Crin Antonescu: Nimeni nu a reușit să îi scoată din minți pe haștagi, pe băsiști așa cum a făcut-o Nicușor Dan
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Crin Antonescu a vorbit despre lipsa de abilitate a președintelui Nicușor Dan în calitatea sa de mediator, dar și despre blocajul în care se află partidele pro-europene în vederea formării unei noi majorități. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Crin Antonescu îl laudă pe un ton ironic pe președintele Nicușor Dan pentru performanța de a-și deranja susținătorii prin abordările sale. Acesta critică modul de a acționa al președintelui într-un context atât de sensibil, cum este cel de față. De asemenea, critică declarațiile acestuia în care anunță așa-zisele consultări informale. Spune fostul lider liberal că aceste consultări informale nu se anunță, iar în cazul în care sunt anunțate, este necesar să ia parte la acestea partidele cu majoritate de voturi în Parlament, cum este și cazul partidului AUR. „Acum o să vedem, pentru că în declarații președintele Nicușor Dan, acest personaj din ce în ce mai simpatic mie în ultima vreme, din motivele astea de înțeles, că nimeni nu putea să-i scoată din minți pe ăștia, pe haștagi și pe băsiști, cum o face domnia sa, îl felicit. Dar, pe de altă parte, e o chestiune. Consultări informale poți să faci totdeauna. Poți să te duci la poezie, poți să bei acolo o bere, să te duci la Cotroceni, să-i chemi, poți să te duci în pădure. Tu faci consultări informale câte vrei și când vrei. E dreptul tău. Dar alea, în principiu, nu se anunță. Când faci consultări în vederea abordării și rezolvării unei crize politice care ține de Parlament, trebuie să o faci cu toți. AUR e al doilea partid al țării.” Crin Antonescu: „Cum se face un guvern fără AUR, dacă PNL-ul și USR-ul nu mai vor să fie cu PSD-ul?” Antonescu caracterizează printr-o figură de stil stadiul actual al negocierilor din Parlament. Acesta remarcă blocajul în care partidele pro-occidentale se află. Formarea unei noi majorități devine imposibilă matematic atât timp cât acestea refuză colaborarea cu PSD, dar exclud categoric și AUR. „Și mai departe, iarăși, discuția merge în niște termeni tot așa. Ne dă asigurări domnul Nicușor. Mă face curios. Am și spus că e ca un număr de iluzionism. Cum face să aibă un guvern fără AUR și toți ăștia, dar în care e clar, după toate declarațiile, că PNL-ul și USR-ul nu mai vor să fie cu PSD-ul? O să vedem. Eu am ceva idee. M-am și gândit la ghicitoarea asta.”
Decizia PNL la finalul unei ședințe furtunoase: Partidul va rămâne în opoziție
Anunțul a fost făcut la finalul ședinței liderilor liberali de marți seara. Declarația a fost anunțată de Ciprian Ciucu. El a citit decizia luată de conducerea partidului. Liberalii au stabilit că PSD este vinovat pentru criza actuală și au cerut ca social-democrații să-și asume guvernarea. „PSD a acționat pentru destrămarea coaliției de guvernare formate anul trecut, iar apoi, împreună cu AUR, a creat majoritatea parlamentară pentru inițierea și adoptarea moțiunii de cenzură și demiterea Guvernului. În consecință, ar trebui ca PSD să-și asume guvernarea și să nu fugă de răspundere, așa cum a făcut în ultimele luni. În condițiile în care PSD nu și-a respectat angajamentele asumate, nici partenerii de coaliție, și a acționat în mod iresponsabil în acest context dificil pentru România, nu mai este un partener credibil pentru PNL în procesul de formare a unui nou guvern”, au stabilit liberalii.. PNL a mai anunțat că vrea să rămână în opoziție.„În acest nou context politic, PNL își menține deciziile adoptate de forurile statutare și de grupurile parlamentare și va rămâne în opoziție, exercitând un rol activ, responsabil și constructiv, în interesul cetățenilor și al stabilității economice”, a citit Ciucu. Președintele PNL, Ilie Bolojan, a vorbit despre formarea unui pol de modernizare. „A fost o dezbatere lungă, au fost discuții despre traiectoria PNL despre ceea ce trebuie să facem pentru România și cetățenii țării noastre (…) PNL confirmă că este un partid cu demnitate care va lucra pentru a construi un pol de modernizare”, a transmis Ilie Bolojan. Totuși, decizia privind intrarea în opoziție. Mai mulți lideri PNL au respins propunerea și au solicitat ca o decizie să fie luată după consultările de la Palatul Cotroceni. Moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR împotriva Guvernului Bolojan a fost aprobată marți. În Parlament au fost 288 de voturi, din care 281 pentru, 4 împotrivă și 3 anulate.
Stenograme din ședința tensionată a PNL. Cozma: Antipesediștii de azi au candidat cu PSD. Petcu: Toți primarii PNL din Giurgiu vor să rămână la guvernare
Potrivit stenogramelor din ședință, obținute de Mediafax, mai mulți lideri liberali au criticat varianta intrării PNL în opoziție și au susținut că partidul trebuie să rămână într-o formulă de guvernare pro-europeană. Raluca Turcan: PSD nu mai este partener credibil. PNL trebuie să rămână consecvent, chiar și din opoziție Raluca Turcan s-a poziționat ferm în favoarea liniei susținute de Ilie Bolojan, indicând PSD drept responsabil unic pentru criza politică și respingând ideea unei noi colaborări. „Întreaga criză politică are un singur nume: PSD. Responsabilitatea este a lor și tot ei trebuie să ofere soluții”, a transmis Turcan, potrivit surselor din ședință. Ea a avertizat asupra consecințelor căderii guvernului: „Nu este un simplu joc politic – înseamnă blocaje, incertitudine, pierderi economice. Nota de plată o plătesc oamenii.” Un punct central al intervenției a fost ruperea definitivă de PSD. „Un partid care își dărâmă propria guvernare nu mai poate fi un partener credibil. Garanția unui plan comun este zero.” Turcan a susținut că acțiunea împotriva guvernului a fost una țintită, inclusiv la adresa lui Ilie Bolojan. „A fost ales cu penseta un lider – Ilie Bolojan – nu pentru că a greșit, ci pentru că a deranjat interese.” Ea a încadrat situația ca o escaladare politică care afectează direct PNL și a cerut o reacție fermă a partidului. În plan intern, Turcan a cerut asumare individuală clară, inclusiv prin vot nominal. „Fiecare să își asume public dacă pune interesul public mai presus sau slăbește partidul.” În concluzie, Turcan a susținut că PNL trebuie să rămână un partid „demn și credibil”, chiar dacă asta înseamnă trecerea în opoziție. „Avem șansa să modernizăm țara chiar și din opoziție, fără compromisuri.” Nicoleta Pauliuc: „Trebuie să ne uităm și în propria oglindă” Nicoleta Pauliuc a avut una dintre cele mai dure intervenții, avertizând că ieșirea de la guvernare ar însemna o inconsecvență politică pentru PNL. „Pentru că a trecut o moțiune politică, ne dezicem de această construcție? Cine apără direcția euro-atlantică, dacă nu noi?”, a spus Pauliuc în ședință. Ea a susținut că PNL se află într-un „punct de cotitură” și a criticat faptul că propunerea sa privind o rezoluție de necolaborare cu AUR și partidele considerate satelit nu a fost supusă la vot. Pauliuc a acuzat inclusiv tentative de „albire” a AUR în interiorul partidului, în contextul votului la moțiunea de cenzură. Senatoarea liberală a ridicat și problema traseismului politic, susținând că unii liberali au negociat punctual cu parlamentari din zona AUR pentru a opri moțiunea. „Trebuie să ne uităm și în propria oglindă”, a afirmat Pauliuc. Ea a mai avertizat că PNL riscă să piardă beneficiile politice ale măsurilor asumate la guvernare. „Acum, exact când ar trebui să dea roade aceste măsuri, propunem să plecăm? Să lăsăm pe altcineva să culeagă beneficiile?”, a spus aceasta. Pauliuc a cerut ca PNL să participe la negocieri pentru o guvernare pro-europeană și să susțină un acord explicit între partide privind necolaborarea cu AUR, pe care l-a descris drept partid extremist. Toma Petcu, președintele Consiliului Județean Giurgiu: Toți primarii PNL din Giurgiu vor să rămână la guvernare Și Toma Petcu, președintele Consiliului Județean Giurgiu, a criticat direcția propusă de conducerea partidului și modul în care a fost organizată ședința. „Această ordine de zi impusă ad-hoc și nediscutată nu este corectă, mai ales în aceste vremuri importante. Reluarea unui vot în diferite forme doar ca să dăm un rol ședinței nu este corectă”, a spus Petcu. Liderul liberal a afirmat că rezultatul moțiunii de cenzură reprezintă un eșec al negocierilor politice purtate de conducerea PNL. „Scorul moțiunii este un eșec al negocierilor. Trebuiau să fie mai puține voturi decât semnături, asta ni s-a spus, dar am avut cel mai mare vot pentru dărâmarea guvernului”, a declarat acesta. Petcu a respins categoric varianta intrării PNL în opoziție și a transmis că primarii liberali din Giurgiu vor rămânerea la guvernare. „Nu pot să fiu de acord cu intrarea în opoziție a PNL. Toți primarii PNL din Giurgiu vor să rămână la guvernare”, a spus el. Adrian Cozma, președintele PNL Satu Mare: Ați fost aleși pe liste cu PSD Adrian Cozma, președintele PNL Satu Mare și vicepreședinte al Camerei Deputaților, a susținut aceeași linie și a criticat liderii liberali care se declară acum anti-PSD, deși au candidat pe liste comune cu social-democrații. „Nu e normal să vină unii să ne spună: noi suntem cei mai aprigi antipesediști, dar ați fost aleși pe liste cu PSD”, a spus Cozma. El i-a vizat pe Dan Motreanu, Siegfried Mureșan și Gheorghe Falcă, care au candidat pe lista comună PNL-PSD la europarlamentare, și a susținut că PNL trebuie să rămână la guvernare pentru a continua reformele asumate. „Trebuie să stăm la guvernare, să ne îndeplinim obiectivele”, a afirmat liderul PNL Satu Mare. Cozma a cerut ca direcția partidului să fie decisă într-un Consiliu Național al PNL și a spus că, pe lângă responsabilitatea PSD pentru criza politică, trebuie analizată și responsabilitatea liderilor liberali care au dus partidul în alianța cu social-democrații. Bolojan a obținut însă un vot favorabil De cealaltă parte, Ilie Bolojan a susținut în ședință că responsabilitatea politică aparține PSD și că social-democrații au întârziat reformele. Conducerea PNL a vota la propunerea lui Bolojan, marți, în Biroul Politic Național, menținerea deciziei de a nu forma o coaliție cu PSD.Potrivit stenogramelor, Bolojan a spus că „AUR partajează responsabilitatea politică cu PSD”, iar PSD „trebuie să-și asume consecințele”. Liderul liberal a cerut „asumarea guvernării de către PSD” și a transmis că social-democrații nu trebuie „să fugă de răspundere”. În privința unei eventuale colaborări politice viitoare, Bolojan a afirmat că „PSD nu mai este un partener credibil pentru PNL pentru formarea unui guvern”.
Trei vicepreședinți au dat semnalul execuției lui Bolojan
Val de reacții în tabăra liberală – după ce o parte din PNL se declară de acord ca liberalii să continue guvernarea alături de PSD. Totuși, declarațiile sunt contradictorii: unii anunță că PNL intră în opoziție, alții, că trebuie să rămână în echipă cu PSD. Chiar în aceste momente are loc o ședină extrem de tensionată a liberalilor, la care participă toți liderii PNL, după căderea guvernului Bolojan. Cătălin Predoiu, primul care rupe rândurile Cătălin Predoiu, prim-vicepreședinte al PNL, a declarat, la scurt timp după ce moțiunea a dărâmat Cabinetul Bolojan, că el vrea ca partidul să rămână la guvernare într-o „coaliție proeuropeană”. Predoiu a mai spus că nu trebuia să se ajungă în situația demiterii guvernului, iar negocierile trebuiau să continue. „PNL are de cântărit între a lua o decizie pripită sau a continua guvernarea. Cea mai bună decizie pentru PNL este să continue guvernarea, să își lase opțiunile deschise. Funcția de premier nu e individuală, ci aparține partidului. Nu am discutat cu președintele Nicușor Dan. Să ne păstrăm opțiunile deschise în următoarele zile. Să cântărim în partid cea mai bună strategie. PNL are valoare strategică pentru această țară, Din această moțiune nu a câștigat nimeni. Nu trebuie să abandonăm guvernarea”, a fost declarația lui Cătălin Predoiu pe holurile Parlamentului după demiterea Guvernului Bolojan. MAI MULTE DETALII AICI Cătălin Predoiu, ministrul de Interne Nicoleta Pauliuc cere PNL să rămână la guvernare Nicoleta Pauliuc este al doilea lider din PNL, după Cătălin Predoiu, care susține că partidul trebuie să rămână la guvernare, deși parlamentarii au votat moțiunea PSD-AUR și au dat jos Guvernul condus de președintele liberalilor, Ilie Bolojan. „Ar fi o eroare istorică să plecăm de la guvernare și să îi lăsăm pe alții să culeagă beneficiile unor măsuri pentru care noi am plătit. Aceasta nu ar fi demnitate – ar fi abandon”, a scris Nicoleta Pauliuc, pe Facebook. Senatoarea a mai precizat că PNL a rezistat la „furtuni mai grele” și va „rezista și acum”. DETALII AICI Nicoleta Pauliuc, mesaj similar cu cel al lui Cătălin Predoiu. „PNL trebuie să rămână parte a unei guvernări pro-europene” Reacţia rivalului lui Bolojan: „PNL nu pleacă nicăieri!” După Cătălin Predoiu, Nicoleta Pauliuc și Hubert Thuma, liderul PNL Ilfov, cere rămânerea PNL la guvernare, în ciuda anunțurilor lui Ilie Bolojan, recent demis de Parlament. Hubert Thuma, liderul PNL Ilfov, unul dintre adversarii lui Ilie Bolojan în propriul partid, spune: „Votul de astăzi nu schimbă realitatea în care se află România. Problemele rămân aceleași și tot aceleași rămân și soluțiile. Nu cred că cineva are motive să sărbătorească ce s-a întâmplat azi în Parlament. O moțiune câștigată nu plătește facturile românilor, nu deblochează un singur proiect din PNRR, nu aduce o investiție în plus și nu rezolvă nicio nedreptate resimțită de oameni (…) Vreau să fie limpede și un alt lucru: PNL își va exercita rolul în deplină colaborare cu Președintele României. Stabilitatea acestei țări nu se construiește din declarații, ci din lucrul împreună al instituțiilor care răspund în fața românilor. Vom susține fiecare pas care apără interesul național, parcursul european al României și încrederea partenerilor noștri”. VEZI AICI Veștea: „PNL trebuie să se reașeze la masa negocierilor” Adrian Veștea este al treilea prim-vicepreședinte PNL, după Cătălin Predoiu și Nicoleta Pauliuc, care cere ca liberalii să rămână la guvernare, deși parlamentarii au votat moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR și au dat jos Guvernul condus de Ilie Bolojan. „După moțiunea de astăzi, consider că PNL trebuie să se reașeze la masa negocierilor cu partidele proeuropene și să identifice soluții pentru a continua guvernarea . Și spun acest lucru mai ales în numele aleșilor locali liberali – primari, președinți de consilii județene, consilieri – care duc, zi de zi, administrația acestei țări mai aproape de oameni”, a scris Adrian Veștea, pe Facebook. MAI MULTE DETALII AICI Rareș Bogdan îl atacă pe Ilie Bolojan: „Prea puține reforme” Într-o intervenție live la emisiunea Ai aflat! cu Ionuț Cristache, Rareș Bogdan a lansat un atac tăios la adresa lui Ilie Bolojan și i-a reproșat că nu a făcut suficiente investiții și reforme în timpul mandatului de premier. Rareș Bogdan a declarat că mandatul lui Ilie Bolojan nu a adus rezultatele așteptate. Acesta consideră că ritmul schimbărilor a fost mult prea lent și că Executivul nu a reușit să finalizeze proiectele mari de care România avea nevoie. Deși face parte din același partid, europarlamentarul s-a arătat dezamăgit de mandatul premierului demis și a subliniat că se aștepta la un „ritm mult mai alert” din partea sa. Vezi AICI Rareș Bogdan. Sursa: Profimedia AUTORUL RECOMANDĂ: Thuma, principalul opozant al lui Bolojan din PNL, după răsturnarea guvernului: „PNL nu pleacă nicăieri” Predoiu îi deturnează planul lui Bolojan: PNL să nu se grăbească și să renunțe la guvernare, opoziția e soluția facilă Nicoleta Pauliuc, mesaj similar cu cel al lui Cătălin Predoiu: „PNL trebuie să rămână parte a unei guvernări pro-europene” Încă un greu din PNL cere rămânerea la guvernare. Veștea: „PNL trebuie să se reașeze la masa negocierilor Rareș Bogdan îl atacă pe Ilie Bolojan la Gândul: „Prea puține investiții /prea puține reforme”
Surse: Nicușor Dan nu se va grăbi cu noul premier. Demisul Ilie Bolojan va mai sta la Palatul Victoria
Surse politice au precizat pentru Mediafax că președintele Nicușor Dan nu intenționează să grăbească desemnarea unui nou premier. Șeful statului ar urma să evite consultările oficiale imediate cu partidele și să lase mai întâi formațiunile pro-occidentale să ajungă la un acord politic minimal pentru viitoarea majoritate. În această săptămână ar putea avea loc doar discuții informale între Cotroceni și liderii partidelor considerate pro-europene. Potrivit acelorași surse, președintele vrea să cheme partidele la consultări oficiale abia după ce acestea își clarifică pozițiile și vin cu o variantă realistă de premier și de formulă guvernamentală. Până la instalarea unui nou Executiv, Ilie Bolojan rămâne la Palatul Victoria, dar cu atribuții limitate. Constituția prevede că Guvernul demis îndeplinește doar actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de către noul cabinet. Căderea Guvernului Bolojan nu duce automat la alegeri anticipate. Președintele trebuie să desemneze un candidat pentru funcția de premier, iar acesta va avea nevoie de votul Parlamentului pentru a forma un nou Guvern. Surse politice susțin că varianta cea mai probabilă este încercarea refacerii unei majorități pro-europene, însă fără ca Ilie Bolojan să mai fie în fruntea Guvernului. PSD, partid fără de care este dificilă construirea unei majorități pro-europene, a transmis anterior că ar putea reveni într-o formulă guvernamentală, dar cu un alt prim-ministru. În același timp, social-democrații au exclus o guvernare alături de AUR, deși cele două partide au votat împreună moțiunea de cenzură. Soarta PNL se joacă în ședința de la ora 17 Prima miză politică majoră după căderea Guvernului este ședința PNL programată pentru ora 17.00. Liberalii se reunesc pentru a decide cu ce mandat merg mai departe: rămân în logica Bolojan, intră în Opoziție sau acceptă o împăcare cu PSD, dar fără actualul lider liberal în fruntea Guvernului. Ședința PNL de la ora 17.00 era programată. Întâlnirea liberalilor pregătește, practic, mandatul cu care partidul va merge la viitoarele consultări de la Cotroceni. Ilie Bolojan va pune pe masa conducerii PNL două variante: intrarea în Opoziție și construirea unui pol de centru-dreapta, alături de USR și alte formațiuni mai mici, sau continuarea negocierilor pentru o formulă guvernamentală. În paralel, o tabără anti-Bolojan din PNL ar vrea reconcilierea cu PSD și forțarea unui vot intern care să ducă la slăbirea sau chiar retragerea lui Bolojan din fruntea partidului. Surse politice susțin că în PNL există două curente tot mai vizibile. Primul este grupul pro-Bolojan, care consideră că PSD a rupt definitiv încrederea prin moțiune și că liberalii trebuie să iasă din logica marilor coaliții cu social-democrații. Al doilea este grupul pragmatic, format în special din lideri locali și parlamentari care se tem că intrarea în Opoziție ar scoate PNL de la guvernare, de la resurse și de la influență administrativă. Președintele Nicușor Dan a încercat să transmită, înaintea votului, un mesaj de stabilitate, afirmând că România își va păstra direcția occidentală indiferent de rezultatul moțiunii și că există acord politic pe obiective precum SAFE și PNRR.
Dan Motreanu susține că PSD și AUR au interese comune: Nu mai este o coincidență, este un tipar
Într-o postare publicată pe Facebook, liderul liberal afirmă că PSD și AUR „sunt două fețe ale aceluiași sistem politic”, deși se prezintă public drept adversari. Potrivit acestuia, comportamentul politic al celor două formațiuni ar indica existența unui tipar de colaborare, manifestat atunci când interesele politice coincid. Dan Motreanu face referire la alegerile prezidențiale din 2024, susținând că, în primul tur, George Simion ar fi beneficiat de voturi provenite din zona electoratului PSD, în urma unor „jocuri din culise”. De asemenea, liberalul critică poziționarea PSD din turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2025, când social-democrații nu și-au exprimat susținerea pentru Nicușor Dan. Potrivit secretarului general al PNL, decizia PSD de a lăsa „votul liber” nu ar fi reprezentat o poziție neutră, ci un calcul politic menit să favorizeze indirect candidatura lui George Simion, în contextul în care o parte a electoratului PSD ar avea afinități mai apropiate de AUR. În același mesaj, Motreanu afirmă că PSD și AUR au avut de-a lungul timpului inițiative politice comune, inclusiv moțiuni și voturi convergente în Parlament, sugerând că obiectivele celor două partide se intersectează frecvent. El invocă și transferul unor foști membri PSD către AUR, pe care îl consideră un indiciu suplimentar al apropierii dintre cele două formațiuni. Liderul liberal susține că AUR nu reprezintă o alternativă autentică la PSD, ci un partid care radicalizează discursul public, contribuind totodată la menținerea actualului sistem politic. În opinia sa, PSD joacă rolul actorului politic „responsabil”, în timp ce AUR adoptă postura „rebelului”, însă rezultatul ar fi același: păstrarea influenței și controlului politic. În finalul mesajului, Dan Motreanu afirmă că, dacă PSD și AUR acționează împreună pentru dărâmarea Guvernului, ar trebui să își asume public această colaborare și să formeze împreună o majoritate guvernamentală, asumându-și responsabilitatea pentru efectele politice și administrative ale unei astfel de alianțe.
Valeriu Stoica crede că Bolojan mai poate avea carieră politică
Fostul ministru liberal al Justiţiei, Valeriu Stoica, se poziţionează în tabăra Ilie Bolojan când vine vorba de realizările sale ca şef al Guvernului României. Numai că, mai spune Stoica, nu prea îl ajută partidul pe care îl are în spate. Invitat la Digi24, liberalul a declarat că premierul are un mod tranşant şi hotărât de a face politică, însă ar fi ajuns în situaţia de faţă oricum. Mai ales că în PNL nu sunt suficient de mulţi oameni bine pregătiţi să preia ministerele acestei ţări. ” Şi ca să facă mai mult, ar fi trebuit să aibă un partid şi mai puternic decât are în momentul de faţă. Cu partidul pe care l-a avut şi pe care l-a ridicat în 2024 de la 8-9%, de la 14-15%, atât a putut face. Şi atât poate să facă. Ar fi putut, poate să facă un pic mai mult, dacă acest partid îi furniza mai multă expertiză tehnică în toate ministerele pe care le ocupă”, spune Valeriu Stoica. Însă, mai are o şansă, ca om politic, mai spune Valeriu Stoica. ”Dacă rămâne preşedintele partidului, asta înseamnă că partidul, dacă trece moţiunea, rămâne în opoziţie. Şi dacă se întâmplă asta, eu cred că Ilie Bolojan va fi unul dintre cei mai importanti oameni politici în perioada următoare. Dacă îl sacrifică partidul şi va urma chemarea plină de viclenie a PSD şi se va întoarce la o guvernare cu PSD, s-ar putea ca Bolojan să mai aibă o carieră politică, dar PNL nu ştiu ce va mai face”, a mai adăugat Valeriu Stoica. RECOMANDAREA AUTORULUI: Valeriu Stoica, „părintele” pensiilor speciale, avertizează asupra „pericolului DEMONIZĂRII magistraturii”: „Vrem să devenim China sau Rusia?!” Cine e Doru Trăilă, avocatul din „Dosarul generalilor”, și cum și-a clădit portofoliul de clienți cu ajutorul ex-ministrului Valeriu Stoica
Aproape 8 miliarde a pierdut România de când salvatorii au preluat puterea
România s-a transformat în „campioana banilor pierduți”. Iar sumele sunt uriașe. Prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), țara noastră a avut acces la o finanțare inițială de aproximativ 29,2 miliarde euro. Ulterior, planul a fost ajustat – pentru a include și noul capitol REPowerEU -, iar în decembrie 2023 s-a ajuns la suma de 28,5 miliarde euro. Pentru a accesa fondurile europene, România ar fi trebuit să respecte mai multe „jaloane”, să facă reforme și investiții. Totul s-a transformat, însă, într-un adevărat calvar financiar. „Salvatorii” care au redactat PNRR – Cristian Ghinea de la USR a fost cel care a coordonat întreaga „acțiune” – nu au putut implementa ceea ce chiar ei au promis pentru România. Acum, în anul 2026, tot „salvatorii USR ai României” sunt în coaliția de guvernare, alături de PNL și UDMR, după ce social-democrații au retras sprijinul premierului Bolojan. Numai că, de când premierul Ilie Bolojan a preluat mandatul, în data de 20 iunie 2025, România a pierdut aproape 8 miliarde de euro din PNRR. Gândul prezintă cronologia unui adevărat dezastru financiar. România, „pariorul” european care pierde mai mult decât câștigă Din păcate, România s-a dovedit a fi un „jucător” inconstant. Seamănă din ce în ce mai mult cu un parior care pierde mai mult decât câștigă. Se bucură atunci când norocul îi surâde, dar apoi pierde tot ceea ce a câștigat. Numai că, în speța „PNRR”, cei care pierd pe termen lung sunt chiar românii. PNRR a fost elaborat în anul 2021, în mandatul Guvernului Cîțu. La guvernare se afla coaliția PNL-USR-UDMR. Responsabilul a fost Cristian Ghinea, fost ministru USR al Investițiilor și Proiectelor Europene. Planul elaborat de România a fost oficial adoptat de Comisia Europeană pe 27 septembrie 2021. De atunci, România a pierdut, din cauza unor reforme incomplete, întârziate sau – pur și simplu – făcute după ureche, aproape 8 miliarde de euro. Pentru România, PNRR este o „nucă tare”. Guvernul Bolojan o aduce din condei În plină vacanță de 1 Mai, atunci când românii sunt atenți la cu totul alte lucruri și mai puțin la subiectul arid „PNRR”, România a pierdut încă o tranșă din PNRR – 458,7 milioane euro. (mai multe detalii AICI) În mai 2025, Comisia Europeană a decis suspendarea parțială a unor sume la care ar fi avut acces România. Numai că mai multe reforme nu au fost îndeplinită satisfăcător. România a avut apoi o perioadă de corectare și a transmis justificări suplimentare pe 28 noiembrie 2025. Comisia Europeană a decis, însă, că patru jaloane importante nu au fost rezolvate așa cum ar fi trebuit, iar asta costă. Dragoș Pâslaru – ministrul Fondurilor Europene – a anunțat suma imensă pe care România a pierdut-o. Acesta a încercat să prezinte o și o variantă „optimistă”. România a reușit să recupereze animite sume, numai că pierde cu mult mai mult decât recuperează. Dragoș Pîslaru, ministrul Fondurilor Europene Pe cererea de plată nr. 3 din PNRR, România recuperează 350,7 milioane de euro – care fuseseră suspendate. Totuși, România pierde 458,7 milioane euro, pentru că reformele ori nu au fost făcute cum trebuie, ori s-au făcut cu întârziere, ori nu s-au făcut deloc. Pe segmentul „reforma pensiilor speciale”, 231 milioane euro au fost suspendate. România recuperează 166 milioane euro. Al treilea jalon – companiile de stat din energie. România pierde 180 milioane euro și recuperează 48 milioane euro. Al patrulea jalon – companiile de stat din transporturi — CNAIR, CNIR, CFR, Metrorex și CFR Călători. România pierde 15,4 milioane, reușește să recupereze 4,5 milioane euro. Bruxellesul nu-ți bagă în traistă. România ia puțin cu o mână și dă mult mai mult cu alta După cum se poate observa, România ia cu o mână și dă mult mai mult cu alta, pierderea unor sume uriașe din PNRR fiind o tristă realitate finaciară. Potrivit specialiștilor, pierderea a jumătate de miliard de euro din PNRR este consecința numirilor pe interese politice în companiile de stat și a unei gestionări deficitare din partea Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP). (alte informații AICI) Până acum – luna mai 2026 -, România a înregistrat pierderi și reduceri semnificative ale fondurilor alocate prin PNRR. Suma totală este de peste 7,5 miliarde de euro. Cauzele? Nu numai recalculările economice, ci și faptul că România nu a îndeplinit reforme-cheie (așa-numitele „jaloane” impuse prin PNRR). De la Bruxelles ți se dă, se poate spune, dar nimeni nu-ți bagă și în traistă. Iar România, într-o perioadă de austeritate impusă de mpsurile dure luate de premierul Ilie Bolojan, „bifează” eșec după eșec și în PNRR. Ilie Bolojan, premierul „austerității” / Foto – Mediafax PNRR, cronologia unui DEZASTRU 2023 – Reducerea de 2,1 miliarde euro (granturi) În anul 2023 a avut loc o ajustare în PNRR. Suma de 2,1 miliarde euro a fost tăiată oficial din componenta de granturi. Este vorba despre fonduri europene nerambursabile, având ca scop susținerea investițiilor, dezvoltării afacerilor și tranziției verzi și digitale. România a avut o creștere economică mai mare decât prognoza inițială făcută în anul 2021. Totul părea a fi în „grafic”. Regulamentul european prevede ajustarea sumelor nerambursabile în funcție de performanța PIB-ului real față de cel estimat. Însă ceea ce părea a fi un bun început de drum s-a transformat într-un haos pe care autoritățile încearcă să îl „cosmetizeze. 2025 – octombrie – România pierde 7 miliarde de euro (credite) În luna octombrie a anului 2025, atunci când Ilie Bolojan era deja premier, România a pierdut accesul la aproximativ 7 miliarde de euro din componenta de împrumuturi (credite cu dobândă subvenționată). (mai multe detalii AICI) Cauza principală a fost întârzierea reformelor critice care ar fi permis tragerea acestor fonduri înainte de termenele limită intermediare. 2026 – februarie – 231 de milioane euro au fost suspendate În contextul Cererii de Plată nr. 3 – din cauza eșecului reformei pensiilor magistraților și a amânărilor repetate de la Curtea Constituțională (CCR) – sumade 231 milioane euro a fost suspendată. Premierul Ilie Bolojan nu și-a asumat nicio vină și a descoperit „țapul ispășitor”, respectiv chiar Curtea Constituțională
Ilie Bolojan, atac la adresa lui Sorin Grindeanu, după depunerea moțiunii de cenzură: E greu cu consecvența
Ilie Bolojan a evidențiat atitudinea duplicitară a liderului social-democrat, după ce PSD și AUR au depus moțiune de cenzură împotriva Guvernului. „Dacă m-aș lua după declarațiile domnului Grindeanu, aș constata că prin martie, când a fost la Bruxelles, a făcut o declarație că nu va exista nici o colaborare cu AUR, iar peste o lună constată că au semnat o moțiune de comun acord”, spune premierul Liderul liberal a adăugat: „E greu cu consecvența și e bine să vedem ceea ce se va întâmpla în perioada următoare”. Moțiunea, inițiată de PSD, AUR și membrii grupului PACE – Întâi România, a fost depusă și citită în Parlament, în cursul acestei săptămâni, urmând ca marți să fie votată de plenul reunit. Atacul lansat de premierul Ilie Bolojan vine după ce la finalul lunii martie, Sorin Grindeanu s-a întâlnit la Bruxelles cu președinta Parlamentului European, Roberta Metsola. „Nicio colaborare cu forțele extremiste (AUR), o amenințare la adresa viitorului. PSD rămâne concentrat pe stabilitate, încredere și soluții reale, nu pe austeritate!”, spunea Grindeanu, la vremea aceea.
Dan Dungaciu: În cazul unor alegeri anticipate, cel mai probabil AUR va da premierul
Într-o nouă ediție a emisiunii „Marius Tucă Show”, transmisă live de Gândul, profesorul Dan Dungaciu a vorbit despre moțiunea de cenzură inițiată de către PSD și AUR împotriva Guvernului Bolojan, dar și despre planurile formațiunii din care face parte în cazul căderii Guvernului. Urmărește aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. În contextul înaintării moțiunii de cenzură PSD-AUR împotriva Guvernului Bolojan, prim-vicepreședintele partidului AUR a vorbit despre planurile premergătoare acesteia. Dungaciu susține că AUR invită la consultări orice partid interesat. Scopul fiind realizarea unui plan comun pentru declanșarea alegerilor anticipate. „Mâine, fac invitația de acum, discutăm cu orice partid care vrea să facă un plan pentru anticipate. PSD, PNL…” De asemenea, profesorul Dungaciu a mai clarificat un aspect privind formula în care se va merge mai departe în cazul unui nou Guvern. Acesta a spus clar că va fi desemnat un premier din partea AUR. Partidul cu majoritate de voturi va propune premierul, prevede invitatul, în cazul anticipatelor. „În caz de alegeri anticipate, noi vom da premierul. Mai exact, va da premierul partidul care câștigă cele mai multe mandate.”