Etichetă: Politic

Mirabela Grădinaru se va implica în acțiunile fundației conduse de Olena Zelenska

Președintele României, Nicușor Dan, aflat miercuri la Kiev, a fost întrebat dacă partenera sa de viață, Mirabela Grădinaru, se va implica în acțiuni umanitare ale fundației conduse de Olena Zelenska. „Răspunsul este afirmativ”, a spus șeful statului. El a adăugat că Mirabela Grădinaru va participa și intern, și internațional la tipul acesta de manifestări „pentru că e un subiect care o preocupă și cred că e important pentru societate”. Șeful statului a amintit de participarea Mirabelei Grădinaru la întâlnirea organizată de prima doamnă a SUA. „Vă aduc aminte că a participat la întâlnirea pe care a inițiat-o soția președintelui american la Washington în urmă cu, cred, două luni. De asemenea, a fost o temă de discuție la Ankara, tot așa, între soți și soții de înalți demnitari. Toate aceste întâlniri au avut ca subiect educația din două perspective. Una, interferența cu tehnologia și cum putem să protejăm copiii de efecte nocive ale tehnologiei, și a doua, dependențele. Cumva, și tehnologia poate să fie o dependență”, a spus Nicușor Dan. El a anunțat că Mirabela Grădinaru va fi la Kiev în 24 august, când este marcată Ziua Independenței Ucrainei. Prima Doamnă a României, Mirabela Grădinaru, a participat săptămâna trecută la Ankara la programul dedicat partenerilor șefilor de stat și de guvern, organizat de Emine Erdoğan, în marja Summitul NATO de la Ankara. Ea a prezentat proiectul „România în Lumină”, derulat de Administrația Prezidențială, și a subliniat necesitatea protejării copiilor în contextul dezvoltării accelerate a tehnologiei.

Un consilier local PNL din Bihor și-a ridicat pensiune pe un teren atribuit gratuit tinerilor. Schema afacerii de turism clandestin, dezvăluită de Bihoreanul

În timp ce sute de tineri din Bihor depun anual cereri la primării pentru un petic de pământ pe care să-şi ridice o locuinţă, un consilier local din Sânmartin şi soţia sa au transformat o oportunitate socială într-o afacere de succes, arată jurnaliștii de la Bihoreanul. Sub paravanul a două case „alipite”, cei doi au ridicat o mică pensiune cu cinci camere, pe care o închiriază de mai bine de trei ani, dar pe care au înregistrat-o la Primărie abia în această primăvară, și atunci doar ca imobil de locuit. Liberalul Nicolae Morna admite că a greșit, dar nu din vina lui, desigur, ci a funcționarilor Primăriei conduse de edilul PSD Cristian Laza, care l-ar fi blocat ani la rând din rațiuni politice: „Au fost ambițiile astea politice, orgoliile astea nebunești”, spune consilierul, care nu este nici pe departe singurul localnic din comună prins că face turism clandestin. Terenuri pentru tineri Foto Bihoreanul Legea 15/2003 a fost concepută, în esență, ca un instrument menit să-i sprijine pe tinerii care nu dețin o locuință ori un teren pe care să-și poată construi una. Actul normativ permite primăriilor să le ofere parcele în folosință gratuită din proprietatea privată a localității, dar strict pentru construirea unei locuințe personale. Beneficiarii au la dispoziție un an pentru a începe lucrările și sunt obligaţi să respecte întocmai autorizația de construire și normele de urbanism. În caz contrar, Consiliul Local trebuie să-i retragă dreptul de folosință. Abia după finalizarea locuinței, administrația poate hotărî vânzarea directă a terenului către proprietarul construcției, la un preț stabilit printr-o evaluare și aprobat de aleșii locali. Numai că înainte de a-și pune pirostriile, Nicolae Morna și Diana, au depus cereri separate și au primit fiecare câte o parcelă în folosință gratuită, pentru construirea unei locuințe. Profitând de faptul că loturile erau învecinate, cei doi au ridicat două construcții alipite, care formează, de fapt, o singură vilă cu cinci camere, gândită din start nu pentru traiul de zi cu zi, ci ca o minipensiune, căreia i-au dat şi nume: Vila Dyana! Liberalism în acțiune: Vila Dyana primește clienți de mai bine de trei ani Foto Bihoreanul Bihoreanul a descoperit că Vila Dyana primește clienți de mai bine de trei ani, adică din perioada în care Nicolae Morna, proprietar al unei spălătorii auto şi patron al unei firme de construcții, era la primul său mandat de consilier local. Pe Facebook, promovarea Vilei Dyana din Cordău a început în 2023, iar din 2024 au apărut și recenziile pe Google Maps, unde locația este prezentată ca o destinație ideală de vacanță, cu cinci camere și facilități hoteliere complete. În tot acest timp, în evidențele Primăriei Sânmartin imobilul figura drept construcție nefinalizată, astfel că proprietarii nu plăteau impozite şi taxe. Abia în 19 martie 2026, comisia de recepție a Primăriei Sânmartin a semnat actele de finalizare a lucrărilor, înregistrând clădirea ca… locuință. Care este diferența? Recepția ca locuință atestă existența legală a construcției, dar nu autorizează folosirea ei pentru cazare turistică. Pentru aceasta, proprietarul trebuie să declare activitatea economică, să obțină certificatul de clasificare și să respecte cerințele privind dotările, funcționarea și siguranța clienților. Evident, și pe cele privind declararea veniturilor. Ceea ce n-a făcut, după cum recunoaşte chiar Morna… PSD este de vină…  Contactat de Bihoreanul, Nicolae Morna pretinde că vina aparține în principal funcționarilor Primăriei conduse de adversarul său politic, social-democratul Cristian Laza, care l-ar fi purtat pe drumuri, din cauza unor „ambiții politice” și „orgolii nebunești”. De fapt, după cum a recunoscut fără voia sa, blocajul administrativ a pornit de la faptul că imobilul nu fusese construit întocmai după proiectul autorizat, având lucarnă pe partea opusă celei prevăzute în documentație şi băi amenajate în fiecare cameră, care nu figurau în proiectul inițial. Consilierul pretinde că modificările nu erau „nu știu ce mare problemă”, însă nerespectarea legii l-a forțat să reia de la zero proiectarea, expertizele și avizele – proceduri care, pretinde el, au durat aproape patru ani și l-ar fi costat în jur de 6.000 de euro. Numai „puțin” Confruntat cu faptul că vila a primit turiști înainte ca imobilul să fie recepționat și înainte de obținerea documentelor obligatorii pentru activitatea de cazare, adică fentând Fiscul fără remușcări, în timp ce șeful său de partid, Ilie Bolojan, se străduiește din răsputeri să aducă bani la buget și propovăduiește legalitatea, Morna susține că ar fi făcut turism doar sporadic. „Atunci, în 2022, am început să închiriem puțin. (…) Nu am mai folosit-o, foarte, foarte rar. Anul acesta nu știu dacă am închiriat de două ori toată vila”, zice Morna, precizând că acum este în curs de a intra în legalitate, căci a obţinut autorizarea activității turistice, iar documentația pentru clasificarea turistică „este deja depusă” „Sport” de Sânmartin Culmea e că, după cum a aflat Bihoreanul, în Sânmartin, închirierea la negru a camerelor pentru turiştii care vin în Băile Felix şi Băile 1 Mai a devenit aproape „sport național”. În mai puțin de un an, inspectorii Direcţiei Regionale Antifraudă Fiscală Oradea, care urmăresc inclusiv ofertele publicate online, au împărţit circa 20 de amenzi pentru activităţi nefiscalizate. Speriați de controale, cei prinși încearcă acum să intre în legalitate, fie prin declararea veniturilor, fie prin obținerea clasificărilor turistice – exact ceea ce face, pe ultima sută de metri, familia Morna. „Asta e, îmi asum”, zice el, convins că a intrat în vizorul presei doar din cauza statutului său politic. Uită, însă, că tocmai acest aspect ar trebui să facă diferenţa: el nu este un simplu localnic, ci unul dintre cei care votează regulile comunei și ar trebui să dea exemplu în respectarea lor. Iar dacă aleșii fentează legea la drumul mare, cum le mai pot cere cetățenilor simpli să fie corecți? „În ultima perioadă, verificând activitatea desfășurată în cadrul unor pensiuni turistice autorizate sau mai puțin autorizate, am constatat deficiențe la nedeclararea și neînregistrarea veniturilor, fapt pentru care au fost sancționați contravențional 20 de contribuabili, stabilindu-se și obligații fiscale aferente. Inspectorii antifraudă vor continua monitorizarea acestui sector, ținând cont și de perioadele de vacanță, așadar atragem atenția cu privire

Marius Budăi: Românii au plătit prea scump mitul salvatorului. Deputatul PSD îl acuză pe Ilie Bolojan că a redus nivelul de trai

Deputatul PSD Marius Budăi, fost ministru al Muncii în guvernele conduse de Viorica Dăncilă, Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu, l-a criticat pe premierul Ilie Bolojan, susținând că bilanțul primului său an de mandat este marcat de scăderea nivelului de trai, creșterea inflației și deteriorarea situației economice. Bilanț negativ după un an de mandat „Românii au plătit prea scump mitul salvatorului. În politică, adevărul nu se măsoară în discursuri și campanii de imagine, ci în viața de zi cu zi a oamenilor. După un an de mandat al domnului prim-ministru Ilie Bolojan, bilanțul este unul pe care fiecare român îl simte în propriul buzunar: nivelul de trai a scăzut, economia încetinește, iar statul se împrumută tot mai mult”, a scris miercuri Marius Budăi pe rețelele sociale. Social-democratul își susține criticile cu o serie de indicatori economici și sociali, pe care îi numește „cifrele durerii”. Potrivit acestuia, economia a trecut de la o prognoză de creștere de 2,4% la un recul de 1,2%, inflația a ajuns la 10,9%, prețurile la carburanți și energie au crescut semnificativ, iar puterea de cumpărare a pensionarilor și a salariaților s-a redus. Budăi: Statul se împrumută, românii trăiesc mai greu Totodată, el susține că „Guvernul s-a împrumutat cu 25 de miliarde de lei mai mult decât în perioada precedentă, iar datoria publică continuă să crească într-un ritm alarmant”. „Dacă statul se împrumută tot mai mult, iar românii trăiesc tot mai greu, întrebarea firească este una singură: unde se văd rezultatele acestor împrumuturi? În buzunarele oamenilor, cu siguranță nu”, a scris deputatul PSD. Budăi: Un an pierdut pentru România Budăi îl acuză, totodată, pe premier că a preferat confruntarea politică în locul dialogului. „Demonizarea adversarului politic nu plătește facturi, nu creează locuri de muncă și nu pune pâine pe masa oamenilor. Românii așteaptă rezultate, nu conflicte permanente”, a scris deputatul PSD. Fostul ministru al Muncii spune că România are nevoie de „un lider care să unească și să construiască” și apreciază că românii au plătit un preț prea mare în ultimul an. „Am plătit cu un an pierdut, cu salarii care nu mai ajung, cu pensii care valorează tot mai puțin, cu datorii tot mai mari și fără speranța că mâine va fi mai bine. Și asta, pentru un miracol care s-a dovedit a fi doar o poveste bună de spus la televizor”, a transmis Marius Budăi.

Lia Olguța Vasilescu, despre anticipate: Nu știu câți parlamentari au interesul să voteze

„Nu avem legislația pusă la punct pentru anticipate. Aceasta ar trebui să ajungă în Parlament ca să fie votată”, a declarat Lia Olguța Vasilescu.  Potrivit Liei Olguța Vasilescu, alegerile anticipate nu pot fi organizate prin legea 208 / 2015, pentru că apare problema referitoare la adoptarea anumitor unor ordonanțe de urgență care să reglementeze termenele limită pentru depunerea candidaturilor, tipărirea buletinelor de vot, organizarea secțiilor de votare, în special cele din diaspora, dar și alte proceduri electorale care nu pot fi organizate în termen de 3 luni. Vasilescu a precizat că ordonanțele nu pot fi adoptate de un guvern interimar, iar acestea ar trebui să se întoarcă tot în Parlament. „În Parlamentul României nu știu câți parlamentari au interesul să voteze”, a estimat Lia Olguța Vasilescu. Întrebată dacă PSD se teme de anticipate, Vasilescu a declarat: „Noi un scor mai mic decât cel care a fost luat la ultimele alegeri nu putem să luăm niciodată”, precizând că rezultatul este influențat de organizarea în teritoriu a PSD. „Nu ne este teamă de alegerile anticipate. Dar ce se întâmplă după? Presupunând că, hai să zicem, polul acesta de dreapta, USR, PNL, ar lua nu 25% cât are în sondaj, ar lua 35%, ar lua 40%. Cu cine se aliază, cu AUR sau cu PSD? Ambele partide au deja aprobări date la partidele lor că nu vor face niciodată alianță” a declarat Lia Olguța Vasilescu. „Când intri la guvernare cu un partid, trebuie să fie un partener” Întrebată dacă PSD ar guverna cu AUR în cazul ipotetic al unor rezultate favorabile pentru ambele partide după posibile alegeri anticipate, Lia Olguța Vasilescu a declarat: „Mi-e greu să vă spun acum, pentru că atunci când intri la guvernare cu un partid ar trebui să fie un partener foarte serios în care să ai încredere, că ceea ce promite se și ține de cuvânt”, a declarat Lia Olguța Vasilescu.  De ce vorbește toată lumea despre alegerile anticipate? Subiectul alegerilor anticipate a fost amplu dezbătut în ultima perioadă în spațiul public, pe fondul crizei politice generate de căderea guvernului Bolojan și lipsa învestirii unui nou Executiv. Recent, Eugen Tomac a precizat că anticipatele ar fi „prea riscante” pentru România, motivând că „este mai înțelept și rațional” ca partidele să ajungă la un „compromis”, în contextul presiunilor economice și riscul pierderii finanțărilor din PNRR, generate de eșecul adoptării legilor aferente reformelor până la termenul limită stabilit. Cu toate acestea, există și voci care susțin demersul. Un exemplu ar fi Europarlamentarul PNL, Siegfried Mureșan, care spune că acestea ar fi o soluție dacă blocajul actual nu este depășit. El spune că alegerile ar putea avea loc din toamnă. Totuși, Mureșan ar putea reprezenta o propunere din partea PNL pentru funcția de premier. Cu toate acestea, deocamdată, partidul trebuie să decidă intern. Potrivit liderului PNL de Dâmbovița, partidul ar renunța la propunere dacă negocierile pentru desemnarea unui nou guvern vor conduce la o formulă considerată viabilă. Potrivit Constituției, alegerile anticipate pot fi organizate dacă Parlamentul respinge cel puțin două solicitări de învestitură și nu acordă votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare. Prima solicitare de învestitură care a fost respinsă de parlament a fost Guvernul Veștea a fost respins în Parlament pe 22 iunie, întrunind doar 189 de voturi din cele 233 necesare.

Eugen Tomac, despre legea salarizării: Riscăm să pierdem cei peste 770 de milioane de euro

„Legea salarizării, așa cum am găsit-o la Ministerul Muncii, nu poate trece de Parlament. (…) Eu rămân încrezător că atât timp cât va exista un dialog serios, așezat, consistent, cu toate categoriile vizate și se va ajunge la un compromis”, a declarat consilierul prezidențial Eugen Tomac.  Potrivit lui Tomac, atâta timp cât legea va fi dezbătură „de toate părțile implicate” într-un mod onest și clar, ea „va rămâne un subiect de dezbatere și de dezbinare în Parlament”.  „Cei care votează merg și dau explicații cetățenilor de ce au votat într-o direcție sau alta”, a remarcat Tomac. Consilierul șefului statului, Eugen Tomac a îndemnat coaliția să se concentreze pe „urgențele pe care le are statul român”. „E nevoie să lăsăm, să se răcească temperatura, să renunțăm la parte din obiectivele acestea de etapă politică și să ne concentrăm pe urgențele pe care le are statul român, iar legea salarizării este unul dintre subiectele fierbinți”, a declarat Tomac.  Acesta a reiterat că guvernul riscă să piardă 770 de milioane de euro, bani din PNRR, dacă nu se va reuși adoptarea legii salarizării. „Dacă nu vom reuși în următoarele două-trei săptămâni să ajungem la o concluzie, evident că riscăm să pierdem cei peste 770 de milioane de euro pe care Uniunea Europeană îi oferă România prin această asistență oferită prin PNRR”, a declarat Tomac. Legea salarizării unitare reprezintă un jalon PNRR. Legea trebuie să fie adoptată până la 31 august.

Un europarlamentar român a cerut Comisiei Europene măsuri pentru reducerea prețului energiei. Ce răspuns a primit

Europarlamentarul român Dan Nica a cerut Comisiei Europene măsuri pentru reducerea prețului energiei și protejarea industriei. Potrivit social-democratului, vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Teresa Ribera Rodríguez, a recunoscut că „piața unică a energiei electrice nu este încă pe deplin funcțională și a dat asigurări că dezvoltarea interconexiunilor reprezintă una dintre prioritățile Executivului european.” Declarațiile au fost făcute în cadrul unui dialog cu europarlamentarul PSD, Dan Nica, coordonatorul Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie (ITRE) din Parlamentul European. Ce a solicitat europarlamentarul român Politicianul român a solicitat măsuri pentru reducerea decalajelor de preț la energia electrică dintre statele membre, accelerarea investigațiilor privind posibilele manipulări ale pieței și protejarea competitivității industriei europene. „Noi lucrăm la acest plan de electrificare în toate componentele pe care le-ați menționat, însă ați afirmat că Europa trebuie să funcționeze ca o piață unică. În același timp, există zile în care, în vestul Europei, prețul energiei ajunge la minus 500 de euro/MWh, în timp ce în România depășește 1.000 de euro/MWh. Cum poate fi interpretată această situație ca fiind caracteristică unei piețe unice, în condițiile în care cauzele au fost deja identificate atât de Comisia Europeană, cât și de autoritățile române, inclusiv lipsa interconectării dintre Ungaria și Austria?”, a declarat europarlamentarul Dan Nica. Ce răspuns a primit europarlamentarul român În răspunsul său, vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Teresa Ribera Rodríguez, a afirmat că Bruxelles-ul monitorizează permanent evoluția pieței energiei și susține menținerea mecanismului de ajustare la frontieră în funcție de carbon (CBAM), considerat esențial pentru protejarea competitivității industriei europene. „În prezent, nu avem încă o piață unică funcțională în domeniul energiei electrice. Interconexiunile necesare pur și simplu nu există în toate regiunile, iar modul în care este organizată piața poate contribui la îmbunătățirea situației, însă nu este suficient. De aceea, punem un accent deosebit pe dezvoltarea interconexiunilor și pe investițiile în rețele, abordând aceste aspecte la scară europeană”, a transmis Teresa Ribera Rodríguez. Situația a fost reclamată și dezbătută de mai multe ori în diferite instituții europene fără a se ajunge la o soluție definitivă.

Mesajul lui Nicușor Dan pentru Emmanuel Macron după dineul oficial de la Palatul Élysée

Președintele Nicușor Dan le-a transmis marți un mesaj de mulțumire președintelui Franței, Emmanuel Macron, și Primei Doamne Brigitte Macron pentru invitația la dineul oficial oferit la Palatul Élysée. „Mulțumesc Președintelui Emmanuel Macron și Primei Doamne a Republicii Franceze pentru invitația la dineul oficial oferit în onoarea șefilor de stat și de guvern, o oportunitate de a consolida dialogul și cooperarea dintre țările noastre”, a scris Nicușor Dan. Participarea la dineu face parte din programul vizitei oficiale pe care președintele României o efectuează la Paris, la invitația autorităților franceze. Vizita oficială continuă cu ceremoniile de Ziua Franței În cadrul vizitei oficiale la Paris, Nicușor Dan a participat luni la reuniunea Coaliției de Voință privind sprijinul acordat Ucrainei și la dineul oficial oferit de președintele francez Emmanuel Macron. Marți, șeful statului participă la ceremoniile dedicate Zilei Naționale a Franței, inclusiv la parada militară de pe Champs-Élysées, unde România este reprezentată de militari ai Brigăzii 30 Gardă „Mihai Viteazul”.

Tehnocratul pregătit de Zelenski pentru conducerea Ucrainei. Legătura lui Serhii Koretskyi cu România

Serhii Koretskyi, directorul general al companiei energetice de stat Naftogaz, ar urma să devină următorul prim-ministru al Ucrainei, într-o schimbare prin care președintele Volodimir Zelenski pare să mizeze pe un manager cu profil tehnocrat pentru conducerea economiei de război. Zelenski i-ar fi propus lui Koretskyi funcția în timpul unei întâlniri desfășurate pe 12 iulie, iar acesta ar fi acceptat, potrivit unor surse politice citate de The Kyiv Independent. Votul din Parlamentul ucrainean ar putea avea loc pe 16 iulie. Informația nu a fost confirmată oficial nici de Președinția Ucrainei, nici de Koretskyi sau de Naftogaz. Numirea ar urma demisiei Iuliei Svîrîdenko, care și-a depus mandatul după ce Zelenski a anunțat o nouă reorganizare a guvernului. Președintele Parlamentului, Ruslan Stefanciuk, a precizat că demisia va fi analizată conform procedurilor legale. Un posibil premier fără partid și fără carieră politică Koretskyi nu este un tehnocrat în sensul strict al termenului, deoarece va conduce un guvern susținut de partidul prezidențial și va trebui să aplice programul politic al lui Zelenski. Profilul său este însă unul predominant tehnic și managerial. El nu a fost parlamentar, ministru sau lider de partid și nu și-a construit o bază politică proprie. Cariera sa s-a desfășurat în industria petrolului și gazelor, în companii private, iar ulterior la conducerea unor întreprinderi energetice controlate de stat. Pentru România, numele lui Serhii Koretskyi este important mai ales prin prisma viitoarelor proiecte energetice din Marea Neagră. Naftogaz, compania pe care o conduce, a intrat în discuții preliminare cu OMV Petrom pentru un posibil parteneriat privind dezvoltarea unei descoperiri importante de gaze din sectorul ucrainean al Mării Negre. Zăcământul se află în apropierea perimetrelor maritime românești și este considerat de surse din industrie unul dintre cele mai promițătoare din regiune. Dezvoltarea sa nu ar putea începe însă înainte de încheierea războiului, din cauza riscurilor de securitate. În martie 2026, după o întâlnire cu președintele României, Nicușor Dan, Zelenski declara că Bucureștiul și Kievul urmăresc să dezvolte împreună proiecte de exploatare a resurselor de pe platoul continental al Mării Negre. Marea Neagră, noua miză energetică a regiunii Interesul Kievului pentru experiența românească este legat și de dezvoltarea proiectului Neptun Deep, realizat de OMV Petrom și Romgaz. Zăcământul românesc are rezerve recuperabile estimate la aproximativ 100 de miliarde de metri cubi, iar începerea producției este programată pentru 2027. Proiectul ar urma să dubleze producția de gaze a României și să transforme țara într-un exportator net. OMV Petrom dispune astfel de tehnologia, experiența și infrastructura de care Ucraina ar avea nevoie pentru exploatarea zăcămintelor sale offshore după încheierea războiului. România ar putea deveni și o rută de tranzit pentru gazele destinate Ucrainei. Atacurile rusești au afectat grav instalațiile ucrainene de producție și au obligat Kievul să își majoreze importurile, după ce înaintea invaziei țara era aproape independentă energetic. Managerul care a readus Ukrnafta pe profit Reputația lui Koretskyi s-a consolidat în perioada în care a condus companiile Ukrnafta și Ukrtatnafta, între noiembrie 2022 și mai 2025. După trecerea Ukrnafta sub controlul statului, compania a raportat un profit net de 23,6 miliarde de grivne pentru 2023, în urma unui audit internațional. Veniturile au ajuns la peste 95 de miliarde de grivne, de peste două ori mai mari decât în anul precedent. În noiembrie 2024, Ukrnafta anunța că obținuse aproximativ 40 de miliarde de grivne profit net de la intrarea sub controlul statului și că producția de gaze crescuse cu 7% față de anul anterior. Aceste rezultate i-au creat lui Koretskyi imaginea unui manager capabil să redreseze companii strategice și să le mențină funcționale în condiții de război. El conduce Naftogaz din 14 mai 2025. Koretskyi are studii în inginerie mecanică, economie și exploatarea petrolului și gazelor și o experiență de peste două decenii în industria energetică. Înainte de a ajunge în companiile de stat, a condus grupul Continuum și rețeaua de benzinării WOG. De asemenea, a fondat lanțul ucrainean de cafenele Idealist Coffee. Misiunea noului „premier-manager” În cazul în care va fi confirmat de Parlament, Koretskyi va prelua guvernul într-un moment în care Rusia continuă să lovească instalațiile de producție, depozitare și distribuție ale Naftogaz. Compania a raportat în repetate rânduri în 2026 distrugerea unor echipamente și instalații critice. Koretskyi a fost nevoit să gestioneze intervențiile de urgență, importurile de gaze și atragerea finanțării externe pentru refacerea infrastructurii. Alegerea sa ar indica faptul că Zelenski dorește în fruntea executivului mai degrabă un administrator disciplinat decât un politician cu ambiții proprii. Lipsa unei structuri politice personale îi poate oferi lui Koretskyi imaginea unui premier independent de conflictele dintre partide și oligarhi. În același timp, îl poate face mai dependent de președinte și de majoritatea parlamentară a partidului Servitorul Poporului. Parlamentul trebuie să aprobe numirea Zelenski nu îl poate instala singur pe Koretskyi în funcție. Constituția Ucrainei prevede că prim-ministrul este numit de Rada Supremă, la propunerea președintelui. Tot Parlamentul trebuie să voteze membrii cabinetului, iar miniștrii, cu excepția celor de la Apărare și Afaceri Externe, sunt propuși de noul premier. Parlamentari ai partidului prezidențial au declarat că nu au fost consultați înainte ca numele lui Koretskyi să fie ales. Aceștia au indicat însă că ar urma să îi susțină candidatura.

Miruță, despre soluția pentru deblocarea crizei politice: Împărțim timpul rămas de acum până la alegerile viitoare

Premierul interimar al Apărării, care are portofoliu și la Ministerul Transporturilor, a declarat: „Soluția de deblocare – dacă nu mai avem loc în aceiași cameră cu PSD – împărțim timpul rămas de acum până la alegerile viitoare, proporțional cât au voturi PSD, cât au voturi USR, PNL, UDMR, și guvernăm cu premieri prin rotație”, a declarat Miruță.  Ministrul susține că „USR este singurul partid (…) care de la început s-a ținut de cuvânt și care a venit și cu o soluție de deblocare”.  Miruță a mai precizat și că „PSD nu trebuie să înceapă prima oară”, acuzând că social-democrații „și-au ars încrederea”. „Noi nu mai avem încredere într-un partid care a semnat un acord pe care nu l-a respectat”, a declarat Miruță. „Plus că mai e și o chestie, să nu bulversezi de două ori ministerele, să se ridice cei care stau pe scaun acum, să vină alții, ca peste un an și jumătate să vină ăștia înapoi”, a comentat Miruță. Criticile vin pe fondul declarațiilor date de liderul Sorin Grindeanu care a precizat, luni, după consultările de la Palatul Cotroceni, în vederea numirii unui premier, că PSD nu face parte din actuala Guvernare și că partidul nu va susține necondiționat proiecte din PNRR. Declarațiile liderului social-democrat au fost criticate și de prim-vicepreședintele PNL, Dan Motreanu, care a acuzat social-democrații că au refuzat să semneze acordul propus de PNL pentru începerea negocierilor în vederea desemnării unui nou prim-ministru.

Ambasadorul României la Chișinău, replică la declarațiile ambasadorului Germaniei privind identitatea moldovenilor: Sunt regretabile și lipsite de fundament factual

Ambasadorul României în Republica Moldova, Cristian-Leon Țurcanu, a reacționat la declarațiile recente ale ambasadorului Germaniei la Chișinău referitoare la limba și identitatea din Republica Moldova. El a punctat, într-o declarație pentru Digi24, că declarațiile făcute de ambasadorul german sunt „regretabile și lipsite de fundament factual” și a avertizat că astfel de mesaje pot fi speculate de Federația Rusă în actualul context regional. Ambasadorul României la Chișinău a declarat că realitățile istorice și identitare sunt bine documentate și consacrate inclusiv în cadrul constituțional al statului. „Republica Moldova și România împărtășesc o istorie bine documentată, o comunitate de limbă și un patrimoniu cultural și spiritual bine cunoscute. Aceste realități sunt consacrate atât de cercetarea istorică și lingvistică, cât și de cadrul constituțional și legislativ al Republicii Moldova. (…) Orice afirmații care relativizează sau pun sub semnul întrebării aceste realități sunt regretabile și lipsite de fundament factual”, a transmis Cristian-Leon Țurcanu pentru Digi24. Orice mesaj care poate crea ambiguități riscă să fie exploatat de actorii ostili precum Rusia Ambasadorul a avertizat că, în contextul războiului informațional din regiune, asemenea declarații pot fi exploatate în campaniile de dezinformare desfășurate de Rusia. „În actualul context regional, marcat de campanii susținute de dezinformare, de încercări de rescriere a istoriei și de acțiuni repetate de instrumentalizare a temelor identitare, orice mesaj care poate crea ambiguități cu privire la limba, identitatea sau patrimoniul cultural comun riscă să fie exploatat de actorii ostili, precum Federația Rusă, care urmăresc slăbirea rezilienței democratice și a parcursului european al Republicii Moldova”, a spus ambasadorul pentru sursa citată. De unde a pornit totul Controversa a apărut după ce zilele trecute, ambasadorul Germaniei la Chișinău a acordat un interviu pentru Jurnal TV, în urma căruia ar fi declarat că ar pune sub semnul întrebării faptul că moldovenii şi românii au aceeaşi limbă şi aceeaşi religie. Totodată, el a fost acuzat că a negat identitatea românească a Basarabiei. „Este într-adevăr o întrebare pe care o poate decide doar poporul Moldovei şi al României, sunt două state suverane, dacă îşi doresc să se unească, asta o vor face şi nimeni nu poate comenta aceasta. Eu aş pune sub semnul întrebării ceea ce aţi spus despre Republica Moldova, că avem aceeaşi limbă, avem aceeaşi religie ca şi România. Dacă vorbim despre valorile europene, despre valorile individuale, atunci sunt oamenii care gândesc la fel că avem aceeaşi limbă, dar alţii poate gândesc altfel, că avem două limbi sau religii diferite”, ar fi declarat Knirsch, potrivit traducerii prezentate de presa de peste Prut. Cum se apără ambasadorul Luni, într-o postare a Ambasadei pe Facebook, Hubert Knirsch a venit cu precizări în legătură cu situația. El susține că declarațiile sale au fost traduse eronat, iar intenția nu a fost de a pune sub semnul întrebării unitatea chestiunii românești sau a credinței creștine ortodoxe. „Vitalie Călugăreanu m-a întrebat despre „Planul B”, despre unirea cu România. Am răspuns că aceasta este o decizie care ține exclusiv de Republica Moldova și de România. Domnul Călugăreanu a mai menționat însă în întrebarea sa că oamenii din Republica Moldova („noi”) ar vorbi aceeași limbă ca în România și că ar avea aceeași religie. La aceasta am răspuns că, într-adevăr, în Republica Moldova ar exista oameni care vorbesc aceeași limbă, dar ar exista și alți oameni, există unii care ar vorbi două limbi, precum și oameni de religii diferite. (…) În traducerea simultană, expresia „dar și alți oameni” a fost tradusă eronat prin „dar unii gândesc altfel despre aceasta”, iar „există oameni care vorbesc două limbi” – prin „… că există două limbi”, a spus acesta. „Nu a fost intenția mea să pun sub semnul întrebării unitatea chestiunii românești sau a credinței creștine ortodoxe. Înainte de interviu m-am întâlnit cu reprezentante ale comunității rome și am vizitat cimitirul evreiesc din Mărculești. (…) Declarația controversată a avut loc în ultimul minut al interviului lung, astfel încât nu am avut posibilitatea să o clarific”, a explicat ambasadorul.