Nicușor Dan, în fața românilor din Franța: România a început un proces profund de reconciliere între administrație și societate
Aflat într-o vizită oficială în Franța, președintele României, Nicușor Dan, le-a transmis românilor din diaspora un mesaj puternic despre direcția în care se îndreaptă țara, subliniind că România se află într-un moment de reconstrucție a încrederii dintre cetățeni și stat. „Față de unde riscam să fim anul trecut, cred că ne-am învățat cu toții lecțiile și am început un proces destul de lung de reconciliere între administrație și societate”, a afirmat președintele în cadrul întâlnirii cu comunitatea românească din Franța. El a explicat că România trece printr-o etapă de maturizare: „România are azi maturitatea să se auto-evalueze, să știe ce poate. Are o zonă privată foarte dinamică și o administrație care, într-o anumită măsură, este de bună credință și începe să știe ce vrea.” Interfață pentru diaspora: un nou mecanism de comunicare Nicușor Dan a anunțat că Administrația Prezidențială lucrează la crearea unei interfețe dedicate românilor din diaspora, pentru ca dialogul cu instituțiile statului să fie mai clar și mai eficient. „Încercăm să creăm o interfață astfel încât, în mod structurat și pentru toți românii care trăiesc în afara României, să facem lucruri care să țină și să facă acțiunile noastre mai eficiente”, a spus acesta. Apel la colaborare: „Putem face mai mult împreună” Președintele a subliniat că relația dintre stat și diaspora trebuie să fie una de parteneriat, accentuând nevoia de cooperare în domeniul economic și academic: „Întrebarea este cum putem să colaborăm mai mult. Este în beneficiul tuturor să extindem comunicarea”. La final, Nicușor Dan a transmis un mesaj de optimism comunității românești: „Vreau să vă invit să continuăm dialogul, astfel încât să reușim să facem multe lucruri împreună”. Ce spunea Nicușor Dan în urmă cu o săptămână Președintele României, Nicușor Dan, a transmis, de asemenea, un mesaj, și în urmă cu o săptămână, la recepția organizată cu ocazia Zilei Naționale, în care a a vorbit despre starea actuală a țării punctând atât provocările cu care se confruntă România, dar și progresele realizate. „Trăim mai prost decât anul trecut. Dar trăim mult mai bine decât acum 20 de ani. Și trăim mai bine decât mulți din oamenii din țări vecine nouă”, a spus, luni, șeful statului. Nicușor Dan a recunoscut și provocările cu care se confrunta statul român: „România este o țară coruptă și românii au dreptate când spun că nu văd o voință a statului român de a lupta cu corupția și mai au dreptate când sunt revoltați de faptul că oameni corupți vin și le dau lecții de moralitate la televizor. Totuși suntem mai puțin corupți decât acum 20 de ani”.
Nicușor Dan, despre drona prăbușită în Vaslui, într-un interviu pentru Le Monde: Nu aveam prea multe mijloace de apărare terestră în acea zonă
Într-un interviu acordat ziarului francez Le Monde, președintele Nicușor Dan a vorbit despre incidentul produs în 25 noiembrie, în urma căruia o dronă rusească a tranzitat mai multe județe din România fără să fie doborâtă de aviația NATO, apoi s-a prăbușit în județul Vaslui. Întrebat de jurnaliștii publicației de ce nu a fost doborâtă drona care a zburat câteva ore în spațiul aerian al țării, Nicușor Dan a subliniat că direcția de zbor a acesteia a reprezentat o noutate. „Suntem pregătiți pentru drone care vin din regiunea Odessa, dar aceasta a intrat mai la vest, după ce a survolat Moldova, ceea ce era o noutate”, a spus Nicușor Dan pentru Le Monde. Șeful statului a mai recunoscut că în zona respectivă, pe unde a pătruns drona, nu există multe mijloace de apărare terestră. „Nu aveam prea multe mijloace de apărare terestră în acea zonă, iar avioanele zboară mult mai repede decât dronele, ceea ce face foarte dificilă doborârea lor. Tocmai am primit un nou sistem de la americani, dar trebuie să adaptăm radarele pentru a detecta obiecte care zboară la altitudine foarte mică”, a afirmat Nicușor Dan pentru sursa citată. 25 noiembrie: Dronă rusească găsită în Vaslui. A căzut în curtea unui localnic În data de 25 noiembrie, o dronă a pătruns în spațiul aerian al României. Au fost emise mesaje RO-Alert pentru județul Galați și, în premieră, și pentru județul Vrancea. Piloții au avut autorizare „de a angaja ținta aeriană”, spunea purtătorul de cuvânt al MApN, Corneliu Pavel. Fostul ministru al Apărării, Ionuț Moșteanu, declara la momentul respectiv că drona „putea fi distrusă dacă se întruneau toate condițiile pentru a… piloții trebuiau să vadă, să angajeze, să blocheze pe radar și să poată tragă în ea cu o rachetă. (…) Iată că n-au reușit, din nou. Mi-aș fi dorit să o dea jos, evident. Și dânșii cu siguranță și-ar fi dorit să o poată da jos, în siguranță”, a spus acesta.
Nicușor Dan, interviu pentru Le Monde: În două-trei luni voi publica un raport care să reunească informațiile legate de anularea primului tur al prezidențialelor din 2024 / Ce declară despre AUR
Nicușor Dan, despre drona prăbușită în Vaslui, într-un interviu pentru Le Monde: Nu aveam prea multe mijloace de apărare terestră în acea zonă Întrebat de jurnaliștii publicației de ce nu a fost doborâtă drona care a zburat câteva ore în spațiul aerian al țării, Nicușor Dan a subliniat că direcția de zbor a acesteia a reprezentat o noutate. „Suntem pregătiți pentru drone care vin din regiunea Odessa, dar aceasta a intrat mai la vest, după ce a survolat Moldova, ceea ce era o noutate”, a spus Nicușor Dan pentru Le Monde. Șeful statului a mai recunoscut că în zona respectivă, pe unde a pătruns drona, nu există multe mijloace de apărare terestră. „Nu aveam prea multe mijloace de apărare terestră în acea zonă, iar avioanele zboară mult mai repede decât dronele, ceea ce face foarte dificilă doborârea lor. Tocmai am primit un nou sistem de la americani, dar trebuie să adaptăm radarele pentru a detecta obiecte care zboară la altitudine foarte mică”, a afirmat Nicușor Dan pentru sursa citată. Știrea inițială Președintele Nicușor Dan a oferit în exclusivitate un interviu pentru publicația franceză Le Monde. Publicat luni, 8 decembrie, interviul este unul complex, unde președintele a venit cu o serie de răspunsuri pentru jurnaliștii francezi. Printre alte subiecte, el a vorbit despre motivele care au dus la anularea primului tur al alegerilor prezidențiale din România, în 2024. Conform publicației, Nicușor Dan a afirmat că în aproximativ două sau trei luni va prezenta un material complet despre acest caz, material care va include toate datele strânse până acum. Jurnaliștii de la Le Monde l-au întrebat dacă poate afirma clar că Rusia a influențat scrutinul de anul trecut, ce a provocat atâta controversă în rândul populației. „Raportul Parchetului General, publicat în septembrie, descrie un mecanism care implică patru companii rusești de publicitate politică. Rapoarte realizate de alte servicii de informații, inclusiv cele franceze, confirmă acest lucru. Site-uri web dedicate de obicei sportului și altele dedicate medicinei alternative s-au orientat brusc către candidatul [prorus] Călin Georgescu.”, a declarat Nicușor Dan. „Estimez că în două-trei luni voi putea publica un raport care să reunească toate informațiile despre acest caz și să le pună în context. Serviciile de informații românești pot recunoaște semnalele unei interferențe rusești, dar este mult mai dificil să o dovedească. Aceasta ține de contrainformații. Uneori, acest proces poate dura între trei și cinci ani. Există însă suficiente informații care, odată adunate, pot dovedi că a existat o influență rusă”, a mai spus președintele. Întrebat dacă anularea alegerilor a fost o decizie potrivită, șeful statului a oferit un răspuns scurt, clar. „Fără îndoială”. Discuția s-a mutat apoi către numărul mare de conturi TikTok activate în preajma votului, conturi cu legături către IP-uri din Turcia și un serviciu de mesagerie rusesc. Nicușor Dan a afirmat că, potrivit „rapoartelor, TikTok se pregătise să blocheze o campanie în care informațiile [false] erau publicate de conturile în sine”. „Dar rețeaua socială nu anticipase că aceste informații vor fi reluate și difuzate prin intermediul comentariilor la postări. Probabil că structuri informatice făceau acest lucru în mod automat. Întrebarea este cine se afla în spatele acestui lucru. Colaborăm cu Turcia, dar acest lucru necesită timp”, a răspuns președintele. În ceea ce privește ascensiunea partidului AUR la ultimele alegeri, ce au demonstrat că formațiunea și valorile promovate de aceasta au devenit tot mai cunoscute, Nicușor Dan consideră că votanții nu acționează din motive radicale. Președintele a afirmat pentru Le Monde că persoanele care aleg să voteze cu partidul AUR „nu sunt nici extremiste, nici pro-ruse”. „Dar nu au încredere în celelalte partide. Vor o schimbare, oricare ar fi ea. Acum, cum putem să le recâștigăm încrederea? Este necesar, și acest lucru va dura, ca autoritățile să lucreze pentru oameni. Cetățenii trebuie să vadă că există o luptă reală împotriva corupției. Ei sunt preocupați de condițiile de viață de aici, din România, nu atât de problemele geopolitice”, a spus președintele. Președintele a mai declarat că acțiunile anticorupție nu mai au intensitatea de acum un deceniu. În cadrul interviului, Nicușor Dan a răspuns că nu mai apar dosare importante la nivelul DNA și că dificultățile generate de corupție se simt în toate zonele statului. Jurnaliștii Le Monde l-au întrebat și despre campaniile de dezinformare care au vizat trupele franceze aflate în România. „Nu avem o politică de apărare reală împotriva acestor campanii de dezinformare și manipulare. De exemplu, recent a circulat o informație falsă potrivit căreia aș fi semnat ordinul de înrolare a 200.000 de persoane în armată. Însă instituțiile noastre nu sunt în prezent capabile să detecteze automat o informație falsă răspândită pe numeroase site-uri și care ar ajunge, de exemplu, la 500.000 de persoane, și să răspundă la aceasta. Cred că vom reuși acest lucru în următoarele șase luni. Dar există o nemulțumire foarte puternică față de instituțiile din România, oamenii sunt frustrați de corupție, ceea ce îi pregătește să primească acest tip de dezinformare”, a spus președintele.
Cutremur puternic în Japonia. Premierul i-a avertizat pe localnici să fie în alertă pentru încă o săptămână
Prim-ministrul Japoniei, Sanae Takaichi, a avertizat locuitorii din zonele în care s-au înregistrat cutremure puternice să rămână în alertă pentru încă o săptămână, potrivit Sky News. Asta deoarece este posibil să apară noi cutremure. „Vă rugăm să acordați o atenție deosebită informațiilor de la Agenția Meteorologică Japoneză și de la administrațiile locale”, a spus ea într-un comunicat pe rețelele de socializare. De asemenea, locuitorii au fost sfătuiți să facă pregătiri pentru dezastre și să plece imediat dacă simt un cutremur. Japonia a fost lovită de un cutremur și un tsunami puternice. Seismul a fost înregistrat la ora locală 23:15, la aproximativ 80 km în largul coastei de nord-est a Japoniei și la 50 km sub suprafața mării. Cutremurul a avut o magnitudine de 7,6, conform estimărilor inițiale, și a fost urmat de cel puțin trei replici puternice. Alerte de tsunami au fost emise pentru trei regiuni în care se află aproximativ 90.000 de locuitori. Valuri de tip tsunami de mici dimensiuni au lovit comunitățile de coastă într-un interval de două ore. Mai multe persoane au fost rănite și există pagube însemnate. Autoritățile fac bilanțul și urmează să prezinte rezultatele.
Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, și-a anulat vizita în România. Când era programată deplasarea
Boris Pistorius, ministrul federal al Apărării din Germania, și-a anulat în ultimul moment vizita programată în România din această săptămână. Oficialul german trebuia să se întâlnească marți, 9 decembrie, cu premierul Ilie Bolojan la Baza 57 Aeriană „Căpitan Aviator Constantin Cantacuzino” din Mihail Kogălniceanu, județul Constanța. La întâlnire urma să participe și secretarul de stat pentru politica de apărare, planificare și relații internaționale, Sorin Dan Moldovan. Cabinetul premierului Ilie Bolojan anunțase vizita pe 5 decembrie, însă luni seara, pe 8 decembrie, MApN a transmis că întâlnirea nu va mai avea loc. „Ministerul Apărării Naționale informează că, urmare a modificărilor apărute în agenda părții germane, activitățile planificate mâine, 9 decembrie, la Baza 57 Aeriană «Căpitan Aviator Constantin Cantacuzino» din Mihail Kogălniceanu se vor desfășura la nivel de secretari de stat. Programul stabilit inițial se va derula în continuare, cu adaptările necesare, astfel încât obiectivele ambelor părți să fie îndeplinite”, se arată în comunicatul MApN. O informare asemănătoare a venit și de la Guvernul României, în condițiile în care premierul Bolojan și ministrul german aveau programată și o conferință de presă comună.
Volodimir Zelenski anunță candidații pentru șefia Biroului Prezidențial al Ucrainei
Luni, 8 decembrie, președintele Volodimir Zelenski a prezentat candidații pentru funcția de șef al Biroului Prezidențial, după plecarea fostului șef de cabinet, Andrii Yermak. Printre candidați se află Denys Șmihal, ministrul apărării și fost prim-ministru cu cel mai lung mandat, Mihailo Fedorov, ministrul Transformării Digitale, Kyrylo Budanov, șeful serviciilor secrete militare, Pavlo Palisa, adjunctul șefului Biroului Prezidențial și fost comandant, și Sergiy Kyslytsya, prim-viceministrul de externe și unul dintre principalii negociatori ai Ucrainei. Decizia de astăzi a venit la câteva zile după demisia lui Andrii Yermak de pe 28 noiembrie, în contextul celui mai mare scandal de corupție din Ucraina. Președintele Zelenski a anunțat relansarea activității Biroului Prezidențial în urma anchetei și a avut întâlniri cu oficiali care ar putea să preia conducerea biroului. „Am discutat despre formatul de lucru al Biroului (Prezidențial), precum și despre interacțiunea cu alte instituții ale statului… O decizie privind noul șef al biroului va fi luată în viitorul apropiat”, a spus Volodimir Zelenski, joi. Tot luni, la Londra, președintele Zdelenski a explicat că alegerea este dificilă deoarece trebuie analizat cine va prelua funcțiile actuale ale candidaților. „În orice caz, pentru o perioadă de timp, voi putea să mă descurc singur fără un șef al biroului”, a adăugat Volodimir Zelenski. Yermak, care a fost numit în funcția sa în 2020, a fost foarte influent în guvernul ucrainean. În ciuda criticilor, Volodimir Zelenski a spus în trecut că are încredere în el și a respins acuzațiile privind o putere excesivă.
Trump știe cum să exercite presiune asupra Rusiei și Ucrainei pentru un acord de pace, spune trimisul SUA
Ambasadorul SUA la NATO, Matt Whitaker, a declarat, într-un interviu publicat de Fox News, luni, că președintele american Donald Trump „înțelege cum să pună pârghie” asupra Rusiei și Ucrainei pentru a obține un acord de pace. Declarația se referă la strategia administrației Trump, care folosește presiunea asupra ambelor capitale, în timp ce aliații europeni ai Washingtonului susțin în continuare Kievul în fața Rusiei. Planul Casei Albe pentru oprirea conflictului dintre cele două țări prezintă o serie de schimbări de direcție importante Donald Trump a redus drastic ajutorul militar pentru Ucraina, dar a impus sancțiuni companiilor energetice rusești, Rosneft și Lukoil. În ultimele săptămâni au avut loc serii de discuții între reprezentanții SUA și oficiali ucraineni și ruși în legătură cu un proiect de pace în 28 de puncte, prezentat în luna noiembrie. Matt Whitaker a spus că există „progrese semnificative” pentru atingerea păcii, însă recunoaște și posibilitatea ca Trump să „se retragă” dacă observă că „nu există nicio înțelegere”. Forma inițială a planului, elaborată împreună cu Rusia, impunea cerințe greu de acceptat Ucrainei, prin care Kievul ar trebui să cedeze întreaga regiune estică a Donbasului, să reducă dimensiunea armatei și să renunțe la obiectivul aderării la NATO. Varianta revizuită a proiectului a fost redusă la 20 de puncte. Volodimir Zelenski a spus că nu există încă o „viziune unificată” asupra statutului Donbasului, ce include regiunile Donețk și Luhansk. El a mai declarat că aspectele legate de teritoriu, garanții de securitate și direcțiile de finanțare europeană rămân deschise. Ucraina și statele europene vor lucra și finaliza propriile propuneri, marți, 9 decembrie, și le vor trimite Statelor Unite, a mai spus Zelenski. Forțele ruse, în prezent, controlează aproape întreaga regiune Luhansk și aproximativ 70% din regiunea Donețk. Volodimir Zelenski s-a întâlnit cu liderii europeni la Londra, luni, 8 decembrie, pentru a stabili o poziție comună în fața presiunilor americane de a accepta o pace în contextul războiului. Președintele Donald Trump a criticat, însă, poziția liderului ucrainean, susținând că Zelenski nu a citit acordul de pace, în timp ce Rusia ar fi „de acord cu el”.
Înfrângerea pentru Nicușor Dan în Parlament. Senatul respinge cererea de reexaminare a Legii Vexler / Președintele a avut doar sprijinul partidelor de opoziție
Înfrângere pentru președintele Nicușor Dan în Parlament. Plenul Senatului a respins, cu o majoritate covârșitoare, cererea de reexaminare înaintată de președinte asupra proiectului de lege privind combaterea extremismului, cunoscut în spațiul public drept legea Vexler. Potrivit senatoarei PSD Victoria Stoiciu, solicitarea de reexaminare nu a adus elemente noi și „reluă exact argumentele transmise anterior Curții Constituționale — argumente respinse deja în unanimitate”. Ea a menționat că singurele voturi împotrivă au venit din partea „partidelor extremiste” ( n.r partide din opoziție), ai căror reprezentanți au minimalizat caracterul criminal al legionarismului în timpul dezbaterilor. „Pentru mine, lucrurile sunt cristal clear: libertatea de exprimare are și trebuie să aibă limite atunci când este folosită pentru a promova ideologii criminale. Ideologiile fasciste și legionare sunt realități politice și morale bine definite, cu un trecut criminal care nu lasă loc de relativizări periculoase”, a declarat Stoiciu. Votul final din Senat a consemnat 75 de opțiuni pentru’, 34 împotrivă’ și 4 abțineri, ceea ce consfințește continuarea parcursului legislativ al actului normativ în forma aprobată inițial de Parlament. Scurt istoric al legii Vexler Proiectul de lege este inițiat de Silviu Vexler, președintele Federației Comunităților Evreiești din România și deputat în Parlament. Actul normativ vizează întărirea instrumentelor legale pentru prevenirea și sancționarea organizațiilor, simbolurilor și acțiunilor extremiste, inclusiv a celor de inspirație fascistă sau legionară. Parlamentul a adoptat legea în luna iunie 2025, însă aceasta a fost contestată la Curtea Constituțională de parlamentari ai AUR, S.O.S. România și POT, care au susținut că textul ar restrânge libertatea de exprimare. CCR a respins sesizarea, considerând că prevederile se încadrează în limitele constituționale. Și președintele Nicușor Dan a contestat la Curtea Constituțională legea. CCR a respins și acestă sesizare. În urma deciziei CCR, președintele Nicușor Dan a solicitat reexaminarea legii, însă Senatul — prima cameră sesizată — a respins acum categoric cererea, deschizând calea pentru promulgarea actului normativ în forma adoptată inițial.
Ion Cristoiu, despre Ana Ciceală: Lenin e capitalist pe lângă ea. În calitatea mea de comunist, mă simt îngrijorat că am pe cineva mult la stânga mea
Ana Ciceală, candidata susținută de partidul de stânga SENS, a obținut 34.239 de voturi (5,85%) la alegerile pentru Primăria Capitalei. Jurnalistul Ion Cristoiu a comentat performanța electorală a acesteia în cadrul emisiunii „Ai Aflat! cu Ionuț Cristache”. „În calitatea mea de comunist, mă simt îngrijorat că am pe cineva mult la stânga mea. Este extremă stângă. Asta nu înțeleg ăștia. Spuneți-le că Lenin este capitalist față de ea”, a spus Cristoiu. Analistul a spus că sprijinul tot mai mare al tinerilor pentru formațiuni de stânga arată o schimbare de direcție în politica europeană. „Știți al cui e viitorul Europei? Al lor, nu al dreptei. De ce? Pentru că la extrema dreaptă e ușor de blocat trimițând la fascism. La ea la ce trimiți? La comunism nu, că ea nu e comunistă”, a subliniat Ion Cristoiu. În final, Cristoiu a remarcat surpriza procentului obținut de candidata SENS: „Dar e interesant cu ăștia. Uitați, cu ăștia a făcut 5%, nu te așteptai. Generația Z”.
Crimă în armata rusă. Patru militari ruși, condamnați la închisoare pentru uciderea unui american care lupta alături de ei
O instanță din Donețk a condamnat la închisoare patru militari ruși pentru uciderea unui cetățean american care lupta alături de armata rusă. Instanța situată în teritoriile controlate de Rusia din estul Ucrainei a anunțat decizia luni, 8 decembrie, potrivit Le Figaro. Victima este un american care lupta alături de forțele pro-ruse încă din 2014. Decizia este surprinzătoare deoarece se întâmplă foarte rar că instanțele subordonate Rusiei să urmărească penal și să condamne militari ruși pentru crime și infracțiuni comise în timp ce serveau în Ucraina. De cele mai multe ori, atunci când apar suspiciuni sau acuzații, autoritățile ruse își prezintă militarii drept „eroi”. Tribunalul militar din Donețk, un oraș aflat sub control rus, a găsit vinovați patru bărbați de uciderea lui Russell Bentley, în vârstă de 64 de ani, pe care l-au confundat cu un „sabotor” american și l-au bătut până la moarte în aprilie 2024. Apoi, ei i-au plasat corpul în spatele unei mașini și l-au detonat. Russell Bentley era o figură bine-cunoscută în Donețk, unde locuia, iar moartea sa a stârnit indignare în regiune. Supranumit „Texas” sau „Cowboy-ul din Donbas”, fermierul american s-a alăturat separatiștilor pro-ruși susținuți de Moscova în 2014. Autoproclamat comunist, americanul care a fost și militar în armata SUA a luptat alături de separatiști până în 2017, apoi a rămas în estul Ucrainei, lucrând pentru presa de stat rusă, inclusiv Sputnik. „Mușamalizarea crimelor” Doi dintre militarii vinovați, comandantul Vitali Vansiatski și locotenentul Andrei Iordanov, au fost condamnați la 12 ani într-o colonie penală. Sergentul Vladislav Agaltsev a primit o pedeapsă de 11 ani de închisoare, în timp ce al patrulea militar a fost condamnat la 18 luni pentru „mușamalizarea crimelor”. Instanța a concluzionat că cei patru bărbați nu-l cunoșteau pe Russell Bentley și l-au imobilizat confundându-l cu un spion. Kievul și organizațiile internaționale pentru drepturile omului au acuzat frecvent Rusia de torturarea și uciderea prizonierilor.