Transportul pe Dunăre către Portul Constanța este blocat.
Traficul fluvial de mărfuri către Portul Constanța este blocat în zona kilometrului 280 al Dunării, în urma unui incident produs pe 6 octombrie 2026. Situația afectează transporturile de cereale și generează întârzieri în activitatea portuară, precum și cheltuieli suplimentare pentru operatorii economici. Organizația Patronală Constanța Port Business Association (CPBA) a cerut intervenția urgentă a Ministerului Transporturilor și a Administrației Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ) Galați, pentru restabilirea condițiilor de navigație și reluarea circulației navelor, informează Agrointeligența. Potrivit organizației, incidentul a fost provocat de o navă fluvială care naviga cu un pescaj peste limitele admise și care a afectat șenalul navigabil. CPBA susține că, la trei zile de la producerea evenimentului, nu fuseseră realizate lucrările necesare pentru deblocarea zonei, inclusiv operațiunile de dragaj. Navele acumulează întârzieri și costuri Blocarea transportului fluvial afectează aprovizionarea navelor maritime aflate în Portul Constanța, care așteaptă mărfurile aduse pe Dunăre. Prelungirea perioadei de staționare poate genera costuri suplimentare, cunoscute drept contrastalii, precum și întârzieri în operațiunile de încărcare. Reprezentanții CPBA avertizează că efectele se extind asupra întregului lanț logistic, de la armatorii navelor și operatorii portuari până la proprietarii și destinatarii mărfurilor. Organizația solicită autorităților să intervină rapid, astfel încât pierderile economice să nu continue să crească. Sunt afectate și transporturile de cereale din Ucraina Blocajul are consecințe și asupra transportului cerealelor ucrainene către piețele internaționale. Dunărea reprezintă o rută importantă pentru aducerea mărfurilor în Portul Constanța, de unde acestea pot fi expediate mai departe către cumpărătorii externi. CPBA atrage atenția că menținerea restricțiilor de navigație poate afecta continuitatea acestui coridor comercial și competitivitatea Portului Constanța ca punct regional de transport și logistică. Operatorii cer un calendar clar al intervențiilor Organizația patronală, care reprezintă companii din porturile Constanța, Midia și Mangalia, le-a solicitat ministrului interimar al Transporturilor, Radu Miruță, și conducerii AFDJ Galați să comunice măsurile care urmează să fie luate și un calendar concret al intervențiilor. Operatorii economici susțin că nu ar trebui să suporte în continuare costurile unui blocaj pe care nu îl pot controla și care necesită intervenția instituțiilor responsabile de navigabilitatea Dunării.
Cerealele ucrainene, motiv de panică sau șansă pentru Europa
Problema cerealelor ucrainene a revenit în atenție, pe fondul accelerării în procesul de negociere a aderării Ucrainei și Republicii Moldova, dar și al restricților continue impuse de Polonia și al blocării porturilor de la Marea Neagră. Politica agricolă comună europeană (CAP) este probabil unul dintre cele mai mari enigme ale momentului, dependentă simultan de mai mulți factori. În acest context, portul militar Constanța ar putea reprezenta o soluție pentru agricultura Ucrainei, scrie presa independentă europeană. De-a lungul și de-a latul Europei, fermierii au ieșit cu tractoarele în stradă, ajungând chiar să blocheze capitala UE, Bruxelles. Proteste masive provocate de modificările din CAP Creșterea prețurilor la carburant, concurența acerbă a importurilor mai ieftine, povara reglementărilor fitosanitare impuse de Uniunea Europeană, modificările aduse Politicii agricole Comună Europeană (CAP), au dus cumulat la ample proteste de stradă. CAP este probabil unul dintre cele mai mari puzzle-uri, în care fiecare piesă mai mare trebuie să se potrivească: ultima piesă este aderarea Ucrainei și Republicii Moldova în Uniunea Europeană, scrie portalul de jurnalism voxeurop.eu. Chiar lăsând la o parte teritoriile capturate de Rusia – Crimeea și părți din Donbas – Ucraina deține totuși 32 milioane de hectare de pământ agricol viabil, din care 26 de milioane sunt deja cultivate. Este dublu față de suprafața arabilă a Franței și de 3 ori cea a Spaniei și Poloniei (11 milioane fiecare). Atunci când Ucraina se va alătura UE, va deveni instantaneu liderul blocului comunitar ca producător de cereale și semințe uleioase. Politica agricolă comună, călcâiul lui Ahile Capitolul agricol, argumentează cercetătoarea Elsa Régnier într-un studiu din 2024 pentru Institutul pentru dezvoltare sustenabilă și relații internaționale (IDDRI), “este considerat unul dintre cele mai dificile în procesul de aderare la UE” – o consecință a rolului central jucat de CAP în bugetul Uniunii și a vulnerabilității structurale a sistemelor de fermă. De altfel, un purtător de cuvâna al Comisiei Europene a admis că Ucraina și Moldova “au nevoie de timp și efort”, căci UE “trebuie să se asigure că politicile ei, inclusi CAP, sunt adecvate pentru o Uniune extinsă”. Solul ucrainean este printre cele mai bogate din lume, cel pe care oamenii de știință îl numesc cernoziom. De ce stârnește panică Ucraina Totuși, această potențială destabilizare a pieței agricole comune – provocată de intrarea unui producător atât de puternic ca Ucraina – ar putea deveni o oportunitate, observă sursa citată. Pentru Comisia Europeană, ar putea furniza în sfârșit presiunea politică ncesară pentru o reformă majoră a CAP. Proces care a fost amânat ani de zile. Până acum, UE a avut 7 extinderi. Cea din 1986 (Spania și Portugalia) au crescut terenul agricol al blocului cu 30%, cele din 2004–2007 (când a aderat și România) au adăugat 44%. Extinderea cu Ucraina, Moldova și alte candidate din Balcani ar reprezenta o creștere de 28%. În cazul unei viitoare extinderi, o adaptare minoră a CAP nu va fi suficientă: “Ucraina nu e Polonia; are un model agricol economic moștenit de la fosta Uniune Sovietică, cu structuri de proprietate a terenului și formule de business care sunt externe to sistemului”, explică expertul Yves Le Morvan, de la think tankul francez Agridées. O șansă geopolitică pentru UE Acesta propune două soluții: fie o acedere a țării care să nu îi ofere statutul de membru cu drepturi depline, fie o reformă profundă a CAP care să includă mecanisme de protecție pe termen lung. În prezent, se negociază cadrul bugetar al perioadei 2028–2034. Odată cu aderarea Ucrainei, Uniunea s-ar confrunta cu 3 opțiuni: o creștere semnificativă a bugetului CAP (acum cumulează în jur de 23–25% din bugetul UE), reducerea alocărilor către statele membre, sau propunerea unei scheme separate pentru Ucraina bazată pe regiunea agricolă. Totul va depinde de negocieri. Pe de altă parte, aportul Ucrainei ar putea fi și o oportunitate geopolitică, Odată cu invazia Rusiei, războiul din Iran și amenințarea tot mai mare a Chinei, suveranitatea alimentară este o necesitate strategică. Aderarea Ucrainei – considerată “coșul de pâine al lumii” – ar putea poziționa Uniunea ca producător agricol și exportator global de top, consolidând totodată reziliența internă. Ucraina are nevoie de sprijin internațional de 2 miliarde dolari Ucraina analizează posibilitatea de a utiliza porturile din Marea Baltică pentru exporturile sale de cereale, a afirmat Ministerul Agriculturii de la Kiev, în urma unei măsuri similare luate de Rusia. Ambele părți caută alternative la rutele din Marea Neagră, perturbate de războiul dintre ele, relata săptămâna trecută Reuters. Cea mai mare parte a mărfurilor ucrainene, inclusiv cerealele, a fost redirecționată prin cele 3 porturi ucrainene de pe Dunăre, după ce atacurile rusești au blocat porturile de la Marea Neagră, care gestionau anterior 90% din exporturi. „Porturile baltice ar putea gestiona exporturi de până la 20 de milioane de tone de cereale”, a spus Ministerul Agriculturii din Ucraina într-un comunicat emis după o întâlnire între miniștrii agriculturii din Ucraina și Estonia. Însă transportul prin Marea Baltică ar adăuga însă aproximativ 100 de dolari pe tonă la cheltuielile de export, a precizat ministerul. Pentru a compensa acest lucru, Ucraina ar avea nevoie de sprijin internațional de până la 2 miliarde de dolari, a adăugat instituția. Ministerul nu a identificat o sursă potențială de finanțare și nici nu a explicat cum ar ajunge cerealele în porturile baltice. Ucraina nu are graniță cu statele baltice, ceea ce face ca ruta de tranzit prin Polonia să fie cea mai probabilă. Polonia amenință și cu interzicerea tranzitului Pe de altă parte, ruta din Polonia stârnit proteste ample din partea fermierilor polonezi, care afirmau că cerealele ucrainene, mai ieftine, reprezentau o amenințare pentru producătorii locali. Potrivit presei din Ucraina, ministrul Politicii Agrare și Alimentelor investighează intenția autorităților vamale poloneze de a restricționa folosirea depozitelor și silozurilor pentru găzduirea temporară a cerealelor din Ucraina care tranzitează Polonia către terțe țări, scrie publicația de specialitate ukragroconsult.com. Importul anumitor produse agricole ucrainene în Polonia rămâne interzis, însă tranzitul prin această țară este încă permis. România, cel mai important centru de tranzit și logistică pentru exporturile Ucrainei Cea mai scurtă rută pentru cerealele ucrainene spre multe dintre piețele de
Nicușor Dan: Românii din Ucraina sunt o prioritate absolută
Preşedintele Nicuşor Dan transmite, duminică, după participarea la Summitul Iniţiativei Carpatice, că „România este pregătită să ofere un mediu atractiv pentru investiţii”. Șeful statului a mai precizat că a stat de vorbă cu români din Transcarpatia, pe care i-a asigurat că „protejarea drepturilor lor este o prioritate absolută a statului român”. Nicuşor Dan, după participarea la Summitul Iniţiativei Carpatice Nicuşor Dan spune că Summitul Iniţiativei Carpatice la care a participat zilele trecute a avut şi o dimensiune economică importantă pentru cele 8 ţări care sunt situate de-a lungul Munţilor Carpaţi: Austria, Cehia, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Ungaria şi Ucraina. Loading … „Am pus accent pe oportunitatea construirii unei pieţe regionale comune, bazată pe încredere reciprocă şi conectivitate. România este pregătită să ofere un mediu atractiv pentru investiţii, beneficiind de poziţia strategică a Portului Constanţa, infrastructura rutieră în plină dezvoltare, dar şi un potenţial uriaş în domenii de vârf precum industria de apărare, tehnologia şi energia nucleară”, transmite Nicușor Dan, pe Facebook. El arată că anterior participării la forumul economic, s-a oprit la Polianîţia, unde a discutat cu românii din Transcarpatia despre nevoile reale de la faţa locului şi despre păstrarea identităţii naţionale. I-am asigurat că protejarea drepturilor lor este o prioritate absolută a statului român. „Continuăm să construim parteneriate economice solide în regiune, fără a uita de datoria morală faţă de românii din afara graniţelor”, mai spune preşedintele.
Mihai Fifor, avertisment asupra riscurilor de securitate la Marea Neagră: Întrebarea este simplă: ne trezim și noi? Sau ne vom trezi după ce se va întâmpla ceva grav?”
Deputatul PSD Mihai Fifor a făcut marți o serie de precizări despre problemele de securitate ale României la Marea Neagră, în special în contextul incidentului recent din Portul Constanța și al riscurilor pentru infrastructura energetică strategică. „În urmă cu șase luni trăgeam un semnal de alarmă referitor la vulnerabilitățile uriașe de la Marea Neagră. Șase luni! Mă refeream atunci la securitatea infrastructurii critice, la exploatările energetice offshore și la riscurile tot mai evidente la adresa unor obiective strategice esențiale pentru România.”, a scris el pe pagina de Facebook. Fifor susține că incidentul recent din Portul Constanța reprezintă o confirmare a acestor riscuri. „Săptămâna trecută, realitatea ne-a lovit din nou în moalele capului și s-a dovedit chiar mai gravă decât anticipam. O dronă a reușit să pătrundă chiar în Portul Constanța și să explodeze în apropierea terminalului petrolier. Nu în larg. Nu în apropierea portului. În port.”, a scris acesta. „Conștientizăm oare cât de norocoși am fost și de această dată? Că nu a fost rănit nimeni? Că nu a murit nimeni? Se întreabă însă cineva cât ne va mai ține norocul?” Deputatul PSD mai afirmă că Portul Constanța este „vulnerabil la astfel de amenințări”. „Săptămăna trecută am avut dovada clară că Portul Constanța este vulnerabil la astfel de amenințări, lucru de nepermis după mai bine de patru ani de război la Marea Neagră. Este de neconceput ca cea mai importantă infrastructură portuară a României și una dintre cele mai importante ale Flancului Estic să fie lipsită de un nivel minim de protecție împotriva unor asemenea riscuri.” „Au trecut deja câteva zile. Incidentul e deja la și altele, acoperit de zgomotul politic cotidian atât de specific României. Mai contează astăzi a cui era responsabilitatea? Mai contează cine a greșit? Ca de fiecare dată, răspunderea este pasată de la o instituție la alta, între ministere, agenții și structuri cu atribuții în domeniu, până când nimeni nu mai răspunde pentru nimic. Și s-a făcut liniște. Începe Campionatul Mondial de fotbal…românii sunt fericiți.” Acesta a precizat însă că problema rămâne una serioasă, mai ales în contextul proiectelor energetice din Marea Neagră. „Rămâne însă un fapt care ar trebui să ne îngrijoreze pe toți: o dronă a ajuns în Portul Constanța și a explodat în incinta celui mai important obiectiv portuar al României. Acesta este adevărul pe care nicio explicație birocratică și nicio pasare a responsabilității nu îl poate șterge. Și este doar o chestiune de timp până când un nou incident se poate petrece.” Totodată, deputatul a criticat și lipsa de reacție politică în tot acest context și a spus că atenția autorităților este concentrată pe formarea noului guvern. „Și, cu toate acestea, nimeni nu pare să se agite prea tare. Cu sacul plin, Bolojan e deja la ușa Palatului Victoria. Pentru noul guvern, dacă trece, urmează perioada de dibuit ușile și butoanele. Parlamentul intră în vacanță în două săptămâni.” „România nu își poate permite să investească miliarde într-un proiect energetic fără să investească, în paralel, în securitatea lui. Este obligația noului Guvern al României, oricum se va numi el, și a instituției prezidențiale să trateze cu celeritate această problemă în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Țării și să gândească un plan clar de protecție a infrastructurii critice din Marea Neagră.”, a mai declarat Fifor. „Întrebarea este simplă: ne trezim și noi? Acum? Sau, ca de obicei, ne vom trezi după ce se va întâmpla ceva grav?”, a completat deputatul.
Victor Ponta comentează incidentul din Portul Constanța: Nu există nicio perioadă din istoria României în care o altă țară să desfășoare acțiuni militare în România, iar noi să nu știm
În cadrul unei ediții, transmise live de Gândul, a emisiunii „Marius Tucă Show”, Victor Ponta, politician român, fost Prim-Ministru, a vorbit despre incidentul din Portul Constanța. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Victor Ponta: „Domnule, chiar îmi place istoria României, am fost olimpic, sunt pasionat. Nu există nicio perioadă în istoria României în care o altă țară să desfășoare operațiuni militare și noi să nu știm. Nu venea URSS-ul să bombardeze pe cineva pe la noi și noi să nu știm.” Invitat la Marius Tucă Show, Victor Ponta a vorbit despre incidentul din Portul Constanța. Acesta spune că în istoria României nu a existat ca o altă țară să desfășoare operațiuni militare și noi să nu știm. Politicianul afirmă că nava pe care armata ucraineană voia să o scufunde transporta petrol din Kazakhstan. Petrolul urma să ajungă la rafinăria Rompetrol unde statul român este acționar, a mai adăugat Ponta. „Eu, de exemplu, cred și venisem pregătit să discut cu tine. Eu cred că noi trebuie să plătim despăgubiri Ucrainei pentru dronele alea care s-au, detonat. Nu le dăm și bani? Adică nu e normal? Noi facem haz de necaz. Domnule, chiar îmi place istoria României, am fost olimpic, sunt pasionat. Nu există nicio perioadă în istoria României în care o altă țară să desfășoare operațiuni militare și noi să nu știm. Adică de la Imperiu Otoman, Imperiul Habsburgic, URSS-ul, domnule. Nu venea URSS-ul să bombardeze pe cineva pe la noi și noi să nu știm. Că se supăra Ceaușescu… Trăim într-o schizofremie politică. Da, domnule, așa este Putin a început războiul, nu contestăm niciunul. Rusia este de vină, dar totuși tu, Ucraina, nu poți să ataci pe niște ruși sau pe cine vrei tu să-i ataci pe teritoriul României, fără să-mi spui mie. Nu există așa ceva în nicio țară. Dacă nu știu, noi suntem în război cu patagonezii. Nu mă duc în Ungaria să omor patagonez, că se supără unguri? Bă, tu ce faci? Vii la mine în casă și omor pe cine? După aia treci la punctul doi în care spui da, de fapt: Voi ce război duceați aici? Păi vrem să scufundăm o navă? Bă, sunteți nebuni scufundați o navă la mine în port. Și dacă exploda în curte? Cum adică scufundați o navă la mine în curte? Să explicăm oamenilor. Și a treia întrebare: Ce navă voia să scufundați? Băi, una care era pe lista lor, dar nu-i pe lista noastră a Uniunii Europene. Pe lista Uniunii Europene nu este. De ce? Ca să explicăm ce-i cu nava aia. Nava aia transportă petrol din Kazakhstan, care n-are mare, vine prin Rusia, e adevăra. Este petrol din Kazakhstan, pe care îl aduce la rafinăria Rompetrol, la care statul român este acționar, domnule, alături de kazahi.”, a declarat politicianul.
Miruță spune că navele petroliere nu au fost incluse pe lista de sancțiuni UE / SUA când au trecut ultima oară în Portul Constanța
„În ultimele ore au circulat informații potrivit cărora 6 nave petroliere aflate pe listele de sancțiuni ale UE/SUA ar fi operat în portul Constanța. Subiectul este unul serios, e legitim să fie de interes public, dar merită discutat pe baza faptelor, nu a speculațiilor. Adevărul este unul singur: niciuna dintre cele 6 nave nu se afla pe listele de sancțiuni ale Uniunii Europene sau ale SUA în momentul în care a intrat ori a ieșit din portul Constanța”, a scris Miruță, pe Facebook. Acesta a enumerat navele în cauză. Primul petrolier amintit de ministru este DASHAN / MIANZIMU, despre care spune că a trecut ultima dată prin portul Constanța în august 2023 și a fost inclusă pe lista de sancțiuni abia în 2024. A doua navă este CELINE, iar ultima trecere prin Portul Constanța a fost în 14.10.2023, iar sancțiunile au fost impuse în octombrie 2025. Cel de-al treilea petrolier, IRA / BELA, a intrat în portul Constanța la 12.03.2024 și a plecat la 15.03.2024; a fost inclusă pe lista de sancțiuni în 2025, potrivit ministrului. Petrolierul CROCO / ARIA, a intrat în portul Constanța în aprilie 2025 și a fost sancționată internațional la 21.05.2025. Petrolierul SATNA a intrat în portul Constanța la 12.01.2023, iar sancțiunile au fost impuse în mai 2025. Nava PAXMARIS a trecut ultima dată prin portul Constanța la 08.09.2024 și a fost inclusă pe lista de sancțiuni în mai 2025. Miruță precizează că această cronologie reiese din datele primite de la instituțiile statului. „O navă nu poate fi acuzată că a încălcat sancțiuni care nu existau la momentul la care a operat într-un port. Faptele și datele contează”, a conchis Miruță. Declarațiile ministrului interimar Radu Miruță vin în contextul unei analize ce susține că șase petroliere aflate pe lista de sancțiuni UE / SUA ar fi acostat în portul Constanța, potrivit unor date publicate de guvernul ucrainean.
Nicușor Dan, vizită la Dana 78 din Portul Constanța, unde a explodat drona
La sediul SCOMAR, sistemul operativ utilizat de Poliția de Frontieră Română pentru supravegherea litoralului și a frontierei maritime a țării noastre, președintele a analizat procesul de modernizare aflat în desfășurare și capabilitățile actuale ale sistemului. Conform șefului statului, acesta este proiectat pentru detectarea și identificarea ambarcațiunilor civile, de la bărci de pescuit și ambarcațiuni de agrement până la nave comerciale și ambarcațiuni rapide. Președintele spune că a discutat cu specialiștii despre noile provocări de securitate din mediul maritim și despre necesitatea adaptării continue la amenințări. „Platformele maritime de mici dimensiuni, cu profil redus, inclusiv anumite tipuri de drone marine, reprezintă o categorie de amenințări care nu se regăsea printre obiectivele pentru care sistemul a fost conceput inițial”, a scris pe facebook Nicușor Dan. Vizită în Portul Militar și în Dana 78 El a vizitat Portul Militar Constanța, unde a evaluat capabilitățile și nivelul de pregătire ale Forțelor Navale Române. Șeful statului adaugă că România se află într-un proces amplu de modernizare și înzestrare a forțelor sale armate, inclusiv pe componenta navală. „Chiar în luna următoare sunt programate noi livrări de echipamente care vor contribui la consolidarea capacităților de apărare ale țării”, afirmă președintele României. Nicușor Dan mai spune că a fost și în dana 78, locul unde vineri a avut loc explozia unei drone maritime: „Acolo am discutat cu specialiștii pirotehniști care au intervenit la fața locului și am primit o prezentare detaliată a operațiunii desfășurate. Conform informațiilor primite, intervenția s-a desfășurat în conformitate cu procedurile și protocoalele stabilite, prioritatea absolută fiind securizarea zonei și protejarea populației, precum și a personalului implicat în misiune”.
Nicușor Dan, după explozia dronei din Constanța: Nu au avut timp să facă toate operațiunile tehnice necesare
Cazul dronei maritime explodate în Portul Constanța, care a dus la evacuarea a 3.000 de cetățeni din Oraș, și alte câteva sute din Tulcea, a ridicat semne de întrebare cu privire la răspunsul autorităților. În special pentru că, potrivit MApN s-a știut despre existența dronei explodate încă de la ora 06.20 dimineața, iar la ora 10:30, drona maritimă a explodat. Potrivit datelor publicate ieri, de MApN, drona era una ucraineană. Președintele Nicușor Dan a precizat că „partea ucraineană ne-a informat la ora 10:00. Ni s-a spus că la ora 10:26 va exploda, așa cum s-a și întâmplat”, declară președintele. Întrebat dacă cetățenii ar fi putut fi evacuați mai devreme, șeful statului a precizat: „Da, mai puțin oamenii care lucrau, așa cum v-am spus, 6:47 au venit SRI și cei de la Ministerul Apărării specializați în explozibil, neutralizare materiale explozibile. Ei au anunțat la rândul lor IGSU-ul și oamenii IGSU au eliberat, au îndepărtat din zonă toate persoanele care nu lucrau la evaluarea tehnică a acestei drone”, a declarat președintele Nicușor Dan. Președintele a mai spus că procedurile au început conform protocolului. „Au îndepărtat și persoane și cele două nave care erau în apropiere și au desfășurat elementele tehnice, prevăzute de proceduri, pentru tipul acesta de situații. Pentru că nu poți să îți permiți să pleci cu o navă încărcată cu explozibil prin port, așa, punând pericol pe toată lumea”, a declarat Nicușor Dan. Întrebat de ce nu a fost primit un mesaj RO-Alert la ora 10:00, astfel încât oamenii din Port să știe că drona va exploda, președintele a răspuns că nu a existat suficient timp pentru îndeplinirea completă a protocolului. „Pe de o parte, față de cunoașterea care a existat încă de la ora 6 în zona portului, oamenii au fost scoși de acolo. Pe de altă parte – cu cunoștințele și cu protocole obligatorii a fi respectate în tipul acesta de situații – oamenii au acționat. Numai că n-au avut, între 6:47 – când au ajuns, și 10:26 –nu au avut timp să facă toate operațiunile tehnice necesare, astfel încât să și neutralizeze încărăcătura explosivă, să aducă și remorcherul, să o și scoată din raza portului”, a precizat Nicușor Dan. „Vom acționa exact cum s-a acționat ieri” Întrebat dacă la acest gen de evenimente se va acționa la fel pe viitor, Nicușor Dan a declarat: „Dacă azi vom găsi o dronă în portul Constanța, vom acționa exact cum s-a acționat ieri. Adică foarte repede vor veni tehnicienii, foarte repede IGSU va scoate oamenii din zona afectată și – dacă va exista timp fizic suficient – drona respectivă va fi scoasă și dusă într-un port militar”, a declarat Nicușor Dan. Întrebat dacă a vorbit cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, Nicușor Dan a precizat că nu a discutat încă, doar că o va face. Șeful statului a spus că în cadrul ședinței desfășurate la sediul BREO Calatis s-a discutat despre un protocol care să reglementeze situațiile următoare. „Eu sper însă, și asta am încercat să transmit mai devreme, eu sper că și prin echipamente, și prin echipamentele suplimentare, și prin patrularea suplimentară, și prin protocolul cu Ucraina, să nu fim în situația să avem nave eșuate la țară”, a declarat Nicușor Dan. Întrebat dacă a fost mulțumit de cum au acționat autoritățile române în gestionarea situației, președintele a răspuns afirmativ. „Da. Pe datele pe care le am azi, sunt relativ mulțumit. Faptul că am fost într-un pericol și nu au fost victime. Dacă voi avea informații suplimentare, fiți siguri că vi le voi comunica”, a declarat Nicușor Dan.
Nicușor Dan, reacție după explozia dronei marine din Portul Constanța: Prioritatea a fost și rămâne protejarea vieților omenești
Președintele României, Nicușor Dan, a reacționat joi după explozia unei drone marine în Portul Constanța, spunând că autoritățile au intervenit rapid pentru evacuarea preventivă a zonei și pentru protejarea populației. Șeful statului a precizat, într-o postare publicată pe pagina sa de X, că a fost informat despre incident în timp ce se deplasa spre Muntenegru. „În drum spre Muntenegru, am fost informat despre explozia unei drone marine în Portul Constanța. Forțele de ordine și structurile de securitate au acționat prompt și au evacuat preventiv zona înainte de explozie, iar până în prezent nu sunt indicii că ar fi existat victime”, a transmis Nicușor Dan. Acesta a declarat că principala preocupare a autorităților a fost siguranța oamenilor și protejarea infrastructurii din port. „Prioritatea a fost și rămâne protejarea vieților omenești și securitatea infrastructurii portuare”, a declarat acesta. „Sunt în curs de analiză circumstanțele în care drona a ajuns în port și eventualele riscuri suplimentare, iar autoritățile direct responsabile vor comunica pe măsură ce ancheta avansează”, a mai spus președintele. Nicușor Dan a precizat, de altfel, că acesta este al doilea incident important de securitate petrecut în această săptămână pe litoralul românesc, după descoperirea unei mine marine între Vama Veche și 2 Mai, la care se adaugă și incidentul recent de la Galați. „Acesta este al doilea incident de securitate semnificativ din această săptămână pe litoralul românesc, după descoperirea unei mine marine între Vama Veche și 2 Mai, care se adaugă incidentului de la Galați”, a explicat șeful statului. Președintele a corelat aceste incidente cu războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, afirmând că situația de securitate din regiune rămâne una problematică. „Cu un conflict militar la graniță, este evident că mediul de securitate în care ne aflăm este unul sensibil, motiv pentru care ne vom menține un nivel ridicat de vigilență. Astfel de situații deosebit de grave sunt consecințele directe ale războiului de agresiune declanșat de Rusia împotriva Ucrainei”, a transmis Nicușor Dan. „Ca stat membru NATO, cu ieșire la Marea Neagră, vom continua să cooperăm strâns cu aliații noștri și vom lua toate măsurile necesare pentru a proteja cetățenii și interesele naționale”, a scris acesta. Despre ce este vorba Vineri, o dronă maritimă s-a autodetonat în apropierea terminalelor petroliere, iar autoritățile au activat Planul Roșu de intervenție și au emis mesaj Ro-Alert pentru populație. Potrivit șefului DSU, Raed Arafat, există posibilitatea să mai fie și alte drone în zonă, motiv pentru care două elicoptere efectuează misiuni de recunoaștere. Drona maritimă care a fost descoperită în această dimineață, 5 iunie, în Portul Civil Constanța, în apropiere de sediul Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare, s-a autodetonat, în jurul orei 10.30, fără a produce victime. Zona era deja securizată și izolată de forțe ale Serviciului Român de Informații, Gărzii de Coastă și Ministerului Apărării Naționale, obiectul fiind, la acea oră, în curs de evaluare și de punere în siguranță.
Nicușor Dan i-a expus comisarului european pentru transport și turism atuurile României în conectivitate
„Transportul și asigurarea unor rute sigure pentru mărfuri capătă o importanță strategică tot mai mare atât pentru România, cât și pentru întreaga Uniune Europeană, pe fondul războiului din Ucraina și a actualei crize din Orientul Mijlociu”, este de părere Nicușor Dan. În acest context, întâlnirea pe președintele României, Nicușor Dan, a avut-o marți, la Palatul Cotroceni, cu Apostolos Tzitzikostas, comisarul european pentru transport durabil și turism, a vizat, în primul rând, modul în care țara noastră își poate valorifica mai bine atuurile în arhitectura generală a conectivității. Astfel, Portul Constanța, coridoarele Marea Baltică – Marea Neagră – Marea Egee și coridoarele Rin – Dunăre au devenit esențiale atât pentru fluxurile de mărfuri, cât și pentru mobilitatea militară. „I-am spus comisarului european Apostolos Tzitzikostas că, dată fiind poziția geostrategică a României, inclusiv pentru implementarea Coridorului vertical, țara noastră trebuie să acceseze mai mult din fondurile europene suplimentare destinate interconectivității. România are nevoie în continuare de dezvoltarea infrastructurii de transport la nivel național, inclusiv finalizarea a trei proiecte majore de autostrăzi – A1, Sibiu–Pitești, care face legătura cu Europa Centrală, A7 – autostrada Moldovei, spre Ucraina și A8 „Autostrada Unirii”, care ne conectează cu Republica Moldova. Pentru toate investițiile din infrastructură, fondurile de coeziune rămân esențiale pentru noi. Securitatea țării noastre și, implicit, a Europei, depinde și de extinderea, în siguranță, a coridoarelor europene de transport către Ucraina și Republica Moldova, care ar genera și integrarea treptată în Piața Unică a acestor state”, a expus Dan.