fost răniți, iar peste 4,3 milioane de cetățeni au fost strămutați. Până în prezent, 116 unități medicale din regiune au fost lovite în atacurile aeriene. Reprezentantul OMS a subliniat, în cadrul conferinței de presă, că există o nevoie urgentă de ajutor umanitar, dar și necesități medicale urgente, informează Gulf News. În timp ce sirenele au răsunat din nou în mare parte din Israel, sâmbătă după-amiază, serviciile de pompieri și salvare ale țării, au anunțat că echipele de salvatori interveneau în mai multe orașe din zona centrală a Israelului: Ramat Gan, Givataim, Bnei Brak și Petah Tikvah. Serviciul de salvare israelian, Magen David Adom, a anunțat că un bărbat de 52 de ani a fost transportat la spital cu răni ușoare. În orașul Ramat Gan, o bombă cu dispersie a explodat, iar o mașină a luat foc. Imaginile difuzate de serviciile de salvare arată un bloc de apartamente cu pereți și ferestre sparte. Metal contorsionat, cărămizi și moloz erau împrăștiate pe tot locul incidentului. Lior Paz, un paramedic, a spus că a ajuns la fața locului în câteva minute „și a văzut distrugere, foc, sticlă spartă pe podea și mult fum”. Iranul afirmă că a folosit un nou sistem de apărare aeriană pentru a doborî un avion de vânătoare american Comandamentul militar comun iranian „Khatam Al Anbiya” a declarat vineri că a utilizat un nou sistem de apărare aeriană pentru a doborî un avion de vânătoare american. Un purtător de cuvânt al comandamentului a afirmat că Iranul va „obține cu siguranță controlul deplin” asupra spațiului său aerian, potrivit relatărilor presei de stat. AfD se distanțează de Trump din cauza războiului din Iran Partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) se distanțează de Donald Trump, în contextul în care războiul din Iran este profund nepopular și reduce speranțele unei relansări economice în cea mai populată țară din Uniunea Europeană. Săptămâna trecută, AfD le-a cerut parlamentarilor săi care au construit legături cu mișcarea MAGA a președintelui american să reducă vizitele în Statele Unite, informează Financial Times. „Chiar și înainte de război, situația era departe de a fi optimă”, a declarat pentru FT un înalt oficial al partidului. „AfD dorește să mențină contactele la un nivel mai restrâns și nu va mai trimite grupuri numeroase”. În ciuda eforturilor de apropiere de MAGA și de alte figuri apropiate de Trump, liderii AfD, Alice Weidel și Tino Chrupalla, au condamnat rapid decizia SUA de a bombarda Iranul. Președintele Trump ar putea să-și remanieze administrația pe fondul războiului din Orientul Mijlociu Președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, analizează posibilitatea unor schimbări în cadrul administrației sale, pe fondul efectelor generate de războiul din Orient, precum scăderea ratei de aprobare și creșterea prețului la carburanți. Analiza unor posibile schimbări de personal din cadrul cabinetului vine ca urmare a efectelor generate de războiul din Orientul Mijlociu. Rusia evacuează 198 de muncitori de la centrala nucleară Busher din Iran În urma atacului israelian desfășurat în apropierea centralei nucleare Bushehr din Iran, șeful agenției nucleare ruse Rosatom, Alexey Likhachev, a anunțat că autoritățile au ruse au decis evacuarea au evacuat 198 de muncitori ai centralei. „Conform planului, astăzi am început faza principală a evacuării. La aproximativ 20 de minute după acel atac nefericit, autobuzele au plecat din stația Bushehr spre granița irano-armeană. Mai precis, 198 de persoane – aceasta este cea mai mare evacuare”, a declarat Likhachev, citat de agenția de stat, TASS. Un proiectil a lovit lângă centrala nucleară Bushehr Iranul a anunțat că un atac a avut loc în apropierea
ONU amână până săptămâna viitoare votul asupra Strâmtorii Ormuz, care ar relaxa condițiile de tranzit
Consiliul de Securitate al ONU va vota săptămâna viitoare o rezoluție pentru a asigura trecerea în tranzit în Strâmtoarea Hormuz, au declarat diplomați pentru Reuters, citată de news.sky.com. Votul a fost inițial programat pentru vineri, apoi reprogramat pentru mai târziu astăzi, însă diplomații au declarat că nu a fost stabilită o dată specifică pentru săptămâna viitoare, în ciuda amânării. Ce ar însemna acest vot Dacă este adoptat, proiectul de rezoluție ar autoriza țările să utilizeze „toate mijloacele defensive necesare” pentru a asigura trecerea în tranzit prin strâmtoare. Acțiunile navale în strâmtoare, care a fost practic închisă de la începutul războiului, ar fi, de asemenea, autorizate. Informații de context Închiderea efectivă a căii navigabile de către Iran, inițiată ca represalii pentru atacurile americano-israeliene care au început pe 28 februarie, a perturbat aproximativ 20% din aprovizionarea mondială cu țiței și gaz natural lichefiat (GNL), determinând creșterea prețurilor la energie la nivel mondial. Blocada a întrerupt, de asemenea, exportul unor cantități mari de produse petrochimice, îngrășăminte și materii prime utilizate în fabricarea plasticului. Dincolo de perturbarea imediată a comerțului, închiderea efectivă a căii navigabile a ridicat întrebări pe termen lung cu privire la modul în care transportatorii își vor desfășura activitatea în viitor, inclusiv calcularea riscului, a declarat SV Anchan, președintele Safesea, un conglomerat global de transport maritim și logistică cu sediul în Statele Unite.
Miruță, despre experiența României în deminare la Marea Neagră. Cât de utilă ar fi în strâmtoarea Ormuz
Ministrul Apărării spune că „și-a făcut temele” după ce președintele Nicușor Dan a anunțat că România vrea să fie parte într-o coaliție de țări care decid să abordeze problema deminării strâmtorii Ormuz. „Este foarte legitim ca românii să știe, în cazul acesta, cu ce poate contribui Armata română, ce avem, ce ne lipsește. Eu am spus că, tehnic, România ar avea următoarele posibilități. Nu înseamnă că va folosi vreuna dintre acestea. Nu înseamnă că va fi neapărat nevoie de una dintre acestea. Dar este responsabilitatea mea ca ministru al Apărării atunci când președintele țării mele spune că România va sta la masa unei astfel de discuții, să îmi fac temele”, a spus Miruță, la Euronews El susține că România are două divizii de scafandri de mare adâncime la Constanța, „ale căror rezultate profesionale sunt foarte apreciate”: „Unele țări n-au deloc. Unele țări au echipe mai slabe decât ale României. România a căpătat experiență în deminarea la care a participat, având în vedere situația din Marea Neagră cu agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. România a avut oameni care a coordonat astfel de activități, ofițeri de stat major”. Potențială listă de necesități De asemenea, ministrul susține că România are Direcție Generală de Informații a Armatei, „care e foarte conectată cu alte entități care generează informații”. „Toate aceste componente se înscriu potențial într-o listă de necesități”, a spus Miruță, care a precizat însă că toate aceste discuții se înscriu în contextul în care încetează conflictul din Iran, nu în timpul conflictului din Iran. Întrebat dacă experiența României în deminare la Marea Neagră poate fi aplicată în strâmtoarea Ormuz, Miruță a spus: „Dar nu știm neapărat ce fel de mine sunt. România, ca să spună exact ce experiență are, trebuie să primească o listă de solicitări cu probleme. (…) Nu am primit o astfel de listă. Eu am făcut o listă extraustivă de potențiale contribuții”.
Valentin Stan: Pușcașii marini americani voiau să blocheze insulele de unde se puteau lansa atacuri asupra navelor care treceau prin Ormuz
Într-o ediție transmisă live de Gândul, prof. univ. dr. Valentin Stan a analizat strategia militară a Statelor Unite în conflictul cu Iranul. Invitatul a explicat de ce anumite obiective nu au fost atacate și ce rol ar avea insulele din zona Strâmtorii Ormuz în eventuale operațiuni militare. Urmărește aici, integral, emisiunea Marius Tucă Show. Valentin Stan: Nu au fost atacate terminalele pentru export Profesorul a explicat că evitarea distrugerii unor obiective economice majore ar avea legătură cu strategia de a nu afecta direct populația iraniană. El a spus că astfel de instalații ar necesita ani pentru a fi reconstruite. Trump le-a bombardat instalațiile militare, dar nu le-a bombardat terminalele pentru export. Mergând pe ideea: noi ne luptăm cu regimul ayatolahilor. Vrem ca poporul iranian să prospere. De-aia n-o să le distrugem instalațiile. Pentru că o să le ia ani de zile să le repare. Și atunci ne confruntăm cu băieții ăștia care omoară, care dezmembrează, care ticăloșesc. Asta e insula Kharg. Insulele din Ormuz sunt esențiale pentru controlul zonei Stan a detaliat rolul strategic al unor insule din zona Strâmtorii Ormuz. În opinia sa, acestea pot fi folosite atât pentru lansarea de atacuri, cât și pentru controlul traficului maritim. Dar acolo mai sunt niște insule. Pușcașii marini o să facă urmatorul lucru, Marius. Dacă mă întrebi pe mine, n-or să apuce. Și o să spun acum de ce n-or să apuce. Băieții ăștia veneau pentru a ocupa aceste insule de unde se bloca strâmtoarea. Dacă lași Khargul deoparte și le iei pe cealalte trei, alea sunt insule pentru structurare operațională, nu numai rampe de lansare, dar de unde poți declanșa atacuri cu bărci rapide, care pot să intervină pe fluxuri… O să moară americanii. Americanii, după ce vor ocupa aceste insule, au toate probabilitățile, dacă vor s-o facă, să pună stăpânire pe toată zona costieră, de unde, practic, vor scoate din funcțiune baterii, lansatoare și tot ce vrei, care deja au fost diminuate de bombardamentele grele ale aviației americane. Și fii atent aici, fii atent ce spun. Aceste forțe terestre americane, care dispun de cea mai bună apărare din aer, din câte au existat și vor exista vreodată pe planeta Terra, nu pot fi aruncate în mare.
Din două vorbe, Trump a scăzut brusc prețul petrolului în lume. Cotațiile au căzut de la 91 de dolari pe baril la 85 de dolari. Ce a spus președintele american
Potrivit Trading Economics, barilul de petrol a scăzut brusc după ultimele declarații ale lui Trump: de la 100 de dolari de la deschiderea de luni la 85 de dolari. În acest moment, barilul este la 88 dolari. Trump a spus că are un plan de a amortiza creșterea prețurilor la petrol după izbucnirea războiului cu Iran, după ce prețul barilului a ajuns la 120 de dolari, cu 65% mai mare decât era înainte de război. Trump: Am un plan pentru toate „Am un plan pentru toate, bine?”, a spus Trump într-un scurt interviu telefonic în a zecea zi de război cu Iranul. „Am un plan pentru toate. Veți fi foarte fericiți.”, a adăugat Trump, acum presat de criza petrolieră care are deja un impact negativ asupra companiilor și consumatorilor americani înaintea alegerilor intermediare din noiembrie. Trump a declarat că vasele au început să navigheze din nou în Strâmtoarea Ormuz și că se „gândește că criza s-a terminat”. El a avertizat Iranul că nu atace niciun vas petrolier. „Au tras tot ce au avut de tras și ar fi bine să nu încerce ceva ori va fi sfârșitul acestei țări”, a spus Trump. Sursa Foto: Shutterstock
Țara nucleară care ia măsuri radicale în criza petrolului: retrage mașinile oficiale de pe șosele, reduce săptămâna de lucru la 4 zile și închide școlile timp de 14 zile
Pakistanul va închide școlile timp de două săptămâni și va muta o parte din activitatea guvernamentală online pentru a reduce consumul de combustibil după ce prețurile petrolului au crescut brusc din cauza războiului din Iran, a declarat luni premierul Shehbaz Sharif. Prim-ministrul pakistanez Shehbaz Sharif a ordonat luni măsuri de austeritate guvernamentală radicale, reducând alocațiile pentru combustibil cu 50% și retrăgând 60% din vehiculele oficiale de pe șosele pentru a combate creșterea exorbitantă a prețurilor petrolului cauzată de blocada Strâmtorii Ormuz din războiul din Iran. Benzina a crescut cu un preț record de 55 de rupii pe litru săptămâna trecută, iar națiunea importatoare de energie se confruntă cu închiderea sălilor de clasă, săptămâni de lucru de patru zile și interdicții de aer condiționat, deoarece țițeiul la nivel global atinge peste 105 dolari pe baril. Începând de săptămâna viitoare, toate școlile se închid timp de 14 zile, în timp ce universitățile trec complet la mediul online pentru a reduce naveta studenților. Stat nuclear, dependent de importurile de energie Campania lui Sharif de economisire a combustibilului vizează fiecare picătură în contextul dependenței aproape totale a Pakistanului, stat nuclear, de importurile de energie. „Pentru a stabiliza economia, am luat decizii dificile”, a declarat el națiunii, recunoscând că există un control minim asupra prețurilor globale determinate de război care afectează pompele locale. Departamentele guvernamentale se vor confrunta cu reduceri de 50% ale cotelor de combustibil timp de două luni. 60% din mașinile oficiale – excluzând autobuzele și ambulanțele – vor fi blocate. Doar 50% din personal se prezintă la birouri, cu excepția serviciilor esențiale. Operațiunile guvernamentale se reduc la patru zile pe săptămână. Departamentele reduc cheltuielile cu 20%, interzicând achizițiile de vehicule, aparate de aer condiționat și mobilier, în timp ce limitează călătoriile miniștrilor în străinătate. Prețurile la benzină din Pakistan au explodat Creșterea record de 55 de rupii pe litru a prețului benzinei/motorinei de săptămâna trecută – cea mai mare din istorie – a urmat creșterii cu 36% a prețului petrolului la nivel global, alimentată de război. Pakistanul importă practic toată energia, ceea ce face ca inflația să fie hipersensibilă la haosul din Orientul Mijlociu. Banca centrală a menținut luni rata dobânzii de politică monetară la 10,5%, dar a semnalat „o incertitudine sporită” cu privire la perspectivele inflației din cauza perturbărilor de la Ormuz. Conflictul dintre SUA, Israel și Iran, care închide Strâmtoarea Ormuz – tranzitată de o cincime din petrolul mondial – prinde Pakistanul între importuri exorbitante și rezerve în scădere. Sharif minimizează povara cetățenilor, dar impune raționalizarea pe timp de război în întreaga birocrație. Închiderea sălilor de clasă semnalează gravitatea crizei: educația este sacrificată pentru a conserva combustibilul necesar nevoilor critice.