Misiune imposibilă. Ministrul Fondurilor UE spune că România trebuie să cheltuiască 13 miliarde de euro din PNRR până în august 2026
România are la dispoziție mai puțin de un an pentru a cheltui efectiv 13 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a declarat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. El a explicat că, din totalul de 21,5 miliarde de euro cât mai are România în PNRR, mare parte sunt deja contractați, însă foarte multe proiecte mari de infrastructură nu mai pot fi realizate până la termenul-limită de 31 august 2026, din cauza întârzierilor și problemelor de achiziții publice. „Suntem undeva la 13 miliarde de euro care ar trebui cheltuiți efectiv din acest moment până pe 31 august 2026. În mai puțin de un an”, a spus Pîslaru, la Europa FM. Profimedia Potrivit ministrului, în țară au intrat deja 10 miliarde de euro, din care 7 miliarde s-au investit, restul urmând să fie virați. În total, România are peste 17.000 de proiecte finanțate prin PNRR – de la renovarea de case tradiționale, castele și biserici, până la construcția de școli, spitale și autostrăzi. Pentru a urmări progresul, autoritățile pregătesc un tablou de bord interactiv, cu harta tuturor proiectelor, unde românii vor putea vedea stadiul lucrărilor și chiar comenta direct dacă există probleme pe teren. „PNRR a divizat foarte mult societatea până acum şi e momentul să ne unim în jurul acestui proiect”, a subliniat Pîslaru, care vrea să transforme România într-un „mare șantier” până la finalul programului. Surse foto: Mediafax foto / Alexandru Dobre AUTORUL RECOMANDĂ: O nouă speranță pentru pacienții cu ALZHEIMER. Comisia Europeană aprobă primul tratament care poate încetini evoluția bolii DATORIA publică a Franței explodează. 115% din PIB și dobânzi care înghit banii pentru școli și armată Românii se plâng de bani, facturi și inflație, dar aruncă bani pe mașini noi. Industria auto a înregistrat creșteri semnificative în anul AUSTERITĂȚII
PNRR finanțează 3,5 milioane de buletine electronice și proiecte pentru semnătura digitală
Din această sumă, 640 milioane lei reprezintă alocare PNRR, 15,74 milioane lei finanțare publică națională și 134,4 milioane lei TVA. Primul proiect, „Stimularea adoptării cărții electronice de identitate de către cetățenii români„, are ca beneficiar Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor și vizează eliberarea a 5 milioane de cărți de identitate electronică până la 30 iunie 2026. Ținta a fost modificată de la 5 milioane la 3,5 milioane de cărți. Până la 15 septembrie 2025 au fost emise 567.941 cărți electronice și preluate 583.317 cereri. Al doilea proiect, „D4eID-Digitalizare pentru promovarea cărții de identitate electronice„, are ca beneficiar Ministerul Afacerilor Interne prin DGCTI și DIRP. Obiectivul este dezvoltarea și lansarea a 11 servicii publice electronice online și realizarea unei campanii de sensibilizare pentru utilizarea la scară largă a cărții electronice. Până la 22 august 2025 au fost dezvoltate 4 servicii electronice, pentru alte 4 s-a realizat analiza de business, iar 3 funcționalități sunt în curs de implementare. Cel de-al treilea proiect, „Sistem de alertă timpurie – SAT„, are ca beneficiar Direcția Generală de Protecție Internă și vizează dezvoltarea unui sistem care să asigure un nivel ridicat de încredere și siguranță pentru creșterea atractivității utilizării cărții electronice de identitate. Din cele 8 proceduri de achiziție stabilite prin contractul de finanțare pentru proiectul SAT, au fost inițiate 4 proceduri de atribuire, dintre care 1 contract semnat și 1 în curs de semnare, iar 2 sunt în curs de evaluare.
Ilie Bolojan a discutat cu delegația FMI despre reforma fiscală și prioritățile de investiții publice. Când s-ar înregistra CREȘTERE economică
Prim-ministrul Ilie Bolojan a avut, vineri, la Palatul Victoria, o întrevedere cu delegația Fondului Monetar Internațional (FMI), condusă de Joong Shik Kang, iar discuțiile au vizat situația economică actuală, direcțiile de reformă fiscală și prioritățile de investiții publice. Executivul anunţă, vineri, într-un comunicat de presă, că prim-ministrul Ilie Bolojan a avut o întrevedere cu delegaţia Fondului Monetar Internaţional (FMI), condusă de Joong Shik Kang. „Reprezentanții FMI au transmis sprijinul lor pentru pachetele de măsuri adoptate și planificate de Guvern, considerându-le esențiale pentru reducerea deficitului bugetar și creșterea încrederii investitorilor. Au fost apreciate în mod special eforturile de stabilizare a finanțelor publice și angajamentul pentru continuarea reformelor structurale”, se arată în comunicatul citat. Guvernul informează că, potrivit estimărilor FMI, România ar urma să înregistreze o creștere economică de 1% în 2025 și de 1,4% în 2026. „Accesarea și utilizarea eficientă a fondurilor europene vor avea un rol decisiv în atingerea acestor obiective. În același timp, experții au subliniat importanța aplicării riguroase a măsurilor adoptate și au recomandat menținerea eforturilor de ajustare bugetară în anii următori, pentru reducerea sustenabilă a deficitului”, mai scrie în comunicat. Delegația FMI a evidențiat necesitatea prioritizării și etapizării proiectelor de investiții, pentru a asigura finalizarea celor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Experții au remarcat progresele în direcția unei planificări mai prudente a cheltuielilor și au recomandat menținerea acestui echilibru pe termen lung. Prim-ministrul Ilie Bolojan a precizat că Guvernul va continua reformele și măsurile de consolidare fiscală pentru a menține stabilitatea finanțelor publice, astfel încât resursele bugetare să fie direcționate către investiții și modernizarea economiei, susținând o creștere economică stabilă și dezvoltarea pe termen lung. Delegația FMI a concluzionat că situația fiscală și economică a României permite continuarea reformelor și valorificarea oportunităților de dezvoltare în anii următori. La întâlnirea de la Palatul Victoria a participat și Șeful Cancelariei Prim-Ministrului, MIhai Jurca. Foto: gov.ro AUTORUL RECOMANDĂ: FMI APLAUDĂ măsurile de austeritate ale Guvernului Bolojan: pachetul de măsuri fiscale este „foarte binevenit” Nicușor Dan recunoaște că măsurile lui Bolojan au afectat românii, dar au dus țara într-o zonă „sigură”: „Alternativa poate să fie mult mai REA”
Ilie Bolojan, consultări pentru prioritizarea investiţiilor din PNRR cu ministerele Transporturilor şi Dezvoltării
Ilie Bolojan i-a chemat la consultări pe tema prioritizării investițiilor propuse prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pe miniștrii Transporturilor și Dezvoltării, în scopul analizării proiectelor care vor fi mai departe susținute prin acest mecanism european și prin identificarea altor surse de finanțare pentru cele care nu se pot încadra în PNRR, potrivit unui comunicat al Executivului. Proiectele de transport și de dezvoltare locală care vor fi finalizate până la sfârșitul lunii august 2026, precum și cele asumate de România drept ținte de investiții prin PNRR vor fi în continuare finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Ministerul Transporturilor și Infrastructurii și Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației vor prezenta Guvernului, în scurt timp, proiectele prioritizate, pentru a beneficia în continuare de finanțare din PNRR. Pentru celelalte proiecte contractate, care sunt vitale pentru dezvoltarea infrastructurii de transport și a comunităților locale, vor fi identificate surse de finanțare din Programul Operațional Sectorial Transporturi, Fondul de Modernizare, Fondul Social European, alte surse de finanțare europene sau naționale. ”Pentru mediul economic și pentru dinamica implementării proiectelor este esențial să avem o radiografie clară a stadiului de realizare a investițiilor și a finanțărilor asigurate. Fiecare ministru are deplină libertate să stabilească portofoliul de proiecte și etapizarea lor, pe baza unor principii clare de dezvoltare strategică, cu încadrarea în anvelopa de finanțare. Obiectivul nostru ferm este să menținem un nivel cât mai ridicat al investițiilor”, a afirmat prim-ministrul Ilie Bolojan. În domeniul transporturilor, au fost analizate proiectele de infrastructură rutieră, cu accent pe Autostrada Moldovei – A7, precum și proiectele de modernizare a infrastructurii feroviare. Cu ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, discuțiile s-au concentrat pe investițiile incluse în componenta ”Valul Renovării”, achiziționarea de vehicule nepoluante de către comunitățile locale și susținerea mobilității urbane durabile. sursa foto: Guvernul României
Memorandumul prin care Executivul stabilește pașii și termenele pentru a obține banii din PNRR, pe masa lui Ilie Bolojan
Guvernul condus de Ilie Bolojan vrea să finalizeze și să clarifice ultima rundă de negocieri cu Bruxelles-ul privind PNRR-ul (Planul Național de Redresare și Reziliență), ca să știe exact când și în ce ordine vor cere banii de la Uniunea Europeană, arată un memorandum aflat pe ordinea de zi a ședinței de joi. Propunerile Guvernului: transmiterea pachetului de documente necesare revizuirii PNRR; continuarea procesului de renegociere și agrearea cu COM (Comisia – n.red.) a pachetului de simplificare a jaloanelor și țintelor până la finalizarea PNRR, inclusiv cu negocierea termenelor revizuite și a descrierii anumitor jaloane sensibile (ex: Jalonul 119 privind decarbonizarea); agrearea calendarului final și stabilirea secvenței cererilor de plată. Principiile de negociere care au stat la baza propunerii de ajustare a PNRR au avut ca obiectiv principal eficientizarea utilizării fondurilor alocate investițiilor incluse în plan. Aceste principii au fost formulate având în vedere recomandările orizontale ale Comisiei Europene, după cum urmează: asigurarea continuării tuturor recomandărilor specifice de țară; garanția contribuției planului la atingerea obiectivelor privind tranziția verde și digitală, în conformitate cu procentele stabilite prin Regulamentul (UE) 2021/241; corelarea nivelului de realizare privind indicatorii de rezultat cu bugetele alocate, prin reducerea proporțională a alocărilor financiare în cazul diminuării acestora; maximizarea eficienței în utilizarea componentei de grant; menținerea în plan exclusiv a investițiilor care prezintă cele mai ridicate șanse de a fi implementate în termenul prevăzut de regulament”, se arată în document. Ce s-a stabilit în urma renegocierii PNRR din 15 iulie Componenta de grant în valoare de 13,56 mld. euro a fost securizată integral, prin includerea proiectelor cu risc scăzut de implementare, care să fie în linie cu criteriile de eligibilitate ale MRR, precum și transferul altor investiții și reforme din componenta de împrumut, astfel încât România să beneficieze integral de alocarea de fonduri nerambursabile. Astfel, în urma analizei investițiilor finanțate din grant, a fost necesară eliminarea din această componentă a investițiilor care înregistrau întârzieri și înlocuirea acestora cu investiții transferate din componenta de împrumut, în valoare de 3,5 mld. euro. De asemenea, a fost agreat cu COM transferul a 5 loturi din Autostrada 7 din componenta de împrumut în componenta de grant, în valoare de 2,169 mld. euro, prin schimbarea sursei de finanțare a investiției privind infrastructura feroviară. La aceasta se adaugă transferul a 70% din valoarea alocată investiției eficienței energetice a fondului construit din portofoliul MDLPA, în valoare de 1,35 mld. euro, aspect care contribuie la reducerea deficitului bugetar. În ceea ce privește componenta de împrumut, o parte din investiții și reforme au fost transferate parțial sau total în componenta de grant. O altă parte, formată din investiții care prezentau risc ridicat de neimplementare în termen, au fost eliminate din PNRR. Ajustările componentei de împrumut de aproximativ 6,88 mld. euro au fost efectuate luând în considerare necesitatea încadrării în traiectoria fiscală asumată de RO și ținând cont de capacitatea maximă a spațiului fiscal necesar pentru gestionarea acesteia. Se cuvine să menționăm și faptul că, în cadrul aceleiași componente de împrumut, au fost aprobate investiții noi în valoare de 284 mil. euro (capitalizare Banca de Investiții și Dezvoltare și achiziția a 1.200 de ambulanțe), precum și ajustări de prețuri în cadrul investițiilor inițiale menținute în program. Ca urmare a finalizării negocierii sumelor aferente investițiilor menținute în PNRR, MIPE va continua demersurile cu privire la agrearea cu COM a pachetului de simplificare a jaloanelor și țintelor până la finalizarea PNRR, inclusiv negocierea termenelor revizuite și a descrierii anumitor jaloane sensibile (ex: Jalonul 119 privind decarbonizarea). Alocarea PNRR agreată cu COM la acest moment este de 21,62 mld. euro (13,56 mld. euro sub formă de granturi și 8,06 mld. euro sub formă de împrumuturi), se arată în memorandumul citat. Toate aceste date au fost prezentate de ministrul Dragoș Pîslaru într-o conferință de presă, pe 15 iulie, la Palatul Victoria. Foto: Shutterstock – caracter ilustrativ AUTORUL RECOMANDĂ:
Ministrul Fondurilor Europene anunță care proiecte PNRR și Anghel Saligny vor fi SUSPENDATE
Guvernul a discutat joi, în primă lectură, un proiect de Ordonanță de Urgență privind limitarea proiectelor finanțate prin PNRR. Dragoș Pîslaru, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, a anunțat că Executivul va renunța la proiectele pentru care nu există încă ordin de începere a lucărilor. Potrivit ministrului, până în septembrie va fi disponibil un „tablou de bord” care va permite prioritizarea proiectelor și transformarea PNRR într-o „poveste de succes” până în august 2026. „Al doilea act normativ care a fost astăzi, în primă lectură, este Ordonanța de Urgență pentru instituirea unor măsuri legate de PNRR și ce se întâmplă cu proiectele care, ca urmare a discuțiilor pe care le-am avut cu Comisia Europeană, nu vor mai fi finanțate în PNRR. Și aici trebuie să fim foarte sinceri și să ne uităm și la cifre. Pe un PNRR care avea o valoare totală de 28,5 miliarde de euro s-au pus contracte de finanțare de 47,4 miliarde de euro. Cumva, prin acest mecanism de fracționare și supracontractare, România a încercat să acopere foarte, foarte multe proiecte benefice pentru dezvoltarea țării, dar cumva peste capacitatea, posibilitățile de finanțare pe care România le-a avut. Ia să ne gândim practic: vrem să pregătim o masă de prânz și ne apucăm să gătim în același timp 10 feluri de mâncare și nu terminăm niciunul și problema este că rămânem nemâncați. În situația pe care noi o avem astăzi, am încheiat aceste contracte de finanțare pentru foarte, foarte multe proiecte și în acest moment avem o problemă că mai avem doar un an de zile pentru a stabili care sunt proiectele pe care vrem să ne concentrăm și să luăm banii, resursele financiare pentru ele”, a spus, în briefingul de la finalul ședinței de Guvern, Dragoș Pîslaru. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a adăugat că proiectele aflate între 0 și 30% progres fizic vor fi suspendate temporar, pentru a concentra resursele pe cele mai avansate, cu șantiere deschise și lucrări în derulare: „Pentru proiectele care sunt între 0 și 30% ca progres fizic, aceste proiecte sunt într-un stadiu incipient care aduce riscuri majore ca ele să mai poată fi finalizate și avem și problema aceasta de constrângeri bugetare. Aceste proiecte ar urma să fie suspendate. Deci asta înseamnă că nu se renunță la ele, dar se suspendă pentru că acum ne concentrăm pe cele care sunt la un stadiu mai avansat de implementare și pe care trebuie să vedem cum alocăm banii puțini pe care le avem în 2025 și 2026”. Proiectele peste 30% progres vor fi prioritare și vor primi finanțare suplimentară pentru finalizare, Pîslaru precizând că ordonanța urmărește „să pună ordine” și să genereze rezultate concrete, iar studiile și proiectele în stadiu incipient vor putea fi continuate ulterior prin alte surse europene. Foto: ALEXANDRA PANDREA / GMN / MEDIAFAX AUTORUL RECOMANDĂ: Dragoș Pîslaru: „Este o PRIORITATE în a ne gândi că proiectele Saligny ar putea fi recuperate ca finanțare pe bani europeni” Împrumuturile din PNNR, LIMITATE din cauza situației bugetare. Ministrul Investițiilor: „Evident am fost afectați. Orice alocare se duce în deficit”
Ministrul Dezvoltării: Împrumuturile PNRR, limitate din motive bugetare
„Mai îndeplinim o bornă importantă din implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, care nu doar că nu se opreşte, ci se accelerează cu această ocazie. După cum am anunţat deja public, avem un preacord cu Comisia Europeană pe această formă de renegociere a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi pentru a aduce claritate, inclusiv în spaţiu public şi în relaţia între autorităţile publice cu privire la ce rămâne în PNRR şi modul în care ne asumăm împărţirea între componenta de grant nereambursabilă şi de împrumuturi. Avem astăzi adoptat memorandumul care confirmă în şedinţă de guvern rezultatele acestui preacord”, a spus Pîslaru. Noua alocare creată de Comisia Europeană este de 21,62 miliarde de euro: 13,56 miliarde integral granturi şi 8,06 miliarde împrumuturi. Securizarea integrală a granturilor a fost unul din obiectivele principale de negociere şi este confirmată în memorandum, potrivit ministrului. „Pe partea de împrumuturi, evident am fost afectaţi în discuţia pe care am avut-o de modul în care suntem constrânşi pe zona fiscal-bugetară. Aşa cum vă puteţi da seama, orice alocare pe componenta de împrumuturi se duce direct în deficit şi pentru această motivă ne-am limitat la o valoare mai redusă pe componenta de împrumuturi. Ceea ce am adoptat în memorandum este lista integrală a investiţiilor şi a componentelor din PNRR, astfel încât în acest moment există predictibilitate.Astfel urmează ca în luna septembrie, ca urmarea schimburilor oficiale de documente, Comisia Europeană să aprobe această versiune renegociată iar pe data de 20 octombrie, în cedinţa ECOFIN, Consiliul să ofere aprobarea finală”, a mai precizat Pîslaru.
Stop temporar la finanțările PNRR. Ce proiecte mai pot continua
Potrivit proiectului de ordonanţă de urgenţă, se suspendă încheierea sau emiterea contractelor/deciziilor/ordinelor de finanţare în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă de către coordonatorii de reforme şi/sau investiţii, agenţiile de implementare şi responsabilii de implementarea investiţiilor specifice locale. Măsura se aplică până la aprobarea de către Comisia Europeană a Deciziei de modificare a Deciziei de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare şi rezilienţă al României modificată prin Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 5 decembrie 2023. Prin excepţie, în scopul eficientizării şi accelerării implementării investiţiilor, precum şi pentru atingerea jaloanelor şi ţintelor ce fac obiectul renegocierii în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, în cazuri temeinic justificate, prin memorandum iniţiat de ordonatorii principali de credite cu rol de coordonatori de reformă şi/sau investiţii, cu avizul Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi al Ministerului Finanţelor, Guvernul poate autoriza încheierea sau emiterea de contracte/decizii/ordine de finanţare. „După aprobarea de către Comisia Europeană a Deciziei de modificare a Deciziei de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare şi rezilienţă al României, modificată prin Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 5 decembrie 2023, coordonatorii de reforme şi/sau investiţii, agenţiile de implementare şi responsabilii de implementarea investiţiilor specifice locale, după caz, încheie sau emit contracte/decizii/ordine de finanţare numai pentru atingerea jaloanelor şi ţintelor ce fac obiectul Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă modificat în urma renegocierii. Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, se suspendă încheierea de angajamente legale în cadrul reformelor şi investiţiilor finanţate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă de către beneficiari sau structurile de implementare, după caz, instituţii şi autorităţi publice”, se arată în proiectul pus în consultare publică. Începând cu data intrării în vigoare a proiectului, se suspendă atribuirea de contracte de prestări de servicii, de execuţie de lucrări în cadrul reformelor şi investiţiilor finanţate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, de către beneficiari sau structurile de implementare şi operatorii economici aflaţi în subordinea/coordonarea/sub autoritatea unei autorităţi publice centrale şi locale. Prin excepţie, în cazuri temeinic justificate, prin memorandum iniţiat de ordonatorii principali de credite cu rol de coordonatori de reformă şi/sau investiţii, cu avizul MIPE Guvernul poate autoriza beneficiarii şi structurile de implementare, să încheie angajamente legale sau, după caz, să atribuie contracte de prestări de servicii, de execuţie de lucrări. Contractele/deciziile/ordinele de finanţare finanţate din PNRR, pentru care beneficiarii instituţii şi autorităţi publice, precum şi operatorii economici aflaţi sub autoritatea acestora, şi/sau structurile de implementare nu au iniţiat proceduri de atribuire a contractelor de achiziţie la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, sunt denunţate unilateral de către coordonatorii de reforme şi/sau investiţii, agenţiile de implementare şi responsabilii de implementarea investiţiilor specifice locale. Prevederile se aplică şi pentru procedurile de achiziţie publică pentru care nu a fost parcursă etapa de comunicare a rezultatului procedurii de achiziţie publică la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, care este pusă în consultare publică. Denunţarea unilaterală se realizează prin notificare care se transmite în termen de 10 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă. Prin excepţie, în cazuri temeinic justificate, înainte de expirarea termenului prevăzut la alin.(3) din OUG pusă în consultare, prin memorandum iniţiat de ordonatorii principali de credite cu rol de coordonatori de reformă şi/sau investiţii, cu avizul Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi al Ministerului Finanţelor, Guvernul poate autoriza continuarea implementării contractelor/deciziilor/ordinelor de finanţare. Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă până la 31 decembrie 2026, contractele/deciziile/ordinele de finanţare finanţate din PNRR pentru care au fost parcurse etapele pregătitoare referitoare la elaborarea studiilor de fezabilitate, şi/sau obţinerea de avize şi autorizaţii iar procedurile de achiziţie de lucrări au fost finalizate fără emiterea ordinului de începere a lucrărilor se suspendă unilateral, prin notificare, de către coordonatorii de reforme şi/sau investiţii, agenţiile de implementare şi responsabilii de implementarea investiţiilor specifice locale. Notificarea se transmite în termen de 10 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă. Prin excepţie, după aprobarea de către Comisia Europeană a Deciziei de modificare a Deciziei de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare şi rezilienţă al României modificată prin Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 5 decembrie 2023, Guvernul poate aproba prin memorandum iniţiat de ordonatorii principali de credite cu rol de coordonatori de reformă şi/sau investiţii, cu avizul Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi al Ministerului Finanţelor, continuarea proiectelor aferente investiţiilor rămase în PNRR. Ordonanţa pusă în consultare mai prevede şi faputl că acele contracte/decizii/ordine de finanţare finanţate din PNRR încheiate cu beneficiarii instituţii şi autorităţi publice, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, precum şi cu operatorii economici aflaţi sub autoritatea acestora, în cadrul cărora progresul fizic al obiectivului de investiţii, certificat prin situaţii de lucrări este cel mult 30% se derulează în baza unui memorandum aprobat de Guvern, iniţiat de către coordonatorul de reforme şi/sau investiţii cu privire la oportunitatea continuării investiţiei şi a impactului bugetar total, avizat de Ministerul Finanţelor şi Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene în calitate de coordonator naţional al PNRR . Memorandumul va cuprinde următoarele elemente obligatorii: a) evaluarea impactului bugetar total, inclusiv a creditelor de angajament şi creditelor bugetare repartizate pe ani, până la finalizarea investiţiei b) relevanţa strategică a proiectului în contextul actual c) riscurile asociate neimplementării proiectului în raport cu continuarea acestuia, inclusiv cele de natură financiară. În anul 2025, începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă pusă în consultare publică, nu se încheie angajamente legale pentru proiecte de investiţii nou finanţate prin Programul naţional de dezvoltare locală etapa I şi etapa a II-a, Programul naţional de investiţii „Anghel Saligny” şi Programul naţional de construcţii de interes public sau social. Şi în aceste cazuri sunt prevăzute excepţii: se pot încheia contracte de finanţare pentru proiectele aferente investiţiilor legate de mobilitatea militară incluse
Sorin Grindeanu, întâlnire cu ministrul Finanțelor: Povara nu trebuie pusă doar pe umerii persoanelor vulnerabile
Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, anunță că miercuri a avut o întâlnire cu ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, pe tema situației finanțelor publice și a unor posibile reforme fiscale. „Salut măsura care prevede blocarea înstrăinării profiturilor în cazul multinaționalelor, ca primă etapă dintr-o reformă mai amplă privind un sistem fiscal echitabil. Este un pas necesar, dar nu suficient. Trebuie să continuăm în această direcție pentru diminuarea optimizărilor fiscale, astfel încât povara austerității să nu fie pusă doar pe umerii persoanelor vulnerabile și ai clasei de mijloc”, a declarat Sorin Grindeanu. Potrivit acestuia, s-a convenit realizarea unor analize de impact privind suprataxarea averilor mari (triplarea impozitului pe marile averi), majorarea taxării câștigurilor din speculații de capital pe termen scurt, creșterea impozitului pe câștigurile din criptomonede de la 10% la 16%, înmulțirea de zece ori a amenzilor pentru munca fără contract, reducerea perioadei în care o firmă poate rămâne în insolvență și interzicerea înființării de firme de către asociați/administratori în insolvență. „Apreciez deschiderea ministrului de Finanțe de a identifica, alături de specialiștii noștri, cele mai potrivite măsuri pentru a depăși acest moment. Un punct vital rămâne continuarea marilor proiecte de infrastructură și a investițiilor publice prin Programul Național «Anghel Saligny». Rectificarea bugetară trebuie să țină cont de nevoile de dezvoltare ale României”, a adăugat Grindeanu. El a precizat că aceste consultări vor continua, cu obiectivul de a elabora „un program de relansare pentru economia românească”.
Rogobete: România transformă în bine spitalele cu bani din PNRR, Galațiul este exemplu de performanță
Potrivit ministrului Sănătății, unitățile medicale din Galați au primit peste 150 de milioane de lei din fonduri PNRR. „România transformă în bine spitalele cu bani din PNRR – iar Galațiul este un exemplu de performanță, ambiție și angajament față de viitor. La Galați, ceea ce altădată părea imposibil devine realitate: spitale renovate, echipamente medicale moderne, secții digitalizate și cabinete de medicină de familie aduse la cele mai înalte standarde. Toate acestea – prin peste 150 de milioane de lei din fonduri PNRR, fonduri locale și o viziune clară, cu respect pentru oameni. Sunt finanțate ambulatorii moderne, echipamente de înaltă performanță, secții de terapie intensivă neonatală, infrastructură pentru reducerea infecțiilor nosocomiale și digitalizarea completă a sistemului sanitar”, a explicat Alexandru Rogobete, pe Facebook. Vizite la mai multe unități medicale din oraș Ministrul Sănătății a fost pe șantierul viitorului spital din orașul Tecuci construit în cadrul unui proiect al Consiliului Județean Galați. De asemenea, ministrul a vizitat Spitalul Clinic Județean „Sf. Apostol Andrei”, Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Sf. Ioan” și Spitalul Clinic de Boli Infecțioase “Sf. Cuvioasă Parascheva”, toate din orașul Galați. „Fapte, nu vorbe. La Spitalul Județean Sf. Apostol Andrei – dotări moderne și lucrări pentru reducerea riscului infecțiilor nosocomiale. La Spitalul de Boli Infecțioase și la Spitalul pentru Copii Sf. Ioan – investițiile sunt aproape finalizate. La Spitalul Municipal Anton Cincu Tecuci – lucrări pentru reducerea infecțiilor și digitalizare, iar Ministerul Sănătății va sprijini dotarea cu echipamente medicale moderne. Cabinetele de medicină de familie – dotate sau renovate, sprijin direct pentru medici și pacienți. Toate spitalele importante din județ – de la Galați la Tecuci și Târgu Bujor – incluse în valul de modernizare. Ministerul Sănătății rămâne partenerul județului Galați pentru dezvoltarea continuă a unui pol medical puternic în regiune. Îl felicit încǎ o datǎ pe domnul Președinte al Consiliului Județean Galați, domnul Costel Fotea pentru viziune și determinare”, a transmis ministrul Sănătății. În unitățile menționate, în ultimii ani s-au făcut investiții importante, atât în modernizarea și construirea unor clădiri, cât și în dotarea cu aparate performante, unele unice în România.