Etichetă: prahova

Orașul din România în care o garsonieră se vinde cu doar 8.500 de euro, acum, în martie 2026. Este situată la 5 minute de centru

Orașul din România în care o garsonieră se vinde cu doar 8.500 de euro, acum, în martie 2026. Este situată la 5 minute de centru. Garsonieră de vânzare cu 8.500 de euro în Plopeni, Prahova. Proprietatea trebuie renovată, nu conține mobilă, iar vizionarea se poate face în orice zi. Garsoniera se află într-o zonă liniștită, situată la 5 minute de centrul orașului, potrivit anunțului de pe OLX. Are o suprafață de 18 mp și se află la parterul unui bloc în stare bună. La prima vedere, garsoniera arată aerisită, fiind văruită într-o culoare deschisă, iar parchetul nu prezintă deteriorări, cel puțin nu vizibile în fotografii. Faianța și gresia sunt de culoare albastră și ar putea fi păstrate de noul proprietar, dacă nu dorește alte investiții în această direcție. Plopeni este un oraș din județul Prahova, cu 7.718 locuitori (2011). Localitatea se află la 15 km de Ploiești și este înconjurată de păduri de stejar. Declinul urbei a început undeva în anii 1990, după închiderea Uzinei Mecanice Plopeni, iar, în ciuda faptului că orașul a fost inclus în zona localităților defavorizate, facilitățile fiscale oferite de stat nu au atras investitorii așa cum ar fi sperat autoritățile. Sursa foto: olx Autorul recomandă:

Primarul unei comune din Neamţ a găsit soluţia legislativă prin care să scutească de impozite, în continuare, persoanele cu dizabilităţi

Noile impozite şi taxe, intrate în vigoare odată cu 1 ianuarie 2026, vor obliga şi persoanele cu dizabilităţi să se înscrie pe lista contribuabililor, începând de anul acesta.  Legea 448/2006 este legea care reglementează drepturile persoanelor cu dizabilități. Pentru că unele prevederi au fost mutate, ulterior, din această lege specială în Codul Fiscal și Codul Administrativ, a fost posibilă eliminarea anumitor categorii din lista cu persoanele scutite de plata taxelor și impozitelor locale, cum ar fi persoanele cu dizabilități. Totuşi, există o administraţie locală care a protestat într-o manieră inedită împotriva acestor impozite impuse şi persoanelor vulnerabile şi a găsit o soluţie, în lege, prin care acesta săp continue cu scutirea de la plata taxelor şi impozitelor locale. Este vorba despre comuna Ion Creangă din Neamţ care a decis, în şedinţa consiliului local, să acorde scutiri pe o durată de doi ani persoanelor cu dizabilităţi, în baza HCL 127 din 29.12.2025. Documentul atestă că persoanele cu handicap și aparținătorii acestora, de pe raza comunei Ion Creangă din județul Neamț, sunt scutite, pentru doi ani de zile, de plata taxelor și impozitelor datorate administrației locale. Consiliul local al comunei a motivat decizia cu art. 489 din Codul Fiscal, aprobat prin Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, modificat prin Legea nr. 239/2025 și OUG nr. 78 din 17.12.2025. „Art. 489¹ – (1) Consiliile locale/Consiliul General al Municipiului București pot/poate hotărî să acorde scutirea sau reducerea de la plata impozitelor și taxelor locale, pe bază de analize cost-beneficiu, pentru perioade determinate de timp de cel mult 2 ani fiscali, în funcție de anumite criterii predefinite prin hotărârea adoptată până la data de 31 decembrie 2025 pentru anul 2026. Odată cu adoptarea hotărârii pentru anul 2027, se efectuează evaluări intermediare din perspectiva atingerii scopului urmărit la momentul la care a fost luată decizia de acordare și, în funcție de constatări, se dispune, prin hotărâre, după caz, menținerea pentru anul 2027 sau stoparea acordării. (2) Criteriile prevăzute la alin. (1) se stabilesc de către autoritatea deliberativă a administrației publice locale, prin hotărâre a consiliului local/Consiliului General al Municipiului București. (3) Cuantumul total al scutirilor și/sau reducerilor ce se acordă prin hotărâre a consiliului local/Consiliului General al Municipiului București este de cel mult 5% din totalul veniturilor din impozitele și taxele locale încasate până în ziua anterioară adoptării hotărârii din anul fiscal precedent celui în care se acordă scutirea.” Pentru a putea dovedi că se încadrează în plafonul de 5% impus de lege, administraţia locală a făcut şi o analiză cost-beneficiu, care a fost anexată ca document justificativ, în data de 22.12.2025. Aceasta a fost însoțită de raportul nr. 15.669/22.12.2025, întocmit de compartimentul de specialitate, referatul de aprobare nr. 15.668/22.12.2025, întocmit de primarul comunei, avizul de legalitate și avizul comisiilor de specialitate. Hotărârea de scutire de la plata impozitelor pentru persoanele cu dizabilități a fost emisă pe 29.12.2025 și a început să își producă efectele începând cu 01.01.2026. Astfel, scutirile se aplică pentru impozitul sau taxa pe clădiri, impozitul sau taxa pe teren intravilan și extravilan, impozitul/taxa pe mijloacele de transport adaptate persoanelor cu handicap şi alte taxe speciale, scriu cei de la Observatorul Prahovean. Din păcate, nicio altă administraţie din ţară nu i-a urmat exemplul, iar persoanele vulnerabile sunt nevoite să achite taxe şi impozite la stat, de la 1 ianuarie 2026. RECOMANDAREA AUTORULUI: Află cu cât au crescut taxele și impozitele pe anul 2026 în funcție de orașul în care locuiești. Cât se plătește în București AUR îi cere lui Bolojan să nu ia şi banii persoanelor cu handicap. George Simion: „Vreau să le cer colegilor mei să se implice mult mai hotărât”

Vânturile puternice fac ravagii în țară. Mai multe localități au rămas fără curent electric în mijlocul iernii, iar operatorii nu dau termen de remediere. Câmpina a rămas din nou fără apă

Este iarnă în toată regula în România, iar mai multe regiuni au fost afectate de vântul puternic care a dus la întreruperea energiei electrice. Vânturile puternice din ultimele ore au afectat grav instalațiile de energie electrică din județul Prahova. Numai aici s-au înregistrat 12 avarii în dreptul cărora nu este precizat termenul de remediere, mai exact, locuitorii nu știu când ar putea să revină din nou curentul în localitățile lor. Vântul a făcut prăpăd la instalațiile de curent electric Numai în județul Prahova au fost afectate 20 de localități, iar în dreptul acestora pe site-ul ditributie-energie.ro este specificat faptul că termenul de remediere este momentan indisponibil. Energia electrică este întreruptă de mai bine de 12 ore, iar acest blackout prelungit poate afecta grav persoanele dependente de aparate care au nevoi medicale speciale. Tot pe site este precizat că aceste întreruperi sunt provocate în mod accidental, cel mai probabil din cauza vântului puternic. O situație similară găsim și în Buzău și Brăila. În Buzău 10 localități au rămas fără curent electric și nu se știe când situația va fi remediată, iar în Brăila au fost afectate două localități. Curentul a luat și apa în Câmpina Hidro Prahova a anunțat că din cauza unei avarii la energia electrică din Stația de Tratare Voila, Stația de Pompare Doftana și Bazinul Muscel au rămas fără alimentare. Astfel întreg municipiul Câmpina a rămas fără apă. „Câmpina – Oprire furnizare apă din cauza lipsei de energie electrică HIDRO PRAHOVA S.A. informează că, din cauza unei avarii majore apărute pe rețeaua furnizorului de energie electrică, Stația de Tratare Voila, Stația de Pompare Doftana și Bazinul Muscel au rămas fără alimentare. Furnizarea apei a fost oprită în întregul municipiu Câmpina. Reluarea serviciului depinde de remedierea avariei de către furnizorul de energie electrică”, a anunțat Hidro Prahova. Recomandările autorului:

Bolojan, despre criza apei din Prahova: Există o răspundere morală a ministrului

Ilie Bolojan a fost întrebat la B 1 dacă liderul PSD, Sorin Grindeanu, i-a cerut să o demită pe Diana Buzoianu. Premierul a răspuns că prioritatea în aceste zile a fost să asigure oamenii cu apă potabilă și să repună în funcție alimentarea cu apă. Problema sistemică „Pe fondul unei defecțiuni constatate la baraj, în loc să se acționeze programat și profesionist, am ajuns să nu estimăm efectele negative și să nu-i anunțăm pe oameni”, a declarat Ilie Bolojan. Premierul i-a cerut ministrului Mediului să rezolve problemele sistemice pentru a evita astfel de situații. Ilie Bolojan a precizat că intervenția la baraj trebuie programată astfel încât oamenii să fie anunțați. „Primăriile și agenții economici din zonă trebuie să știe, să se poată crea rezerve de apă”, a spus premierul. Răspundere directă și morală Întrebat dacă demisiile sunt suficiente, Ilie Bolojan a explicat diferența dintre cele două tipuri de răspundere. „Fiecare dintre noi are două tipuri de răspundere: o răspundere directă dacă prin decizia ta s-a întâmplat ceva și o răspundere indirectă, o răspundere morală”, a declarat premierul. Ilie Bolojan a dat exemplul ministrului Sănătății. „Gândiți-vă câte lucruri se întâmplă în spitale. Decizia este la autoritatea locală care numește directorul de spital, dar percepția este că ministrul trebuie să răspundă”, a spus premierul. Demisiile reflectă răspunderea directă „Deciziile pe care le-a propus Ministerul Mediului pe baza raportului Corpului de Control reflectă răspunderea directă a celor care au făcut să avem această situație”, a explicat Ilie Bolojan. Demisiile au fost asumate de conducătorii instituțiilor cu responsabilitate directă. Administrația bazinală care gestionează județul Prahova, Apele Române și compania care tratează apa trebuie să răspundă. „Au avut o responsabilitate în acest lanț de decizii”, a spus premierul. Necesitatea profesioniștilor Ilie Bolojan a subliniat importanța numirii profesioniștilor în instituții. „Dacă ai în conducere oameni care n-au habar de domeniu, riscul să ia decizii proaste este foarte mare”, a avertizat premierul. „Dacă cei care operează o stație de tratare nu sunt profesioniști care înțeleg procesele, riscul de a nu gestiona bine situațiile este foarte mare”, a conchis Ilie Bolojan. Premierul a cerut să se învețe din greșeli și să se susțină profesioniști pe posturi de decizie. Premierul a adăugat că problema din Prahova se rezolvă cu specialiști și planificare, nu prin schimbarea miniștrilor, în contextul moțiunii împotriva Dianei Buzoianu. Protocolul de coaliție Întrebat dacă va avea discuții cu partenerii de coaliție să nu voteze împotriva unui ministru din cabinetul său, Ilie Bolojan a răspuns: „În condiții normale există un capitol în protocolul de coaliție prin care membrii coaliției nu susțin astfel de acțiuni”. Premierul a precizat că rămâne de văzut ce se va întâmpla săptămâna viitoare. Impactul campaniei electorale Ilie Bolojan a legat criza apei de campania electorală de la alegerile locale din București. „Acest lucru foarte neplăcut pentru oamenii din Prahova și Dâmbovița a venit pe fondul campaniei”, a declarat premierul. „Tot ce a fost săptămânile trecute a fost potențat din punctul meu de vedere de această perioadă de campanie”, a mai spus Ilie Bolojan. „Oamenii vor soluții” Premierul a subliniat ce așteaptă cetățenii de la guvernare. „Oamenii nu vor de la noi să vadă scandaluri, nu vor să vadă criticarea oamenilor, ci vor să vadă soluții, rezultate, măsuri serioase”, a declarat Ilie Bolojan. „Dacă doar aruncăm vina unii pe alții, dacă schimbăm nu un om ci cinci oameni, dacă schimbăm și ministrul, problema de la Prahova nu se rezolvă”, a avertizat premierul.

Diana Buzoianu, vizită astăzi la Barajul Paltinu din Prahova: Suntem pe calendarul de apă care să ajungă luni la oameni”

Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a făcut joi o vizită surpriză la barajul Paltinu și a transmis că procesul pentru repornirea distribuției de apă rămâne în grafic, astfel încât luni apa să ajungă din nou la populație. „Suntem pe calendarul de apă care să ajungă luni deja la oameni. Sperăm să nu se schimbe vremea și să avem iar turbiditate mare în apă, ca să putem să lansăm apa în sistem de luni”, a declarat Buzoianu la Digi24. Ea a explicat că vizita la Paltinu s-a desfășurat fără pregătiri dedicate, fiindcă și-a dorit să vadă o imagine directă asupra situației reale. „Am vrut să văd cum arată lucrurile fără pregătire pentru autorități oficiale tocmai pentru că ne dorim să vedem realitatea, nu ne dorim să vedem o realitate cosmetizată”, a explicat aceasta. Ministra a mai precizat că sunt prognozate ploi ușoare, însă informațiile primite de la specialiști arată că nivelul de turbiditate nu ar trebui să urce. „În acest moment, ce știm este faptul că apa de la operatorul ESZ s-a terminat procesul de tratare, urmează acum să ajungă către operatorii economici, dar și către Hidro Prahova, unde are, de asemenea, de parcurs un proces de tratare, unde trebuie să fie verificat de DSP-uri, să aibă toate analizele făcute 72 de ore, din câte am înțeles. Deci, suntem pe calendarul de până lunea viitoare să avem apă în conductă. Sperăm să se păstreze în continuare, vedem că sunt niște precipitații slabe care urmează să aibă loc în aceste zile, dar, din câte am înțeles, vorbind cu toate autoritățile, nu va crește turbiditatea cu aceste ploi. În acest moment, suntem pe acel calendar, nu a fost modificat, nu a fost nevoie să fie modificat acel calendar. Sperăm să nu se modifice turbiditatea, ca să nu fie nevoie să modificăm și calendarul”, a declarat Buzoianu. Peste 100.000 de persoane din localități din Prahova și Dâmbovița au rămas fără apă potabilă din 28 noiembrie, în urma lucrărilor efectuate la acumularea de la barajul Paltinu.

Ministerul Mediului neagă că ar fi ştiut de riscul opririi alimentării cu apă: „ESZ Prahova nu a semnalat riscurile pe care le invocă astăzi”

Ministerul Mediului a transmis o informare rin care neagă că instituţia ar fi fost înştiinţată de compania furnizoare de apă, ESZ Prahova, despre riscul riscul opririi alimentării cu apă potabilă. ”ESZ Prahova nu a semnalat riscurile pe care le invocă astăzi, nu a prezentat limitele tehnologice ale staţiei de tratare, nu a informat că turbiditatea ridicată ar face imposibilă tratarea, nu a activat nicio măsură de prevenţie”, acuză ministerul. Instituţia mai transmite că Hotărârea Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Prahova din 6 noiembrie ”nu avertizează asupra unui risc de întrerupere a alimentării din cauza coborârii nivelului apei în urma lucrărilor pentru lacul Paltinu, ci asupra unui risc de întrerupere a alimentării cu apă potabilă dacă nu ar fi fost realizată această lucrare”. ”Afirmaţiile apărute în presă, potrivit cărora ministerul ar fi cunoscut riscul opririi alimentării cu apă şi ar fi ignorat avertismente, sunt false. Ba mai mult, reprezentanţii ministerului Mediului au întrebat expres dacă există acest risc, în mai multe şedinţe tehnice şi au primit asigurări de la toate autorităţile din subordine de la nivel local că nu există riscul populaţiei de a nu mai avea acces la apă. ESZ Prahova, instituţia responsabilă de tratarea şi furnizarea apei, nu a transmis că turbiditatea crescută ar putea face imposibilă operarea Staţiei Voila”, transmite joi dimineaţă Ministerul Mediului. Ministerul mai informează că au fost dispuse verificări prin Corpul de Control pentru clarificarea şi stabilirea resăponsabililor pentru acest dezastru. Instituţia mai aminteşte şi de minuta întâlnirii tehnice din 22 octombrie 2025, despre care spune că este minuta unei întâlniri desfăşurate la barajul Paltinu între ANAR, ABA Buzău–Ialomiţa, SGA Prahova, Hidroelectrica, CONSIB, specialiştii firmei de scafandri şi operatorul de apă ESZ Prahova, în care ”specialiştii au constatat că lucrările de remediere la GF2 (golirea de fund 2 – n.r.) pot determina, temporar, o creştere a turbidităţii în apa brută care ajunge la Staţia de Tratare Voila”. Conform aceleiaşi instituţii, ”în niciun moment, operatorul ESZ Prahova, singura instituţie care tratează apa pentru consum, nu a informat participanţii şi nu a transmis MMAP că o astfel de creştere a turbidităţii ar putea conduce la imposibilitatea de a trata apa şi, implicit, la întreruperea alimentării cu apă potabilă”. ”Deşi avea obligaţia legală şi profesională de a anunţa orice situaţie care pune în pericol continuitatea tratării apei, ESZ Prahova: nu a semnalat riscurile pe care le invocă astăzi, nu a prezentat limitele tehnologice ale staţiei de tratare, nu a informat că turbiditatea ridicată ar face imposibilă tratarea, nu a activat nicio măsură de prevenţie (rezerve, acumulări tampon, surse alternative)”, mai informează cei de la Mediu. Ba mai mult, documentul din 22 octombrie nu conţine nicio avertizare, observaţie sau notă semnată de operatorul ESZ Prahova privind imposibilitatea tratării apei în caz de creştere a turbidităţii. Potrivit responsabilităţilor ce-i revin, aceasta este singura structură care avea responsabilitatea exclusivă de a semnala incapacitatea de potabilizare, explică Ministerul Mediului. În Hotărârea nr. 9 a Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Prahova, din 6 noiembrie,  spune că menţionează strict ”riscul operaţional generat de avaria la golirea de fund GF2, cauzată de incidentul tehnic din 17 iunie 2025”. ”Hotărârea nu avertizează asupra unui risc de întrerupere a alimentării din cauza coborârii nivelului apei în urma lucrărilor pentru lacul Paltinu, ci asupra unui risc de întrerupere a alimentării cu apă potabilă dacă nu ar fi fost realizată această lucrare. CJSU a recunoscut o situaţie GENERATOARE de urgenţă, legată exclusiv de: imposibilitatea intervenţiei tehnice la GF2, riscul pentru siguranţa barajului dacă lucrările nu se fac, obligativitatea reparării instalaţiei avariate. Acest document nu precizează că ESZ Prahova ar fi avertizat sau ar fi solicitat vreo măsură privind riscul populaţiei de a nu mai avea acces la apă potabilă”, mai spun cei de la minister. Operatorul de apă ESZ Prahova  avea obligaţia legală şi contractuală de a menţine rezerve minime de apă (BAC-ul nefuncţional din 2017), de a  raporta imediat orice limită tehnologică a staţiei, de a evalua impactul turbidităţii asupra procesului de tratare, de a informa MMAP, ANAR şi autorităţile locale în cazul unei posibile întreruperi şi de a activa surse alternative, potrivit celor de la Mediu. ”Niciuna dintre aceste obligaţii nu a fost îndeplinită”, încheie Ministerul Mediului. RECOMANDAREA AUTORULUI: Toți știau. Cronologia dezastrului de la Paltinu. Primele informații despre Criza Apei au apărut în 17 iunie. Cinci luni mai târziu, 100.000 de oameni nu au apă și securitatea energetică a României este în pericol Vicepremierul Tánczos Barna, despre criza apei potabile: ”Dorel ajunge în funcţie de conducere din ce în ce mai des şi la companii vitale”.

1 Decembrie 2025, ziua în care România Onestă a sfidat România Reală. În timp ce la Cotroceni a curs șampania, peste 100.000 de oameni din Prahova şi Dâmboviţa nu au apă potabilă

De 1 Decembrie, legenda istorică spune că românii se unesc în cuget și-n simțiri. Că solidaritatea și unitatea se simt mai mult ca oricând. Și așa a și fost. Doar că fiecare în România lui. 1 Decembrie 2025 a fost – dincolo de parade, dovezi reale sau clamate de patriotism, dar și huiduieli la scenă deschisă – ziua în care România Onestă „a învins” România Reală.  Când „chiolhanul austerității” de la Cotroceni a sfidat, la propriu, soarta a zeci de mii de români din Prahova și Dâmbovița, rămași fără apă potabilă. Când paharele de șampanie și de prosecco ridicate la Cotroceni, în cinstea unității naționale, nu au reușit să „spargă” ghinionul oamenilor – plătitori de taxe și impozite – care se alimentează în aceste zile din cisterne. Ziua Națională a României, culminând cu recepția de la Cotroceni – așa cum se întâmplă la case mari – a surprins, mai bine ca niciodată, imaginea perfectă a două Românii complet diferite. „România Onestă” care, în 2025, tinde să rămână un simplu slogan de campanie al lui Nicușor Dan versus România Reală, pentru care faptele și deciziile politicienilor demonstrează că, dincolo de promisiuni electorale,  nu se schimbă nimic. Socilogul Vladimir Ionaș a explicat pentru Gândul simbolistica zilei de 1 Decembrie pentru cele două Românii – dar mai ales de ce momentele surprinse de Ziua Națională nu fac decât să confirme divizarea societății. GÂNDUL a publicat imagini exclusive de la Recepția de Ziua Națională, unde au fost surprinse vedetele,creatori digitali și politicienii invitați de Nicușor Dan la Palatul Cotroceni. (Materialul integral AICI) 1 Decembrie 2025, ziua în care România Onestă a sfidat România Reală „Unii oameni, în funcție de apartenența la acest grup al elitelor, s-au bucurat, având de toate pe masă la Cotroceni” Sociologul Vladimir Ionaș a declarat, într-o intervenție pentru Gândul, că în țara noastră Ziua Națională nu este a românilor, ci a politicienilor, reprezentând nu o zi a unității, ci una a discrepanțelor care nu fac decât să accentueze tensiunile din societate. „Lăsăm la o parte politica, cred că obiectivul principal ar trebui să fie acela de a convinge fiecare cetățean, încă din copilărie, că ar fi români un lucru extrem de bun, de pozitiv. Mă uitam cu invidie pe 11 noiembrie, când polonezii sărbătoresc Ziua Națională, cum simt și trăiesc ei acel moment. Spre deosebire de noi, este o sărbătoare a poporului. Pentru noi, acești 30 de ani a transformat 1 decembrie într-o sărbătoare a politicienilor, a elitelor. Parada militară este pentru ei. Ceea ce s-a întâmplat pe 1 Decembrie ne-a arătat exact această divizare a societății, această ruptură a societății. Unii oameni, în funcție de apartenența la acest grup al elitelor, s-au bucurat, având de toate pe masă la Cotroceni. Cealaltă parte stătea la coadă ca să obțină apă îmbuteliată din rezerva de stat, ca urmare a unor probleme cauzate – surpriză, indirect sau poate chiar direct, tot de oamenii politici – din cauza unor erori în administrare, a unor probleme care țin strict de capacitatea și de competența lor. Din păcate, este o ruptură care se adâncește pe zi ce trece”, a transmis Vladimir Ionaș. Zeci de mii de oameni din județele Prahova și Dâmbovița au rămas fără apă potabilă. Potrivit autorităților, ploile abundente care au lovit cele două județe, în ultimele zile, au adus o cantitate mare de aluviuni în barajul Paltinu din Prahova, astfel că, apa nu mai poate fi tratată pentru a deveni potabilă. (Materialul integral AICI) Autoritățile locale acuză Apele Române că nu au anunțat din timp golirea barajului. Totodată, Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, pune presiune pe șeful de la Exploatare Sistem Zonal Prahova să furnizeze apă menajeră în rețeaua de apă potabilă. (Materialul integral AICI) Peste 100.000 de oameni din județele Prahova şi Dâmboviţa, rămași fără apă potabilă Să curgă șampania în „România Onestă” Pastramă de berbecuț, somon la cuptor, macarons și Prosecco. Un meniu care te face să uiți că țara se află în plină austeritate, cu tăieri de pensii, salarii, creșteri de taxe și impozite. Dar la recepția dată de Nicușor Dan, la Palatul Cotroceni, nu s-a făcut economie la nimic. Nici măcar la invitați, care au venit în număr record la chiolhanul prezidențial. La sosire, invitații au găsit un bufet de antreuri format din brânzeturi, hummus, salată de vinete, legume proaspete și diverse salate, alături de salam și șuncă. 1 Decembrie 2025, ziua în care România Onestă a sfidat România Reală Meniul a inclus, de asemenea, pastramă de berbecuț, sarmale de post și cu carne, păstrăv la grătar, ciocănele de pui și somon la cuptor. Preparatele au fost disponibile în cantități generoase. Nici la băuturi nu s-a zgârcit președintele din România Onestă. Invitații au avut de ales din mai multe selecții. S-a servit țuică, pălincă, mai multe tipuri de vin, șampanie, prosecco și, desigur, apă și sucuri. (Materialul integral AICI) Să curgă șampania în „România Onestă” Sursă foto: Colaj Gândul RECOMANDAREA AUTORULUI: „Chiolhanul austerității” de la Cotroceni! Cu ce bunătăți s-au delectat invitații lui Nicușor Dan, de Ziua Națională Criza apei din Prahova și Dâmbovița lovește în producția României: Centrala electrică Petrom de la Brazi s-a oprit. Asigură 10% din energia țării

Monica Hunyadi, care s-a aflat în zborurile Nordis, e în conducerea firmei acuzate de ministra Mediului că a provocat criza apei din Prahova

Monica Hunyadi, care a călătorit cu avioane private plătite de compania Nordis, ocupă o funcție de conducere în compania de stat Exploatare Sistem Zonal (ESZ) Prahova, informează G4Media. Acuzațiile Ministerului Mediului ESZ este una dintre instituțiile acuzate marți de ministra Mediului, Diana Buzoianu, că ar fi contribuit la declanșarea crizei apei din Prahova și Dâmbovița prin neinformarea corectă a autorităților locale și a populației. Diana Buzoianu a acuzat marți Administraţia Bazinală de Apă (ABA) Buzău-Ialomiţa și ESZ Prahova că nu au transmis oficial riscurile generate de operațiunea de curățare a bazinului de acumulare Paltinu. În urma acestei situații, peste 100.000 de oameni, precum și școli și spitale, au rămas fără apă potabilă. OMV Petrom a fost nevoit, de asemenea, să oprească centrala electrică de la Brazi, care asigura aproape 10% din consumul zilnic de energie electrică. Venituri din trei companii de stat Monica Hunyadi a călătorit în 2022 în mai multe zboruri cu avioane private închiriate de Nordis, companie intrată în insolvență în octombrie 2024. În unele dintre aceste zboruri au fost prezenți lideri PSD, potrivit documentelor de zbor publicate de G4Media. În 2024 a obținut venituri de la trei companii de stat: salariu de la ESZ Prahova, precum și indemnizații de membru în consiliile de administrație ale Electrificare CFR și Autorității de Siguranță Feroviară Română.

Diana Buzoianu: Stop ipocriziei politice. Oamenii au nevoie de soluții, nu de manipulări

Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a transmis duminică, într-o declarație publicată pe Facebook, că zeci de mii de locuitori din județele Prahova și Dâmbovița au fost expuși riscului de a rămâne fără apă potabilă din cauza lipsei de comunicare dintre autoritățile locale și structurile Apelor Române aflate în subordinea ministerului. Buzoianu a declarat că s-a deplasat în Prahova, unde a convocat reprezentanți ai autorităților locale, primari și prefecți. În urma discuțiilor, aceasta a afirmat că nu a existat o informare corectă și la timp privind pericolul care viza peste 100.000 de oameni. Ministrul a precizat că, la nivelul Comitetului Național pentru Situații de Urgență, a fost deja luată decizia de a livra apă potabilă în localitățile afectate, după centralizarea urgentă a necesarului. În ceea ce privește apa de la robinet, specialiștii au estimat un termen de 72 de ore de la scăderea turbidității sub pragul maxim pentru ca apa să poată fi tratată. Buzoianu a subliniat că, pentru a evita astfel de situații în următoarele luni, autoritățile centrale și locale trebuie să identifice surse alternative de apă și să crească rezervele locale. Ministrul a reacționat dur la acuzațiile lansate în spațiul public, pe care le-a catalogat drept „ipocrizie politică”. Ea a respins afirmațiile potrivit cărora Ministerul Mediului ar fi exercitat presiuni pentru distribuirea apei nepotabile ca apă menajeră, explicând că a cerut doar clarificări privind diferențele de tratament între diverse zone din țară. Potrivit acesteia, Direcțiile de Sănătate Publică au transmis că acest lucru nu este permis în situația din Prahova și Dâmbovița, iar ministerul a acceptat concluzia specialiștilor. Buzoianu a criticat și reacțiile unor oficiali locali, inclusiv pe cea a președintelui Consiliului Județean Dâmbovița, care a acuzat ministerul de neglijență. Ministrul a afirmat că problemele conductei respective sunt cunoscute de ani de zile, iar companiile din subordinea Apelor Române au primit fonduri, dar nu au prioritizat investițiile necesare. Discuția cu președintele CJ Dâmbovița s-ar fi încheiat tensionat, acesta susținând că s-a simțit „amenințat”. „Oamenii trebuie să aibă acces la apă și trebuie să cunoască adevărul”, a transmis Buzoianu, adăugând că pozițiile călduțe ocupate politic la nivelul Apelor Române reprezintă o problemă sistemică. Ministrul a promis consecințe ferme și a spus că nu va tolera manipulari și blocaje instituționale.

Diana Buzoianu despre situația gravă privind criza apei din Prahova: Informaţiile care au ajuns la minister spuneau că în orice situaţie se va asigura apa potabilă”

Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a catalogat drept „de neacceptat” lipsa apei potabile pentru zeci de mii de consumatori din judeţul Prahova. Situaţia gravă din regiune a apărut din cauza turbidităţii crescute a apei de la barajul Paltinu, unde se efectuează lucrări, iar condiţiile meteorologice au agravat problema. „Informaţiile care au ajuns la Ministerul Mediului erau că «în orice situaţie vom asigura apa potabilă, nu există riscul de a nu asigura apa potabilă»”, a declarat ministrul. Buzoianu a precizat că este necesar să fie analizat imediat dacă se îndeplinesc criteriile pentru declararea stării de urgenţă. Într-o intervenție de duminică la Antena 3, ministra a fost întrebată despre eventuale ascunderi de informaţii privind criza apei. Diana Buzoianu a declarat că „toate autorităţile care au fost implicate nu au comunicat corect, nu au transmis informaţiile, nu au luat în calcul riscurile care urmau să aibă loc şi da, informaţiile care au ajuns la Ministerul Mediului erau că «în orice situaţie vom asigura apa potabilă, nu există riscul de a nu asigura apa potabilă»”. Referitor la o posibilă declarare a stării de urgenţă, ministrul a afirmat: „Da, «Apele Române» au dat această recomandare de a se analiza dacă se îndeplinesc condiţiile legale pentru situaţia de urgenţă. Astăzi cred că este necesar să fie analizat de urgenţă dacă se îndeplinesc criteriile”. Diana Buzoianu a mai spus că lucrările la baraj erau cunoscute încă din iunie și că intervenţia a fost amânată până la sfârşitul lunii noiembrie, în perioada ploioasă. „Vreau să aflu de ce o lucrare despre care se ştia din luna iunie, când ar fi putut să aibă loc lucrările în vară, fără a avea riscul acesta de ploi, a fost întârziată şi a fost lansată la finalul lunii noiembrie. (…) În analiza pe care au făcut-o autorităţile nu s-au luat în considerare cu adevărat riscurile, care sunt foarte ridicate, iată, doar dacă plouă, ceea ce este un eveniment absolut predictibil în această perioadă”, a explicat ministra. Potrivit datelor transmise de specialişti, încă 72 de ore după oprirea ploilor vor fi necesare pentru ca apa să devină din nou potabilă. Diana Buzoianu a mai spus că membrii Corpului de control al ministerului au demarat deja verificările și că autorităţile locale consideră situaţia „absolut inedită, în care s-au acumulat mai mulţi factori, pe de o parte scăderea apei din lac, pe de altă parte codul portocaliu”. Ministra a mai declarat că fenomenele meteorologice din această perioadă nu sunt imprevizibile, și că era de așteptat ca vremea să fie astfel în ultimele zile din noiembrie. „Dar dacă stăm să ne gândim corect, cinstit şi statistic, pe date, ideea că la final de toamnă – început de iarnă avem cod portocaliu în această zonă a României nu mi se pare un scenariu atât de imprevizibil”, a spus Buzoianu la Antena 3. Duminică, 30 noiembrie, Diana Buzoianu se află în Prahova pentru a discuta cu autorităţile judeţene despre rezolvarea acestei situaţii.