Elena Lasconi nu l-ar mai nominaliza premier pe Ilie Bolojan: A lovit în oameni
Elena Lasconi, care în campania prezidențială a fost primul candidat care a vehiculat numele lui Ilie Bolojan pentru funcția de premier, a spus, duminică, la Antena 3 CNN, că nu l-ar mai nominaliza în această funcție având în vedere măsurile de austeritate pe care le-a promovat și care au „lovit în oameni”. Mai mult, fosta candidată la prezidențiale l-a acuzat pe premier că a mințit atunci când a afirmat că a descoperit abia când a ajuns în fruntea Guvernului că bugetul nu reflecta realitatea economică din țară. „A lovit în oameni. Dacă făcea reformă nu aveam nimic împotrivă”, a spus Elena Lasconi. Întrebată ce părere are despre declarația lui Ilie Bolojan care a spus că nu a știut realitatea bugetară a României până când nu a ajuns la Guvern, Elena Lasconi a spus că premierul „minte”. „Minte sută la sută. Să nu uităm ministrul de Finanțe era colegul lui. Eu știam că bugetul nu este real și am spus că vreau să văd bugetul real, echipele alea de lucru între tote partidele politice… o vrăjeală. Eu nu am vrut să mint. Nu o să mint niciodată oamenii. Pentru ei puterea e mai importantă decât caracterul și coloana vertebrală” a mai spus Lasconi. Elena Lasconi a criticat dur măsurile de austeritate promovate de Guvernul Bolojan, pe care l-a acuzat că alimentează ura împotriva funcționarilor publici.
Nepalul are prima femeie premier după numirea în această funcție a fostei preşedinte a Curţii Supreme, Sushila Karki
Fosta preşedinte a Curţii Supreme, Sushila Karki, a fost numită prim-ministru interimar după demisia premierului K.P. Sharma Oli, provocată de protestele din ultimele zile, care s-au soldat cu cel puţin 51 de morţi şi peste o mie de răniţi, conform celui mai recent bilanţ oficial. Potrivit Agerpres, după jurământul depus la sediul prezidenţial Sheetal Niwas, ea a condus prima ședință a noului cabinet, în care miniştrii au decis să recomande preşedintelui nepalez, Ram Chandra Poudel, dizolvarea Camerei Reprezentanţilor. Acordul vine după negocieri intense între preşedintele Ram Chandra Poudel, Sushila Karki, armata şi liderii mişcării de tineret ‘Generaţia Z’, care au solicitat dizolvarea parlamentului ca o condiţie pentru a permite formarea unui executiv interimar. Karki este cunoscută în Nepal pentru rolul său în lupta împotriva corupţiei şi a devenit o figură de consens în rândul tinerilor protestatari. De altfel, numele său a fost adus în discuţie, încă de la începutul crizei, ca opţiune pentru a conduce un executiv. Colegiile profesionale şi asociaţiile de avocaţi au insistat în ultimele zile că orice soluţie trebuie să rămână în cadrul constituţional. Însuși preşedintele nepalez s-a angajat la o tranziţie care să păstreze statul de drept şi legitimitatea instituţională. Potrivit noului acord, Camera Reprezentanţilor va fi dizolvată iar noul guvern va prelua puterea luând în considerare cererile protestatarilor care au blocat tranziţia după plecarea lui Oli. Nepalul a petrecut trei zile într-un vid de putere, în timp ce parlamentul cerea o soluţie constituţională şi sectoare ale societăţii civile avertizau că orice executiv în afara Constituţiei ar fi lipsit de legitimitate. Impasul a avut loc pe fondul unei creşteri a tensiunilor, protestele fiind declanşate după blocarea a 26 de reţele sociale pe 4 septembrie. FOTO – Profimedia
Emmanuel Macron îl numește pe Sébastien Lecornu în funcția de prim-ministru al Franței
Sébastien Lecornu, care a ocupat funcția de ministru al Apărării în cabinetul precedent, va deveni al cincilea prim-ministru al țării în ultimii doi ani. Ultimii doi premieri au fost înlăturați după ce au încercat să adopte bugete ce vizau o reducere drastică a deficitului Franței, cel mai mare din zona euro, informează Bloomberg și Reuters. Alegerea lui Lecornu, în vârstă de 39 de ani, arată hotărârea lui Macron de a continua cu un guvern minoritar care sprijină ferm agenda sa de reforme economice pro-business. Prin numirea lui Lecornu, Macron riscă să îndepărteze Partidul Socialist de centru-stânga, lucru ce ar obliga președintele și guvernul să depindă de sprijinul Rassemblement National (RN), condus de Marine Le Pen, în parlament. Prioritatea imediată a lui Lecornu va fi să construiască un consens pe tema bugetului pentru 2026, sarcina care l-a costat funcția pe Bayrou, după ce acesta a insistat pe reduceri dure de cheltuieli pentru a aduce sub control deficitul bugetar Cine e Sebastien Lecornu Lecornu a ocupat recent funcția de ministru al Apărării, gestionând creșterea bugetului apărării și contribuind la conturarea poziției europene privind garanțiile de securitate pentru Ucraina, în eventualitatea unui acord de pace cu Rusia. El a intrat în politică la 16 ani, făcând campanie pentru fostul președinte Nicolas Sarkozy. La 18 ani a devenit primar al unui mic oraș din Normandia, iar la 22 de ani era cel mai tânăr consilier guvernamental al lui Sarkozy. A părăsit partidul conservator Les Républicains pentru a se alătura mișcării centriste a lui Macron, imediat după alegerea acestuia în 2017. Cinci ani mai târziu, Lecornu i-a condus campania de realegere. Prin numirea unui ministru din propria tabără, dar cu un trecut conservator, Macron pare să fi decis să-și protejeze cu orice preț moștenirea economică. Lecornu a avut, pe alocuri, relații de dialog cu Marine Le Pen și cu liderul partidului său, Jordan Bardella, cu care a participat la un dineu secret anul trecut. Oficialii RN au declarat pentru Reuters că ar putea menține o formă de sprijin tacit pentru Lecornu, dacă acesta ar fi numit premier.
De ce NU va trece de CCR reforma pensiilor speciale a lui Bolojan/Toni Neacșu pentru Gândul: Încalcă cel puțin 8 decizii ale Curții
Reforma pensiilor speciale a creat un dezacord între Palatul Cotroceni și Palatul Victoria. Nicușor Dan a cerut „perioadă tranzitorie”, Bolojan nu a dat. „Probabil că Nicușor Dan chiar a vrut să salveze acest proiect”, a comentat avocatul Adrian Toni Neacșu, pentru Gândul. Reamintim că Nicușor Dan a solicitat 15 ani de tranziție până când vârsta de pensionare a magistraților va ajunge la 65 de ani, în loc de 10 ani, pentru că „spre deosebire de multe alte categorii care au pensie de serviciu, zisă specială, magistrații din România chiar au muncit mult mai mult decât omologi lor din țări europene”. Bolojan a replicat, marți, că președintele a avut un „punct de vedere”. „În momentul în care Nicușor Dan a mers peste ei, în coaliție, a avut în vedere o eșalonare de 13 ani. Pentru că, o eșalonare pe 10 ani e neconstituțională. Probabil că Nicușor Dan chiar a vrut să salveze acest proiect și le-a dat sugestia. Dacă au ignorat-o, au făcut-o cu bună știință. E vorba de o victimizare (n.r. a lui Bolojan)”, a declarat Adrian Toni Neacșu, pentru Gândul. Fostul judecător CSM, Adrian Toni Neacșu, a identificat cel puțin opt decizii CCR încălcate de noul proiect și a explicat ce ar urmări, de fapt, premierul. „Am identificat cel puțin 8 decizii ale CCR încălcate prin aceste prevederi, ceea ce-mi întărește convingerea că se cunoștea că un astfel de proiect nu are cum să treacă, mai ales că, practic, sunt sfidate toate aceste hotărâri ale CCR. Au avut grijă să le încalce pe fiecare în parte, ca să se asigure că nu are cum să treacă. Acei specialiști pe care i-a consultat, probabil, au fost solicitați să scrie un proiect prin care încalcă toată această jurisprudență amplă la care am făcut referire. Practic, n-au iertat nicio hotărâre”, spune Toni Neacșu. Toni Neacșu: „Miza reală sunt pensiile militare” Fostul judecător consideră că intenția lui Bolojan nu este să treacă eliminarea pensiilor magistraților, ci eliminarea pensiilor militare. Asta pentru că, miza nu este una financiară, așa cum a prezentat premierul, de nenumărate ori, în susținerea reformelor sale. „Cred că-si dorește lucrul ăsta. I-ar permite să modifice și alte lucruri, ulterior. Miza reală, la nivel financiar, nu sunt pensiile judecătorilor și procurorilor. În fiecare seară, iese Bolojan și spune ce pensii au judecătorii și procurorii care au ieșit din sistem. Dar de ăia nu te atingi, că au ieșit și nu se aplică retroactiv. Ei oricum vor rămâne cu pensia mare. Din 2023 sunt alte reguli, nu mai depășește indemnizația în plată. Miza reală, cred eu, nu e financiară. Nu fac nicio economie. În nota de fundamentare a acestui proiect este trecut 0 lei. Miza reală sunt pensiile militare”, a mai spus Adrian Toni Neacșu. „Bolojan vrea să-și construiască imaginea asta de erou în lupta cu sistemul” Potrivit acestuia, în PNRR, la Jalonul 215, cei de la Comisie cer reformarea bugetului pentru „speciali”. Însă, aici intră și angajații din MApN, MAI, SRI, SIE. Financiar, ponderea cea mai mare este deținută de angajații din Ministerul de Interne și SRI, cu 210.000 de pensii în plată, în timp ce doar 5.300 de pensii sunt pentru magistrați și procurori. „Ponderea, la nivelul cheltuielilor statului este de 10% pentru judecători- procurori, iar 90% se duc pe pensiile militare. Sunt mult mai mulți. Miza reală a lui Bolojan sunt aceste pensii militare. Se creează un scandal, îi sare lumea în cap. Militarii o dau cu NATO…S-a mai încercat o dată. A ieșit Ciucă și-a zis că pensiile militare sunt nespeciale, apoi a ieșit la pensie înainte de 50 ani, cu o „pensie nespecială” de 40.000 lei. Cred că Bolojan o să primească acceptul public. E o victimă care luptă cu sistemul. I-a picat asta cu judecătorii, dar trebuie să-l sprijinim cu asta, măcar, cu militarii.” Nici legea care permite primarilor să beneficieze de pensii speciale, care acum se află în așteptare, nu va putea fi ținută prea mult în stand by, având în vedere că CCR se poate sesiza și invoca pericolul de neconstituționalitate în acest caz. „Nici aceea cu primarii nu poate fi amânată la nesfârșit, că va veni CCR să spună că e neconstituțional să amâni la nesfârșit. Bolojan vrea să-și construiască imaginea asta de erou în lupta cu sistemul. Să se victimizeze puțin. El se victimizează raportat la tot, până și la președinte. Toți îmi dau mie în cap, eu le vreau binele. Îi place chestia asta. Nu cred că-si dorește ca acel proiect să treacă de CCR”. RECOMANDAREA AUTORULUI: 🚨 Bolojan, pesimist cu privire la propriile măsuri. “Nu cred că putem închide anul cu un deficit sub 8%” / Premierul ia în calcul, din nou, demisia CTP explică de ce Bolojan refuză reorganizarea bugetară de 25%, pe principiul „să se revizuiască dar să nu se schimbe nimic”: „Este un fake ceaușist”
Premierul Ilie Bolojan a prezentat agenţiei de rating Moodys măsurile economice adoptate
Prim-ministrul Ilie Bolojan a avut astăzi, la Palatul Victoria, o întrevedere cu o delegaţie a agenţiei internaţionale de rating Moody’s, în cadrul vizitelor periodice pe care aceasta le efectuează în România, informează Guvernul. În cadrul discuţiilor au fost abordate măsurile adoptate de Guvern pentru echilibrarea situaţiei bugetare, precum şi aspecte privind stabilitatea politică. Premierul a arătat că România traversează o criză bugetară ce poate fi depăşită printr-un set coerent de pachete de măsuri. Acestea vizează reducerea cheltuielilor statului, creşterea veniturilor bugetare, precum şi prioritizarea investiţiilor publice. În acest sens, şeful Guvernului a precizat că vor urma şi alte măsuri de reformă, menite să asigure o mai bună finanţare şi eşalonare a investiţiilor, dar şi corectarea unor inechităţi existente. Întrevederea a prilejuit şi o discuţie privind poziţionarea României în actualul context regional, relaţia cu Uniunea Europeană, nivelul cheltuielilor militare şi alte provocări externe. La discuţii, din partea română, au mai luat parte şeful Cancelariei Prim-ministrului, Mihai Jurca, ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, şi Ştefan Nanu, şeful Trezoreriei Statului Român.
Ionuț Moșteanu s-a întâlnit la Kiev cu premierul Ucrainei
În cadrul întâlnirii cu premierul ucrainean, au fost abordate subiecte privind dezvoltarea cooperării economice în domeniul militar și participarea României la reconstrucția Ucrainei, potrivit unui comunicat al MApN. Oficialul român a reafirmat angajamentul ferm al României de a continua sprijinul acordat Ucrainei și a evidențiat implicarea constantă a României în eforturile internaționale de susținere a Ucrainei, atât prin formate bilaterale, cât și în cadrul NATO și al Uniunii Europene. Acesta a subliniat că România urmărește îndeaproape evoluțiile legate de garanțiile de securitate pentru Ucraina și va participa activ la toate deciziile aliate și europene pe acest subiect. Ministrul Apărării s-a întâlnit la Kiev și cu omologul său ucrainean, Denîs Șmîhal. Oficialul român a reiterat deschiderea României pentru consolidarea cooperării în domeniul apărării, inclusiv prin dezvoltarea industriei de apărare și utilizarea eficientă a tuturor mecanismelor disponibile, în vederea sprijinirii pe termen lung a parteneriatului cu Ucraina. Ministrul ucrainean al apărării, Denîs Șmîhal, și-a exprimat recunoștința pentru sprijinul oferit de România și a transmis mulțumiri Guvernului și poporului român pentru parteneriatul puternic și sprijinul acordat Ucrainei. La final, ministrul Moșteanu a afirmat că „România va continua să sprijine Ucraina atât timp cât va fi nevoie, până la obținerea unei păci juste, durabile și cuprinzătoare, în termenii și condițiile susținute de către poporul ucrainean”.
Republica Moldova cumpără, avantajos, peste 50% din energie de la români. Noi importăm de la moldoveni, la prețul pieței, grâu, mobilier și vin
Premierul Ilie Bolojan a mers, sâmbătă, în Republica Moldova, în prima sa vizită oficială peste hotare, în calitate de șef al Executivului. Întâmpinat la Chișinău de omologul său Dorin Recean, cei doi oficiali au susținut împreună și câteva declarații. Așa am aflat că Moldova cumpără din România peste 50% din consumul de energie, la preț avantajos. Vizita de lucru de la Chișinău, a premierului Ilie Bolojan, a dezvăluit o altă manieră în care România își ajută frații de peste Prut, în afara suportului acordat pentru integrarea europeană a Republicii Moldova. Potrivit premierului Dorin Recean, moldovenii cumpără de la români energie ieftină. Peste 50% din consumul de energie al Moldovei este luat din România. „Vă mulțumim că ne ajutați în procesul nostru de a deveni independenți energetic! Luăm din România peste 50% luăm din energia noastră, la prețuri avantajoase, și construim împreună linii de interconexiune pentru securitatea noastră energetică. O treime din exporturile noastre sunt cumpărate de România.” În timpul acesta, țara noastră cumpără de la moldoveni „grâu, mobilier și vinuri”, la prețul pieței. Ca să nu mai vorbim de cele peste „1600 de companii românești care oferă locuri de muncă” în Republica Moldova. „O treime din exporturile noastre sunt cumpărate de România. De la conductoare electrice, grâu, mobilier și, desigur, vinuri. Republica Moldova are în România o piață de export foarte importantă. Peste 1600 de companii cu capital românesc oferă locuri de muncă aici, în Republica Moldova. Viitorul se construiește nu se ghicește”, a mai spus Recean. RECOMANDAREA AUTORULUI: Bolojan, în Republica Moldova: „Am construit aici, poduri, școli și grădinițe”/Recean: „Luăm din România peste 50% din energia noastră” Maia Sandu l-a dus pe Nicușor Dan la Festivalul Lupilor și al Zamei. Bolojan merge la Festivalul Tezaur Național și la o casă de cultură dintr-un sat
Oana Țoiu a discutat la Kiev cu premierul Ucrainei despre cooperare economică și în domeniul apărării
Potrivit unui comunicat al MAE, discuția s-a concentrat asupra cooperării în domeniul economic, inclusiv în industria de apărare, precum și asupra priorităților în materie de conectivitate. Cei doi oficiali și-au arătat interesul pentru continuarea practicii ședințelor comune de guvern, având în vedere utilitatea acestora în aprofundarea dialogului în diverse domenii și în impulsionarea cooperării sectoriale. A fost subliniată importanța interconectivității, inclusiv în contextul procesului de reconstrucție a Ucrainei. Cei doi înalți oficiali au trecut în revistă progresele realizate în cadrul mai multor proiecte, precum podul aflat în construcție peste râul Tisa. Ministrul român al afacerilor externe a evocat, în acest context, investițiile semnificative realizate de România în proiecte transfrontaliere, de la începutul agresiunii ruse împotriva Ucrainei, în februarie 2022, cu impact pozitiv la nivel regional, inclusiv din punct de vedere economic. „A rezultat un interes reciproc pentru facilitarea cooperării dintre companiile românești și cele ucrainene”, arată MAE. Conform sursei citate, premierul ucrainean a invitat România și companiile românești să participe la procesul de reconstrucție a Ucrainei și să realizeze investiții în această țară. Ministrul afacerilor externe a reamintit sprijinul constant acordat de România parcursului european al Ucrainei și disponibilitatea de a împărtăși din propria experiență în procesul de preaderare.
Criza politică din Lituania: Ministrul Finanțelor va prelua conducerea interimară a guvernului
Prim-ministrul și-a prezentat oficial demisia, după ce joi a anunțat că va demisiona în urma presiunilor exercitate asupra sa din cauza legăturilor sale de afaceri cu o companie deținută de cumnata sa. „Îl numesc pe Rimantas Sadzius să îndeplinească funcția de prim-ministru până la formarea unui nou guvern”, a declarat Nauseda într-un decret publicat de biroul său. Analiștii se așteaptă ca următorul prim-ministru să fie ales tot din partidul social-democrat al lui Paluckas, cel mai mare grup din parlament, cu 52 din 141 de locuri. Parlamentul, care trebuie să aprobe alegerea, se va reuni din nou pe 10 septembrie, după vacanța de vară. Având în vedere că social-democrații nu dețin majoritatea absolută, orice candidat la funcția de prim-ministru va trebui să solicite sprijinul partenerilor de coaliție, partidul de centru-stânga Pentru Lituania și partidul populist Nemunas Dawn, care adesea au opinii divergente. Ce acuzații i se aduc premierului demisionar Prim-ministrul demisionar Paluckas a fost criticat de partidele de opoziție din țara baltică pentru tranzacțiile comerciale în care o companie pe care o deține împreună cu alții a vândut baterii electrice unei alte firme deținute de cumnata sa, într-o tranzacție finanțată de o agenție guvernamentală. Paluckas a negat orice faptă ilegală. Prim-ministrul a declarat joi că greșelile sale din trecut au împiedicat activitatea guvernului său, ceea ce l-a determinat să ia „decizia rapidă și fermă” de a demisiona. Compania cumnatei lui Paluckas a declarat luna trecută că va refuza finanțarea guvernamentală, dar a negat orice faptă ilegală, afirmând că a făcut achiziții de la compania lui Paluckas în urma unei licitații deschise. Partidul Pentru Lituania a amenințat pe 30 iulie că va părăsi coaliția de guvernare dacă Paluckas nu demisionează, afirmând că poziția sa este de neacceptat.
Alegerile din Japonia, un test crucial pentru prim-ministrul Ishiba
Sondajele de opinie sugerează că Partidul Liberal Democrat al lui Ishiba și partenerul de coaliție, Komeito, ar putea să nu obțină cele 50 de locuri necesare pentru a păstra controlul asupra camerei superioare a parlamentului, cu 248 de locuri, într-un scrutin în care jumătate din locuri sunt disponibile. Sondajele arată că partidele de opoziție mai mici, care insistă asupra reducerilor de impozite și a creșterii cheltuielilor publice, vor avea de câștigat, printre care și partidul de dreapta Sanseito, care promite să reducă imigrația, să se opună intrărilor de capital străin și să inverseze mișcările privind egalitatea de gen. O performanță slabă a coaliției ar putea zdruncina încrederea investitorilor în a patra cea mai mare economie a lumii și ar putea perturba discuțiile comerciale esențiale cu Statele Unite, au declarat analiștii. Ishiba ar putea fi nevoit să aleagă între a face loc unui nou lider al PLD sau a se lupta să obțină sprijinul unor partide de opoziție cu compromisuri politice, a declarat Rintaro Nishimura, asociat la Asia Group în Japonia.