Mesajul lui Nicușor Dan pentru Emmanuel Macron după dineul oficial de la Palatul Élysée
Președintele Nicușor Dan le-a transmis marți un mesaj de mulțumire președintelui Franței, Emmanuel Macron, și Primei Doamne Brigitte Macron pentru invitația la dineul oficial oferit la Palatul Élysée. „Mulțumesc Președintelui Emmanuel Macron și Primei Doamne a Republicii Franceze pentru invitația la dineul oficial oferit în onoarea șefilor de stat și de guvern, o oportunitate de a consolida dialogul și cooperarea dintre țările noastre”, a scris Nicușor Dan. Participarea la dineu face parte din programul vizitei oficiale pe care președintele României o efectuează la Paris, la invitația autorităților franceze. Vizita oficială continuă cu ceremoniile de Ziua Franței În cadrul vizitei oficiale la Paris, Nicușor Dan a participat luni la reuniunea Coaliției de Voință privind sprijinul acordat Ucrainei și la dineul oficial oferit de președintele francez Emmanuel Macron. Marți, șeful statului participă la ceremoniile dedicate Zilei Naționale a Franței, inclusiv la parada militară de pe Champs-Élysées, unde România este reprezentată de militari ai Brigăzii 30 Gardă „Mihai Viteazul”.
Tehnocratul pregătit de Zelenski pentru conducerea Ucrainei. Legătura lui Serhii Koretskyi cu România
Serhii Koretskyi, directorul general al companiei energetice de stat Naftogaz, ar urma să devină următorul prim-ministru al Ucrainei, într-o schimbare prin care președintele Volodimir Zelenski pare să mizeze pe un manager cu profil tehnocrat pentru conducerea economiei de război. Zelenski i-ar fi propus lui Koretskyi funcția în timpul unei întâlniri desfășurate pe 12 iulie, iar acesta ar fi acceptat, potrivit unor surse politice citate de The Kyiv Independent. Votul din Parlamentul ucrainean ar putea avea loc pe 16 iulie. Informația nu a fost confirmată oficial nici de Președinția Ucrainei, nici de Koretskyi sau de Naftogaz. Numirea ar urma demisiei Iuliei Svîrîdenko, care și-a depus mandatul după ce Zelenski a anunțat o nouă reorganizare a guvernului. Președintele Parlamentului, Ruslan Stefanciuk, a precizat că demisia va fi analizată conform procedurilor legale. Un posibil premier fără partid și fără carieră politică Koretskyi nu este un tehnocrat în sensul strict al termenului, deoarece va conduce un guvern susținut de partidul prezidențial și va trebui să aplice programul politic al lui Zelenski. Profilul său este însă unul predominant tehnic și managerial. El nu a fost parlamentar, ministru sau lider de partid și nu și-a construit o bază politică proprie. Cariera sa s-a desfășurat în industria petrolului și gazelor, în companii private, iar ulterior la conducerea unor întreprinderi energetice controlate de stat. Pentru România, numele lui Serhii Koretskyi este important mai ales prin prisma viitoarelor proiecte energetice din Marea Neagră. Naftogaz, compania pe care o conduce, a intrat în discuții preliminare cu OMV Petrom pentru un posibil parteneriat privind dezvoltarea unei descoperiri importante de gaze din sectorul ucrainean al Mării Negre. Zăcământul se află în apropierea perimetrelor maritime românești și este considerat de surse din industrie unul dintre cele mai promițătoare din regiune. Dezvoltarea sa nu ar putea începe însă înainte de încheierea războiului, din cauza riscurilor de securitate. În martie 2026, după o întâlnire cu președintele României, Nicușor Dan, Zelenski declara că Bucureștiul și Kievul urmăresc să dezvolte împreună proiecte de exploatare a resurselor de pe platoul continental al Mării Negre. Marea Neagră, noua miză energetică a regiunii Interesul Kievului pentru experiența românească este legat și de dezvoltarea proiectului Neptun Deep, realizat de OMV Petrom și Romgaz. Zăcământul românesc are rezerve recuperabile estimate la aproximativ 100 de miliarde de metri cubi, iar începerea producției este programată pentru 2027. Proiectul ar urma să dubleze producția de gaze a României și să transforme țara într-un exportator net. OMV Petrom dispune astfel de tehnologia, experiența și infrastructura de care Ucraina ar avea nevoie pentru exploatarea zăcămintelor sale offshore după încheierea războiului. România ar putea deveni și o rută de tranzit pentru gazele destinate Ucrainei. Atacurile rusești au afectat grav instalațiile ucrainene de producție și au obligat Kievul să își majoreze importurile, după ce înaintea invaziei țara era aproape independentă energetic. Managerul care a readus Ukrnafta pe profit Reputația lui Koretskyi s-a consolidat în perioada în care a condus companiile Ukrnafta și Ukrtatnafta, între noiembrie 2022 și mai 2025. După trecerea Ukrnafta sub controlul statului, compania a raportat un profit net de 23,6 miliarde de grivne pentru 2023, în urma unui audit internațional. Veniturile au ajuns la peste 95 de miliarde de grivne, de peste două ori mai mari decât în anul precedent. În noiembrie 2024, Ukrnafta anunța că obținuse aproximativ 40 de miliarde de grivne profit net de la intrarea sub controlul statului și că producția de gaze crescuse cu 7% față de anul anterior. Aceste rezultate i-au creat lui Koretskyi imaginea unui manager capabil să redreseze companii strategice și să le mențină funcționale în condiții de război. El conduce Naftogaz din 14 mai 2025. Koretskyi are studii în inginerie mecanică, economie și exploatarea petrolului și gazelor și o experiență de peste două decenii în industria energetică. Înainte de a ajunge în companiile de stat, a condus grupul Continuum și rețeaua de benzinării WOG. De asemenea, a fondat lanțul ucrainean de cafenele Idealist Coffee. Misiunea noului „premier-manager” În cazul în care va fi confirmat de Parlament, Koretskyi va prelua guvernul într-un moment în care Rusia continuă să lovească instalațiile de producție, depozitare și distribuție ale Naftogaz. Compania a raportat în repetate rânduri în 2026 distrugerea unor echipamente și instalații critice. Koretskyi a fost nevoit să gestioneze intervențiile de urgență, importurile de gaze și atragerea finanțării externe pentru refacerea infrastructurii. Alegerea sa ar indica faptul că Zelenski dorește în fruntea executivului mai degrabă un administrator disciplinat decât un politician cu ambiții proprii. Lipsa unei structuri politice personale îi poate oferi lui Koretskyi imaginea unui premier independent de conflictele dintre partide și oligarhi. În același timp, îl poate face mai dependent de președinte și de majoritatea parlamentară a partidului Servitorul Poporului. Parlamentul trebuie să aprobe numirea Zelenski nu îl poate instala singur pe Koretskyi în funcție. Constituția Ucrainei prevede că prim-ministrul este numit de Rada Supremă, la propunerea președintelui. Tot Parlamentul trebuie să voteze membrii cabinetului, iar miniștrii, cu excepția celor de la Apărare și Afaceri Externe, sunt propuși de noul premier. Parlamentari ai partidului prezidențial au declarat că nu au fost consultați înainte ca numele lui Koretskyi să fie ales. Aceștia au indicat însă că ar urma să îi susțină candidatura.
Miruță, despre soluția pentru deblocarea crizei politice: Împărțim timpul rămas de acum până la alegerile viitoare
Premierul interimar al Apărării, care are portofoliu și la Ministerul Transporturilor, a declarat: „Soluția de deblocare – dacă nu mai avem loc în aceiași cameră cu PSD – împărțim timpul rămas de acum până la alegerile viitoare, proporțional cât au voturi PSD, cât au voturi USR, PNL, UDMR, și guvernăm cu premieri prin rotație”, a declarat Miruță. Ministrul susține că „USR este singurul partid (…) care de la început s-a ținut de cuvânt și care a venit și cu o soluție de deblocare”. Miruță a mai precizat și că „PSD nu trebuie să înceapă prima oară”, acuzând că social-democrații „și-au ars încrederea”. „Noi nu mai avem încredere într-un partid care a semnat un acord pe care nu l-a respectat”, a declarat Miruță. „Plus că mai e și o chestie, să nu bulversezi de două ori ministerele, să se ridice cei care stau pe scaun acum, să vină alții, ca peste un an și jumătate să vină ăștia înapoi”, a comentat Miruță. Criticile vin pe fondul declarațiilor date de liderul Sorin Grindeanu care a precizat, luni, după consultările de la Palatul Cotroceni, în vederea numirii unui premier, că PSD nu face parte din actuala Guvernare și că partidul nu va susține necondiționat proiecte din PNRR. Declarațiile liderului social-democrat au fost criticate și de prim-vicepreședintele PNL, Dan Motreanu, care a acuzat social-democrații că au refuzat să semneze acordul propus de PNL pentru începerea negocierilor în vederea desemnării unui nou prim-ministru.
Ambasadorul României la Chișinău, replică la declarațiile ambasadorului Germaniei privind identitatea moldovenilor: Sunt regretabile și lipsite de fundament factual
Ambasadorul României în Republica Moldova, Cristian-Leon Țurcanu, a reacționat la declarațiile recente ale ambasadorului Germaniei la Chișinău referitoare la limba și identitatea din Republica Moldova. El a punctat, într-o declarație pentru Digi24, că declarațiile făcute de ambasadorul german sunt „regretabile și lipsite de fundament factual” și a avertizat că astfel de mesaje pot fi speculate de Federația Rusă în actualul context regional. Ambasadorul României la Chișinău a declarat că realitățile istorice și identitare sunt bine documentate și consacrate inclusiv în cadrul constituțional al statului. „Republica Moldova și România împărtășesc o istorie bine documentată, o comunitate de limbă și un patrimoniu cultural și spiritual bine cunoscute. Aceste realități sunt consacrate atât de cercetarea istorică și lingvistică, cât și de cadrul constituțional și legislativ al Republicii Moldova. (…) Orice afirmații care relativizează sau pun sub semnul întrebării aceste realități sunt regretabile și lipsite de fundament factual”, a transmis Cristian-Leon Țurcanu pentru Digi24. Orice mesaj care poate crea ambiguități riscă să fie exploatat de actorii ostili precum Rusia Ambasadorul a avertizat că, în contextul războiului informațional din regiune, asemenea declarații pot fi exploatate în campaniile de dezinformare desfășurate de Rusia. „În actualul context regional, marcat de campanii susținute de dezinformare, de încercări de rescriere a istoriei și de acțiuni repetate de instrumentalizare a temelor identitare, orice mesaj care poate crea ambiguități cu privire la limba, identitatea sau patrimoniul cultural comun riscă să fie exploatat de actorii ostili, precum Federația Rusă, care urmăresc slăbirea rezilienței democratice și a parcursului european al Republicii Moldova”, a spus ambasadorul pentru sursa citată. De unde a pornit totul Controversa a apărut după ce zilele trecute, ambasadorul Germaniei la Chișinău a acordat un interviu pentru Jurnal TV, în urma căruia ar fi declarat că ar pune sub semnul întrebării faptul că moldovenii şi românii au aceeaşi limbă şi aceeaşi religie. Totodată, el a fost acuzat că a negat identitatea românească a Basarabiei. „Este într-adevăr o întrebare pe care o poate decide doar poporul Moldovei şi al României, sunt două state suverane, dacă îşi doresc să se unească, asta o vor face şi nimeni nu poate comenta aceasta. Eu aş pune sub semnul întrebării ceea ce aţi spus despre Republica Moldova, că avem aceeaşi limbă, avem aceeaşi religie ca şi România. Dacă vorbim despre valorile europene, despre valorile individuale, atunci sunt oamenii care gândesc la fel că avem aceeaşi limbă, dar alţii poate gândesc altfel, că avem două limbi sau religii diferite”, ar fi declarat Knirsch, potrivit traducerii prezentate de presa de peste Prut. Cum se apără ambasadorul Luni, într-o postare a Ambasadei pe Facebook, Hubert Knirsch a venit cu precizări în legătură cu situația. El susține că declarațiile sale au fost traduse eronat, iar intenția nu a fost de a pune sub semnul întrebării unitatea chestiunii românești sau a credinței creștine ortodoxe. „Vitalie Călugăreanu m-a întrebat despre „Planul B”, despre unirea cu România. Am răspuns că aceasta este o decizie care ține exclusiv de Republica Moldova și de România. Domnul Călugăreanu a mai menționat însă în întrebarea sa că oamenii din Republica Moldova („noi”) ar vorbi aceeași limbă ca în România și că ar avea aceeași religie. La aceasta am răspuns că, într-adevăr, în Republica Moldova ar exista oameni care vorbesc aceeași limbă, dar ar exista și alți oameni, există unii care ar vorbi două limbi, precum și oameni de religii diferite. (…) În traducerea simultană, expresia „dar și alți oameni” a fost tradusă eronat prin „dar unii gândesc altfel despre aceasta”, iar „există oameni care vorbesc două limbi” – prin „… că există două limbi”, a spus acesta. „Nu a fost intenția mea să pun sub semnul întrebării unitatea chestiunii românești sau a credinței creștine ortodoxe. Înainte de interviu m-am întâlnit cu reprezentante ale comunității rome și am vizitat cimitirul evreiesc din Mărculești. (…) Declarația controversată a avut loc în ultimul minut al interviului lung, astfel încât nu am avut posibilitatea să o clarific”, a explicat ambasadorul.
Nicușor Dan se întâlnește azi cu liderii din fosta coaliție la Cotroceni. Se caută un premier
Nicușor Dan se va întâlni cu președintele PSD, Sorin Grindeanu, președintele PNL, Ilie Bolojan, liderul USR, Dominic Fritz, președintele UDMR, Kelemen Hunor, și liderul Grupului Parlamentar al Minorităților Naționale, Varujan Pambuccian. Întâlnirea va avea loc la Palatul Cotroceni, luni, la ora 9:00. Anunțul privind întâlnirea cu liderii fostei coaliții vine în contextul blocajului privind desemnarea unui nou premier, la mai bine de două luni de la demiterea Guvernului condus de Ilie Bolojan prin moțiune de cenzură. Președintele nu vede încă o soluție și cere partidelor să își asume public ceea ce susțin La summitul NATO de la Ankara de săptămâna trecută, președintele Nicușor Dan a declarat că la mai bine de două luni de la declanșarea crizei politice, el nu vede încă o soluție clară pentru formarea unei majorități guvernamentale și le cere liderilor partidelor să își asume public variantele pe care le susțin. Mai mult, în spațiul public s-a vehiculat ideea ca aceste consultări să fie publice, televizate, pentru ca românii să vadă ce își doresc liderii partidelor politice și ce stă la baza blocajului existent de mai bine de două luni. România se află de mai bine de două luni în criză politică, după ce PSD a retras sprijinul Guvernulului condus de Ilie Bolojan și a depus, alături de AUR, o moțiune de cenzură. Guvernul Bolojan a fost demis pe 5 mai, după ce moțiunea a fost adoptată în Parlament cu 281 de voturi „pentru”. Criză politică începută din 5 mai După căderea Guvernului, președintele Nicușor Dan a început consultări pentru formarea unei noi majorități. Prima propunere de premier, Eugen Tomac, nu a reușit să strângă sprijinul necesar, iar Tomac și-a depus mandatul. Ulterior, Dan l-a desemnat pe Adrian Veștea, din PNL, pentru funcția de premier. La momentul respectiv, președintele PNL, Ilie Bolojan, declara că desemnarea lui Adrian Veștea pentru funcția de prim-ministru de către președintele Nicușor Dan a fost făcută fără consultarea conducerii partidului și a calificat decizia drept „un act ostil”. Fără sprijinul partidului din care face parte, Guvernul propus de Veștea a picat în Parlament, după ce a obținut doar 189 de voturi.
Alexandru Rogobete face apel la unitate înaintea negocierilor politice: România este astăzi în comă, la terapie intensivă
Fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete, afirmă că actuala clasă politică trebuie să își asume responsabilitatea pentru lipsa de încredere a românilor în politică și să pună accent pe soluții, nu pe conflicte. „Dacă noi, clasa politică, nu reușim să oferim oamenilor mai mult decât conflicte, frică, neîncredere și dezbinare (…) nu putem continua să căutăm doar vinovați și să uităm de soluții reale”, a scris Rogobete pe Facebook. Acesta susține că România nu are nevoie de „salvatori” care pretind că pot rezolva singuri problemele țării, ci de echipe care să lase deoparte orgoliile și să pună interesul național pe primul loc. „Marile schimbări nu au fost niciodată opera unui singur om. Ele au fost construite de echipe, de oameni care au avut curajul să lase orgoliile deoparte și să pună interesul național mai presus de interesul personal sau de partid”, afirmă fostul ministru. În mesajul său, Rogobete face referire și la întâlnirea politică programată pentru ziua următoare, pe care o consideră decisivă pentru stabilitatea țării. „Mâine va avea loc o întâlnire politică extrem de importantă pentru echilibrul acestei țări. Să renunțăm la iluzia că un singur om poate salva România”, transmite acesta. Fostul ministru folosește și o metaforă inspirată din domeniul medical, afirmând că România se află „în comă, la terapie intensivă”, iar în astfel de momente este nevoie de cooperare, nu de conflicte. „În astfel de clipe, medicii nu se ceartă între ei în jurul patului bolnavului. Lucrează împreună pentru a-i salva viața. Și nu există un singur om, există o echipă”, a conchis Alexandru Rogobete.
Craiova găzduiește Campionatul Balcanic de Atletism U20. Aproape 300 de sportivi din 18 țări participă la competiție
Potrivit edilului, la competiție sunt prezenți peste 400 de delegați, dintre care aproape 300 de atleți, care concurează în cadrul unuia dintre cele mai importante evenimente regionale dedicate sportivilor sub 20 de ani. Campionatul este organizat sub egida Balkan Athletics și reunește reprezentanți ai federațiilor naționale din Albania, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Cipru, Croația, Georgia, Grecia, Israel, Kosovo, Malta, Muntenegru, Republica Moldova, Serbia, Slovenia, Turcia, Ucraina, Macedonia de Nord și România. Este pentru a doua oară când Craiova găzduiește această competiție internațională „Faptul că această competiție revine la Craiova confirmă încă o dată că orașul nostru dispune de o infrastructură sportivă modernă și de capacitatea organizatorică necesară pentru a găzdui evenimente sportive internaționale de cel mai înalt nivel. Ne bucurăm să fim, din nou, gazda unei competiții care promovează performanța”, a transmis Lia Olguța Vasilescu într-o postare publicată pe Facebook. Competiția se desfășoară pe parcursul acestui weekend și reunește unii dintre cei mai valoroși tineri atleți din regiunea Balcanilor.
Sorin Grindeanu atacă PNL înaintea consultărilor de la Cotroceni: Brătienii second-hand s-au trezit brusc în conștiință și luptă cu PSD
Liderul PSD susține că liberalii încearcă să se poziționeze împotriva social-democraților, deși au făcut parte din guvernare în ultimii ani. „Brătienii second-hand s-au trezit brusc în conștiință și luptă cu PSD”, afirmă Sorin Grindeanu. El îi acuză pe liberali că, în loc să propună măsuri pentru economie, continuă să promoveze un discurs politic anti-PSD. Acuzații privind economia și Guvernul În aceeași postare, Grindeanu susține că actualul Executiv va împrumuta România cu 25 de miliarde de lei mai mult decât în anul precedent și vorbește despre pierderi de locuri de muncă și falimente în economie. Totodată, liderul PSD critică reducerea a 15.000 de posturi din Educație, despre care afirmă că este prezentată drept o reformă. Atacuri la adresa PNL și a foștilor parteneri de guvernare Sorin Grindeanu spune că măsurile privind companiile de stat au fost pregătite de miniștri PSD. „În acest timp, miniștrii demiși – ca Pîslaru, împart contracte de milioane de lei firmelor de casă, înființate tot de ei. S-a stins lumina în cămară și au dispărut și rafturile! Iar o doamnă (Oana Gheorghiu – n.r.) pe care nu a votat-o nimeni ne spune cu emfază ipocrită că discordia în coaliție a apărut când s-a ajuns la companiile de stat. Nu, doamnă! Iar nu ați înțeles nimic”, adaugă social-democratul. „Programul anti-PSD nu este o soluție” În finalul mesajului, liderul social-democrat afirmă că atacurile împotriva PSD nu rezolvă problemele românilor. „Lupta anti-PSD nu a generat niciodată vreo soluție reală pentru români. Doar ură. Atunci când nu ai un program pentru economie și pentru cetățeni, singurul care îți rămâne la îndemână este programul anti-PSD”, a transmis Sorin Grindeanu. Blocajul privind desemnarea premierului: Nicușor Dan se întâlnește luni cu liderii din fosta coaliție la Cotroceni Luni, președintele Nicușor Dan se va întâlni cu președintele PSD, Sorin Grindeanu, președintele PNL, Ilie Bolojan, liderul USR, Dominic Fritz, președintele UDMR, Kelemen Hunor, și liderul Grupului Parlamentar al Minorităților Naționale, Varujan Pambuccian. Întâlnirea va avea loc la Palatul Cotroceni la ora 9:00. Anunțul vine în contextul blocajului privind desemnarea unui nou premier, la mai bine de două luni de la demiterea Guvernului condus de Ilie Bolojan prin moțiune de cenzură.
Oana Gheorghiu: Cred că Nicușor Dan a greșit când l-a nominalizat pe Veștea drept premier fără o discuție cu PNL
Invitată la emisiunea „În fața ta” la Digi24, vicepremierul interimar Oana Gheorghiu a declarat că este de părere că președintele Nicușor Dan „a făcut o greșeală, probabil influențat de niște informații pe care le-a avut din interiorul PNL” atunci când l-a desemnat pe Adrian Veștea să formeze noul Executiv. „Cred că Nicușor Dan a făcut o greșeală probabil influențat de niște informații pe care le-a avut din interiorul PNL. Eu cred că președinția este o instituție extrem de importantă și că România are nevoie de o instituție credibilă. Nicușor Dan este un om și cred că asta trebuie să învățăm. Oamenii sunt oameni indiferent ce poziție ocupă. Cred că asta trebuie să învățăm din toate experiențele acestea că și președinții și prim-miniștrii și miniștrii sunt oameni care pot să facă greșeli. Probabil că din perspectiva mea a fost o eroare să nominalizezi pe cineva dintr-un partid fără să ai o discuție cu conducerea acelui partid”, a declarat Oana Gheorghiu la Digi24. Totodată, ea a atras atenția asupra faptului că România traversează o profundă criză de încredere în instituțiile publice și a făcut apel la reconstruirea credibilității acestora. „Cred că trebuie să reconstruim cumva împreună cu toții încrederea în instituțiile statului român, pentru că noi trăim în cea mai mare criză de încredere și asta cred că ne face rău tuturor”, a mai spus Gheorghiu în cadrul emisiunii. România, în criză politică de mai bine de două luni România se află de mai bine de două luni în criză politică, după ce PSD a retras sprijinul pentru Guvernul condus de Ilie Bolojan și a depus, alături de AUR, o moțiune de cenzură. Guvernul Bolojan a fost demis pe 5 mai, după ce moțiunea a fost adoptată în Parlament cu 281 de voturi „pentru”. După căderea Guvernului, președintele Nicușor Dan a început consultări pentru formarea unei noi majorități. Prima propunere de premier, Eugen Tomac, nu a reușit să strângă sprijinul necesar. Ulterior, șeful statului l-a desemnat pe Adrian Veștea, din PNL, pentru funcția de premier. La momentul respectiv, președintele PNL, Ilie Bolojan, declara că desemnarea lui Adrian Veștea pentru funcția de prim-ministru de către președintele Nicușor Dan a fost făcută fără consultarea conducerii partidului și a calificat decizia drept „un act ostil”. „Încercarea de a impune unui partid un premier din rândurile sale, fără a avea măcar o consultare prealabilă și după toate deciziile luate în unanimitate de forurile partidului, încalcă orice principiu de colaborare politică loială”, a spus Bolojan la momentul nominalizării făcute de Nicușor Dan pentru funcția de premier. Cu toate acestea, Guvernul propus de Veștea a picat în Parlament, după ce a obținut doar 189 de voturi. O nouă rundă de consultări săptămâna viitoare Luni vor avea loc noi consultări la Palatul Cotroceni privind desemnarea unui premier și formarea unei majorități parlamentare. „La întâlnirea de luni vreau ca fiecare dintre lideri să spună care este soluția de majoritate pe care o văd și o să le adresez rugămintea să nu spună numai mie, să vă spună și dumneavoastră, pentru că au principala responsabilitate”, a afirmat Nicușor Dan miercuri. Sursa video: Digi 24
Alexandru Rogobete, apel la reconciliere: nu vreau o Românie împărțită între cei buni și cei răi
Alexandru Rogobete, fost ministru al Sănătății din partea PSD în guvernul Bolojan a transmis sâmbătă seară pe pagina sa de Facebook un mesaj în care critică polarizarea societății și face apel la reconciliere. „O țară nu se ridică din ură. O țară se ridică atunci când oamenii aleg să construiască împreună Nu putem construi viitorul României fugind la nesfârșit de trecut. Dar nici nu putem rămâne prizonierii lui. Prea mult timp am fost învățați să ne privim unii pe alții prin prisma greșelilor, a etichetelor și a conflictelor. Prea mult timp am căutat vinovați, în loc să căutăm soluții. Adevărul este că nicio țară nu se ridică din resentimente. O țară se ridică atunci când oamenii aleg să construiască împreună”, a transmis Rogobete. Fostul ministru scrie și despre greșeli și despre asumarea responsabilității. „În viața publică există un lucru pe care l-am învățat repede: presiunea nu este o povară, este un privilegiu. Înseamnă că oamenii își pun speranțele în tine. Înseamnă că ai responsabilitatea unor decizii care schimbă destine. Și da, uneori greșim. Dar o greșeală nu trebuie privită ca un eșec, ci ca o lecție. Ca un pas înainte. Ca dovada că ai avut curajul să faci, nu doar să vorbești. De aceea cred că demnitatea publică înseamnă mai mult decât o funcție sau un titlu. Înseamnă să ai puterea să unești atunci când altora le este mai ușor să dezbine. Înseamnă să alegi dialogul atunci când ești împins spre ură”, a transmis Alexandru Rogobete. El susține că nu își dorește o țară împărțită, ci o Românie în care toți să construiască împreună și își încheie mesajul într-un ton optimist. „Eu nu vreau o Românie împărțită între cei „buni” și cei „răi”. Vreau o Românie în care fiecare om de bună-credință are loc la aceeași masă. O Românie în care nu ne mai consumăm energia luptând unii împotriva altora, ci construind împreună. Lupta pentru o țară mai bună nu se câștigă într-o zi și nici printr-un singur om. Se câștigă în fiecare zi, prin curaj, muncă, responsabilitate și prin puterea de a nu renunța la visul unei Românii unite. Trebuie sǎ alegem oamenii înaintea orgoliilor, construcția înaintea conflictului și speranța înaintea fricii. Pentru că acesta este sensul demnității publice: să lași România mai bună decât ai găsit-o. O sǎ fie bine!”, a încheiat Rogobete.