Etichetă: pnl

PNL contraatacă după decizia Tribunalului București: Vom apăra în instanță votul Congresului

Într-un comunicat transmis miercuri, PNL precizează că ia act de hotărârea instanței și afirmă că aceasta are caracter provizoriu, urmând să formuleze apel. „Respectăm decizia instanței și notăm că este vorba despre un act provizoriu, în raport cu care ne vom exercita dreptul de apel”, se arată în comunicatul formațiunii. Liberalii susțin că, până la soluționarea definitivă a dosarelor aflate pe rolul instanțelor, activitatea partidului va continua în baza statutului adoptat la Congresul din 12 iulie 2025. PNL afirmă că instanța nu s-a pronunțat pe fondul cauzei și că hotărârea vizează exclusiv suspendarea provizorie a unor decizii adoptate la Congresul Extraordinar, până la judecarea dosarului. Totodată, conducerea partidului consideră că acțiunile în instanță au fost inițiate de „un grup restrâns” care încearcă să blocheze procesul de reorganizare a formațiunii după ce nu a reușit să obțină sprijinul majorității membrilor prin mecanisme interne. Potrivit comunicatului, procedura de organizare a Congresului Extraordinar a respectat prevederile statutare, iar PNL amintește că, în anul precedent, a organizat un Consiliu Național și un Congres în urma cărora au fost adoptate modificări statutare și aleasă conducerea partidului, fără ca respectivele decizii să fie contestate în instanță. Liberalii mai susțin că legitimitatea conducerii rezultă din votul exprimat de Congres și afirmă că vor continua toate demersurile judiciare până la o hotărâre definitivă. „Partidul Național Liberal își va continua procesul de reconstrucție și modernizare, cu respect pentru lege, pentru instituții și pentru votul democratic exprimat de membrii săi”, se mai arată în comunicatul transmis de Biroul de Presă al PNL.

Rareș Bogdan critică măsurile fiscale adoptate de Bolojan: Ai promis reforma statului, dar modelul aplicat e o rețetă toxică

Într-o postare făcută pe Facebook marți seara, europarlamentarul PNL susține că reducerea deficitului bugetar ar fi putut fi realizată prin tăierea risipei, digitalizarea administrației și stimularea creșterii economice, nu prin creșterea poverii fiscale. El a subliniat că măsurile adoptate afectează atât mediul de afaceri, cât și populația, și afirmă că tot mai mulți români, inclusiv antreprenori, iau în calcul plecarea din țară. „Aud români care vor să plece din țară, sătui. Unii sunt chiar antreprenori care, atunci când tu, Ilie, anunțai reforma statului, spuneau, exact ca modelul lor cultural, că austeritatea este o soluție pentru scăderea deficitului. Nu pricep cum i-ai vrăjit așa. Ei, acum nu mai sunt convinși. Sunt aproape învinși de propria naivitate. Dacă-i pui paiete unei maimuțe nu înseamnă că e Stiglitz. (…) Ai promis reforma statului, dar modelul aplicat e o rețetă toxică. TVA crescut a scumpit alimentele de bază și medicamentele, taxarea pensiilor a luat de la bătrâni, creșterea accizelor și a taxelor pe imobile a lovit direct în buzunar”, a scris Rareș Bogdan în mesajul postat pe Facebook. Reproșurile lui Rareș Bogdan pentru Bolojan Eurodeputatul îi mai reproșează lui Bolojan că nu s-a consultat cu specialiști, care l-ar fi putut sfătui să nu aleagă ca soluție austeritatea. „O minimă decență te-ar fi obligat, Ilie, să întrebi niște economiști reali, nu servili sau îmbătrâniți în rele, dacă cineva, de pe această planetă, a trecut prin situația României. More or less… Că pe hârtie, matematica e simplă: crești birurile, ai mai mulți bani. Însă este o scurtătură a leneșilor și riscă să blocheze definitiv motorul. Istoria (chiar recentă) arată că austeritatea fiscală pe spatele privatului și a cetățeanului duce în prăpastie. 5 exemple de manual: Grecia a fost distrusă de austeritatea care a probușit PIB-ul cu 25%. Franța lui Hollande a provocat un exod masiv de capital, prin suprataxare. Italia lui Monti a ucis creșterea ecoomică prin taxe. Și mai avem Argentina și Venezuela, de unde putea învăța că a trata mediul privat ca pe un sac fără fund pentru a finanța un aparat birocratic uriaș generează hiperfinflație, sărăcie, colaps”, mai notează Rareș Bogdan. Potrivit acestuia, reducerea deficitului ar fi trebuit să înceapă cu restructurarea aparatului administrativ și combaterea evaziunii fiscale. „Existau – și încă există – alternative reale pentru scăderea deficitului, fără a distruge economia: tăierea instituțiilor parazitare, a sinecurilor, a achizițiilor publice umflate, comasarea instituțiilor cu atribuții similare, combaterea evaziunii fiscale (…) și digitalizarea pe bune a ANAF”, a afirmat europarlamentarul. Cu ce mesaj ar fi trebuit să se ducă Bolojan la Comisia Europeană, în opinia lui Rareș Bogdan Rareș Bogdan susține, de asemenea, că Guvernul ar fi trebuit să negocieze cu Comisia Europeană un calendar diferit de consolidare fiscală, bazat pe reforme și investiții, nu pe creșterea taxelor. „Da, avem o presiune a cifrelor: deficitul bugetar continuă să crească, piețele financiare ne omoară cu dobânzile, sabia agențiilor de rating și a Comisiei Europene pentru consolidare fiscală este uriașă. Deci suntem din nou în filmul unde trebuie măsuri dure pe termen scurt, ca să ai un fel de provizion? Eroare!! Știi ce puteai face, Ilie? Mergeai la Comisie și ziceai așa: nu pot reduce deficitul acum. Dacă vreți acum pe loc, pot doar prin taxare, deci scade consumul și vă afectează și pe voi. Desființez instituțiile-sinecuri, instituțiile care se suprapun și unde angajații plimbă hârtii, anulez cheltuielile nejustificate. Mă lăsați să fac relaxare fiscală, ca să încurajez oamenii să angajeze/producă, relaxez taxarea muncii, ofer facilități noilor firme, bag în proiecte europene firme românești – există mecanisme care permit unei țări să aibă un deficit mai mare dacă acei bani se duc în cofinanțări de proiecte europene și investiții productive, nu pe consumul aparatului de stat. Efect: Crește, crește, crește PIB-ul. Deci scade deficitul. Vrei să ne duci în junk?”, a conchis Rareș Bogdan.

Sighiartău: PNL ar fi câștigătorul net al alegerile anticipate. Liberalul susține primarii aleși în două tururi

Întrebat ce scor ar obține PNL în cazul unor alegeri anticipate, Robert Sighiartău a afirmat la Digi 24 că liberalii ar depăși semnificativ rezultatul înregistrat la scrutinul parlamentar din 2024. „Partidul Național Liberal, cu siguranță, ar lua mult mai mult decât a luat la alegerile parlamentare care au avut loc în decembrie 2024. Acum nu vreau să dau publicității datele pe care le avem noi din sondaje, dar e clar că Partidul Național Liberal, dacă ar fi anticipate, presupunând acest lucru, ar fi câștigătorul net al acestor alegeri anticipate, în sensul în care ar avea o creștere de 10%”, a declarat Sighiartău. „Partidul Național Liberal nu se userizează” Liderul liberal a respins și afirmațiile potrivit cărora PNL s-ar apropia de USR. „Este o temă falsă. Partidul Național Liberal nu se userizează. Partidul Național Liberal, din potrivă, se întărește identitar, odată ce s-a rupt de Partidul Social-Democrat și de influența lui”, a spus acesta. Liberalul susține alegerea primarilor în două tururi Robert Sighiartău s-a pronunțat și în favoarea revenirii la alegerea primarilor în două tururi. El a precizat că în PNL există opinii diferite pe această temă, însă, din punctul său de vedere, acest sistem oferă o legitimitate mai mare edililor aleși. „Eu sunt adeptul alegerii primarilor în două tururi. Personal, asta cred. Partidul Național Liberal are voci diferite pe această temă și le respectăm. Sigur, există argumente pro-contra pe fiecare model, dar cel puțin din perspectiva mea, cred că alegerea primarilor în două tururi dă legitimitate mai mare primarului care a câștigat alegeri”, a afirmat liderul PNL. Sighiartău a spus că încearcă de mai mult timp să promoveze această idee în partid și consideră că primarii cu rezultate bune nu ar avea motive să se opună schimbării sistemului electoral. „Primarilor foarte buni, cu rezultate, nu le este frică. De obicei, acești primari câștigă cu 60%, cu peste 50% din voturi din primul tur. Și atunci nu ar exista o problemă pentru dânșii. Eu cred și susțin acest lucru, că ar trebui să existe două tururi”, a declarat Robert Sighiartău.

Disputa PSDPNL continuă pe Facebook. Adrian Câciu, despre Siegfried Mureșan: Ești un veșnic propus, niciodată ajuns

Într-o postare publicată vineri, Câciu afirmă că Mureșan „a ajuns să pună linii roșii în politica românească”, deși, în opinia sa, nu are autoritatea necesară pentru a face acest lucru. „Este trist că un fost PDL-ist, fost PMP-ist, actual «vedetă» PNL a ajuns să pună linii roșii în politica românească. Un traseist politic! Mai nou, face și evaluări despre politicienii români”, a scris Adrian Câciu, fost ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene și al Finanțelor. Câciu îi reproșează lui Mureșan trecutul politic Acesta susține că Mureșan a trecut succesiv prin PDL, PMP și PNL și că europarlamentarul nu ar fi obținut un nou mandat fără lista comună PSD-PNL la alegerile europarlamentare. Câciu mai spune că Mureșan a fost propus în repetate rânduri pentru funcții importante, precum cea de premier sau de comisar european, fără să fie desemnat vreodată. „Acum, ne spune cum se face guvernul. Ne și ceartă dacă avem alte opinii”, a mai scris social-democratul. „Siegfried, du-te la culcare! Soarta României nu se decide de către tine! Tu ești un veșnic propus, niciodată ajuns! Sper să nu te doară adevărul! Poate te va vindeca!”, i-a transmis politicianul PSD lui Siegfried Mureșan. Mureșan: PSD vrea „puterea totală în stat” Siegfried Mureșan este propunerea PNL, USR și UDMR pentru funcția de prim-ministru în negocierile privind formarea noului Guvern. Vineri, europarlamentarul a acuzat PSD că urmărește „recucerirea puterii totale în stat” și a afirmat că liberalii nu vor da „un cec în alb” social-democraților în negocierile pentru formarea Executivului. „PSD dorește revenirea la guvernare doar pentru recucerirea puterii totale în stat — guvernul, resursele și pârghiile administrative. Adică la fel ca în perioada Năstase sau în perioada Dragnea”, a scris Mureșan pe Facebook.

Fostul ministru al Justiției reacționează după atacurile PNL la adresa instanțelor: Nicio ideologie nu poate confisca justiția

Social-democratul Radu Marinescu, fost ministru al Justiției, avertizează, vineri, că justiția nu poate fi judecată în funcție de interesele politice ale momentului și că nicio formațiune politică nu are dreptul să atace sistemul judiciar atunci când deciziile instanțelor îi sunt defavorabile. Recția vine după după criticile formulate de PNL la adresa Tribunalului Ilfov și Tribunalului București, instanțe care au pronunțat sau urmează să pronunțe decizii în dosare în care partidul este parte. Într-o postare publicată vineri pe Facebook, Radu Marinescu transmite un mesaj de susținere a independenței justiției, în plin conflict între PNL și reprezentanți ai sistemului judiciar. El precizează că nicio facțiune politică nu trebuie să atace justiția dacă îi lezează interesele. „În mandatul meu am pledat ferm pentru independența justiției și am respins orice demers de politizare a acesteia, uneori abil disimulat în retorici reformiste. Nu putem judeca partizan și subiectiv actul de justiție, după apartenența sau simpatiile partinice ale subiecților vizați sau ale comentatorilor. Nu există justiție rea sau bună, judecători sau procurori catalogați drept onești sau necinstiți în funcție de interese politice divergente și conjuncturale. Nicio ideologie nu poate confisca justiția și nicio facțiune politică nu trebuie să o atace dacă îi lezează interesele”, argumentează Marinescu, într-o postare pe pagina sa de Facebook. Fostul ministru PSD își încheie postarea cu formula latină „Fiat justitia et pereat mundus” – „Să se facă dreptate, chiar de-ar fi să piară lumea”. Scandal uriaș între PNL și justiție Consiliul Superior al Magistraturii, Tribunalul București și mai mulți reprezentanți ai instanțelor au reacționat public față de acuzațiile formulate de PNL după soluțiile pronunțate în litigiile interne ale partidului. CSM a subliniat că hotărârile instanțelor pot fi contestate doar prin căile de atac prevăzute de lege, iar nu prin presiuni în spațiul public, avertizând că punerea sub semnul întrebării a rolului și legitimității instanțelor este incompatibilă cu principiile statului de drept. Liberalii lui Ilie Bolojan au criticat hotărâri ale Tribunalului Ilfov și Tribunalului București, au contestat modul în care Tribunalul București și-a organizat completurile specializate pentru dosare privind partidele politice și au anunțat demersuri procedurale, inclusiv recuzări, în cauzele care privesc deciziile interne ale partidului. Partidul condus de Ilie Bolojan a anunțat pe 21 iunie că începe formalitățile statutare pentru excluderea lui Rareș Bogdan și a altor 15 contestatari ai șefului PNL, printre care Lucian Bode, Adrian Veștea, Hubert Thuma și Alina Gorghiu. Aceștia au fost acuzați că „au încălcat în mod repetat obligația de a apăra opțiunile politice și deciziile PNL, participând la acțiuni și demersuri contrare intereselor partidului”.

Scandalul privind justiția din România ajunge la Parlamentul European. PSD reclamă PNL la Bruxelles

Europarlamentarii PSD au sesizat joi Comisia pentru Libertăți Civile (LIBE) a Parlamentului European, cerând ca declarațiile recente ale reprezentanților PNL despre justiție să fie analizate în cadrul dialogului european privind statul de drept. Social-democrații susțin că declarațiile liberalilor „ridică semne de întrebare din perspectiva respectării independenței justiției, a separației puterilor în stat și a statului de drept”. Potrivit PSD, demersul nu urmărește ca Parlamentul European să se pronunțe asupra dosarelor aflate pe rolul instanțelor din România, ci asupra „declarațiilor publice formulate în ultimele zile de reprezentanți ai Partidului Național Liberal, prin care au fost contestate modul de repartizare a completurilor de judecată și activitatea instanțelor în dosare privind propriul partid, precum și anchete penale referitoare la presupuse fapte de corupție în care sunt vizați lideri liberali”. PSD se sprijină pe poziția CSM Eurodeputații PSD citează reacția Consiliului Superior al Magistraturii, care a vorbit despre o „escaladare fără precedent” a discursului împotriva instanțelor și a avertizat că „astfel de mesaje pot afecta încrederea cetățenilor în imparțialitatea și autoritatea sistemului judiciar”. În același timp, social-democrații afirmă că „presiunile publice asupra magistraților, contestarea legitimității instanțelor sau încercările de discreditare a justiției înainte de epuizarea procedurilor legale sunt incompatibile cu principiile independenței justiției, separației puterilor și statului de drept”. De la contestația PNL la reacția magistraților Miercuri, Tribunalul București a suspendat hotărârea Consiliului Național Extraordinar al PNL prin care a fost convocat Congresul partidului. Hotărârea a fost pronunțată de un complet specializat în litigii privind partidele politice. După anunțarea soluției, PNL a cerut transparență privind modul de constituire și repartizare a completurilor specializate care judecă dosarele referitoare la partide. Ulterior, premierul Ilie Bolojan a anunțat că Guvernul analizează posibilitatea sesizării Curții Constituționale în legătură cu atribuțiile instanțelor și a susținut că justiția nu poate decide asupra unor chestiuni care țin de organizarea autorităților publice și de utilizarea fondurilor publice. Declarațiile au fost urmate de reacții din partea Tribunalului București, Curților de Apel, Înaltei Curți de Casație și Justiție și Consiliului Superior al Magistraturii. Instituțiile au respins criticile privind activitatea instanțelor, au apărat independența justiției și au avertizat că astfel de declarații pot afecta încrederea publicului în sistemul judiciar.

Tribunalul Bucureşti a trimis o replică pentru PNL

În urma deciziei de anulare a deciziilor Congresului PNL, partidul a cerut recuzarea judecătorului Tribunalului Bucureşti, pe motiv că este o veche colaboratoare a Alinei Gorghiu, unul dintre liberalii puşi pe lista de excluderi din formaţiunea politică. A fost trimis şi un comunicat de presa în care îşi motivează gestul. În replică, Tribunalul Bucureşti a transmis marţi un alt comunicat prin care  „respinge acuzațiile formulate de un partid politic și consideră neavenite presiunile exercitate, prin astfel de comunicări publice, asupra judecătorilor în cursul soluționării unor cauze”. „Măsura specializării judecătorilor, prevăzută de lege, se înscrie în abordarea managerială care urmărește buna organizare a activității Tribunalului, eficientizarea actului de justiție și unificarea practicii judiciare. În același scop, în afara de specializarea judecătorilor care soluționează în materia persoanelor juridice cauze de competența în primă instanță a tribunalului (federații, confederații, sindicate, patronate, partide politice), în cursul aceleiași luni a fost înființată o secție pentru minori și familie, iar, la solicitarea judecătoriilor sectoarelor municipiului București, se află în analiză desemnarea unor completuri specializate în materia asociațiilor și fundațiilor. În acest context, nu pot fi acceptate limitări ale capacității manageriale de gestionare a uneia dintre cele mai încărcate instanțe din țară, în condițiile în care buna administrare a activității Tribunalului presupune adoptarea unor măsuri de eficientizare, inclusiv prin valorificarea specializării judecătorilor. Conducerea Tribunalului subliniază că toate măsurile manageriale au fost asumate în mod transparent, în temeiul legii, în vederea specializării judecătorilor, cu scopul consolidării unei practici judiciare unitare și previzibile. Practica unitară reprezintă, așadar, un deziderat asumat, iar una dintre modalitățile de implementare a acestuia o constituie specializarea judecătorilor inclusiv în acord cu recomandările instituțiilor europene.” În comunicat se mai specifică şi faptul că „același partid politic a subliniat, în propriul program de guvernare, nevoia specializării și beneficiile acesteia, propunând, cu titlu de exemplu, valorificarea specializării în materia dreptului afacerilor și în litigiile privind achizițiile publice.” „Astfel de acțiuni, desfășurate de un partid politic prin comunicare publică, în condițiile în care actele interne ale acestuia sunt în curs de analiză judiciară la Tribunalul București, trebuie respinse categoric”, semnează judecătorul Cosmin Sterea Grossu, purtătorul de cuvânt al Tribunalului Bucureşti.

PNL contestă decizia Tribunalului București privind Congresul și anunță că va ataca hotărârea în instanță

Partidul Național Liberal susține că decizia Tribunalului București privind suspendarea unor hotărâri nu afectează conducerea aleasă la Congresul Extraordinar din 21 iunie. Potrivit unui comunicat transmis miercuri, PNL afirmă că hotărârea instanței suspendă doar anumite decizii și produce efecte doar pentru viitor. Liberalii mai susțin că hotărârile adoptate la Congres și noua conducere a partidului rămân în vigoare. PNL va ataca decizia privind completurile specializate Partidul anunță că va contesta pe toate căile legale Hotărârea nr. 18 din 23 iunie 2026 a Colegiului de Conducere al Tribunalului București. PNL susține că înființarea a șase completuri specializate pentru cauze privind partidele politice este fără precedent. Formațiunea afirmă că măsura ar fi fost adoptată fără avizul necesar al Consiliului Superior al Magistraturii. Liberalii cer recuzarea unui judecător PNL anunță că va solicita recuzarea judecătoarei care a primit spre soluționare unul dintre dosarele privind Congresul Extraordinar. Partidul motivează cererea prin faptul că magistratul a fost detașat anterior la Ministerul Justiției. Potrivit PNL, detașarea a avut loc în perioada în care ministerul era condus de Alina Gorghiu, unul dintre reclamanți. Procesul este în desfășurare Liberalii precizează că vor depune la Tribunalul București documentele privind noua conducere și modificările aduse Statutului. Formațiunea afirmă că va respecta toate procedurile prevăzute de lege. Totodată, PNL anunță că avocații săi vor folosi toate căile de atac împotriva deciziilor pe care le consideră neîntemeiate. Tribunalul București a decis suspendarea provizorie a executării Hotărârii Consiliului Național Extraordinar al PNL din 19 iunie 2026, până la soluționarea definitivă a dosarului pe fond. Instanța a respins, în același timp, acțiunea formulată împotriva președintelui PNL, Ilie Bolojan, și a secretarului general, Dan Motreanu, apreciind că aceștia nu au calitate procesuală pasivă. Decizia poate fi atacată cu apel în termen de cinci zile. Hotărârea a fost pronunțată în urma unei ordonanțe președințiale depuse de un grup de lideri liberali care contestă legalitatea convocării Consiliului Național Extraordinar și a Congresului PNL din 21 iunie. În paralel, pe rolul Tribunalului București se află și o acțiune prin care este solicitată anularea hotărârilor adoptate la Congres, inclusiv alegerea noii conduceri și modificarea Statutului. Următorul termen de judecată este programat pentru 8 iulie.

Cum s-a acutizat criza politică din România? Bolojan vorbește despre cel mai dificil moment

Bolojan a spus, marți seara, la TVR 1, că din cauza pierderii încredării în PSD s-a luat decizia, în PNL, să nu se mai facă o coaliție în actualul context cu PSD. „Ori în condiții în care se nominalizează un premier de la tine care este pus să facă o coaliție cu PSD, înseamnă că se încearcă o subordonare a partidului, ceea ce oricum am lua, nu este în regulă. Suntem după ce acest guvern a căzut. Modul în care s-a făcut această nominalizare, în mod cert, a creat o situație de criză în Partidul Național Liberal. Și cred că președintele Nicușor Dan nu a procedat într-o manieră care să crească încrederea între PNL și dânsul. Acesta este realitatea, orice s-ar spune, și asta i-am spus, dar nu asta este problema noastră. Noi trebuie să avem o relație instituțională și să mergem mai departe, să vedem ce putem face pentru a asigura stabilitatea în România. Oamenii nu vor de la noi scandaluri”, a spus Bolojan. Discuții terminate fără soluție Ilie Bolojan amintește că el a enunțat în spațiul public că există două posibilități de guvern, ambele minoritare: „sau un guvern PSD susținut de partidele de centru-dreapta sau un guvern al coaliției de centru-dreapta susținut de PSD pe baza unui acord politic. „Unde am ajuns? Am ajuns în situația în care, de la acest enunț, am început discuțiile cu toate partidele. Deși în prima fază PSD a anunțat că e de acord cu o formă de reciprocitate, adică ceea ce am anunțat, se încheie un acord politic în care fiecare dintre cele două părți, pentru a găsi o soluție, garantează susținerea pentru cealaltă, fiecare parte se duce cu premierul și cu acordul politic în fața președintelui României și în condițiile în care președintele României desemnează un premier, cei care nu au premierul desemnat îl susțin pe ceilalți în așa fel încât să deblocăm criza. Când am început discuțiile cu PSD în această cheie, ne-au anunțat că sunt de acord să discutăm aspectele tehnice, condițiile, ceea ce trebuie făcut, care sunt garanțiile pentru care o astfel de înțelegere are o bază reală. Gândiți-vă că s-au semnat protocole de coaliție, s-au semnat acorduri de guvernare și nu s-au respectat, dar ne-au anunțat, și asta a fost o întâlnire cu martori, cu președintele UDMR de față, cu președintele USR de față, că PSD este de acord cu un singur lucru: că a partidele de centru-dreapta să-i susțină guvernul. În rest, ei nu sunt de acord să susține un guvern condus de un premier de centru-dreapta”, a declarat președinterle PNL. Bolojan: Nu am mințit Întrebat dacă este adevărat că și-a schimbat discursul după ce a spus că PNL susține un guvern PSD monocolor, apoi s-a răzgândit, Ilie Bolojan a spus că nu a mințit. „Nu am mințit. Ceea ce regret este că s-a reținut doar faza cu susținerea de către centru-dreapta unui guvern PSD. Nu s-a reținut partea de acord politic și condiția de bun simț. Am spus că partidele de centru-dreapta ar putea susține un guvern PSD pe baza unui acord politic în care fiecare partid vine cu o propunere de premier de centru-dreapta, centru-stânga, dar și stânga garantează că susține premierul de centru-dreapta în condițiile în care există acordul politic. Și noi ce am făcut? Văzând că nu ne înțelegem cu PSD-ul, am convocat ședința biroului de conducere a partidului pentru că deciziile într-un partid nu le ia președintele pe persoană fizică, ci discută cu colegii. Când au aflat colegii că PSD nu este de acord cu această formă de reciprocitate, adică și partidele de centru-dreapta să vină cu o propunere de premier, să ne ducem cu ambele propuneri la președintele României, dânsul să aleagă pentru că are această responsabilitate și această opțiune să se pronunțe în acest sens și după aceea să trecem efectiv la vot ca să deblocăm situația și să fie și un garant al respectării acestor înțelegeri pentru că altfel lucrurile nu funcționează. Colegii au spus, bun, dar dacă doar PSD dorește sprijinul nostru și ei nu vor să arată o minimă formă de respect în această formulă, atunci nu vom susține asta și, discutând cu celelalte partide, am convenit să anunțăm și propunerea de premier pe care am susținut-o”, precizează Bolojan.

Adio, Legea 4! Parlamentul a votat Legea Paraschiv cu modificările care revoluționează sportul românesc: libertate pentru suporteri, bere pe stadion și surse noi de venit pentru cluburi și federații

Ziua de 30 iunie 2026 va schimba aproape sigur sportul românesc. De la experiența românilor pe stadioane și în arenele sportive, la veniturile cluburilor și federațiilor. Adio, Legea 4! Parlamentul a votat legea Paraschiv: libertate pentru suporteri, bere pe stadion, pirotehnice și multe altele! ProSport îți dezvăluie în EXCLUSIVITATE toate detaliile, prima reacție din partea inițiatorului acestui proiect, deputatul AUR de Iași Ciprian Paraschiv, și modificările care revoluționează sportul românesc. În ianuarie 2025, ProSport a publicat în exclusivitate aici toate informațiile despre proiectul menit să restructureze complet controversata Lege 4. Publicația noastră a fost singura care încă de atunci a urmărit pas cu pas și te-a informat constant și în exclusivitate cu evoluția tumultuoasă a evenimentelor. Firul poveștii, pe scurt. Ciprian Paraschiv, deputat AUR de Iași și președinte al Comisiei pentru tineret și sport din Camera Deputaților a elaborat un proiect de lege, după consultări cu cluburi, federații, organizații ale suporterilor, FRF, LPF, AFAN, COSR. Însă, pe finalul anului 2025, deputatul PNL Ionuț Stroe a apărut „pe piață” cu un proiect care aborda tot Legea 4! Noile prevederi propuse, diametral opuse pe alocuri față de cele din Legea Paraschiv. Le puteți consulta în interviul amplu oferit de Ionuț Stroe aici. Concret, Legea Paraschiv viza eliminarea zonelor-tampon de pe stadioane, permiterea consumului de bere în arenele sportive, eliminarea abuzurilor împotriva suporterilor, reguli dedicate accesului persoanelor cu nevoi speciale la evenimentele sportive, show-uri pirotehnice în mediu controlat. Legea Stroe, mai nimic din toate acestea! Jocul politic, dezvăluit aici de ProSport, a lăsat lucrurile în aer. Legea Paraschiv a fost blocată luni în șir pe circuitul procesului legislativ. Iar Legea Stroe a fost promovată major, potrivit surselor noastre. Doar că, azi, situația s-a răsturnat. Definitiv! Parlamentul a votat Legea Paraschiv, așadar adio, Legea 4! Cu 242 de voturi din 284 de parlamentari prezenți! Totodată, s-a „evaporat” și scenariul proiectului promovat de deputatul Ionuț Stroe. Deputatul Ciprian Paraschiv. FOTO: facebook Ciprian Paraschiv Prima reacție din partea inițiatorului pentru Legea Paraschiv Ciprian Paraschiv, fost căpitan la Poli Iași și conducător al acestui club, ulterior manager în cadrul FRF și delegat UEFA, oferă prima reacție după victoria obținută, el fiind principalul inițiator al proiectului: „Le mulțumesc colegilor din Parlament pentru că au înțeles menirea reală a acestui proiect esențial pentru viitorul României prin sport: fără abuzuri, experiență la nivel de 2026 pe stadioane și arene, dezvoltare pentru cluburi!” Deputatul aflat la primul mandat, care recent a reușit să promoveze și proiectul prin care meciurile României la Mondialele și Europenele de handbal vor fi transmite live și gratuit la tv, completează: „E victoria suporterilor, în primul rând, a cluburilor și a fenomenului sportiv per ansamblu. Pentru că soluțiile noastre, împreună, după consultări reale, au devenit lege. Aștept promulgarea din partea Președintelui pentru ca românii să se bucure de sport încă din noul sezon!” Ce modificări revoluționează sportul românesc: libertate pentru suporteri! Prin Legea Paraschiv, strigătul devenit deja celebru pe stadioanele de la noi, „libertate pentru suporteri”, are cadrul pentru a deveni realitate. Dispare posibilitatea ca fanii să primească interdicție pe arenele sportive doar în baza procesului verbal al forțelor de ordine, cum specifica Legea 4! De-acum înainte, doar o instanță poate lua această măsură împotriva faptelor grave când acestea sunt comise de fani. În plus, fanii din peluze își pot manifesta susținerea prin steaguri întinse pe garduri, lucru sancționat de Legea 4 anterior. Totodată, vor exista zone distincte în peluză fără scaune, astfel că aceștia pot sta și în picioare, nu obligatoriu pe scaune, ca până acum. FOTO: SportPictures Bere pe stadion, show-uri pirotehnice, eliminarea zonei-tampon Totodată, mai mulți români vor putea participa la evenimentele sportive. Până azi, legea prevedea obligativitatea unei zone-tampon, practic sectoare din arenă unde NU se puteau comercializa bilete, invocându-se rațiuni de siguranță. Eliminarea zonei-tampon înseamnă, automat, și surse în plus de venit pentru cluburile și federațiile organizatoare de evenimente sportive. Acestea și fanii sunt și beneficiarii unei alte noutăți: permiterea comercializării și consumului de bere și băuturi slab alcoolizate la evenimentele sportive! Cluburile vor obține mai mulți bani, firește, printr-o sursă nouă la bugete, iar românii vor avea o experiență la meciuri, indiferent de sport, așa cum se poate în atât de multe țări europene și la atât de multe competiții majore! Persoanele cu nevoi speciale vor avea în premieră reguli dedicate pe care organizatorii de evenimente sunt obligați să le respecte, astfel încât accesul spre o experiență completă să fie asigurat într-un mod adaptat. Mai departe, show-urile pirotehnice vor fi permise prin Legea Paraschiv! În mediu controlat, puse în practică de firme specializate, cu respectarea unui set strict de reguli pentru siguranța fanilor. Dar vor deveni realitate și nu vor mai constitui un element interzis.