Nicușor Dan și Volodimir Zelenski au discutat la Palatul Cotroceni despre cooperarea în apărare și securitate energetică
„Președintele Volodîmîr Zelenski a fost invitatul special al Summitului B9 de la Palatul Cotroceni. Cu această ocazie, am avut și consultări bilaterale excelente, continuând dialogul început în urmă cu două luni, în timpul vizitei oficiale a Președintelui Zelenski în România”, a scris Nicușor Dan într-o postare pe Facebook. Șeful statului a precizat că România și Ucraina vor colabora în mai multe domenii, inclusiv comerț, securitate energetică și industria de apărare. „Suntem hotărâți să facem pași concreți pentru implementarea noului nostru Parteneriat Strategic, cu accent pe consolidarea relațiilor comerciale, cooperarea transfrontalieră, securitatea energetică, inovația în apărare și educație”, a transmis președintele României. Nicușor Dan a afirmat că Ucraina a acumulat experiență importantă în domeniul noilor tehnologii militare, iar România dorește să valorifice această expertiză. „Ucraina a făcut progrese decisive pentru a deveni un furnizor de securitate, valorificând experiența acumulată în utilizarea noilor tehnologii pe câmpul de luptă, în special în domeniul dronelor și al măsurilor anti-dronă. Ne dorim ca industria noastră să beneficieze de expertiza ucraineană în dezvoltarea și producerea de noi tehnologii de apărare”, a adăugat Nicușor Dan. Nicușor Dan a subliniat că România va continua să fie un susținător ferm al parcursului european al Ucrainei.
Sorin Grindeanu revine asupra comparației între Ilie Bolojan și Liviu Dragnea: E o diferență majoră
Grindeanu a revenit miercuri asupra declarației în care a transmis că Bolojan seamănă cu Dragnea. Ei diferă deoarece atunci am avut cea mai mare creștere economică din Europa, a explicat președintele PSD. „La o emisiune, cred că în urmă cu vreo săptămână sau două, am fost întrebat de o situație similară pe care am trăit-o eu în 2017, când a fost o moțiune de cenzură care a demis guvernul pe care îl conduceam. Și am spus că se aseamănă Ilie Bolojan cu Liviu Dragnea. Să știți că și diferă foarte mult. În acea perioadă și în perioada anului 2017, în cele două trimestre cât am fost prim-ministru, am avut cea mai mare creștere economică din Europa. Cea mai mare creștere economică din Europa. E o diferență majoră”, a explicat Sorin Grindeanu. Declarația a fost făcută în timpul unei conferințe de presă în cadrul căreia Sorin Grindeanu a analizat datele INS privind inflația.
Grindeanu pune tunurile pe Bolojan: un reformat de rit nou cu un plan de sărăcire națională
Acuzațiile au fost lansate miercuri în timpul unei conferințe de presă. „Lasă România într-un deșert economic și de aceea trebuie să plece (…) România este astăzi în criză economică (…) a dus țara pe locul doi la scădere economică (…) avem inflație mai mare decât în Ucraina, o țară aflată în război de patru ani de zile (…) Nici în pandemie nu a fost așa de grav”, a declarat președintele PSD. Grindeanu l-a acuzat pe Bolojan că a avut „un plan de sărăcire națională” referindu-se la inflația mare, criza economică și prăbușirea puterii de cumpărare. Totodată, liderul PSD s-a întrebat „ce ar mai însemna încă un an de guvernare de același tip” având în frunte „un reformat de rit nou care se ascunde și tace dacă îi spui de apropiații domniei sale”. „Probabil vreo 300.000 de șomeri, vreo 100.000 de IMM-uri care pun lacătul pe o ușă”, a răspuns tot el. Sorin Grindeanu s-a referit și la datele prezentate miercuri de INS. „Regret și regretăm că nu am fost mai fermi mai devreme și nu l-am oprit mai devreme. (…) Pe Ilie Bolojan nu l-a demis Parlamentul, l-a demis INS astăzi”, a precizat Sorin Grindeanu. Rata anuală a inflaţiei în luna aprilie 2026 comparativ cu luna aprilie 2025 a fost 10,7%, potrivit Institutului Național de Statistică. Rata inflaţiei de la începutul anului (aprilie 2026 comparativ cu decembrie 2025) a fost 3,1%.
Vlad Gheorghe, despre datele INS: Cei care au produs acest dezastru economic să fi rămas la masă
„Noi acum plătim ceea ce s-a cheltuit în anii trecuți”, afirmă consilierul onorific Vlad Gheorghe, la RFI. Vlad Gheorghe explică datele INS privind scăderea economică și inflația: „Din cauza panicii generale pe care noi o simțim în România, în economia reală (…), s-a văzut în facturi și în contracte amânate încă din ianuarie, pentru că instabilitatea asta, modul ăsta, mâine nu mai avem Guvern, mâine dăm jos se perpetuează, se duce mai departe în economie, oamenii nu mai vor să semneze contracte care li se par lor că nu sunt esențiale, încep să se gândească să amâne la plată facturi și ușor-ușor ajungem la așa ceva, la contracție economică”. Întrebat dacă datele de la INS privind inflația dau apă la moară PSD, consilierul onorific al premierului demis a precizat: „Dacă aveau niște măsuri care să ducă inflația mai jos, deși dânșii sunt campioni absoluți și la inflație și la deficit, noi acum plătim ceea ce s-a cheltuit în anii trecuți, dar dacă oamenii care au produs acest dezastru economic aveau niște soluții, trebuiau să rămână la masă și să le implementeze, nu să plece. Plecarea asta ne ține într-o criză prelungită și teoretic, dacă e un dezastru, ei ajută să-l prelungească”. INS a anunțat miercuri o rată anuală a inflației de 10,7% în luna aprilie și o scădere a PIB-ului de 1,5% în primul trimestru, față de aceeași perioadă din 2025.
Nicușor Dan, întâlnire cu Rutte și Nawrocki înaintea Summitului B9: Țările de pe Flancul Estic își asumă deja mai multă responsabilitate
„Deschidem Summitul B9 de la București cu o întâlnire de coordonare alături de Secretarul General al NATO, Mark Rutte, și de președintele polonez, Karol Nawrocki. Formatul B9 aduce valoare adăugată pentru securitatea Alianței în ansamblul său, iar Summitul nostru, care începe mâine, își propune să aducă o contribuție concretă la succesul Summitului NATO de la Ankara”, se arată în mesajul publicat pe X de președintele Nicușor Dan. Pe agenda discuțiilor s-a aflat creșterea cheltuielilor destinate apărării asumate de Alianță la summitul de la Haga de anul trecut, dar și continuarea sprijinului față de Ucraina. Nicușor Dan a subliniat că statele din estul Europei își asumă din ce în ce mai multă responsabilitate în apărare colectivă și a evidențiat importanța strategică a Mării Negre. „Țările de pe Flancul Estic își asumă deja o responsabilitate mai mare pentru apărarea europeană și am subliniat importanța strategică a Mării Negre pentru securitatea regională și euroatlantică și necesitatea unor acțiuni mai decisive pentru a contracara comportamentul asertiv al Rusiei”, transmite liderul de la București. Reuniunea de miercuri va fi co-prezidată de șeful statului român și de președintele Poloniei, Karol Nawrocki și vor participa Secretarul General NATO, Mark Rutte, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, președintele Finlandei, Alexander Stubb, premierul Danemarcei, Mette Frederiksen, dar și reprezentanți ai Statelor Unite, Suediei, Norvegiei, Islandei, Bulgariei și Ungariei.
Irineu Darău: Fricțiunea și lentoarea administrativă sunt probabil cea mai scumpă taxă invizibilă din economie
Irineu Darău a discutat marți, la ANIS Summit 2026, despre una dintre întrebările esențiale pentru dezvoltarea ecosistemului de IT&C din România: cât de mult ajută și cât de mult încurcă încă statul dezvoltarea și scalarea inovației. „Problema nu este dacă reglementăm mult sau puțin. Problema este dacă regulile sunt suficient de clare, simple și funcționale încât să permită economiei să se miște mai repede, cu mai multă încredere și cu mai puțină fricțiune inutilă”, susține ministrul într-o postare pe Facebook. El spune că pentru antreprenori cea mai mare problemă nu este lipsa ideilor, ci cantitatea enormă de energie consumată încercând să navigheze sisteme birocratice și procese excesiv de complexe. „Pentru o companie mare, compliance înseamnă un departament. Pentru un startup, poate deveni întreaga organizație. Iar atunci când fondatorii petrec mai mult timp în proceduri decât dezvoltând produse, construind echipe sau găsind clienți, ecosistemul începe să penalizeze exact tipul de inițiativă pe care spune că îl încurajează”, a adăugat Darău. El mai spune că, pentru a construi competitivitate pe termen lung, este nevoie de conexiuni între startup-uri, universități, investitori, companii și administrație, „nu doar avantaje temporare pentru câțiva actori individuali”. Ministrul Economiei susține că, în următorii ani, capacitatea administrativă va deveni tot mai mult un avantaj competitiv economic, unde nu doar infrastructura, accesul la capital sau fiscalitatea vor face diferența între economii, ci viteza, coerența și predictibilitatea instituțiilor publice.
Toți ochii pe București: Nicușor Dan găzduiește summitul B9. Cine participă și ce teme sunt pe agendă
Evenimentul reunește lideri și oficiali din statele B9, țările nordice, Ucraina, Statele Unite și NATO. Printre participanți se află secretarul general al NATO, Mark Rutte, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, președintele Finlandei, Alexander Stubb, premierul Danemarcei, Mette Frederiksen, președinții Lituaniei, Estoniei, Cehiei, Letoniei și Slovaciei, dar și reprezentanți ai Suediei, Norvegiei, Islandei, Bulgariei și Ungariei. Statele Unite sunt reprezentate de Thomas DiNanno, subsecretar de stat pentru controlul armamentelor și securitate internațională. Formatul București 9 a fost lansat în 2015, la inițiativa României și Poloniei, ca platformă de consultare pentru statele NATO de pe Flancul Estic, în contextul deteriorării situației de securitate după anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia. Din 2022, după invazia rusă în Ucraina, formatul a devenit una dintre principalele platforme regionale de coordonare privind securitatea aliată și sprijinul pentru Kiev. Agenda zilei Agenda zilei începe la ora 10:30, cu primirea oficială a șefilor de delegație, urmată la ora 11:00 de sesiunea plenară a summitului. În deschidere vor vorbi Nicușor Dan și Karol Nawrocki. Programul mai include fotografia de familie la 14:20, un dejun de lucru la 14:30 și declarații comune de presă, la ora 17:00, ale președintelui României, președintelui Poloniei și secretarului general al NATO. Miza principală a reuniunii este pregătirea pozițiilor înaintea summitului NATO de la Ankara, programat pentru 7-8 iulie 2026. Pe agenda discuțiilor se află creșterea cheltuielilor de apărare, consolidarea industriei transatlantice de apărare, coordonarea de la Marea Baltică la Marea Neagră, sprijinul pentru Ucraina și o distribuire mai echitabilă a responsabilităților în cadrul NATO. În ajunul reuniunii, Nicușor Dan a avut o întâlnire de lucru cu Mark Rutte și Karol Nawrocki, în pregătirea summitului. Șeful statului a transmis că obiectivul reuniunii este o contribuție concretă la succesul viitorului summit NATO de la Ankara, în special prin respectarea angajamentelor privind cheltuielile de apărare și continuarea asistenței pentru Ucraina. El a subliniat, de asemenea, importanța strategică a Mării Negre și nevoia unor acțiuni mai ferme pentru contracararea comportamentului agresiv al Rusiei. Nicușor Dan a vorbit și despre prezența militară americană în România, afirmând că Bucureștiul își dorește „oricât de mulți soldați americani” și că România este „o gazdă bună” pentru trupele SUA. Președintele a menționat că în prezent sunt aproximativ 1.500 de militari americani în România și a amintit investiția etapizată de patru miliarde de euro în baza de la Mihail Kogălniceanu. Volodimir Zelenski prezent la București Un alt punct important al zilei îl reprezintă prezența lui Volodimir Zelenski la București. Nicușor Dan urmează să aibă și o întâlnire bilaterală cu președintele ucrainean, iar printre temele posibile se numără cooperarea în industria de apărare, producția comună de drone și proiectele energetice regionale. România găzduiește pentru a patra oară un summit B9, după ediția inaugurală din 2015, reuniunea în format hibrid din 2021 și cea din 2022. Actuala ediție vine într-un context tensionat, marcat de presiunea Rusiei asupra Ucrainei, de amenințări hibride la adresa statelor de pe Flancul Estic și de dezbaterile din NATO privind nivelul cheltuielilor de apărare și rolul Europei în propria securitate.
Cine va fi viitorul premier al României? Piețele de predicții pariază pe un tehnocrat, deși Grindeanu conduce la nume
Pe piața „Viitorul premier al Romania?”, Sorin Grindeanu este cotat cu aproximativ 24%, fiind urmat de Cătălin Predoiu, cu 16%. Piața are 24 de rezultate posibile și un volum de tranzacționare de aproximativ 270.500 de dolari, potrivit datelor afișate de Polymarket. Procente reprezintă probabilități implicite rezultate din prețurile la care utilizatorii cumpără și vând contracte. În paralel, o altă piață de pe aceeași platformă, dedicată întrebării dacă viitorul premier va fi tehnocrat, indică o probabilitate de 51% pentru scenariul „Da”. Această piață a fost lansată pe 6 mai 2026 și se actualizează în timp real, pe măsură ce apar noi tranzacții. Semnalul este și mai clar pe piața privind apartenența politică a viitorului premier: opțiunea „Independent/Technocrat” este cotată la 58%, urmată de PSD, cu 20%. Astfel, deși cei mai bine plasați candidați individuali sunt politicieni, piața pare să acorde un avantaj scenariului în care Palatul Victoria ar fi preluat de o persoană fără afiliere politică directă sau cu profil tehnocrat. Totuși, informațiile trebuie privite cu prudență. Polymarket este o platformă de predicții bazată pe tranzacții cu bani reali, nu un instrument sociologic. Cotele pot reflecta percepții de moment, speculații sau poziționări ale traderilor, iar probabilitățile se pot schimba rapid în funcție de negocierile politice și de informațiile apărute public. Platforma Polymarket este blocată/interzisă în România. Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc a introdus Polymarket pe lista neagră a operatorilor care desfășoară activități de jocuri de noroc fără licență pe teritoriul României.
Să nu mai fii singur pe holuri reci / Promisiunea făcută la semnarea contractului pentru Spitalul Regional de Urgență Cluj
Guvernul a semnat marți, la Palatul Victoria, contractul pentru lucrările de execuție ale Spitalului Regional de Urgență Cluj, unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură medicală din România din ultimele decenii. La ceremonie au participat premierul interimar Ilie Bolojan, ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, primarul Emil Boc și președinta Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate, Iuliana Feclistov, care au prezentat atât semnificația proiectului, cât și detaliile tehnice ale investiției. Ilie Bolojan a descris momentul drept unul cu o puternică încărcătură personală și instituțională, subliniind importanța proiectului pentru întreaga regiune de nord-vest. „Pentru mine este o dublă bucurie. Pe de-o parte pentru că se poate semna acest contract și putem începe practic lucrările, în așa fel încât în anii următori să avem încă un spital regional important finalizat în România”, a declarat Bolojan. Bolojan a făcut referire și la tradiția medicinei clujene, afirmând că noua investiție trebuie să ofere specialiștilor infrastructura pe care o merită. „Mă bucur că, pe lângă profesionalismul pe care l-a probat de-a lungul zecilor de ani, echipa de medici clujeni va trebui să beneficieze în anii următori și de condiții de lucru, de aparatură, la nivelul performanțelor pe care le-au dovedit în acești ani, în serviciul pacienților și în salvarea vieților”, a spus Bolojan. Premierul interimar a mulțumit tuturor instituțiilor implicate în derularea proiectului și a transmis constructorilor un mesaj direct: „Nu-mi rămâne decât să le urez spor la treabă constructorilor, în așa fel încât să avem o lucrare de bună calitate în serviciul pacienților din regiunea de nord-vest.” Cseke Attila: „De astăzi cuvintele se opresc și încep faptele” În intervenția sa, ministrul Cseke Attila a încadrat proiectul într-o perspectivă istorică, vorbind despre un moment definitoriu pentru comunitate. „Sunt momente în viața unei comunități care definesc nu doar prezentul, ci și generațiile care vin. Astăzi vorbim de unul dintre aceste momente”, a afirmat ministrul. El a descris Spitalul Regional de Urgență Cluj drept „cel mai important demers de infrastructură medicală din inima Transilvaniei în ultimele decenii” și a recunoscut dificultățile traversate până la semnarea contractului. „Drumul de până aici a fost lung, a fost plin de provocări, de bariere birocratice și uneori de neîncredere. Dar astăzi am ajuns în punctul în care cuvintele se opresc și încep faptele. De astăzi lucrurile chiar se întâmplă la Spitalul Regional de Urgență Cluj.” Ministrul a insistat asupra dimensiunii umane a proiectului. „Această investiție este o investiție în siguranță, este o investiție în performanță. În acest spital facem o promisiune fiecărui cetățean că în momentele cele mai grele nu mai este singur pe holuri reci, în clădiri obosite de trecerea timpului.” În final, Cseke Attila a transmis că proiectul reprezintă mai mult decât o construcție. „Proiectul de la Cluj este mai mult decât un spital. Este speranța că în România se poate trăi frumos, se poate trăi demn și mai ales se poate trăi sănătos.” Emil Boc: „Dacă vrem ca românii să rămână acasă, trebuie să creăm condiții aici” Primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, a reamintit că ideea proiectului a pornit în urmă cu mai bine de un deceniu, chiar din Palatul Victoria. „Mă bucur că tot din acest Palat al Victoriei, în 2011, pornea ideea Spitalului Regional de Urgență, alocând șapte hectare de teren pentru a începe să gândim acest proiect. După care fiecare și-a făcut datoria și acum suntem la faza în care putem intra în teren să realizăm acest proiect.” Edilul a prezentat și investițiile de infrastructură care vor susține funcționarea viitorului spital, de la benzi dedicate pentru ambulanțe la conexiuni cu metroul clujean. „Ceea ce astăzi este o problemă în Cluj, și anume faptul că străzile înguste țin salvările și ambulanțele în trafic și se pierd vieți, vom avea coridoare dedicate.” Într-un mesaj cu accent european, Boc a legat proiectul de conceptul „Right to Stay”. „Dacă vrem ca românii să se întoarcă sau cei care sunt să nu mai plece, este să creăm condiții de educație, de sănătate, de calitate a vieții, aici, la noi, acasă. Acest spital exact asta face.” El a subliniat și impactul asupra corpului medical. „Medicii noștri vor avea unde să rămână acasă, pacienții care vor veni la spital din întreaga regiune vor avea un act medical de calitate și atunci poți să spui: da, merită să rămână acasă.” Iuliana Feclistov: 849 de paturi, 22 de săli de operație, heliport și parc fotovoltaic Președinta Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate, Iuliana Feclistov, a prezentat datele tehnice ale proiectului, descriindu-l drept un model nou pentru medicina din România. „Spitalul acesta va avea 849 de paturi. 106 vor fi pentru ATI, inclusiv pediatrie, neonatologie și unitate pentru arși. 12 paturi sunt pentru arși, 34 pentru spitalizarea de zi, 71 de cabinete ambulatorii organizate pe 11 clinici.” Blocul operator va cuprinde „22 de săli de chirurgie, dintre care două săli hibride”, iar întregul complex va depăși 184.000 de metri pătrați, incluzând clădiri tehnice și amenajări exterioare. Feclistov a subliniat că noua unitate va schimba inclusiv filosofia actului medical. „Acest spital va schimba modalitatea prin care se practică medicina în România. Nu va fi organizat așa cum știm noi spitalele din România, pe secții, ci pe șase centre multidisciplinare, care vor trata cazurile într-un mod complex și organizat.” Contractul semnat marți vizează execuția clădirii principale, a infrastructurii suport, realizarea heliportului, a unui parc fotovoltaic și instalarea echipamentelor medicale grele. „Valoarea acestui contract este de aproximativ 2 miliarde 200 de milioane cu TVA, iar valoarea investiției totale este de aproximativ 3 miliarde 400 de milioane”, a precizat șefa ANDIS. Potrivit contractului, termenul de execuție este de 40 de luni, după care Spitalul Regional de Urgență Cluj ar urma să devină principalul centru medical de urgență pentru întreaga regiune de nord-vest a României.
Ivan, atac la Gheorghiu: Nu poți muta responsabilitatea unei companii de stat în curtea unei primării
La scurt timp după mesajul Oanei Gheorghiu, ministrul interimar al Energiei, Bogdan Ivan, a declarat, într-un amplu mesaj publicat oe Facebook, că responsabilitatea pentru asigurarea funcționării companiei îi aparține statului român, argumentând că statul deține 77,15% din acțiuni prin Ministerul Energiei, iar Fondul Proprietatea, 21,55%. După ce Gheorghiu a acuzat că fosta directoare a companiei ar fi fost desemnată politic, Ivan a precizat că „Primăria Craiova nu face parte din acționariat, nu conduce compania, nu semnează memorandumuri, nu aprobă finanțări și nici nu decide asupra certificatelor CO2. În mesajul său, Gheorghiu a acuzat că statul român are de plătit o penalizare de 120 de milioane de euro din cauza faptului că nu au fost cumpărate la timp certificatele pentru emisii de carbon (CO2). Ca replică, Ivan a acuzat că Guvernul „trebuia să găsească soluții pentru plata certificatelor CO2 și pentru menținerea în funcțiune a uneia dintre capacitățile importante pentru Sistemul Energetic Național”. „Certificatele CO2 sunt obligații legale pentru emisiile generate de producția pe cărbune. Cu alte cuvinte, dacă produci energie pe cărbune, plătești pentru emisiile produse. Iar acești bani ajung tot la stat, nu la Primăria Craiova. În 2024, compania a fost obligată să împrumute aproape un milion de certificate CO2, pentru că nu avea aproximativ 70 de milioane de euro necesare achiziției lor. Pentru asta au fost puse garanție activele companiei la EximBank”, a declarat Ivan. Ministrul interimar al Energiei a acuzat că în 2025, a propus prin memorandum alocarea fondurilor necesare pentru plata certificatelor CO2, pentru reparații și pentru achiziția cazanelor de apă fierbinte necesare trecerii iernii, însă cu toate acestea, nu a primit semnătura din partea premierului, iar un alt memorandum nu a trecut de etapa de avizare. Ivan spune de ce finanțarea a fost pierdută Referitor la finanțarea nerambursabilă prin PNRR de 162 de milioane de euro pierdută în 2023 de statul român pentru construirea unei noi centrale la Craiova, Ivan a declarat: „Problema nu a fost dimensiunea proiectului. Problema a fost că Ministerul Energiei nu a gestionat proiectul la timp și realist, raportat la termenele foarte scurte din PNRR și la complexitatea unei investiții energetice majore. Iar când calendarul devine imposibil, constructorii nu vin să își asume riscuri pe care statul nu le-a calibrat corect”, a afirmat Ivan. Oficialul a reamintit că în 2023, Ministerul Energiei, condus atunci de PNL, a semnat contractul pentru noua centrală pe gaz de 295 MW de la Craiova: investiție de peste 1,52 miliarde lei cu TVA, din care aproape 983 milioane lei cu TVA finanțare nerambursabilă prin PNRR. Potrivit ministrului, „capacitatea proiectului respecta logica decarbonizării prevăzută în PNRR: înlocuirea grupurilor existente pe cărbune cu o capacitate similară, mai puțin poluantă, pe gaz”. „Poți avea opinii politice diferite. Dar nu poți muta responsabilitatea unei companii de stat în curtea unei primării doar pentru că dă bine într-o declarație publică. Mai ales când documentele oficiale arată exact contrariul”, a conchis Ivan.