Bolojan și Nazare se contrazic pe taxarea multinaționalelor
Gândul a scris încă din 25 iulie despre ideea prin care multinaționalele ar putea fi împiedicate să-și mai externalizeze profiturile. L-am întrebat atunci pe premierul Ilie Bolojan ce părere are. Răspunsul a venit: toate companiile, indiferent de capital, trebuie tratate la fel. O lună mai târziu, ministrul său de Finanțe, Alexandru Nazare, pare să fi găsit altă partitură. Și a intrat direct cu „ciocanul fiscal” în multinaționale, pe un ton mult mai răspicat decât cel al șefului său. Pe 11 iulie, Bolojan a fost întrebat de Gândul despre taxarea multinaționalelor. Vorbea ca despre o idee ce „trebuie documentată” alături de specialiști. Un fel de „să nu ne aruncăm cu capul înainte”. Mai mult, șeful Executivului punea în aceeași oală capitalul autohton cu cel străin. „O componentă importantă a ANAF este componenta de prețuri de transfer, dar asta trebuie documentată, cu profesioniști. Toate companiile, indiferent de capital, că sunt românești, că sunt străine, aici nu e vorba de acționa împotriva unui grup de companii, ci de a ne asigura de echitate în condiții de piață” , spunea Bolojan la acea vreme. (detalii AICI) O lună mai târziu, Alexandru Nazare, subalternul pe linie de partid și Guvern al premierului, deja își lustruia muniția fiscală și anunța, pe 13 august, un nou proiect de lege care schimbă radical modul în care marile companii sunt taxate. În spatele ușilor Palatului Victoria, însă, planul nu este chiar atât de nou, ba chiar stătea la păstrare din 2023, într-un sertar bine păzit la Camera Deputaților. Nu se mai impozita cifra de afaceri, ci se ataca direct zona prin care profiturile pleacă spre alte jurisdicții, prin plăți către entități afiliate. O formulă „folosită și în SUA”, spune ministrul, care ar putea aduce la buget până la 2 miliarde de lei. „Vrem să schimbăm atitudinea de la o taxă pe cifra de afaceri a unei multinaționale, care, în fapt, îi previne creșterea economică și investițiile, la o taxă care să vizeze exact zona prin care multinaționala își exportă profiturile”, anunța Nazare de la pupitrul Palatului Victoria. La cine se uită investitorii? La Bolojan sau la Nazare Deși, oficial, obiectivul este creșterea veniturilor bugetare și stoparea externalizării profiturilor, ceea ce percep investitorii din afară prin acesată măsuri este altceva. Un Guvern în care premierul și ministrul de Finanțe au mesaje contradictorii la o lună distanță. Pentru investitori, semnalul nu este doar despre taxe, ci despre predictibilitate. Sau, mai precis, despre lipsa ei. Astăzi discuți calm despre tratament egal pentru toate companiile. Mâine lansezi un proiect care vizează direct multinaționalele. Iar când astfel de „corecții” apar peste noapte, companiile își fac calculele. Mai investim aici sau mutăm bugetele în altă parte? Proiectul, cu praful pe el în sertarele Parlamentului din 2023 Cine are senzația că această inițiativă e o revelație proaspătă, ar trebui să arunce o privire în sertarele prăfuite ale Parlamentului. În octombrie 2023, cinci liberali, printre care Nazare și Bogdan Huțucă, șeful Comisiei de Buget-Finanțe din Camera Deputaților, depuneau un proiect de lege aproape identic: eliminarea deductibilității pentru cheltuieli de management, consultanță și asistență plătite către firme afiliate din străinătate, plus amenzi usturătoare — 200% din valoarea dedusă. Senatul l-a adoptat în decembrie 2023. Apoi, proiectul a intrat în Camera Deputaților și nu a mai ieșit. Interesant este că președintele comisiei care ar fi trebuit să-l dezbată este chiar unul dintre inițiatori, Bogdan Huțucă. Poate proiectul aștepta vremuri mai prielnice. Sau poate doar praful potrivit. Vezi expunerea de motive – AICI Florin Roman, „dizidentul fiscal” din PNL Proiectul îl are ca semnatar la inițiatori și pe liberalul Florin Roman. De altfel, Roman este singurul liberal care a ieșit din rândurile partidului și a propus două amendamente la primul pachet fiscal asumat de Ilie Bolojan în plenul reunit al Parlamentului. Unul dintre amendamente prevede exact ceea ce se stipulează în proiectul de lege aflat de la finalul lui 2023 în sertarele Camerei Deputaților, adică faptul că toate cheltuielile cu serviciile prestate de persoane afiliate nerezidente, considerate tranzacții artificiale, să devină nedeductibile fiscal și sancționate cu o amendă de 200% din suma dedusă. Doar că amendamentul lui Roman a fost respins și nu a fost introdus în forma finală a primului pachet fiscal. O altă bâlbă. Respingi acest amendament ca, peste o lună, să depui aproape același lucru sub altă formă? Noua formulă propusă de Guvern în pachetul 2 fiscal Guvernul a decis, joi seara, să deschidă sezonul de vânătoare fiscală pentru multinaționale, lansând în consultare publică un nou proiect de lege care promite să înlocuiască actualul impozit pe cifra de afaceri cu o formulă „mai inteligentă” și, după cum spune ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, „folosită și în SUA”. Formula propusă de ministrul Nazare acordă companiilor posibilitatea unor „cheltuieli deductibile la un nivel minimal de 3%. Tot ce depășește acest 3% este taxat cu 16%”, a precizat ministrul Nazare. Tot ce trece peste se impozitează. Categoriile vizate sunt: drepturi de proprietate intelectuală; management; consultanță; dobânzi. Expunerea de motive a proiectului spune că obiectivul este creșterea veniturilor bugetare și combaterea evaziunii fiscale. Logica este următoarea: dacă marile companii nu mai pot „externaliza” profiturile prin facturi grase pentru consultanță și licențe către firme-soră din alte țări, atunci banii rămân impozitabili în România. Dacă acest proiect va fi adoptat, Guvernul ar putea renunța la impozitul de 1% pe cifra de afaceri pentru companiile cu venituri de peste 50 de milioane de euro, măsură care, după cum subliniază inițiatorii, „nu se mai regăsește în nicio țară din Uniunea Europeană”. Rămâne însă întrebarea. Pe cine să mai creadă și la cine să se uite investitorii? Pe premierul Bolojan sau pe ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare? Foto colaj/video: Mediafax + Shutterstock AUTORUL RECOMANDĂ:
Rareș Bogdan critică PNL și USR în dosarul 10 august: Sistemul e la fel de osificat și groaznic de nereformat în PNL cum e în toate partidele tradiționale sau în cele noi
Într-o postare pe Facebook, Rareș Bogdan afirmă că toate partidele care au guvernat în ultimii șapte ani, inclusiv PNL și USR, poartă responsabilitatea pentru faptul că adevărul nu a fost aflat. „Au o responsabilitate toți cei care au fost la putere după 10 august 2018, președinți, premieri, șefi de parlament, miniștri, oameni care decid. De PSD nu mă mir, are toate motivele să nu se afle adevărul, era implicat direct, s-a aflat la putere în 6 din acești 7 ani scurși și are în ADN un anumit activism de clan. Dar PNL și USR, care ar fi trebuit să fie direct interesate, ce au păzit?”, a scris Rareș Bogdan pe Facebook. Liberalul susține că, deși a fost timp de trei ani prim-vicepreședinte PNL, nu a reușit să producă schimbările necesare. „Din păcate, Sistemul e la fel de osificat și groaznic de nereformat în PNL cum e în toate partidele tradiționale sau în cele noi, ce acum stau la masă fără multe scrupule cu agresorii de atunci”, a adăugat europarlamentarul. Acesta afirmă că, la fel ca în cazul pensiilor speciale, demersurile sale au fost „în pustiu”, iar „sistemul este mai tare și mai greu de învins decât pare la prima vedere”. Rareș Bogdan avertizează că, peste un an, acuzațiile din dosarul „10 august” privind intervenția în urma căreia 433 de persoane au fost rănite vor fi prescrise. „Când justiția nu servește cetățeanul, pentru că nu are căi legale de a bloca abuzul în numele legii, se cheamă că pe sistemul nervos al statului s-a încolăcit o hidră politică, transpartinică, cu unicul scop de a-și apăra pielea”, a mai spus Rareș Bogdan.
Ciucu, despre PSD: Sper să nu fie un calcul de genul să căutăm un pretext să ieșim de la guvernare
Întrebat vineri seara la Digi24 despre avertismentul dat de PSD, liderul liberal a spus: „Partidul Social-Democrat este un partid abil. Nu face gesturi simbolice doar așa ca să le facă, ci doar dacă vrea să câștige ceva. Așa că e foarte greu de interpretat. Știm că nu peste mult timp, în mai puțin de două luni, vor fi alegeri la PSD. Actuala conducere încercă să se mențină și poate vrea să dea mai degrabă un semnal și în interiorul propriei organizații. Și cred că este un calcul politic la mijloc. Sper să nu fie un calcul de genul că căutăm un pretext să ieșim de la guvernare”. El atrage atenția că PSD a semnat un acord cu ceilalți membri ai coaliției. „Împreună ne-am asumat guvernarea, și cu Partidul Social-Democrat, și cu Uniunea Salvați România, și cu Uniunea Democratică a Maghiarilor din România, și cu minoritățile. Responsabilitatea este mult prea mare în acest moment. România are nevoie de stabilitate”, a adăugat el. „O să vă zic că lucrurile sunt mai proaste economic decât se crede. Probabil că vor ieși la iveală anumite cifre. Și dacă PSD își căută un pretext să iasă de la guvernare ar face un foarte mare rău țării pentru că o guvernare minoritară nu poate trece singură aceste reforme”, a mai spus Ciucu. Liderul PSD Sorin Grindeanu anunță convocarea unei reuniuni a Biroului Permanent Național pentru luni, în urma tensiunilor create în Coaliția de guvernare din cauza poziției unor parteneri față de organizarea ceremoniilor oficiale pentru fostul președinte Ion Iliescu.
Un lider PNL va depune o plângere penală penală împotriva preşedintelui Consiliului Județean Olt. Care este motivul
„PNL Olt condamnă alocarea discreţionară a fondurilor publice de către preşedintele Consiliului Judeţean Olt, Marius Oprescu. Consiliul Judeţean Olt, printr-o hotărâre iniţiată de preşedintele Marius Oprescu, a decis alocarea fondurilor din rezerva bugetară pe criterii politice, direcţionând sprijinul financiar exclusiv către primării conduse de PSD, o practică profund nedreaptă care a devenit obişnuinţă încă din 2016, anul în care domnul Oprescu a preluat conducerea CJ Olt. Banii publici, care ar trebui să fie distribuiţi echitabil în beneficiul tuturor comunităţilor din judeţ, sunt împărţiţi strict pe criterii politice, după bunul plac al preşedintelui Consiliului Judeţean Olt. Această abordare ignoră complet realitatea că Toţi cetăţenii judeţului contribuie la bugetul judeţean indiferent de opţiunea politică a primarului care îi reprezintă”, scrie pe Facebook Gigel Ştirbu. Liderul PNL apreciază că astfel de practici „sfidează principiile echităţii şi ale democraţiei şi demonstrează că preşedintele CJ Olt nu a înţeles nimic din votul românilor şi din semnalul clar transmis de cetăţeni la alegerile recente”. „PNL Olt consideră aceste manifestări profund nedrepte şi le condamnă public. Mâine (vineri – n.r.), PNL Olt va depune o plângere penală împotriva preşedintelui Consiliului Judeţean Olt, Marius Oprescu, pentru modul discreţionar şi preferenţial în care a gestionat fondurile aflate la dispoziţia instituţiei. Nu vom tolera folosirea banului public pe criterii politice! Banii din fondul de rezervă şi nu numai, nu sunt moşia personală a preşedintelui CJ Olt, iar cheltuielile făcute trebuie să aibă consecinţe legale. PNL Olt este pentru un judeţ corect, echitabil şi transparent”, încheie Ştirbu.
Alin Tișe, după ce a pierdut la vot funcția de prim-vicepreședinte al PNL: Cooperativa trădătorilor
„Sfârșitul unei iluzii. Începutul eliberării. Dragi prieteni, Astăzi nu este o zi de tristețe. Este o zi de adevăr. Cooperativa trădătorilor și a non-performanței politice a pus mâna pe partid! Îl vor sugruma și va dispărea ca PNȚCD, sau va ajunge irelevant politic. Am asistat, cu durere dar și cu luciditate, la congresul unei cooperative politice care și-a votat singură sfârșitul. PNL — partid istoric, odinioară stindard al meritului și al viziunii, a fost sufocat de trădători de serviciu, incompetenți cu ambiții de sforari, și un mecanism bine uns care premiază obediența, nu performanța. În fața acestei realități, nu mai pot și nu mai vreau să tac. Mă simt frustrat, da. Dar și profund ușurat. De azi mă autoeliberez de orice responsabilitate față de PNL”, a scris Tișe pe Facebook. Acesta susține că nu mai poate să își asocieze numele, munca, credința și conștiința cu un partid „care nu mai reprezintă nimic din ceea ce ar fi trebuit să fie”: „Oamenii onești și performanți ca voi – cea mai puternică organizație politică din țară, conduși de majoritatea neperformanților. Rezultatele muncii noastre la Cluj se pot vedea – ele sunt peste ale oricărui alt județ din țară. Avem performanță maximă. De astăzi, la nivel faptic și moral, nu mai sunt parte a acestei construcții falimentare. Nu mai simt să activez în numele acestui PNL. Nu le mai datorez nimic. Nici tăcere, nici loialitate oarbă. Dragi primari, consilieri, colegi, știu că și voi – cei 53 de primari din județ, mii de consilieri, refuzați să tăceți, și să fiți părtași la o farsă sinistră. Vă mulțumesc pentru mesajele primite de la voi și pentru susținere! Voi decide curând drumul pe care voi merge, dar un lucru e sigur: nu voi mai accepta să stau alături de cei incompetenți, neperformanți politici, trădători, care au luat acest partid prizonier. Într-o vreme în care curajul a devenit o monedă rară, aleg să spun lucrurilor pe nume. Iar asta mă eliberează. Sfârșitul e al lor. Începutul e al nostru”. Tișe precizează că nu se referă la majoritatea oamenilor din PNL, oameni cinstiți, onești, devotați partidului, și cu frică de Dumnezeu: „Vouă, respect pentru că ați salvat de atâtea ori acest partid”.
Avertismentul lui Ilie Bolojan pentru liberali: Există riscul ca ELECTORATUL să se radicalizeze
Ilie Bolojan și-a propus să reformeze Partidul Național Liberal, pe fondul reproșului alegătorilor că „partidele tradiționale faptul că au devenit o trambulină pentru ambiții personale”. Pentru asta, liderul liberal își dorește să încurajeze competiția internă. „Am început regândirea modului de funcționare al partidului, iar statutul pe care l-am adoptat descentralizează decizii, restrânge conducerea, crește participarea locală și ne permite să luăm deciziile rapid. Îmi doresc să încurajăm competiția internă și să revizuim mecanismele de selecție. De ce? Pentru că alegătorii reproșează partidelor tradiționale faptul că au devenit o trambulină pentru ambiții personale, că au înlocuit criteriul competenței cu cel al apartenenței de partid și că s-au transformat în surse de risipă și sinecuri. Dacă vrem să schimbăm această percepție, trebuie să începem cu noi în șine”, spune Bolojan, la Congresul PNL. Ilie Bolojan vorbește despre planul de reinventare al PNL, stabilind două obiective majore: o bună guvernare care să reechilibreze țara economic și reconstruirea dreptei democratice românești. Primul obiectiv este o bună guvernare care să reechilibreze țara din punct de vedere bugetar și economic pe termen scurt și să creeze condiții pentru dezvoltare și prosperitate. Al doilea vizează reconstruirea dreptei democratice românești în jurul PNL. „Dacă nu o vom face noi, există riscul ca electoratul să se îndrepte spre alte formule care vor acoperi vidul de reprezentare sau să se radicalizeze”, a avertizat Bolojan. Premierul cere o resetare totală a partidului pentru a atrage „întreprinzători onești, oameni cu inițiativă, profesioniștii din privat și de la stat” care simt că nu sunt apreciați suficient în societate. PNL trebuie să-și recâștige atractivitatea în marile orașe, în rândul tinerilor și diasporei. Bolojan a vorbit și despre descentralizarea deciziilor în partid, încurajarea competiției interne și revizuirea mecanismelor de selecție. „Dacă vrem să restabilim în societate respectul pentru reguli, valoare și meritocrație, PNL trebuie să fie el însuși model”. În ceea ce privește guvernarea, premierul identifică „parazitarea statului prin sinecuri și rețele clientelare” ca una din principalele cauze ale deficitului bugetar și promite eliminarea acestor nedreptăți. „Nu promitem miracole. Cei care au făcut ceva știu că rezultatele se obțin cu efort”, a încheiat Bolojan, promițând „muncă și responsabilitate” în locul „iluziilor”. AUTORUL RECOMANDĂ:
Bolojan, despre reinventarea PNL: Dacă nu regrupăm dreapta democratică, electoratul se va radicaliza
Primul obiectiv este o bună guvernare care să reechilibreze țara din punct de vedere bugetar și economic pe termen scurt și să creeze condiții pentru dezvoltare și prosperitate. Al doilea vizează reconstruirea dreptei democratice românești în jurul PNL. „Dacă nu o vom face noi, există riscul ca electoratul să se îndrepte spre alte formule care vor acoperi vidul de reprezentare sau să se radicalizeze”, a avertizat Bolojan. Premierul cere o resetare totală a partidului pentru a atrage „întreprinzători onești, oameni cu inițiativă, profesioniștii din privat și de la stat” care simt că nu sunt apreciați suficient în societate. PNL trebuie să-și recâștige atractivitatea în marile orașe, în rândul tinerilor și diasporei. Bolojan: „PNL trebuie să fie el însuși model” Bolojan a vorbit și despre descentralizarea deciziilor în partid, încurajarea competiției interne și revizuirea mecanismelor de selecție. „Dacă vrem să restabilim în societate respectul pentru reguli, valoare și meritocrație, PNL trebuie să fie el însuși model”, a explicat el. În ceea ce privește guvernarea, premierul identifică „parazitarea statului prin sinecuri și rețele clientelare” ca una din principalele cauze ale deficitului bugetar și promite eliminarea acestor nedreptăți. „Nu promitem miracole. Cei care au făcut ceva știu că rezultatele se obțin cu efort”, a încheiat Bolojan, promițând „muncă și responsabilitate” în locul „iluziilor”.
Nicușor Dan, la Congresul PNL: România are un VIITOR tangibil, peste 2-3 ani
Nicușor Dan le-a transmis mulțumiri liberalilor, pentru că „în urmă cu două luni, România a trecut printr-un moment dificil și PNL a mers pe direcția corectă”. Șeful statului a participat la Congresul Extraordinar al PNL, organizat sâmbătă. În opinia sa, „este foarte important că PNL și-a asumat guvernarea”. „În cei 35 de ani de la Revoluție, PNL a făcut greșeli dar sunt două lucruri importante pe care le-a făcut. În primul rând, în momente importante, a ținut direcția corectă pentru România și, în al doilea rând, foarte important, și-a asumat decizii grele în momente grele. Și acesta este un astfel de moment. Este foarte important că PNL și-a asumat guvernarea”, a spus Nicușor Dan, de la pupitru. Vorbind despre realitatea politico-economică, președintele a transmis, de la pupitrul Congresului PNL, că „România are un viitor tangibil, peste 2-3 ani” „Suntem cu toții obligați să reparăm în anii care urmează toate lucrurile care au fost așezate greșit în societate, pentru că altfel românii nu ne vor mai ierta în 2028. Este un moment de îndoială pentru societate. Vreau să transmit convingerea mea că România are un viitor, și nu peste 20-30 de ani, ci peste 2-3 ani, după ce vom trece peste perioada aceasta necesară de corecție. (…) România are un viitor tangibil”, a mai spus Dan. AUTORUL RECOMANDĂ:
Avertismentul lui Ionuț Moșteanu la Congresul PNL: Ori rezolvăm problemele, ori în 2028 mulți dintre noi vom pleca acasă
„An de an s-a mai strâmbat câte ceva în statul român și am ajuns la o Românie destul de strâmbă și oamenii sunt furioși pe bună dreptate”, a spus Moșteanu, sâmbătă, la Congresul PNL. „Împreună suntem într-un punct în care poate că puținI ne-am fi imaginat acum câteva luni că vom fi. Eram fiecare cu meciul lui, cu ochii la șireturi, cum se zice la fotbal sau la basket, și în momentul în care am văzut că se îngroașă gluma, am ridicat cu toții privirea și am văzut calea corectă pentru România. Și asta, astăzi, suntem pe această cale corectă, o cale care nu va fi simplă. Și prin eforturile din ultimele două-trei săptămâni, premierul Bolojan, împreună cu echipa guvernamentală, iată, a oprit un declin, a oprit o problemă foarte mare, care putea avea consecințe foarte mari asupra fiecărui român, asupra fiecărui român care muncește cinstit și plătește taxe în România”, a adăugat vicepremierul. Moșteanu a spus că în următorii ani partidele trebuie să renunțe la disputele pe culori politice și să se concentreze pe adevărata divizare: între cei care susțin integrarea europeană și euroatlantică și cei care se opun acestei direcții. USR face parte din tabăra pro-europeană și îl asigură pe premierul Bolojan de sprijinul total. „E un moment în care ori rezolvăm, ori, dacă nu, în 2028, foarte mulți dintre noi vom pleca acasă. Și ăsta este un pariu mare pentru noi, pentru România, pentru societate, pentru acea parte din societate care și-a pus încredere în liberalism. Știm cu toții că nu este cea mai bună perioadă să fii liberal în Europa în perioada asta, dar haideți să le arătăm împreună că valorile liberale sunt cele corecte și că punem mai presus de orice oamenii care muncesc cinstit în țara noastră”, a conchis Moșteanu.
PNL își alege astăzi noua conducere. Bolojan, singurul candidat pentru președinție
Congresul Extraordinar al PNL va avea loc sâmbătă la Palatul Parlamentului, în prezența a 1200 de delegați. Aceștia vor alege noua echipă de conducere la nivel național. „Pentru funcția de președinte PNL și-a depus candidatura Ilie Bolojan. Pentru pozițiile de prim-vicepreședinți s-au înscris zece candidați: Valeriu Iftime, Adrian Veștea, Florin Roman, Alin Tișe, Nicoleta Pauliuc, Ioan Popa, Dan Motreanu, Ciprian Ciucu, Mircea Minea și Cătălin Predoiu. Pentru conducerea Curții de Arbitraj candidează Costică Lupușoru, Daniel Buda și Ciprian Dobre, iar pentru președinția Comisiei Naționale de Revizie și Cenzori a fost depusă candidatura lui Virgil Guran”, a transmis joi PNL. Votul va fi secret pentru funcțiile de președinte al partidului, prim-vicepreședinți, președinte al Curții de Arbitraj și președinte al Comisiei Naționale de Revizie și Cenzori. Tot în cadrul Congresului va avea loc și validarea vicepreședinților regionali, care vor deveni membri ai Biroului Executiv Național. În acest caz, votul va fi deschis. Candidații propuși pentru validare sunt: Alexandru Muraru pentru regiunea Nord-Est, Alexandru Popa pentru Sud-Est, Toma Petcu pentru Sud Muntenia, Gigel Știrbu pentru Sud-Vest Oltenia, Gheorghe Falcă pentru Vest, Florin Birta pentru Nord-Vest, Ion Dumitrel pentru Centru și Hubert Thuma pentru regiunea București-Ilfov.