Localităţi din Prahova şi Dâmboviţa rămân fără apă după lucrările de la Paltinu. Ce a anunțat Ministrul Mediului
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, spune sâmbătă că a fost informată de primarii din Prahova şi Dâmboviţa despre oprirea alimentării cu apă în mai multe localităţi din cauza lucrărilor de la Paltinu. Ministra a declarat că situaţia nu ţine doar de partea tehnică, ci indică o lipsă gravă de responsabilitate în rândul unor instituţii. Buzoianu a anunțat că a cerut directorului general ANAR convocarea imediată a unei şedinţe de urgenţă cu ABA, ESZ Prahova şi Hidroelectrica pentru stabilirea unui plan care să prevină situaţii asemănătoare în viitor. De asemenea, ea spune că va trimite Corpul de Control al Ministerului Mediului pentru verificări şi pentru identificarea celor vinovaţi. „Astăzi am aflat direct de la primarii din Prahova şi Dâmboviţa că mai multe localităţi au rămas fără apă în urma lucrărilor de la Paltinu, deşi atât ESZ Prahova, cât şi ABA Buzău–Ialomiţa şi filiala Hidroelectrica au dat asigurări ferme către Ministerul Mediului că lucrările de la acumularea Paltinu se vor desfăşura fără a afecta populaţia. Faptul că zeci de mii de oameni au fost lăsaţi fără apă reprezintă nu doar o problemă tehnică, ci o lipsă gravă de profesionalism, inacceptabilă”, scrie Diana Buzoianu pe Facebook. Ministra a mai precizat că şedinţa cu autorităţile publice şi cu reprezentanţi locali are loc deja, iar soluţia tehnică promisă urmează să fie prezentată în scurt timp. „În acest moment are loc şedinţa cu autorităţile publice, inclusiv cu prefectura şi reprezentanţi din local. În mod evident, debitele vor fi mai mici pe parcursul acestor lucrări, dar, în mod normal, accesul la apă nu ar trebui să fie oprit zile întregi. În orele următoare autorităţile au dat asigurări că vom avea şi soluţia tehnică propusă, în urma acestei şedinţe de urgenţă”, precizează Buzoianu. Ea a declarat în mod clar că în această situație deosebit de gravă nu acceptă lipsa de comunica sau întârzierilor. „Nu vom tolera întârzieri, ascunderi de informaţii sau lipsă de comunicare. Oamenii au nevoie de apă potabilă, nu de justificări”, mai afirmă Diana Buzoianu. Instituţiile implicate au garantat recent că populaţia nu va rămâne fără apă şi consideră necesară stabilirea responsabilităţii în acest caz, a mai precizat Buzoianu. „Doar acum câteva zile, toate autorităţile din subordinea Ministerului Mediului, dar şi din subordinea Ministerului Energiei, au dat asigurări că nu vor lăsa fără apă potabilă comunitatea din respectiva zonă. Evident că trebuie să răspundă cei care nu îşi fac treaba corect. Revin cu informaţii imediat ce soluţia tehnică începe să fie pusă în aplicare. Oamenii din Prahova şi Dâmboviţa au nevoie de apă acum, iar prioritatea noastră este ca furnizarea să fie reluată în cel mai scurt timp posibil. Lucrările trebuie făcute, dar trebuie făcute profesionist, fără a lăsa fără apă potabilă mai multe zile, zeci de mii de locuitori”, menţionează Buzoianu. În Prahova, zeci de mii de oameni din 12 localităţi nu mai au acces la apă potabilă. Consiliul Judeţean Prahova susţine că responsabilitatea nu aparţine furnizorului Hidro Prahova, care doar transportă apa, ci barajului Paltinu, unde instalaţiile au intrat în blocaj tehnic din cauza turbidităţii.
Andrei Gușă preia conducerea filialei AUR Ploiești și urmează să candideze pentru primărie
Președintele AUR Prahova, Adrian Axinia l-a prezentat, vineri, pe deputatul Andrei Gușă ca noul președinte al Organizației AUR Ploiești și candidat la primăria municipiului. „Începând de astăzi, în mod oficial, domnul Andrei Gușă va fi președintele interimar al Organizației AUR Ploiești și va fi desemnat candidat la funcția de primar al Municipiului Ploiești în perspectiva anului 2028, punctând despre Gușă că este „un băiat cu o pregătire solidă. Școala a făcut-o la timp” și „Este printre cei mai activi parlamentari”. Andrei Gușă a declarat: „În Ploiești și Prahova, în general, lucrurile sunt extrem de complicate din punct de vedere politic”, invocând „ unitate de elită a binomului SRI-DNA, prin care au fost șantajați și li s-au fabricat dosare politice majorității oamenilor de afaceri care s-au opus ordinii care s-ar fi vrut să fie impusă aici”. „Trebuie să consolidăm organizația Ploiești, alături de colegi, în acest climat mai puțin favorabil și evident că ordinea și organizarea se face prin eficiență. Dar, pentru asta, condiția obligatorie este să atragem elitele locale, atât în Ploiești, cât și la nivelul județului”, a mai spus noul lider al filialei, citat de SolidNews.
În ce județe și orașe din România poți să trăiești mai bine decât un german de condiție medie, în 2025
Mulți români se plâng de salariile mici, corupția politică și de situația precară a infrastructurii și a serviciilor sociale din România. Din aceste motive, unii tineri emigrează peste hotare, fără dorința de a se mai întoarce vreodată. Însă, se poate trăi bine și în România. Chiar peste media Uniunii Europene. În ce județe pot românii să trăiască mai bine decât un german sau un francez de condiție medie? Orașele în care se poate trăi mai bine ca-n Germania Potrivit Eurostat , românii din municipiile București și Cluj-Napoca trăiesc mai bine decât media UE. Românii din Timiș, Prahova, Gorj, Brașov, și Constanța au un nivel mediu de trai aproape de media UE, potrivit datelor Eurostat. În privința produsului intern brut (PIB) pe locuitor în standarde de putere de cumpărare (PPS) de 87.400, bucureștenii o duc mult mai bine nu numai față de media europeană (PPS de 38.100). Nivelul de trai al bucureștenilor depășește lejer nivelul de trai al unor metropole precum Stockholm (PPS 58.300), Helsinki (PPS 50.000), Roma (PPS 46.900) sau Milano (PPS 69.200). Clujenii au un standard al puterii de cumpărare de 43.500, în timp ce românii din Timiș (PPS 38.000), Constanța (PPS 34.900), Prahova (PPS 32.300), Brașov (PPS 33.300) și chiar Gorj (PPS 36.400) Regiunile irlandeze Dublin (PPS 139.500) și Sud-Vest (PPS 137.300) au înregistrat cele mai ridicate niveluri ale PIB-ului pe cap de locuitor dintre regiunile din nomenclatorul unităților teritoriale de statistică (NUTS 3) din UE, înaintea regiunilor Wolfsburg, Kreisfreie Stadt din Germania (PPS 136.500). În Paris din Franța, PPS este de 126.900. București Numbeo: Diferențele de prețuri și de nivel de trai între țări rămân semnificative în 2025 Statele care au economii mai slabe par mai accesibile pentru străini, dar localnicii se raportează la veniturile mici pe care le primesc. Clasamentul Numbeo este realizat pe baza prețurilor medii pentru alimente, transport, restaurante, chirii, utilități și alte cheltuieli curente. Având un indice de bază de 100 de puncte, orașul american New York a fost luat drept reper – țările sau orașele cu un scor sub 100 sunt considerate mai ieftine decât metropola de pe Coasta de Est, în timp ce statele cu peste 100 de puncte sunt mai scumpe. De exemplu, la un indice al costului vieții de 120 se spune că acel loc este cu 20% mai scump decât New Yorkul.Conform datelor de piață culese de Numbeo, România ocupă locul 78 la nivel global în Indexul Costului Vieții 2025. Țara noastră se situează în jumătatea inferioară a clasamentului mondial.Cea mai ieftină țară din Europa este Belarus, urmată de Ucraina, Kosovo și Republica Moldova. În această ierarhie, România se află pe locul 8, fiind ușor mai scumpă decât Rusia, dar mai ieftină decât statele din Europa Centrală. Sursa Foto: Profimedia/ STB Autorul recomandă: Pe ce loc este România în clasamentul mondial al nivelului de trai. Topul NUMBEO al celor mai scumpe țări din lume
O comună din Prahova, campioană la indemnizațiile de handicap. Aproape un milion de euro pe an alocă Primăria pentru cei 400 de asistați sociali
Comuna Ciorani din Prahova plătește un milion de euro pe an celor care au certificat de handicap. Astfel, din 6.000 de localnici, 400 sunt, în acte, atât de bolnavi încât au nevoie de ajutoare sociale. El este domnul Gheorghe, unul dintre cei 400 de locuitori din Ciorani care primește, pe lângă pensie, 3000 de lei pe lună indemnizație de handicap pentru că nu vede cu un ochi. Din cei 6.000 de locuitori ai comunei, 400 figurează cu certificat de handicap. Primarul comunei e revoltat știind că banii din bugetul local se duc pe pensii de handicap, în loc să meargă spre investiții, dar nu are de ales. „Suma totală pe care o plătim noi lunar către persoanele cu handicap este de 340.000 de lei. Anual, aproape un milion de euro. Bineînțeles, aceste venituri se puteau duce către investiții, anul acesta trebuie să reface toate străzile, după ce introducem canalizarea, trebuie să reface trotuarele. Și ne prindeau bine acești bani”. În urma controalelor făcute recent de DGASPC Prahova, 15 persoane au rămas fără această formă de ajutor, semn că li se plătea degeaba. Între ei, și Ionuț, un localnic de 41 de ani care până acum primea 300 de lei ajutor social de la stat. „În momentul de față sunt casnic. Mă ocup cu grădină, cu plante, cu legume. Mi s-a dat ajutor social pentru că sunt persoană vulnerabilă. Nu am venit, sunt singur”. Ionuț are și o explicație pentru care nu muncește, deși e apt din punct de vedere medical. „Firmele nu respectă nici programul de lucru și nici banii. Aproape cu fiecare firmă unde am lucrat, am avut probleme. În momentul de față, am acolo niște rezerve (n. red. de bani) și mai trăiesc și din mila oamenilor”. Ministrul Muncii a cerut controale amănunțite în toate județele. „Media fraudelor descoperite până acum pe eșantioanele acestea din mai multe județe este de peste 25%. Vorbim despre situații în care sunt ștampile falsificate, în care sunt documente neconforme. Pentru aceste categorii de fraude au fost deja dispuse măsuri”. Un nou Ordin de Ministru prevede alte criterii de încadrare pentru indemnizația de handicap. În primul rând, cei care au, de exemplu, amputații de membre, să nu mai fie chemați anual la reevaluare, fiind o dizabilitate permanentă. Ordinul de ministru mai propune și controale mult mai ample, acolo unde sunt suspectate fraude în dosarele de indemnizații, potrivit Știrile Kanal D. Autorul recomandă: Pensionarii din România primesc vouchere de alimente, în septembrie. Cine se încadrează și care este cuantumul sumei Peste un milion de români vor beneficia de tichete sociale. Categoriile eligibile pentru ajutoarele de stat
Incendiu de vegetație în Prahova extins pe o suprafață de 80 de hectare. Pompierii au intervenit de urgență
Un incendiu de vegetație a izbucnit în Prahova, în cursul după-amiezii de sâmbătă, 6 septembrie 2025. Pompierii au intervenit de urgență pentru a stinge deflagrația. Incendiul s-a extins pe o suprafață de 80 de hectare și este situat în zona localităţilor Brazi şi Berceni, în apropiere de municipiul Ploiești. Un incendiu de vegetație a izbucnit în județul Prahova, în după-amiaza zilei de sâmbătă, 6 septembrie 2025. Incendiul s-a exstins pe o suprafață de 80 de hectare și este localizat în zona localităților Brazi și Berceni, în apropierea municipiului Ploiești. Incendiul se manifestă cu degajări masive de fum. Incendiul a cuprins vegetaţie uscată, mărăciniş, dar şi deşeuri din plastic. La fața locului au intervenit pompierii, cu 4 autospeciale de stingere, o autocisternă și 2 autospeciale de primă intervenție și comandă, cu un total de 19 subofițeri și un ofițer. Tot în cursul zilei de azi, pompierii au intervenit pentru stingerea altor şase incendii de vegetaţie la Băicoi, Băneşti, Păuleşti, Urlaţi, Brazii de Jos şi Iordăcheanu. În curs de actualizare.
Din secția de vot direct la maternitate. Preşedinta unei secţii de votare din Prahova, însărcinată în luna a patra, a ajuns la spital
Preşedinta unei secţii de votare din Prahova a avut nevoie de îngrijiri medicale, duminică, după ce i s-a făcut rău. Femeia, care este gravidă, a fost preluată de o ambulanţă şi dusă direct la spital. Peste 7,8 milioane de români au votat până la ora 18:00 la primul tur al prezidențialelor. Prezența la vot în țară, 43,44%, în București, 40,60%. Un echipaj al Serviciului de Ambulanţă Judeţean (SAJ) Prahova a intervenit, duminică după-amiază, la o secţie de votare amenajată în incinta Liceului ”Carol I” din oraşul Plopeni, unde preşedintei comisiei electorale i s-a făcut rău. Femeia, în vârstă de 29 de ani, este însărcinată în luna a patra şi a acuzat ameţeli şi vărsături. Ambulanţa a intervenit în jurul orei 17.00, echipajul medical preluându-o pe femeie şi transportând-o la Maternitate, potrivit informațiilor news.ro. În cursul dimineţii, un echipaj medical de la SAJ Prahova a intervenit la secţia de votare nr. 7 din Ploieşti, situată pe strada Nucilor, unde o alegătoare în vârstă de 85 de ani a leşinat. În urma căzăturii, ea a suferit traumatisme minore la nivelul membrelor, însă a refuzat transportul la spital. Număr mai mic de alegători decât în luna noiembrie, la aceeași oră Peste 7,8 milioane de români (7.813.254) și-au exercitat dreptul la vot, până duminică, ora 18:00, cifră care îi include și cei 848.002 de români care au ales în străinătate. La primul tur din 24 noiembrie, până la ora 18:00, au votat în total 8.257.871 de români, dintre care 675.003 în diaspora, prezența totală fiind de 45,85%. Sursă foto: Gândul CITIȚI ȘI: Peste 7,8 milioane de români au VOTAT până la ora 18:00 la primul tur al PREZIDENȚIALELOR. Prezența la vot în țară, 43,44%, în București, 40,60% Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul … vezi toate articolele