Ministerul Sănătății anunță investiții de peste 14 milioane de euro pentru noul pavilion de politraumă de la Craiova
Ministerul Sănătății a anunțat marți că lucrările la noul pavilion de medicină operațională – politraumă din cadrul Spitalul Clinic de Urgenţă Militar „Dr. Ştefan Odobleja” din Craiova sunt aproape de finalizare. Proiectul ministerului este considerat unul dintre cele mai importante din regiunea Olteniei. Potrivit instituției, ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a vizitat marți obiectivul de investiții de la Craiova, realizat prin finanțare din PNRR. Ministerul Sănătății a declarat că sunt foarte importante investițiile în sistemul medical și că impactul acestora asupra pacienților și personalului medical este crescut. „Investițiile în sănătate înseamnă spitale moderne, intervenții mai rapide și mai multe vieți salvate”, a transmis Ministerul Sănătății pe Facebook. Noua structură medicală are o valoare de peste 14,6 milioane de euro și este realizată cu fonduri europene prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Potrivit autorităților, proiectul va aduce la Craiova condiții moderne pentru tratarea pacienților aflați în stare critică. Ministerul Sănătății a prezentat și principalele dotări și beneficii ale noului pavilion. „Cu o investiție de peste 14,6 milioane de euro, finanțată prin PNRR, noua structură medicală va aduce la Craiova standarde europene de intervenție pentru pacienții aflați în stare critică”, au precizat reprezentanții instituției. Conform datelor oficiale, noul pavilion va include 70 de paturi moderne, un bloc operator, spații integrate pentru politraumă, echipamente medicale de ultimă generație și infrastructură modernă pentru urgență, diagnostic și tratament. Stadiul lucrărilor a ajuns la 98,5%. Ministerul Sănătății a explicat că proiectul este extrem de important pentru un spital construit în sistem pavilionar, unde distanțele dintre clădiri pot îngreuna intervențiile rapide în cazurile grave. „Într-un spital construit în sistem pavilionar, unde distanțele dintre clădiri îngreunează intervențiile rapide, acest nou pavilion înseamnă timp câștigat pentru salvarea de vieți”, a transmis instituția. Oficialii au spus că investiția va contribui la creșterea capacității de răspuns în caz de urgențe majore și, totodată, va îmbunătăți condițiile pentru pacienți și cadrele medicale. „Această investiție înseamnă servicii medicale la standarde europene, creșterea capacității de răspuns în urgențe majore, condiții moderne pentru pacienți și personal medical și siguranță medicală sporită pentru întreaga regiune”, a mai transmis Ministerul Sănătății.
Miruță: De la începutul anului, 14 drone rusești au intrat în România. Trei au avut încărcătură explozivă
Ministrul apărării naționale, Radu Miruță, a participat marți, la Bruxelles, la Reuniunea Consiliului Afaceri Externe al Uniunii Europene (CAE), desfășurată în formatul miniștrilor apărării. Mesajul principal al României a fost legat de importanța recalibrării, la nivel european și Aliat, a capabilităților de combatere a amenințărilor aeriene generate de acțiunile Federației Ruse împotriva Ucrainei, în contextul recentelor incidente cu drone rusești care au pătruns neautorizat în spațiul aerian național. Ministrul român a prezentat recentul incident cauzat de căderea unor fragmente de dronă, purtând încărcătură explozivă, în municipiul Galați. Miruță a spus că, de la începutul anului, au avut loc 14 incidente în care drone ruseşti au intrat în România, trei dintre acestea purtând încărcătură explozivă. Acestea au încǎlcat, astfel, spațiul aerian european şi euro-atlantic, potrivit unui comunicat al MApN. Ministrul român a spus că este necesarǎ abordarea acestor amenințări ca o provocare comunǎ, care vizeazǎ întreaga securitate europeanǎ. Mark Rutte, prezent la discuții Cu privire la sprijinul pentru Ucraina, oficialul român a reiterat importanța menținerii unei susțineri coordonate și predictibile pentru consolidarea capacității de apărare a statului ucrainean. „În legătură cu eforturile de creștere a producției industriale în cooperare cu Ucraina, ministrul Miruță a susținut oportunitatea avansării modelului joint ventures, indicând că instituțiile UE pot facilita aceste eforturi ale statelor membre împreună cu Ucraina. El a subliniat oportunitatea creșterii capacităților de producție în UE printr-o mai bună cartografiere a facilităților industriale existente pe întregul teritoriu european și interconectarea acestora într-o logică de creștere a sinergiilor, cumulării valorii adăugate a acestora, pentru că numeroase facilități, chiar dacă nu dețin tehnologii de producție, ar putea contribui prin opțiuni de testare, evaluare și certificate”, se mai spune în comunicat. La discuții au participat secretarul general al NATO, Mark Rutte, și ministrul ucrainean al apărării, Mykhailo Fedorov.
Friedrich Merz, huiduit și ironizat la Congresul sindicatelor germane din cauza reformei programului de lucru. AFD îl depășește în sondaje
Cancelarul Friedrich Merz a fost întâmpinat cu critici dure și huiduieli din partea publicului la Congresul Federal al Confederației Sindicatelor Germane (DGB). „Nu este vorba de răutate din partea mea, este vorba de demografie și matematică”, a declarat președintele CDU, Merz, cu privire la planurile de reformă ale guvernului federal pentru sistemul de pensii obligatorii – o declarație care a stârnit hohote de râs din partea reprezentanților sindicatelor. Cancelarul a cerut „deschidere către schimbare” atât din partea angajatorilor, cât și a angajaților. „Toată lumea va trebui să contribuie cu ceva și, în schimb, cu toții vom primi ceva”, a argumentat Merz în favoarea restructurării și, mai presus de toate, a modernizării statului bunăstării. Încă de la început a fost clar că aceasta nu va fi o apariție ușoară pentru Merz, scrie NTV. „Cu toată puterea noastră timp de opt ore” a fost unul dintre motto-urile congresului federal, iar în acel moment pancarte și postere au fost ridicate în fața lui Merz. Alianța CDU/CSU dorește să obțină un program de lucru mai flexibil, limita fundamentală a zilei de lucru la opt ore fiind înlocuită cu un timp de lucru săptămânal maxim. Sindicatele resping această afirmație. Yasmin Fahimi, președinta DGB confirmată în funcție luni, i-a replicat lui Merz în discursul său de deschidere: „Nu vrem să fim aruncați înapoi în vremurile de dinainte de 1918”. „Pur și simplu am eșuat să ne modernizăm țara. Germania trebuie să-și revină. Nu putem continua pur și simplu așa cum am făcut-o în ultimii 20 de ani. Peste 100.000 de locuri de muncă din industrie dispar în Germania în fiecare an. (…) Promisiunea că haosul geopolitic nu va avea niciun impact asupra politicii sociale a fost prea optimistă. Va trebui să stabilim priorități.Nu vom mai putea face totul dintr-o dată”, a spus cancelarul Germaniei. Fluierăturile și huiduielile au întrerupt în mod repetat discursul lui Merz, relatează presa germană. AfD în creștere în Germania În paralel, Financial Times arată cum Alternativa pentru Germania (AfD), partid etichetat drept extremă dreapta, a înregistrat o creștere a sprijinului electoral după ce a început să critice războiul lui Donald Trump din Iran, profitând de nemulțumirea alegătorilor față de guvern și de creșterea prețurilor la combustibil. Partidul care pledează pentru reluarea importurilor ieftine de energie rusească a crescut în sondajele de opinie de la 25% la 27% din martie, depășind creștin-democrații aflați la guvernare, potrivit unui sondaj FT. AfD a profitat de furia germanilor față de problemele economice din țara lor criticând guvernul, dar și distanțăndu-se de președintele SUA și atenuând retorica sa de tipul „Maga”. „Aceste prețuri în creștere la combustibili au adus în prim-plan problema costului vieții, au expus vulnerabilitatea Germaniei la crizele externe și au amplificat nemulțumirea față de politicile economice și energetice ale guvernului”, a declarat Ursula Münch, politolog și directoare a Academiei pentru Educație Politică din Tutzing. Prețurile benzinei în Germania sunt puțin mai mari decât în țările vecine, Franța sau Austria. „Anumite bariere se dărâmă”, inclusiv în „cercurile clasei de mijloc, unde sprijinul pentru AfD era dezaprobat”. În Saxonia-Anhalt, se preconizează că AfD va câștiga aproximativ 40% din voturi la începutul lunii septembrie, devansând CDU , care conduce actuala coaliție. „Ceea ce îi frustrează cel mai mult pe cei nemulțumiți — peste 80% dintre cei care sunt nemulțumiți de el — este faptul că face anunțuri grandioase și nu se întâmplă nimic”, a spus Matuschek, Peter Matuschek, șeful institutului de sondaje Forsa. „S-a vorbit despre «toamna reformelor», apoi despre «iarna» și «primăvara».” Certurile coaliției – uneori purtate în public – privind reformele sistemului de asistență socială și reducerile de impozite au întărit sentimentul că guvernului îi lipsește o strategie coerentă, a adăugat el.
UE, Ucraina și Canada intensifică eforturile pentru returnarea copiilor ucraineni deportați ilegal
Reprezentanți ai Uniunii Europene, împreună cu Ucraina și Canada, au găzduit, luni, o reuniune la nivel înalt a Coaliției internaționale pentru întoarcerea copiilor ucraineni. Inițiativa a fost anunțată de președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, în Discursul privind starea Uniunii din 2025 . „Zeci de mii de copii ucraineni luați de Rusia sunt în continuare separați de țara lor și de cei dragi. Nu ne vom odihni până când fiecare dintre ei nu se va întoarce în sânul familiei sale”, a declarat Ursula von der Leyen, potrivit Comisiei Europene. Ursula von der Leyen a mai specificat că UE va sprijini „în în mod concret angajamentul nostru cu un buget de 50 de milioane EUR, pentru a consolida sistemele de protecție și a asigura educație și dreptate pentru copiii furați. Înapoierea tuturor copiilor trebuie să facă parte din orice acord de pace”. La reuniune au participat și Înalta Reprezentantă a UE pentru politică externă Kaja Kallas și comisarul european Marta Kos, alături de reprezentanți din aproximativ 60 de state, care au convenit să intensifice coordonarea pentru identificarea, protecția și readucerea copiilor în Ucraina.
Bolojan, propuneri pentru scăderea prețului la energie: Deschiderea accesului în sistem, creșterea producției și a stocării
„Nu vom putea avea o energie mai ieftină în anii următori, dacă nu vom deschide accesul în sistem, dacă nu vom avea o producție mai mare și mai ales o stocare mult mai mare față de ceea ce avem”, a declarat Ilie Bolojan. Acesta a precizat că, spre exemplu, energia care se produce de primăvara și până toamna într-un parc fotovoltaic, care, în intervalul de la prânz este o energie care se vinde la prețuri foarte mici, precizând că este „risipită”. Bolojan a afirmat că ea poate fi stocată iar seara, când prețul energiei este foarte mare, această energie stocată să poată fi livrată. Bolojan a precizat că miza blocajului accesului la rețelele energetice este una „foarte mare”. „Când cineva vrea să facă o investiție și se duce la Transelectrica, o investiție mare, nu mai poate primi astăzi un aviz tehnic de racordare, pentru că practic rețelele sunt blocate și s-a schimbat procedura și atunci are două posibilități, să aștepte mult timp sau să primească un semnal din piață de la cei care au hârtii gata făcute, că îi se poate vinde un astfel de proiect, adică îi se dă hârtia și avizul, fără altceva, ceea ce înseamnă niște sume imense”, a declarat Bolojan. Premierul interimar a acuzat că există o responsabilitate în zona de decizie: „(…) este clar că acest sistem a fost pervertit în totalitate, este evident asta și faptul că am ajuns în această situație arată că este o doză de iresponsabilitate în zonele astea de decizie, pentru că permiți, practic, să-ți blochezi accesul în sistem”, a declarat Bolojan. Premierul interimar a acuzat încă din aprilie că speculatorii au obținut avize tehnice de racordare cu mult peste capacitatea rețelelor, iar astfel proiectele „investitorilor serioși”, nu mai pot fi implementate.
De ce ideea unui premier tehnocrat este una proastă pentru România. Istoria ne arată limitele clare
De ce premierii tehnocrați reușesc rar fără sprijin politic. Lecții pentru România Istoria arată că guvernele tehnocrate pot funcționa doar în anumite condiții. În lipsa acestora, tehnocrații ajung rapid să depindă de aceleași partide pe care ar trebui, teoretic, să le înlocuiască temporar. Un premier tehnocrat este, de regulă, o persoană fără funcție de conducere într-un partid, selectată pentru competența profesională sau pentru credibilitatea sa instituțională. În Europa, astfel de premieri au venit adesea din bănci centrale, instituții europene, universități, administrație sau organisme internaționale. Italia, cazul cel mai cunoscut Italia este una dintre țările europene care au apelat cel mai des la guverne tehnocrate sau conduse de tehnocrați. În 1993, Carlo Azeglio Ciampi, fost guvernator al Băncii Italiei, a devenit premier într-un moment de criză majoră a sistemului politic, după scandalul de corupție Tangentopoli. În 1995, Lamberto Dini, fost director general al Băncii Italiei și fost ministru de Finanțe, a condus un guvern de tranziție după căderea executivului condus de Silvio Berlusconi. Mario Monti și Mario Draghi Mario Monti, fost comisar european, a fost numit premier în 2011, în plină criză a datoriilor suverane din zona euro. Italia se confrunta cu presiuni puternice pe piețele financiare, iar guvernul Berlusconi își pierduse credibilitatea. Monti a reușit să calmeze temporar piețele și să adopte reforme fiscale, ale pensiilor și ale pieței muncii. Succesul său a fost însă limitat. Măsurile de austeritate au produs costuri sociale importante, economia a rămas slabă, iar sprijinul public pentru guvern s-a erodat. Când Monti a încercat să transforme capitalul tehnocratic într-un proiect electoral, rezultatul a fost modest. Mario Draghi, fost președinte al Băncii Centrale Europene, a condus Italia între 2021 și 2022. El a beneficiat de o reputație internațională excepțională și de o coaliție largă, formată pentru gestionarea pandemiei și a fondurilor europene de redresare. Guvernul său a fost perceput ca o garanție de stabilitate într-o perioadă dificilă. Totuși, și Draghi a căzut atunci când partidele din coaliție au retras sprijinul politic. Cazul Dragi este unul dintre cele mai clare exemple că autoritatea tehnocratică nu poate înlocui matematica parlamentară. Grecia: tehnocratul ca administrator al austerității În Grecia, Lucas Papademos, fost vicepreședinte al Băncii Centrale Europene, a fost numit premier în 2011, într-un moment critic al crizei datoriilor. Misiunea sa era să asigure aplicarea acordului de bailout și să evite intrarea țării în incapacitate de plată. Papademos a obținut adoptarea unor măsuri cerute de creditorii internaționali, dar acestea au inclus reduceri de cheltuieli, tăieri salariale și reforme dure. Votul din Parlament a avut loc pe fondul unor proteste violente la Atena. Guvernarea tehnocrată a evitat haosul financiar imediat, dar nu a produs consens social; dimpotrivă, a accelerat prăbușirea partidelor tradiționale și ascensiunea forțelor anti-sistem. Cehia și Tunisia: exemple de mandat limitat Există și cazuri în care guvernele tehnocrate au fost considerate relativ reușite. În Cehia, Jan Fischer, fost șef al Biroului de Statistică, a condus între 2009 și 2010 un guvern tehnocrat cu mandat limitat. Cabinetul său a avut ca principal obiectiv administrarea țării până la alegeri, fără să deschidă reforme majore sau teme ideologice. Tocmai această limitare a mandatului a contribuit la stabilitate. Un alt exemplu este Tunisia, unde Mehdi Jomaa a condus un guvern tehnocrat în 2014, după o criză politică severă. Guvernul său a făcut parte dintr-un acord mai larg între partide și societatea civilă, care a permis adoptarea unei noi Constituții și organizarea de alegeri. România: precedentul Cioloș România are deja un precedent relevant. Dacian Cioloș a fost numit premier în noiembrie 2015, după demisia lui Victor Ponta, pe fondul protestelor declanșate de tragedia de la Colectiv. Guvernul său a fost prezentat drept unul tehnocrat, cu un mandat de aproximativ un an, până la alegerile parlamentare din 2016. Cabinetul Cioloș a avut câteva zone în care a fost apreciat: transparență administrativă, unele măsuri în sănătate, fonduri europene și reforme punctuale. În același timp, guvernul a fost dependent de un Parlament controlat de partide care nu îi aparțineau. Mandatul scurt a limitat capacitatea de reformă. După alegerile din 2016, puterea politică a revenit la partide, iar multe dintre direcțiile deschise de guvernul tehnocrat au fost încetinite sau abandonate de PSD-ul lui Liviu Dragnea. PSD și-a concentrat campania pe atacuri la premierul tehnocrat pe care în teorie îl sprijinea indirect. La prima vedere, ideea poate părea convenabilă. Un premier fără carnet de partid, cu profil profesional solid, ar putea fi prezentat ca o soluție de calmare, mai ales într-un moment în care partidele nu reușesc să refacă o majoritate stabilă. În realitate, pentru România de astăzi, un premier tehnocrat ar avea un spațiu de manevră foarte limitat și riscă să devină mai degrabă un paravan politic decât un instrument real de reformă. Problema centrală este deficitul. România se află în continuare sub procedura de deficit excesiv a Uniunii Europene. În acest context, viitorul guvern nu va avea de administrat o perioadă liniștită, ci una în care sunt necesare măsuri nepopulare: reducerea cheltuielilor, reforme administrative, corectarea dezechilibrelor bugetare și îndeplinirea jaloanelor pentru fondurile europene. Tocmai aici apare limita unui premier tehnocrat. El ar putea propune reforme, dar nu le-ar putea impune singur. Orice măsură fiscală, orice restructurare administrativă și orice reformă cu impact bugetar ar avea nevoie de voturi în Parlament. Partidele care l-ar instala ar putea, în același timp, să-i blocheze proiectele, să le amâne, să le dilueze sau să-l amenințe permanent cu o moțiune de cenzură. România tocmai a văzut cât de rapid poate fi folosită o moțiune de cenzură ca instrument de reglare politică. Guvernul Bolojan a fost demis pe 5 mai, după ce moțiunea a strâns 281 de voturi, peste pragul necesar de 233. Un premier tehnocrat ar intra, așadar, în funcție cu o vulnerabilitate structurală: nu ar avea partid propriu, nu ar controla o majoritate și nu ar putea disciplina parlamentarii care îi dau votul de învestitură. În loc să fie un premier al reformelor, ar putea deveni un premier al compromisurilor minimale.
Miza lui Nicușor Dan la Summitul B9: România vrea să țină SUA aproape de flancul estic al NATO
Președintele Nicușor Dan va încerca să transforme Summitul B9 de miercuri, organizat la București cu participarea secretarului general al NATO, Mark Rutte, a președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, și a mai multor lideri din regiune, într-un mesaj politic comun pentru consolidarea relației transatlantice, sprijinirea Ucrainei și întărirea flancului estic, potrivit surselor Mediafax. Reuniunea de la Cotroceni are loc miercuri, 13 mai 2026, și va fi co-prezidată de Nicușor Dan și de președintele Poloniei, Karol Nawrocki. România organizează al 11-lea summit B9 și al patrulea găzduit de București, iar obiectivul principal al președintelui este să plaseze în centrul discuțiilor refacerea și consolidarea relației transatlantice. Surse apropiate pregătirii summitului afirmă că statele B9 sunt printre cele mai pro-americane din Uniunea Europeană și cele mai sensibile la evoluția relației transatlantice, întrucât se află pe flancul estic al NATO, în proximitatea amenințării ruse. Summitul de la București este gândit și ca o reuniune de poziționare politică înaintea Summitului NATO de la Ankara, programat pentru 7-8 iulie 2026, unde liderii Alianței urmează să ia decizii privind securitatea colectivă. Zelenski va participa Volodimir Zelenski va participa la partea finală a sesiunii de lucru a summitului B9 și va avea și o întrevedere bilaterală cu Nicușor Dan. Președintele ucrainean va fi însoțit de Olena Zelenska, care va avea un program separat cu Mirabela Grădinaru. Sprijinul pentru Ucraina va fi una dintre temele centrale ale summitului. Republica Moldova va fi adusă explicit în discuție în contextul Ucrainei. Reprezentarea SUA la nivel mic România ar fi dorit o prezență americană la un nivel mai înalt la summit, inclusiv participarea secretarului de stat Marco Rubio, însă acest lucru nu se va întâmpla. La reuniune, Statele Unite vor fi reprezentate de Thomas DiNanno, subsecretar de stat pentru controlul armamentelor și securitate internațională, conform listei publice a participanților. Sursele susțin că, realist, acesta este cel mai înalt nivel la care SUA puteau fi prezente, în condițiile în care Washingtonul este implicat în mai multe crize globale. Nu va exista niciun mesaj video din partea lui Marco Rubio la B9. Un alt subiect care va fi evocat este criza din strâmtoarea Ormuz, tratată ca subtemă a discuției mai largi despre consolidarea relației transatlantice. În logica Bucureștiului, vulnerabilitățile globale care afectează SUA și Europa trebuie discutate inclusiv în formate regionale precum B9. Pe agenda bilaterală, Nicușor Dan se va întâlni marți cu Mark Rutte pentru discuții despre Ucraina și consolidarea flancului estic. Tot marți, președintele Poloniei va fi primit la București, urmând ca seara să aibă loc evenimente bilaterale Formatul B9 a fost creat în 2015 de România și Polonia și reunește statele de pe flancul estic al NATO: România, Polonia, Bulgaria, Ungaria, Cehia, Slovacia, Estonia, Lituania și Letonia. La summitul de la București participă și reprezentanți ai țărilor nordice, iar tema oficială a reuniunii este „Delivering More for Transatlantic Security”.
Bolojan, după ce Tribunalul din Covasna a suspendat reforma administrației: Ordinele de prefecți vor fi anulate
„Prefecturile, conform prevederilor legale, trebuiau să comunice subliniez, deci să trimită o adresă simplă primăriilor, la câți locuitori ai voie atâți angajați, nu știu, 15 angajați, la 3.000 de locuitori, vă dau un exemplu ipotetic, da? Unele prefecturi, cred că 5 dintre ele, inclusiv cea din Covasna, nu s-au mulțumit să dea adresă, au emis un act administrativ, un ordin al prefectului, care stabilește pentru toate localitățile numărul maxim”, explică Ilie Bolojan, luni, la Digi24. „Acest act administrativ a fost atacat de către cei care țin să blocheze toate aceste măsuri și, sigur, că instanța l-a suspendat. Aș putea să spun că a fost o decizie de a comunica aceste plafoane negândită, care a creat o vulnerabilitate”, mai declară premierul interimar. Bolojan a prezentat și soluția Guvernului. „Soluția pe care am stabilit-o este ca aceste ordine de prefecți să fie anulate în cele 5 județe, să se comunice direct, dar, sigur, că unii pot ataca și comunicările. Asta este problema. Nu poți să te lupți cu o realitate”. Declarațiile sale vin după ce Tribunalul Covasna a decis joi suspendarea unui ordin de prefect ce stabilea numărul maxim de posturi pentru unităţile administrative-teritoriale din judeţ.
Kelemen Hunor spune că un eventual premier ar trebui să vină din zona politică. De ce nu vrea Hunor un premier tehnocrat?
Liderul UDMR consideră că varianta unui premier tehnocrat nu este una potrivită. În opinia sa, un premier ideal ar trebui să vină din zona politică. „Trebuie să aibă experiență politică, cât de cât să cunoască lumea politică, să aibă relații cu lumea politică. Acum, fără să supăr pe nimeni din zona economică bancară, dar un om care nu are și nu a avut responsabilitate politică vine în această poziție, mâine, poi mâine se întoarce la bancă, la firma respectivă, că nu are un angajament și o responsabilitate politică din punct de vedere electoral. Și atunci partidele, sigur că se vor alinia mai greu în spatele unui om care, din acest punct de vedere, este descoperit”, a declarat Kelemen Hunor. Hunor a mai precizat că persoana care va ocupa funcția de premier ar trebui să aibă capacitatea de a „coagula coaliția”. Acesta a precizat și că nu există o altă majoritate dacă partidele nu vor să-i atragă în coaliție și pe cei de la AUR. „Până când nu încerci, nu dai mandatul unui om să încerce să formeze un guvern, nu ai de unde să știi dacă vei reuși sau nu vei reuși. Că există supărări, există orgolii, există leziuni peste tot în această perioadă și trebuie cineva care poate să gestioneze o astfel de criză. (…)”, a declarat liderul UDMR Kelemen Hunor.
Ciucu: SUA se pot baza pe noi, rămânem una dintre țările filoamericane din partea noastră de lume
Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, spune că a avut discuții lungi și practice cu ambasadorul american în România. Temele abordate la întâlnirea de la Primăria Capitalei, colaborări punctuale și dezvoltarea relațiilor economice. „M-am întâlnit astăzi la Primăria Municipiului București cu Excelența Sa Darryl Nirenberg, Ambasadorul Statelor Unite ale Americii în România. Discuțiile au fost lungi, practice și foarte plăcute și au variat de la colaborări punctuale și până la situația politică din România și din regiune. Ca primar al Bucureștiului, sunt în primul rând interesat de dezvoltarea relațiilor economice și sunt conștient că trebuie să contribui, pe cât îmi oferă posibilitățile mandatului meu, la consolidarea relațiilor dintre Statele Unite și România”, a precizat pe Facebook, Ciprian Ciucu. Primarul general al Bucureștiului a amintit în postarea sa sprijinul american pentru România și a dat un mesaj clar filoamerican. „Statele Unite au avut un rol istoric, absolut determinant, în aducerea țării noastre în clubul țărilor occidentale, în special prin aderarea noastră la NATO. Mai mult, de-a lungul timpului, Statele Unite au ajutat România să-și consolideze statul de drept dar și economia. I-a oferit asistență și, foarte important, cel mai important, securitate și apărare. Mesajul meu este fără echivoc: SUA se pot baza pe noi, rămânem una dintre țările filoamericane din partea noastră de lume!”, a transmis Ciprian Ciucu.