CCR face anunțul oficial! Legea pensiilor de serviciu, neconstituțională din cauza lipsei avizului CSM
Lipsa avizului CSM coroborat cu neașteptarea curgerii de către Guvern a întregului termen de 30 de zile necesar obținerii acestuia încalcă art.1 alin.(3) și (5) raportat la art.133 alin.(1) și art.134 alin.(4) din Constituție, anunță CCR după ce a respins reforma pensiilor magistraților. Judecătorii Curții Constituționale au stabilit că, deși Guvernul și-a angajat răspunderea asupra legii privind modificarea pensiilor de serviciu cu respectarea art.114 din Constituție – întrucât a reglementat un domeniu omogen și a justificat urgența și necesitatea adoptării actului normativ –, procedura nu a fost integral conformă cu dispozițiile constituționale. Curtea a reținut că Executivul a omis să respecte termenul de 30 de zile prevăzut de Legea nr.305/2022 pentru obținerea avizului CSM, ceea ce contravine art.1 alin.(3) și (5) raportat la art.133 alin.(1) și art.134 alin.(4) din Constituție. Lipsa acestui aviz, coroborată cu graba Guvernului de a adopta legea fără a aștepta expirarea termenului legal, a determinat Curtea să declare actul normativ neconstituțional în ansamblu. În ceea ce privește celelalte critici, Curtea a apreciat că angajarea răspunderii Guvernului în fața Parlamentului a respectat cadrul constituțional, fiind un mecanism valid de legiferare care asigură controlul parlamentar. De asemenea, magistrații au subliniat că Parlamentul poate interveni legislativ ori de câte ori consideră necesar, chiar și succesiv, în același domeniu, atâta timp cât modificările urmăresc o finalitate coerentă și nu afectează securitatea juridică. Decizia Curții Constituționale este definitivă și general obligatorie. Legea privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu nu poate fi promulgată și trebuie reexaminată în Parlament.
Reforma pensiilor magistraților, pe masa CCR în ședința de astăzi
Curtea Constituțională are pe ordinea de zi, miercuri, obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție, care contestă mai multe articole din actul normativ. Pe ordinea de zi a ședinței de miercuri se află obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție. Instanța supremă, condusă de judecătoarea Lia Savonea, a convocat secțiile unite ale magistraților, care au decis să atace legea la Curtea Constituțională, reclamând că mai multe articole din actul normativ sunt neconstituționale. Ce prevede proiectul Potrivit proiectului adoptat de Guvern, vechimea necesară pensionării magistraților crește de la 25 la 35 de ani, iar pensia se reduce de la 100% la 70% din ultima remunerație netă. Reforma prevede o perioadă de tranziție de 10 ani, după care pensionarea va fi la 65 de ani. Potrivit G4Media, Curtea Constituțională ar putea amâna încă o dată decizia pe reforma pensiilor magistraților până pe 14 sau 16 octombrie. De asemenea, judecătorii CRR au pe ordinea de zi obiecțiile de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul sănătății, obiecțiile de neconstituționalitate a Legii privind stabilirea unor măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative și obiecțiile de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice.
Reforma pensiilor magistraților, pe masa CCR în ședința de miercuri
Curtea Constituțională are pe ordinea de zi, miercuri, obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție, care contestă mai multe articole din actul normativ. Pe ordinea de zi a ședinței de miercuri se află obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție. Instanța supremă, condusă de judecătoarea Lia Savonea, a convocat secțiile unite ale magistraților, care au decis să atace legea la Curtea Constituțională, reclamând că mai multe articole din actul normativ sunt neconstituționale. Potrivit proiectului adoptat de Guvern, vechimea necesară pensionării magistraților crește de la 25 la 35 de ani, iar pensia se reduce de la 100% la 70% din ultima remunerație netă. Reforma prevede o perioadă de tranziție de 10 ani, după care pensionarea va fi la 65 de ani. Potrivit G4Media, Curtea Constituțională ar putea amâna încă o dată decizia pe reforma pensiilor magistraților până pe 14 sau 16 octombrie. De asemenea, judecătorii CRR au pe ordinea de zi obiecțiile de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul sănătății, obiecțiile de neconstituționalitate a Legii privind stabilirea unor măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative și obiecțiile de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice.
Dominic Fritz, întrebat dacă Guvernul ar trebui să plece dacă legea privind pensiile magistraţilor este declarată neconstituţională. Ce a răspuns liderul USR
Într-o conferință de presă la Timișoara, cu ocazia împlinirii a nouă ani de la înființarea partidului USR, liderul formațiunii, Dominic Fritz, a fost întrebat de jurnaliști dacă Guvernul ar trebui să plece în cazul în care legea privind pensiile magistraților este declarată neconstituțională de judecătorii CCR. „Eu cred că judecătorii la Curtea Constituţională au ajuns acolo într-un proces de nominalizare, inclusiv recent, unde, într-un vot deschis – nu este un secret – PSD a nominalizat un candidat, UDMR a nominalizat un candidat şi noi chiar am votat aceşti candidaţi. Dacă aceşti judecători care au primit recent încrederea colegilor acum consideră că ceea ce face acest Guvern nu este constituţional, într-adevăr, cred că este foarte greu de continuat dacă există o îndoială aşa de mare despre baza constituţională pe care acest Guvern ia decizii”, a fost răspunsul lui Fritz. Această perspectivă a fost invocată și de liderul UDMR, Kelemen Hunor, în urmă cu aproape două săptămâni. Într-o emisiune la Antena 3 CNN, Kelemen Hunor declarase că „dacă la CCR, după această pregătire privind reforma pensiilor ocupaționale, și mai ales vârsta de pensionare, că aia e reforma, când schimb de la 25 de ani vechime la 35 de ani vechime, dacă nu trece de testul constituțional, legitimitatea acestui guvern dispare”. Curtea Constituțională va analiza săptămâna viitoare, în ședința din 24 septembrie, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție referitor la proiectul Guvernului care prevede modificarea condițiilor de pensionare pentru magistrați.
Florin Manole despre pensiile magistraților: Proiectul ăsta e un produs al acestui guvern
Florin Manole a explicat, joi, la Antena 3 CNN, că principalele puncte consensuale în coaliție legate de reforma pensiilor magistraților sunt etapizarea creșterii vârstei de pensionare și recunoașterea vechimii în profesie. Manole a afirmat că punctele de divergență sunt legate de nivelul pensiei raportat la veniturile salariale. „Există o recomandare ca plafonul să fie cât mai apropiat de media veniturilor salariale, dar cât mai apropiat nu înseamnă 100%, nu înseamnă nici 99%”, declară Manole. El a respins acuzațiile privind existența unor blocaje politice. „Proiectul ăsta, așa cum este făcut, a subliniat și Nicușor Dan, a subliniat și premierul Bolojan e un produs al acestui guvern, cu specialiști din întreg arcul guvernamental, inclusiv din cancelaria premierului. (…) Premierul nu a găsit niciun blocaj, cu certitudine vă spun asta”, a afirmatManole. Totodată, Manole a subliniat că s-au purtat consultări cu Comisia Europeană și s-au analizat deciziile Curții Constituționale pentru a evita o eventuală respingere. „E o piatră de încercare. Eu nu vreau să plec de la premisa că nu va rezista controlului de Constituționalitate, dar deciziile Curții Constituționale sunt de respectat întotdeauna”, a afirmat ministrul.
Ilie Bolojan: Pensia magistraților va fi limitată la 70% din ultimul salariu
„Astăzi, valoarea unei pensii medii în magistratură este între 4.800 și 5.000 de euro, deci 24.000-25.000 de lei. O pensie care este de multe ori mai mare decât pensia medie de 550-600 de euro care este în România”, a declarat premierul. Bolojan a explicat că în formula propusă de lege, pensia în magistratură nu va putea depăși 70% din valoarea ultimului salariu, ceea ce oricum rămâne cea mai mare pensie dintre categoriile profesionale din România, dar este una „mult mai echitabilă și mai apropiată de realitate”. Premierul a subliniat necesitatea unui sistem de salarizare clar pentru magistrați, având în vedere că actualul sistem interpretabil a generat peste 23.000 de procese. „S-a ajuns în situația ca statul român să plătească peste 2 miliarde de euro diferențe salariale suplimentare și mai sunt încă cam pe atâtea sume care trebuie achitate în perioada următoare”, a precizat Bolojan. „Este nevoie de un sistem de salarizare predictibil, care să nu afecteze salariile magistraților, dar care să nu mai permită o atare situație în care ai procese în cascadă care fac impredictibilă partea de bugetare pe componenta de magistrătură”, a adăugat premierul. Bolojan a anunțat că pachetul a fost adoptat și că Guvernul își propune să trimită Parlamentului cele 5 proiecte până la finalul zilei, cu agenda pentru amendamente stabilită până la începutul săptămânii viitoare. Proiectul pentru administrația publică a fost scos de pe ordinea de zi, dar premierul nu a explicat de ce. Răspunsul purtătorului de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu, a fost: „Am să vă răspund eu. Mai sunt câteva chestiuni în discuție. În discuția partidelor se va relua discuția cu coaliția duminică, după care va urma probabil o ședință de guvern”.
Cum explică Guvernul de ce judecătorii CCR sunt exceptați de la reforma magistraților: Nu putem obliga judecătorii CCR să se pensioneze la 65 de ani
„Statutul judecătorilor CCR, inclusiv pensiile, este reglementat prin Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea CCR. Dacă ar fi continuat să fie menționați în Legea nr. 303/2022, am fi ajuns la un paralelism legislativ – două legi care reglementează aceeași situație, dar în mod diferit – ceea ce ar fi presupus o încălcare a principiului legalității și securității juridice prevăzut de art. 1, alin. (5) din Constituție. De altfel, este firesc să existe o reglementare diferită, situația în sine este complet diferită, iar cele mai importante modificări oricum nu ar fi fost aplicabile – spre exemplu, Legea nr. 303/2022 impune o vechime în profesia de judecător sau procuror de 25 de ani pentru a ieși la pensie, în timp ce judecătorii Curții Constituționale au un mandat de maxim 9 ani”, transmite purtătorul de cuvânt al Executivului, Nadina-Ioana Dogioiu. Ea adaugă că, similar, calitatea de judecător CCR nu e limitată de o vârstă de pensionare. „Nu putem obliga judecătorii CCR să se pensioneze la 65 de ani, așa cum se întâmplă cu ceilalți magistrați. În sine, reglementările speciale pentru judecători și procurori nu puteau fi aplicate și judecătorilor CCR. Prin urmare, statutul judecătorilor CCR va rămâne reglementat doar de Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea CCR, iar orice modificări vor fi realizate pe viitor prin intervenție asupra acestei legi”, încheie Dogioiu. Ministerul Muncii a publicat proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, care nu face referire la judecătorii Curții Constituționale. Judecătorii și procurorii se vor pensiona la 65 de ani, cu 35 ani vechime în muncă, dintre care 25 ani vechime în magistratură, și cu pensie de cel mult 70% din venitul net. Judecătorii CCR rămân cu o pensie de 80% din indemnizație și venituri și cu o vechime de 25 ani, potrivit luju.ro.
Tanczos Barna anunță că reforma pensiilor magistraților este o condiție pentru implementarea pachetului 2 de măsuri fiscale
„Nu există pachetul 2 fără reforma pensiilor magistraților. Nu cred că e corect ca atunci când toată lumea contribuie la acest efort de a intra pe un făgaș economic normal, nu ar trebui să existe excepții”, a afirmat Tanczos Barna, la Digi 24. Acesta a explicat că reforma sistemului de pensii pentru magistrați este esențială pentru independența justiției, dar și pentru îndeplinirea obiectivelor din PNRR. Potrivit acestuia, România riscă să piardă milioane de euro dacă nu implementează această reformă. Tanczos a anunțat că pachetul 2 va fi gata în două săptămâni și că există timp suficient pentru finalizarea textelor privind pensiile speciale prin dialog. El a avertizat că cel mai mare pericol este intrarea țării în categoria „junk”, România trecând deja de două ori pe lângă acest risc în 2024. „Trebuie să coborâm la un deficit spre 7″, a precizat Tanczos Barna, subliniind necesitatea reducerii cheltuielilor și eliminării risipei în toate sectoarele. „Într-un scenariu idealist, cu o creștere economică de 2,5%, fără probleme la graniță, fără cheltuieli suplimentare, poate România ar fi reușit să iasă din acest impas. Dar stelele nu s-au aliniat și am avut multe elemente de risc care s-au transformat în realitate. Avem toate șansele că, odată cu resetarea motoarelor economiei, să mergem într-o direcție bună”, a adăugat Tanczos Barna.
Șefa CMS, Elena Costache, despre pensia pe care o va lua după tăierile anunțate de Guvernul Bolojan: Mi se pare puțin
Șefa Consiliului Superior al Magistraturii, Elena Costache, a declarat că judecătorii și magistrații nu vor accepta „tăierile” anunțate de Guvernul Bolojan. Într-un interviu pentru Digi24, șefa CMS susține că o pensie de 11.000 de lei este „mică” și că nu va accepta pachetul de austeritate anunțat de guvern, presupunând creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani și o pensie care va fi 70% din salariul net al magistratului. În țara în care mulți pensionari trăiesc cu 1.281 lei lunar, șefei CMS i se pare „prea mică” pensia de 11.309 lei Pentru Elena Costache, pensia de 11.309 de lei ar fi prea mică, după pensionarea de la 65 de ani. Șefa CMS se plânge că după ce judecă un dosar, nu poate să își deschidă un birou de consultanță de avocatură pentru a acorda consultații juridice, cu scopul de a obține venituri suplimentare. „Ar trebui să fac un calcul mic, nu l-am făcut încă. Acum o să îmi asum și un răspuns direct – da, mi se pare puțin și o să vă spun și de ce mi se pare puțin. Haideți să vedem cât e un salariu mediu. La nivel de Curte de Apel, NET lunar: 20.000 de lei, are o virgulă… 346; Tribunal: 17.948; Judecătorie: 16.157. Să aplicăm 70% din aceste sume. Ar fi 11.309 lei pensie. În ce condiții? Ca să ieși la pensie cu această pensie, ce înseamnă? La ce vârstă? 65 de ani. Dom’le, eu nu am nevoie să fac nimic ca judecător. Eu nu pot, după ce judec un dosar, să mă duc să îmi deschid un birou de consultanță de avocatură și să acord consultații juridice și să mai câștig niște bani. Și atunci toată lumea a fost de acord: să nu picăm în acest păcat al comparațiilor care nu-și au rostul. Din toate punctele de vedere suntem unici, nu am de ce să mă feresc de acest cuvânt”. Pe de altă parte, nu îndeamnă pe niciun român să protesteze în stradă pentru Justiție, după ce a fost întrebată despre protestele anti-corupție din 2017-2019. „Eu nu vreau să iasă nimeni în stradă pentru Justiție. Nu asta este ideea. Noi nu vrem revoltă populară și noi vrem liniște, noi vrem echilibru, noi vrem să ne facem treaba, da? Vrem ca toată lumea să fie mulțumită de munca noastră”. Șefa CMS: Magistrații duc un trai mediu Șefa CMS dezvăluie că nivelul de trai al magistraților este de nivel mediu, iar lipsa banilor în Justiție ar duce la „pierderea imparțialității magistraților” și toți românii ar fi afectați de deciziile incorecte. În urma „tăierilor”, ea crede că Justiția ar deveni una „șubredă” și „aservită”, iar magistrații ar ajunge în situația de a se transforma „în proprii lor avocați”. Elena Costache a precizat că este conștientă de existența altor pături sociale cu pensii mult mai mici, dar a declarat că „nu este interesată”. „Dar nu suntem oameni? Noi cum trăim? Noi trăim în afara emisferei? Noi nu trăim? Nu mâncăm? Nu bem? Nivelul nostru de trai este un nivel normal, este un nivel mediu zic eu. Sunt mult mai multe pături sociale, straturi sociale sau ce mai vreți dumneavoastră, dar pe mine nu mă interesează chestiunea asta. Elena Costache: Justiția ar deveni șubredă și aservită, cu judecători care au grija zilei de mâine Elena Costache prezintă un scenariu în care un judecător ar avea grija zilei de mâine și nu ar mai fi capabil să fie obiectiv: „Suntem puși în situația de a ne transforma în proprii noștri avocați. Nu este normal așa ceva. Oamenii trebuie să înțeleagă că fără o justiție independentă, societatea nu are cum să funcționeze normal. Toate turbulențele, toate legile, toate modificările, inclusiv pachetele acestea de măsuri care se doresc a fi luate acum de puterea executivă dau naștere la litigii, pentru că ele au impact pe mai multe sectoare din societatea românească. Oamenii afectați, oamenii considerați ca fiind nedreptățiți de către aceste măsuri unde se duc să își caute dreptatea? În Justiție. Ce faci cu o Justiție șubredă, cu o Justiție aservită? Dumneavoastră, de exemplu, v-ar conveni ca într-un litigiu personal să fiți judecat de un judecător care să nu fie obiectiv, care să aibă grija zilei de mâine, care să se gândească la ce probleme are acasă, financiare sau de orice natură, care să nu știe exact ce lege să aplice. V-ar conveni așa ceva?” Elena Costache a comentat și declarația unuia dintre membrii CSM, care l-a asemănat pe premierul Ilie Bolojan cu un măcelar, după anunțarea măsurilor fiscale, explicând care este poziția magistraților față de guvern: „A fost o comparație aceea cu măcelar. A fost o comparație și nu a fost o sintagmă care i s-a atribuit domnului prim-ministru de către colegul meu, care a făcut acea comparație. Nu obișnuim să punem astfel de etichete. Nu obișnuim să jignim. Suntem, consider, oameni de bun-simț, oameni echilibrați, dar pentru a răspunde cu aceeași monedă trebuie să fim tratați cu aceeași monedă”. Sursa Foto: Digi24 Autorul recomandă: Am făcut calculul | Ce PENSIE vei avea de la 1 august 2025, dacă până acum primeai 4.000 lei Consultările cu președintele, premierul și reprezentanții instituțiilor din sistemul judiciar, ÎNCHEIATE fără nicio concluzie
Ministrul Justiției, șefii ÎCCJ și premierul, discuții cu Nicușor Dan despre pensiile magistraților
„Nu ne dorim sub nicio formă să fie depopulate instanțele sau parchetele. Nu considerăm că magistrații reprezintă o categorie profesională care trebuie să fie condamnată sau damnată în vreun fel. Este o categorie profesională care a beneficiat de un statut atribuit de statul român. În momentul în care se apreciază și tinde la a modifica legistrația, trebuie să o facem responsabil, corect, în dialog cu magistrații și în interesul cetățenului român”, a spus Radu Marinescu, joi. Ministrul Justiției a precizat că premierul Ilie Bolojan nu a prezentat un proiect de lege cu privire la pensiile magistraților, cu o propunere. „Este o propunere pentru o serie de texte care să fie discutat. A fost prezentată de domnul prim-ministru. În consecință este o propunere care este prezentată de domnul prim-ministru”, a spus Marinescu, menționând că Ministerul Justiției nu a lucrat la această propunere și nici nu a redactat-o. Ministrul Justiției a afirmat că vineri el și premierul Ilie Bolojan precum și șefii Instanței Supreme vor avea un dialog la Președinție. „Coaliția deja a comunicat că orice proiect final, proiect accentuat, va trebui să reflecte voința și opinia întregii coaliții. A face propunere este în competența prim-ministrului, a făcut această propunere, suntem invitați la o discuție constructivă și vom face acest lucru”, a mai spus Marinescu.