Ana Blandiana primește un nou premiu internațional / Poeta română va fi distinsă la Festivalul Cosmopoética din Spania

Poeta română Ana Blandiana, una dintre cele mai apreciate voci ale literaturii europene contemporane, va primi primul Premiu Cosmopoética Ciudad de Córdoba pentru întreaga carieră, în cadrul prestigiosului Festival Internațional de Poezie Cosmopoética, care va avea loc între 25 septembrie și 3 octombrie în orașul Córdoba, Spania. Organizatorii au anunțat că distincția îi este acordată în semn de recunoaștere a contribuției sale excepționale la poezia contemporană. Primarul orașului Córdoba va înmâna premiile Premiul inaugurează o nouă serie de distincții create de festival pentru a recompensa personalități și instituții cu un rol esențial în promovarea poeziei. În aceeași ediție va fi premiată și emisiunea culturală La Estación Azul a Radioului Național al Spaniei, pentru activitatea dedicată promovării literaturii. Primarul orașului Córdoba, José María Bellido, va înmâna premiile în gala de închidere a festivalului. Creată pentru a recompensa „persoane sau instituțiii care desfășoară o activitate remarcabilă și de neînlocuit” Potrivit acestuia, noile distincții au fost create pentru a recompensa „persoane sau instituții care desfășoară o activitate poetică remarcabilă și de neînlocuit”. Ediția din acest an a festivalului se desfășoară sub tema „Inventarea bucuriei prin cuvânt”, inspirată de opera lui Jorge Luis Borges, la 40 de ani de la moartea scriitorului argentinian. Programul va reuni unele dintre cele mai importante nume ale literaturii mondiale, între care Siri Hustvedt, Leonardo Padura, John Banville și laureatul Premiului Cervantes, Sergio Ramírez. Ana Blandiana își confirmă statutul internațional Premiul confirmă statutul internațional al Anei Blandiana, după ce scriitoarea a primit în ultimii ani unele dintre cele mai importante distincții literare europene, inclusiv Premiul Prințesa de Asturias pentru Litere, acordat pentru întreaga operă. Autoare a peste 30 de volume de poezie, proză și eseu, traduse în numeroase limbi, Ana Blandiana este considerată una dintre cele mai influente figuri ale literaturii române contemporane și un simbol al rezistenței culturale în perioada regimului comunist.
Lucrurile inimaginabile pe care le face poezia în creierul tău

Tu nu ești de acord cu următoarea afirmație, dar creierul tău da. Pentru că lui îi place poezia, chiar dacă tu te plictisești de moarte de la primul vers. Cercetări contemporane în domeniul neuroștiințelor și psihologiei confirmă această idee: creierul reacționează la poezie nu doar prin interpretare, ci și printr-o apreciere inconștientă a muzicalității și structurii limbajului. Iată, de exemplu, ce spune un studiu publicat în revista „Frontiers of Psychology”, realizat de profesorul Guillaume Thierry și echipa sa de la Universitatea Bangor: că oamenii pot să perceapă frumusețea unei construcții poetice fără să fie conștienți de regulile care o guvernează. Până să-ți dai tu seama, creierului îi place primul Pentru susținerea acestei afirmații, cercetătorii aufolosit exemple inspirate din Cynghanedd – o formă tradițională de poezie galeză bazată pe repetiții consonantice și ritmuri precise. Participanții, care nu cunoșteau această formă poetică, au fost rugați să evalueze propozițiile ca fiind „plăcute” sau „neplăcute”. În mod cu totul remarcabil, la măsurătorile electrofiziologice ale activității cerebrale au constatat că creierele participanților la studiu au preferat spontan structurile poetice corecte, chiar dacă nu putea explica de ce. Efectul poeziei în creier e ca bomba nucleară: rapidă și te ia pe nepregătite Creierul a generat răspunsuri specifice atunci când a detectat tiparele sonore armonioase caracteristice poeziei. Aceste reacții au apărut la fracțiuni de secundă după auzirea versurilor, demonstrând că procesarea estetică se produce rapid și inconștient. Cu alte cuvinte, mintea simte poezia înainte ca rațiunea s-o analizeze. Profesorul Thierry spune: „Este pentru prima dată când demonstrăm procesarea inconștientă a construcțiilor poetice de către creier și, bineînțeles, este extrem de incitant să ne gândim că cineva poate inspira mintea umană fără a fi observat!” Poezia e, de fapt, o experiență multisenzorială Această capacitate de receptare subtilă explică de ce poeziile pot emoționa chiar și atunci când limbajul este complex sau simbolic. Ritmul, repetiția sunetelor și echilibrul sonor activează zone ale creierului implicate în procesarea muzicii, emoției și memoriei. Așa se face că poezia devine o experiență multisenzorială: nu doar citim cuvinte, le auzim pe interior, le simțim vibrația, le asociem cu stări afective. Poezia susține empatia Dar poezia nu e doar un beneficiu estetic și atât. S-au făcut și alte studii care au demonstrat că expunerea la limbaj poetic stimulează plasticitatea neuronală, îmbunătățește atenția și dezvoltă sensibilitatea față de nuanțele limbii. Poezia antrenează memoria prin repetiție și ritm, susține empatia prin exploatarea emoțiilor și ajută la reglarea stresului prin efectul calmant și meditativ. Când citești sau când reciți cu voce tare o poezie (lent și cu intonație, dacă chiar ai chef de nebunii neurofiziologice depline) îți induci o stare de liniște similară meditației. Depinde și de poezie – dacă e o poezie cu imagini liniștite, îți poți liniști și respirația. Ce mai face poezia? Fără să-ți dai seama, ea creează punți între gândire și emoție și-ți oferă un imbaj unic pentru experiențe altfel intraductibile. Când realitatea te pierde în traduceri, poezia te așază confortabil în sens și emoție. Poezia este limbajul unde emoția se poate exprima oricum vrea ea, iar asta înseamnă că ea catalizează procesarea celor mai complexe emoții. În context terapeutic, poezia e folosită pentru a sprijini vindecarea emoțională, pentru a-ți îmbunătăți starea și pentru a te ajuta să-ți restructurezi experiențele personale. Poezia e o experiență neurologică profundă și tu nici măcar nu-ți dai seama Ce a descoperit studiul condus de profesorul Thierry este că poezia are acces la mintea umană fără să fie observată. Poezia intră în minte ca un hoț cu intenții bune. Poezia nu e doar un exercițiu literar, ci o experiență neurologică și emoțională profundă. Atunci când citim o poezie simțim ceva-ul care se întâmplă în noi, inefabilul ca răspuns al minții la armonie și frumusețe. Într-o lume care trăiește pe repede-nainte, poezia te învață că viața se trăiește lent, că limbajul nu e doar comunicare și atât. De fapt, poezia îți amintește că ești armonie.