Ilie Bolojan: Ciprian Ciucu are toată susținerea noastră pentru problemele Capitalei
Premierul Ilie Bolojan a vorbit luni seara la Digi 24 despre sprijinul acordat primarului general al Capitalei, Ciprian Ciucu, în contextul problemelor financiare cu care se confruntă Primăria București. Întrebat dacă îl susține pe Ciucu în problemele legate de buget, Ilie Bolojan a spus că „indiferent cine ar fi fost primarul general al Capitalei, cu atât mai mult colegul meu, Ciprian Ciucu, are această susținere”. Premierul a explicat că sprijinul său are legătură cu cât de mare are nevoie Capitala să rămână un motor economic și social al României. „Bucureștiul este cea mai mare zonă de populație, iar acumulările negative, datoriile care au fost acumulate de-a lungul anilor, problemele grave din sectorul de termoficare sau de transport necesită o abordare cu prioritate a problemelor Capitalei”, a spus el. Bolojan a afirmat că responsabilitatea guvernului este să intervină pentru a preveni disfuncționalități care ar afecta viața bucureștenilor. „Cred că toți cei care suntem responsabili la nivel guvernamental avem această obligație, nu pentru un primar sau altul, dar pentru cetățenii din Capitală, care dacă aceste sisteme nu funcționează, pot avea niște probleme destul de mari. Și așa funcționează, așa cum știți.”, a spus el.
Ilie Bolojan respinge acuzațiile Liei Olguța Vasilescu: Problemele de la Craiova sunt rezultatul unor decizii vechi și al lipsei de investiții
Premierul Ilie Bolojan a răspuns vineri seara, la Digi24, acuzațiilor venite din partea primarului Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, care a spus că premierul ar avea ceva personal cu ea și că ar fi lăsat Craiova în frig, afectând inclusiv activitatea companiei Ford. Premierul Ilie Bolojan a respins aceste afirmații făcute de Olguța Vasilescu și a explicat, pe larg, care sunt cauzele reale ale situației dificile de la CET Craiova. Întrebat despre nemulțumirile primarilor și despre mesajele transmise de Olguța Vasilescu, Bolojan a spus că discuția trebuie purtată pe baza faptelor, în locul acuzațiilor personale. „Eu sunt de vină că la Craiova au fost alocate pentru CET 168 milioane de euro timp de patru ani de zile și nu s-au făcut lucrările acolo?”, a întrebat premierul Bolojan. Ilie Bolojan a spus că nu a avut nicio responsabilitate directă în gestionarea companiei și nici în numirea conducerii acesteia. „Bolojan i-a numit oamenii în Consiliul de Administrație sau am avut o responsabilitate directă pe tema asta?”, a continuat el, spunând că deciziile au fost luate la nivel local și de către cei care au condus societatea în ultimii ani. „Eu sunt de vină că anul trecut au mai luat împrumut de 70 milioane de euro de la Exim Bank pe care nu-l vor mai rambursa niciodată, tot de la statul român, pentru care, în afară de a plăti și să fie certificate de CO2 sau alte lucruri, nu au investit acolo?”, a mai declarat Bolojan. Acesta a mai spus că problemele actuale nu sunt rezultatul unor decizii recente ale Guvernului, ci ale unui management problematic și al proiectelor „prost” gândite. „Eu nu fac acuzații, eu v-am dat niște cifre. V-am spus că dacă s-ar fi realizat proiectul pe fonduri europene, dacă Ministerul Energiei, dacă societatea comercială care este acolo, conducerea societății, cei care i-au numit pe ei în Consiliul de Administrație, primăria Craiova, care este clientul de bază a acestei companii, ar fi gestionat cu atenție lucrurile, nu am fi ajuns într-o astfel de situație. Iar aceste situații se rezolvă nu prin căutarea unui vinovat acum, ci se rezolvă printr-un proiect serios care trebuie făcut acolo, prin licitații făcute la prețuri de piață, ținând cont de realitățile din această piață de energie și prin, într-adevăr, un sprijin dat de la Guvern, prin diferite posibilități direcționale ale unor fonduri europene, fonduri de modernizare, în așa fel încât să avem o centrală dimensionată la capacitate, în mod corect la Craiova și nu un proiect prost care a fost făcut acum câțiva ani de zile, de 295 de Megawati electrici, în timp ce necesarul de energie este de maxim jumătate cât a făcut asta.”, a afirmat Bolojan. Șeful Guvernului a mai declarat că rezolvarea problemelor de la Craiova va dura și va necesita muncă și finanțare adecvată, inclusiv din fonduri europene și fonduri de modernizare. „Asta înseamnă să stai pe proiecte, să lucrezi, să tratezi lucruri serioase și, din păcate, o astfel de centrală nu poate fi realizată de pe o zi pe alta. Aici e vorba de doi, trei ani de zile”, a spus Ilie Bolojan.
Ilie Bolojan a venit la Iași, dar a fugit de ochii lumii! Premierul a fost huiduit de cetățeni și nu a răspuns la nicio întrebare a jurnaliștilor – UPDATE
Vineri, 16 ianuarie 2026, prim ministrul Ilie Bolojan, cel care i-a adus pe români în pragul sărăciei vine la Iași într-o întâlnire cu primarii din județ. Printre temele abordate se numără și cea cu privire la ”principalele provocări administrative și de dezvoltare la nivelul județului Iași”. Întâlnirea va avea loc la ora 14.00 la Palatul Culturii din Iași în sala Henri Coandă. Primarii PSD vor boicota întâlnirea și nu vor fi prezenți la Palatul Culturii. Menționăm că în județul Iași sunt 47 de primari PSD și 51 PNL. UPDATE 3: Întâlnirea cu primarii s-a încheiat, iar Ilie Bolojan a părăsit locația fără a face vreo declarație, refuzând orice dialog cu presa. Oricum, Iașul pare să nu mai conteze pentru Ilie Bolojan, în contextul în care nici Costel Alexe nu mai are greutate politică și nu mai este perceput ca o voce relevantă în PNL, având în vedere dosarele care îl vizează. Din păcate, ne asumăm și noi această realitate, atât timp cât ne-am ales astfel de lideri la nivel local. Atitudinea lui Ilie Bolojan față de ieșeni a fost una de sfidare, un gest de profund dispreț, refuzând nu doar dialogul cu presa, ci și orice deschidere de a-i asculta pe oameni și de a înțelege problemele cu care aceștia se confruntă. Primari PSD din Butea, Ciohorani și Grozești au fost prezenți în sală. UPDATE 3: Ilie Bolojan a dat doar o scurtă declarație, fără a accepta întrebări din partea jurnaliștilor. Când aceștia i-au adresat întrebări, el le-a întors spatele și a spus: «Nu mă interesează». Urmează să se întâlnească cu primarii din județ pentru discuții. Amintim că primarii PSD nu vor fi prezenți la această întâlnire. „Sunt astăzi în Iași și mâine voi fi la Botoșani pentru a discuta cu reprezentanții administrației locale despre două aspecte importante. În primul rând, despre cum punem în practică cel mai important proiect de conectivitate din Moldova: cele două capete de autostradă către Suceava–Siret și Iași–Ungheni, a căror finanțare a fost aprobată ieri de Comisia Europeană. Este esențial ca, pe lângă eforturile Ministerului Transporturilor și ale companiilor care implementează aceste proiecte, administrația locală să creeze condițiile necesare pentru ca, după semnarea contractelor de proiectare și execuție, lucrările să poată începe în toamna acestui an sau, cel mai târziu, în primăvara anului viitor având în vedere că cele două proiecte sunt finanțate prin programul SAFE, care este un program dedicat apărării, și având în vedere că aceste axe conective au profil dual, civil și militar, proiectele trebuie finalizate până în 2030. Acesta este un punct important, pentru a clarifica ce putem face și din punct de vedere local pentru a finaliza aceste două proiecte. Un alt punct pentru care sunt aici, și mâine voi fi la Botoșani, este să discut cu administrațiile locale despre măsurile care sunt luate astăzi în administrație: ce înseamnă bugetul de stat, care va fi aprobat în luna februarie, aspectele legate de taxele și impozitele locale adoptate în luna decembrie, finanțările aprobate prin programul Anghel Saligny și toate celelalte aspecte care țin de administrația locală, astfel încât să creăm condiții ca primarii să poată performa și administrația să fie în serviciul cetățenilor”, a declarat premierul Ilie Bolojan. UPDATE 2: Oamenii prezenți în Piața Palatului Culturii l-au huiduit pe Ilie Bolojan. UPDATE 1: O parte dintre primarii PNL din județul Iași au început să ajungă la Palatul Culturii din Iași. Premierul Ilie Bolojan vine la Iași, dar fuge de întrebările cetățenilor Însă, după ce că vizita a fost anunțată în ultimul moment, se pare că Ilie Bolojan nu va accepta niciun dialog cu presa sau cu oamenii care cu siguranță se vor aduna în fața Palatului Culturii să protesteze. Este cunoscut faptul că atât ieșenii cât și restul românilor sunt total nemulțumiți de măsurile fiscale pe care Bolojan a considerat că sunt necesare. Aceștia susțin că actualul Guvern nu a făcut altceva decât să le împovăreze și mai mult viața. ”Ilie Bolojan de ce nu are tupeul să vorbească direct cu cetățenii? Este o bătaie de joc cu taxele și impozitele acestea. El și împreună cu toți primarii își bat joc de noi pentru că ei ne-au împovărat cu creșteri uriașe de prețuri, taxe, impozite. Noi suntem victimele jocurilor mârșave și perfide ale lui Bolojan. Abia pot să îmi duc traiul de zi cu zi, suntem la limita supraviețuirii”, a spus Larisa Vasilescu, o ieșeancă nemulțumită. Trebuie menționat că inclusiv primarii din Iași indiferent de culoarea politică s-au săturat de ideile ”geniale” pe care Bolojan le visează noaptea și le pune în practică ziua. Aceștia s-au săturat să fie abandonați de actuala conducere fără să le ceară părerea. Probabil și în întâlnirea de astăzi, vineri, 16 ianuarie 2026, Ilie Bolojan le va vorbi, iar ei vor asculta cuminți și vor pune în practică tot ce ”debitează” actualul prim ministru. ”Guvernul a spus ca să aprobe Consiliul Local taxele și impozitele. Păi ce să aprobe, dacă tu deja ai stabilit? Consiliul Local trebuia doar să ia act. Dar ca să nu fii tu, ca Guvern, vinovat că ai mărit taxele, să fiu eu vinovat, ca primar. Cumva, oamenii să creadă că primarul e vinovat. Dacă nu aprobam în Consiliul Local, se măreau automat cu maximul prevăzut de lege. Dacă nu le măream, le măreau ei și mai mult”, a transmis Pamfilică Brînză, primarul din comuna Cucuteni. Probabil începând de anul acesta primăriile nu vor mai putea duce la bun sfârșit nici un proiect pentru că nu vor mai avea resursele financiare necesare, iar în final tot oamenii vor fi cei care vor suferi. Ilie Bolojan ar trebui să meargă și să stea la ghișeele unde românii își plătesc taxele și impozitele să vadă bătrâni care plâng când aud că li s-au mărit dările la stat, care se dau de ceasul morții pentru că nu mai au bani să își ducă traiul de pe o zi pe alta. Oameni care muncesc câte 12 ore pe zi și care nu mai au posibilitatea pe spinarea lor să susțină jaful actualei clase politice. Donație lunară
Guvernul anunță trecerea la impozitarea clădirilor și terenurilor la valoarea de piață pentru persoanele fizice, de la 1 ianuarie 2027
Guvernul a anunțat o modificare importantă pentru toți proprietarii de case, apartamente sau terenuri din România. Începând cu 1 ianuarie 2027, impozitul pe clădiri și terenuri pentru persoanele fizice va fi calculat în funcție de valoarea de piață reală a proprietății, nu după criteriile vechi de acum. Practic, dacă ai o casă sau un teren, statul nu va mai folosi valorile „pe hârtie” din anii trecuți. În schimb, baza de calcul va reflecta prețul real pe care îl are proprietatea pe piață în acel moment. Asta înseamnă că impozitul tău poate fi diferit față de ceea ce plăteai până acum, în multe cazuri mai mare, dacă piața imobiliară este scumpă. De ce se schimbă sistemul de impozitare? Guvernul spune că actualul sistem nu mai funcționează corect, din următoarele considerente: Valorile folosite pentru impozite nu țineau pasul cu realitatea economică. În multe orașe și comune, impozitele erau mult mai mici decât prețul real al proprietăților. Diferențele între localități erau mari și inechitabile: un proprietar plătea mult mai puțin sau mult mai mult doar pentru că sistemul de evaluare era învechit. România era printre țările cu cele mai scăzute venituri din impozitarea proprietății din UE, iar autoritățile locale pierdeau venituri importante. Doar 0,55 % din PIB, față de 1,85 % media UE. Schimbarea este parte din reformele asumate și în planurile cu Uniunea Europeană. Ce înseamnă acest lucru pentru buzunarul tău? Până la 1 ianuarie 2027, autoritățile vor pregăti un sistem automat prin care să fie evaluate proprietățile la valoarea lor reală de piață. În perioada tranzitorie, inclusiv 2026, se folosesc valori actualizate mai aproape de realitate, ca o etapă de pregătire. Impactul va fi diferit de la o localitate la alta. În orașele unde prețurile imobiliare sunt mari, ca București, Cluj sau Constanța, impozitul poate crește mai semnificativ. În zonele rurale sau în orașele cu piață imobiliară mai slabă, diferența poate fi mai mică sau chiar poate scădea. Guvernul nu a spus cât va plăti fiecare proprietar în parte din 2027, dar estimările arată că impozitele vor fi mai aproape de valoarea reală a proprietății. În ce privește valoarea impozitelor, Guvernul transmite că în unele cazuri majorarea poate fi mult mai mare decât media estimată, de 70-80%. „Majorarea medie estimată a impozitelor pe proprietate este de 70%-80%, însă în situaţii punctuale pot apărea diferenţe. Creşterea impozitului poate depăşi nivelul mediu de aproximativ 70% (de majorare a bazei impozabile) ca urmare a efectului cumulativ dintre eliminarea reducerilor pentru vechime şi tipul clădirii, actualizarea bazei de impozitare şi majorarea cotei de impozitare de către UAT, în special acolo unde cota era anterior stabilită la nivel minim”, precizează Guvernul. Executivul estimează că majorarea impozitelor pe proprietate va aduce cu 30% mai multe venituri la buget din această sursă decât anul trecut. Vorbim despre 3,7 miliarde de lei în plus. Guvernul spune că banii vor rămâne la primării și, în acest fel, autoritățile locale nu vor mai primi sume la fel de mari de la bugetul național ca în trecut. Ce va fi în 2026? Pentru 2026, autoritățile au actualizat deja baza de calcul a impozitului, ca o etapă pregătitoare până la trecerea completă la valoarea de piață. Aceasta a dus, în unele cazuri, la creșteri semnificative ale impozitului plătit deja în 2026. Se elimină utilizarea unor valori istorice sau depășite care nu mai reflectau realitatea economică. Baza de impozitare pentru clădiri și terenuri este recalibrată, ca etapă intermediară, în perspectiva trecerii la impozitarea la valoarea de piață începând cu 1 ianuarie 2027. Creșterea bazei de impozitare cu aproximativ 70% – la 2.677 lei/mp valoare impozabilă, respectiv aproximativ 535 euro/mp, un cost mediu național realist de construire, corespunzător unei locuințe cu finisaje standard, fără a include terenul, TVA sau marja dezvoltatorului, fiind utilizată ca referință tehnică prudentă și uniformă în etapa tranzitorie, până la trecerea la impozitarea la valoarea de piață. se urmărește lărgirea bazei de impozitare și reducerea distorsiunilor dintre contribuabili; – facilitățile ce se pot stabili la competența UAT rămân posibile doar în cazuri țintite, stabilite prin decizie locală, dar în limita unui procent de 5% din veniturile colectate în anul anterior. RECOMANDAREA AUTORULUI Bolojan a discutat cu vicepremierii bugetul pe 2026. Executivul vrea angajarea răspunderii pe pachetul fiscal numărul 3 până la finele lunii Haosul impozitării lui Bolojan se generalizează. Un bucureștean are de plătit un impozit de 300 ori mai mare, altul de 170 ori mai mare. Revolte la ghișeu Guvernul Bolojan explică creșterile de taxe locale: Erau cele mai mici din Europa. Speră să adune 4 mld. lei în plus la buget în 2026
Ilie Bolojan, mesaj de Anul Nou: Dumnezeu să aibă în pază toți românii de pretutindeni
Premierul Ilie Bolojan a transmis un mesaj pe Facebook de Anul Nou adresat românilor din țară și din diaspora, în care a subliniat importanța solidarității, a responsabilității și a încrederii în anul care urmează. În mesajul său, șeful Guvernului a arătat că anul care se încheie a fost unul dificil, marcat de decizii necesare pentru stabilizarea finanțelor publice și corectarea unor neajunsuri acumulate în timp. Ilie Bolojan le-a mulțumit românilor pentru eforturile depuse în susținerea familiilor, pentru răbdarea demonstrată și pentru sacrificiile făcute într-o perioadă complicată. Premierul și-a exprimat încrederea că anul viitor va aduce oportunitatea de a depăși greutățile și de a construi o Românie mai echilibrată, în care fiecare cetățean să își poată clădi un viitor mai bun. Mesajul a pus accent pe ideea de unitate și pe nevoia de a merge mai departe împreună, cu responsabilitate și speranță. În încheiere, Ilie Bolojan le-a urat românilor multă sănătate și împliniri în noul an și a transmis un gând special către românii de pretutindeni, invocând protecția divină asupra tuturor.
Ilie Bolojan despre decizia ÎCCJ de a sesiza CCR pe legea pensiilor: Sper că acest proiect respectă prevederile constituționale”
Premierul Ilie Bolojan a comentat vineri, în briefingul de presă de la Guvern, două situații care au apărut în aceeași zi pe scena politică. Bolojan a vorbit despre Înalta Curte de Casație și Justiție, care a sesizat Curtea Constituțională cu privire la noul proiect de lege privind pensiile de serviciu ale magistraților și despre depunerea unei moțiuni de cenzură de către opoziție. El a explicat că următoarele zile vor arăta cât de puternică este coaliția de guvernare și dacă aceasta poate rezista presiunilor politice, inclusiv celor generate de rezultatele alegerilor de duminică, 7 decembrie. Întrebat despre legitimitatea guvernului în cazul în care CCR respinge din nou proiectul privind pensiile magistraților, Bolojan a declarat că adevăratul test va fi votul moțiunii de cenzură. „Soliditatea coaliției va fi testată în momentul în care se va ajunge la un vot pe o moțiune de cenzură. Atunci vom vedea cât este de solidă coaliția. Eu mă bazez, așa cum am spus de fiecare dată, că avem cu toții o responsabilitate și că stabilitatea politică este un element de bază care ține de ratingul României, de predictibilitate fiscală și de capacitatea de a pune economia pe baze sănătoase de anul viitor, în așa fel încât să putem ieși din această situație”, a declarat premierul. În ceea ce privește decizia ÎCCJ de a sesiza CCR cu privire la noul proiect de lege privind pensiile magistraților, Ilie Bolojan a afirmat că Guvernul a respectat toate procedurile cerute după prima respingere a proiectului. El a reamintit că, anterior, Curtea Constituțională considerase insuficient termenul de 10 zile pentru avizare, însă acum această problemă a fost clarificată. „Sper că acest proiect respectă prevederile constituționale. Dacă data trecută, cu un vot de 5 la 4, s-a considerat că perioada de așteptare nu a fost suficientă, acum, și prin concursul CSM, am respectat acest aspect, chiar dacă avizul a fost negativ. Aspectele de neconstituționalitate pe probleme de proceduri astăzi nu se mai pun. Sper să se ajungă pe fond și să se constate că măsurile propuse de guvern nu doar sunt corecte din punct de vedere social, al echității și al sustenabilității sistemului de pensii, dar sunt și constituționale”, a spus Bolojan. Premierul a evitat să comenteze scenariile privind o posibilă rupere a coaliției în funcție de rezultatele alegerilor.
Austria susține integrarea României în OCDE. Declarațiile lui Christian Stocker la întâlnirea cu Ilie Bolojan
În cadrul întâlnirii cu Ilie Bolojan, cancelarul federal al Austriei, Christian Stocker, a afirmat joi că România reprezintă „un partener pe care ne putem bizui, având în vedere şi relaţiile noastre străvechi pe plan istoric, politic şi economic”. Cancelarul a vorbit și despre rolul comunității românești care apropie cele două țări. „România este un partener pe care ne putem bizui având în vedere şi relaţiile noastre străvechi pe plan istoric, politic şi economic. Pe noi ne leagă şi o comunitate foarte mare de români în Austria, care aduc o contribuţie importantă pentru economia Austriei şi pentru viaţa socială. Ştiu despre ce vorbesc, fiindcă în oraşul meu avem relaţii foarte bune cu comunitatea de români”, a declarat cancelarul Christian Stocker. Christian Stocker a discutat și despre faptul că Austria ocupă locul doi ca investitor în România. „Sunt peste 1300 de întreprinderi austriece în România care au investit în România şi care reinvestesc profiturile din aceste afaceri. Nu sunt numai companiile austriece care investesc în România, dar sunt şi companii româneşti care investesc în Austria şi noi profităm de aceste relaţii. Acest potenţial economic foarte mare dorim să-l folosim şi de aceea vă invităm la un schimb de experienţă comun cu reprezentanţii majori ai întreprinderilor”, a precizat Stocker. „Noi am dorit să auzim şi despre ceea ce am putea noi, oamenii politici, să facem pentru a întări relaţiile economice. Pe fondul acestei cooperări economice, aş vrea să te asigur, Ilie, că Austria sprijină în mod expres aderarea României la OCDE şi vom continua şi vom extinde cooperarea noastră”, a mai spus el. Cancelarul a menționat și problema costurilor ridicate la energie, care impactează ambele state, România și Austria. „Pentru a le putea reduce, pentru a ne putea degreva cetăţenii, este important să găsim o soluţie economică, pe plan european. Un element important este existenţa proiectului Neptun Deep, la care participă compania OMV Petrom în mod covârşitor şi astfel aduce o contribuţie pentru alimentarea cu energie şi securitatea energetică”, a explicat el. „Mă bucur că în ultimele săptămâni a intervenit şi o anumită dinamică în aceste discuţii. România şi Austria doresc o pace între ţări, bazate pe dreptul popoarelor. Dorinţa noastră este ca atât Ucraina cât şi Uniunea Europeană să fie la masa tratativelor. Nu trebuie să existe o pace care să fie impusă Ucrainei şi care să fie hotărâtă fără Ucraina. Noi, Uniunea Europeană vom sprijini Ucraina şi în continuare dorim să o primim în Uniunea Europeană şi dorim să o sprijinim împotriva agresorului rus. Noi, ca membri ai Uniunii Europene, dorim să punem astfel o piatră de hotar în atitudinea de a acţiona fără violenţă. Este pentru ambele ţări foarte important faptul că instituţiile financiare sunt cele care au investit în Ucraina şi încă de ani, de zile şi dorim să investim în continuare”, a mai explicat Stocker.
Ilie Bolojan anunță un buget mai mic pentru Programul Anghel Saligny anul viitor
Premierul Ilie Bolojan a anunțat luni că suma destinată Programului Anghel Saligny în 2026 va fi mai redusă decât cea din 2025. Ilie Bolojan le cere primarilor să asigure o cofinanțare de 20% pentru proiectele pe care le depun în acest program. Premierul țării a explicat că România trebuie să folosească anul următor toate cele 10 miliarde de euro rămase în PNRR, iar limita pentru investiții, care nu ar trebui să depășească 7% din PIB, este deja acoperită de acest program. Mai mult decât atât, Bolojan a precizat că, în acest context, resursele rămase pentru alte direcții de finanțare, precum Anghel Saligny, CNI sau programele ministerelor, „vor fi foarte mici”. Bolojan a declarat luni „că suma pentru Programul Anghel Saligny pentru anul viitor va fi mai mică decât cea de anul acesta. Propunerea e ca anul viitor să venim cu o regulă tranzitorie, doar pentru 2026, ca dacă vrei bani din Programul Anghel Saligny să vii cu o cofinanțare de 20%”. Premierul a mai spus că această măsură poate păstra proiectele locale în desfășurare și poate opri blocajele, chiar dacă bugetul este mai mic.
Premierul Ilie Bolojan: Dacă nu se găsește o soluție comercială, operarea Lukoil va fi foarte greu de făcut
„Există posibilitatea unor amânări care să permită ca aceste sancțiuni să fie puse în practică fără să creeze perturbații majore în zona limitrofă sau există posibilitatea încheierii unor tranzacții comerciale care să facă ca sancțiunile să se aplice imediat. Am mai aplicat acest tip de sancțiuni în România în anii trecuți, dar pe decizii ale Comisiei Europene. Acum trebuie să aplicăm aceste sancțiuni pe baza unor decizii care țin de Statele Unite și pentru asta trebuie să ne facem și o modificare ușoară de legislație, pe care o să o facem probabil săptămâna viitoare”, a spus Ilie Bolojan, joi, la Euronews. Bolojan a explicat că fără o soluție clară, operarea Lukoil în România va fi dificilă, deoarece orice companie care colaborează cu Lukoil riscă să intre sub incidența sancțiunilor, declarând: „Suntem în situația în care dacă nu se găsește o soluție comercială, operarea Lukoil în România va fi foarte greu de făcut pentru că orice fel de companie care lucrează cu Lukoil, dacă nu se separă foarte clar fluxurile financiare, va fi în ipostaza de a intra sub aceste sancțiuni. Și gândiți-vă că avem companii importante care lucrează cu Lukoil. Gândiți-vă la RomGaz, este partener cu Lukoil într-un proiect în zona Mării Negre”. Premierul a subliniat că, deși rafineria Lukoil din România este momentan oprită și ponderea sa nu este de natură să creeze probleme majore, perturbările indirecte pot afecta anumite piețe din regiune. „Rafineria, să spunem, care este a Lukoil în România, este în momentul de față, este oprită, deci nu lucrează. Iar ponderea Lukoil este importantă, dar nu de natură a crea niște probleme majore. Oricum, aceste perturbații, într-o formă sau alta directă sau indirectă, perturbă anumite piețe din regiune. Sunt alte țări, cum este Bulgaria, în care ponderea Lukoil este mult mai mare, inclusiv în zona Republicii în Moldova”.
Alegerile la Primăria Capitalei, pe muchie de cuțit. Ilie Bolojan, despre termenul limită
Prim-ministrul Ilie Bolojan afirmă că susține organizarea cât mai rapidă a alegerilor la Primăria Capitalei, dar în coaliție nu există încă un acord pentru convocarea scrutinului în această toamnă. Dacă până săptămâna viitoare nu se adoptă o hotărâre de guvern, alegerile nu vor mai putea fi organizate în 2025, a spus Bolojan la News Pass de la B1. Premierul a precizat că adoptarea hotărârii ține de o decizie a Guvernului, dar a recunoscut că „astăzi nu avem un acord în coaliție pentru organizarea în această toamnă a alegerilor”. Referitor la poziția sa personală, Bolojan a spus: „Eu personal cred că cu cât se organizează mai repede alegerile, cu atât este mai bine pentru București. Pentru că, chiar dacă domnul vice-primar, actualul primar interimar Bujduveanu, văd că lucrează în aceste zile și face tot ce poate să ducă lucrurile înainte, gândiți-vă că un primar care are toată legitimitatea, are un vot în spate, are o altă forță, o altă autoritate, are o altă perspectivă decât un interimar”. Bolojan a adăugat: „Nu e ușor să menții coerența și solidaritatea unei coaliții de patru partide, fiecare cu istoria lui complicată, cu viziunea lui, cu atenția lui la electorat, la ceea ce a spus în ultima perioadă. Și atunci, asta ar fi o tensiune suplimentară”.