Inflație galopantă într-o țară din America de Sud. Oamenii au început să consume carne de măgar
Criza economică din Argentina a dus la o creștere galopantă a prețurilor alimentelor, iar carnea de măgar a început să fie din ce în ce mai căutată de locuitori, anunță Brasil247. Statisticile arată că, treptat, argentinienii au renunțat la tradiționala carne de vită și au început să consume din ce mai multă carne de porc și pui. Inflația nu s-a oprit, așa că a crescut foarte mult consumul de ouă și de carne de măgar. Carnea de vită este considerată acum un produs de lux, în timp ce carnea de măgar este o alternativă ieftină. Statistica arată că prețurile au crescut în ultima luna cu aproximativ 10%. Conform Institutului Național de Statistică, Indicele Prețurilor de Consum a înregistrat în martie cel mai ridicat nivel dintr-un an. Calculată la ultimele 12 luni, inflația este de 32,6%. Președintele Javier Milei a implementat un amplu program de reforme economice după ce a ajuns la putere, în 2023. Recent, președintele a vorbit despre reforme „pentru următorii 50 de ani”. În cadrul discursului său, Milei a anunțat un pachet de 90 reforme care vizează economia, taxele, codul penal, sistemul electoral, educația, justiția și apărarea.
Război pe prețul biletelor de transport în comun. STB cere majorarea la 5 lei
Primăria Generală a Capitalei, condusă de Ciprian Ciucu, și Consiliul General al Municipiului București, unde PSD are o influență majoră, se află într-o dispută privind majorarea tarifelor STB. După ce, în luna ianuarie, propunerea de creștere a tarifelor a fost respinsă în Consiliul General, cu doar 23 de voturi favorabile din totalul de 55, subiectul revine în prim-plan. Voturile „pentru” au venit din partea consilierilor PNL, USR, REPER și Forța Dreptei, informează Club Feroviar. Săptămâna viitoare, o nouă propunere de majorare urmează să fie înaintată primarului general de către AGA STB, cu susținerea unor consilieri PSD. Deși nu are o majoritate în CGMB, primarul general are un rol decisiv, deoarece de el depinde introducerea proiectului pe ordinea de zi. Până acum, Ciprian Ciucu nu a supus la vot propunerea susținută de PSD. „I-am trimis documentul încă odată săptămâna trecută dar nu l-a pus pe ordinea de zi”, spune Marian Artimon, consilier PSD în CGMB și membru AGA STB. Acesta neagă însă că o astfel de propunere ar fi fost discutată în ianuarie în ședință. Directorul STB spune că o majorare ar ajuta financiar compania „Încă din ianuarie 2025 am solicitat prin document să crească tariful la cinci lei căci societatea se duce în faliment. Din păcate fostul primar general (Nicușor Dan – n.r.), fostul primar interimar și actualul primar nu le-au pus pe ordinea de zi. E imperios necesar având în vedere faptul că nu se asigură compensația pe care se obligaseră să o plătească prin contract. Săptămâna viitoare în cadrul ședinței AGA voi solicita creșterea. Costul acesteia nu poate fi 50 eurocenți când la STB nivelul de clandestinitate este de peste 30%”, spune acesta. La rândul său, directorul general STB, Andrei Dinculescu, afirmă că o majorare ar ajuta fluxul de numerar al companiei. „STB a trimis un punct de vedere oficial prin AGA. Membrii AGA au transmis către Primărie dorința de a se mări acest tarif, STB a trimis la rândul lui către Primărie un astfel de proiect cu mărirea la 5 lei, dar nu a intrat pe ordinea de zi. Speram din discuțiile avute să fi intrat deja în ședința trecută. Ne-ar ajuta foarte mult și creșterea prețului pe km unde există propuneri de aproximativ un an și jumătate de majorare căci nu a mai fost actualizat din 2023 prețul pe km”, spune acesta. PSD s-a abținut la vot în ianuarie, acum susțin majorarea În funcție de numărul de kilometri parcurși și de tipul de transport, tramvai, troleibuz sau autobuz, STB primește o compensație de la Primăria Generală. Nu este clar de ce PSD susține acum majorarea, în condițiile în care, în ianuarie, consilierii partidului s-au abținut la vot. Potrivit HotNews, pe 29 ianuarie, proiectul privind creșterea tarifelor a fost respins. Propunerea prevedea o scumpire de 66% pentru o călătorie și de 75% pentru abonamentul de 24 de ore. La votul de atunci, 7 consilieri PNL, 12 de la USR, 3 de la REPER și unul de la Forța Dreptei au votat „pentru”. S-au abținut 14 consilieri PSD, 5 de la PPUSL și 3 de la PMP, în timp ce 5 consilieri AUR au votat împotrivă.
Cinci direcții pentru energie mai ieftină și sigură în România. Anunțul premierului Bolojan
„Unul dintre cele mai importante domenii pentru România este energia electrică, iar prețurile la energie sunt date în principal de două aspecte. Pe de-o parte, de capacitățile de producție și e nevoie să ne creștem capacitățile de producție și, pe de altă parte, de regulile din piață, de reglementări, și e nevoie să ne îmbunătățim reglementările, în așa fel încât cele două măsuri combinate (…) să ne ducă la prețuri mai mici în energie în perioada următoare și la îmbunătățirea asiguranței energetice a țării noastre”, a spus premierul, la o conferință de presă susținută alături de ministrul Energiei, Bogdan Ivan. El a precizat că Guvernul, împreună cu autoritățile de reglementare și Parlamentul, urmărește cinci direcții strategice pentru reformarea sectorului energetic. Ce măsuri vor fi luate Prima direcție vizează deblocarea proiectelor viabile și reducerea costurilor de acces la rețelele electrice, inclusiv prin eliminarea avizelor speculative. „E o direcție importantă (…) și înseamnă să desființăm avizele tehnice de racordare speculative care blochează sau scumpesc accesul la rețelele electrice”, a explicat premierul. Bolojan a atras atenția asupra dezechilibrelor majore din sistem, unde există mult mai multe avize decât necesarul real de consum. „Suntem în situația în care, față de aproximativ 9.000 MW putere zilnică pe care are nevoie economia românească, am emis avize tehnice de racordare de peste 78.000 MW la finalul anului trecut și în această primăvară am ajuns la 80.000 MW. Deci de aproape 10 ori puterea de care avem nevoie. Așa cum se vede în acest grafic, în ultimii 3 ani de zile am avut cele mai mari creșteri 27.000 MW, 30.000 MW. Deci cea mai mare parte din aceste avize tehnice de racordare au fost emise în ultimii 3 ani de zile și suntem în situația în care, analizând ce s-a întâmplat cu aceste avize, cum au evoluat, constatăm că sub 10% din ele au avansat”. „Orice fel de îmbunățire se va vedea în prețuri” A doua direcție se referă la îmbunătățirea performanței companiilor de stat din energie, prin indicatori mai stricți și criterii clare de revocare a conducerii. „Ele au un rol vital în producția de energie din România, prin urmare orice fel de îmbunătățire se va vedea în cantități, în prețuri, pentru asta înseamnă să revizuim indicatorii de performanță în așa fel încât să fie măsurabil, să fie relevanți și de asemenea să stabilim criterii fără echivoc pentru pierderea mandatului în cazul în care indicatorii nu se realizează. E un lucru foarte important. A treia direcție este reducerea distorsiunilor pe piața de energie”, a declarat Bolojan. Alte măsuri vizează reducerea distorsiunilor din piață, creșterea capacităților de stocare și susținerea investițiilor strategice. În ceea ce privește stocarea, premierul a subliniat necesitatea echilibrării producției din surse regenerabile. Nu în ultimul rând, premierul a evidențiat importanța accelerării marilor proiecte energetice. „Sunt investiții în derulare mari care pot influența semnificativ piața de energie din România, de la interconecțiunile mari și rețelele transfrontaliere, de la investițiile majore în zona de producție, atât în bandă, care sunt cel puțin de 10% din totalul producției de energie din România, de la accelerarea unor investiții peste o valoare semnificativă, de la simplificarea proceselor de autorizare și a procedurilor de expropriere. Aceste direcții am convenit să le urmărim în perioada următoare”.
Viktor Orban: Europa se îndreaptă spre o criză energetică gravă
„Situația este foarte critică, este nevoie de calm și liniște, deoarece întreaga Europă se îndreaptă spre o criză energetică extrem de gravă”, a subliniat Viktor Orbán, potrivit Magyar Hirlap. Prim-ministrul și ministrul Afacerilor Externe au transmis un mesaj în direct de la granița dintre Ungaria și Serbia. „Forțele de Apărare Maghiare sunt capabile să protejeze conducta de gaze”, a declarat premierul într-o conferință de presă după inspecția de la frontieră. Viktor Orban – Foto: Mediafax foto Premierul ungar îndeamnă la calm „Întreaga Europă se îndreaptă spre o criză energetică extrem de gravă. Securitatea energetică a țării nu este o problemă de campanie, ci o problemă de guvern, iar asta necesită calm, calm strategic, nu teatru, nu circ, ci o mână calmă, fermă și sigură”, a declarat premierul Viktor Orbán. „Situația este foarte critică, este nevoie de calm și liniște, deoarece întreaga Europă se îndreaptă spre o criză energetică extrem de gravă”, a subliniat Viktor Orbán. Acuzații de sabotaj „Nu se știe încă cine a pregătit o operațiune de sabotaj împotriva conductei de gaze Turkish Stream, sârbii anchetează, dar, în același timp, ceea ce s-a întâmplat se încadrează într-o serie de evenimente, iar ucrainenii au o astfel de capacitate și sunt dispuși și capabili să facă așa ceva”, a declarat premierul la conferința sa de presă extraordinară de luni. „Noi, maghiarii, nu putem răspunde cine anume a pregătit operațiunea de sabotaj.” , a spus Orban. Sârbii anchetează, iar cazul se află în faza de urmărire penală sub acuzația de sabotaj, a menționat el. „Cealaltă parte este de părere că acest lucru nu este necesar, că vor exista probleme de aprovizionare, dar că sancționarea energiei rusești ar trebui menținută în continuare și că aspectul războiului ruso-ucrainean ar trebui plasat înaintea aspectului aprovizionării cu energie europeană”, a adăugat el. Răspunzând la întrebarea unui jurnalist, premierul a declarat că toate organizațiile de apărare care garantează securitatea Ungariei sunt în alertă. Sursa Foto: Mediafax Foto Autorul recomandă: Viktor Orban se declară un orator mai bun decât Nicolae Ceaușescu: „Nu sunt geniul Carpaților”
Traian Băsescu: Blocarea prețurilor la carburanți ar duce la penurie / România are resurse, problema e funcționarea rafinăriilor
Fostul președinte Traian Băsescu avertizează că o eventuală intervenție administrativă pentru limitarea prețurilor la carburanți ar putea avea efecte negative asupra aprovizionării, inclusiv apariția unei penurii pe piață. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei emisiuni la Digi24, unde Băsescu a explicat că, deși în trecut s-au constituit rezerve la prețuri mai mici, acestea sunt înlocuite la costurile actuale ale pieței. „Foarte mulți spun că s-au făcut rezervele când țițeiul era la jumătate de preț. Da, dar rezervele se înlocuiesc la prețul actual, deci de asta crește prețul pe măsură ce crește prețul țițeiului pe plan mondial. Și România nu are ce să facă, va trebui să se alinieze cu ce se întâmplă pe piața globală”, a spus Băsescu. „Plafonare înseamnă penurie” În opinia sa, plafonarea prețurilor ar descuraja operatorii să mai aducă produse petroliere în România. „Dacă vom încerca să blocăm administrativ creșterea prețului, ne vom alege cu un rezultat cert: penurie. Operatorii nu vor mai fi interesați să aducă benzină sau motorină pe piață”, a explicat Băsescu. Fostul președinte a subliniat însă că România nu se confruntă cu o problemă de aprovizionare cu țiței și că există mai multe rute și surse disponibile. Potrivit acestuia, importurile pot fi realizate din Kazahstan, prin terminalul de la Novorosisk, dar și din Orientul Mijlociu sau zona Mării Caspice, prin portul turcesc Ceyhan. „Mai mare este problema producției de energie electrică” De asemenea, România ar putea importa gaze naturale din Algeria, ceea ce oferă o diversificare a surselor energetice. Băsescu a atras atenția că dificultățile reale ar putea apărea la nivelul rafinăriilor, multe dintre acestea fiind în prezent în revizie. Băsescu e mai îngrijorat de producția de energie electrică decât de aprovizionarea cu petrol. El crede că închiderea unor capacități pe cărbune ar fi trebuit amânată. „România are variante să nu intre în lipsă de combustibil. Mai mare este problema producției de energie electrică. Închiderea unor grupuri care funcționau pe carbune poate că trebuia amânată”, a spus acesta.
Decizie surpriză: UE amână propunerea de interzicere a petrolului rusesc pe fondul războiului din Iran și creșterilor bruște ale prețurilor
Comisia Europeană a amânat prezentarea unei propuneri mult așteptate de interzicere permanentă a importurilor de petrol rusesc, având în vedere că războiul din Orientul Mijlociu continuă să trimită unde de șoc pe piețele energetice și să mențină barilul Brent peste 100 de dolari, relatează presa europeană. Decizia surpriză vine pe fondul unei confruntări tensionate cu Ungaria și Slovacia, singurele două state membre care încă cumpără petrol rusesc, prin conducta Drujba din epoca sovietică. Legislația, care face parte din foaia de parcurs REPowerEU, urma să fie prezentată pe 15 aprilie, dar data a fost acum eliminată din calendar. „Nu avem date noi de oferit” „Nu am date noi de oferit”, a declarat marți dimineață Anna-Kaisa Itkonen, purtătoarea de cuvânt a Comisiei pentru energie. „Ceea ce vă pot asigura este că ne menținem angajamentul de a face această propunere.” Amânarea este influențată de atacurile americano-israeliene asupra Iranului, care au dat peste cap piețele energetice și au închis Strâmtoarea Ormuz, un pasaj vital care, până acum, transporta zilnic o cincime din petrolul și GNL-ul global. Luni, președintele american Donald Trump a salutat „conversațiile productive” cu Iranul pentru a pune capăt războiului, un anunț care a fost imediat contestat de Teheran. Cu toate acestea, cuvintele lui Trump au contribuit la scăderea prețului Brent de la 112 dolari la 102 dolari pe baril. În încercarea de a calma piețele agitate, SUA au relaxat sancțiunile asupra petrolului rusesc, provocând indignare și consternare în rândul europenilor. Comisia a insistat că schimbarea momentului nu înseamnă o schimbare de politică. „Propunerea va fi făcută”, a spus Itkonen. Citând cuvintele președintelui Comisiei, Ursula von der Leyen, purtătorul de cuvânt a avertizat că o revenire la combustibilii fosili ruși după încheierea războiului din Ucraina ar fi o „gafă strategică”. Opoziția maghiaro-slovacă UE interzisese anterior petrolul rusesc în cadrul regimului său tradițional de sancțiuni, care trebuie reînnoit la fiecare șase luni în unanimitate. Ungaria și Slovacia beneficiază de o derogare pe termen nelimitat de la aceste sancțiuni, permițându-le să continue achizițiile. Legislația, acum amânată, este considerată mai degrabă politică energetică decât politică externă, așa că necesită doar o majoritate calificată pentru a fi aprobată. Bruxelles-ul consideră că interdicția permanentă va preveni vetourile în viitor și va închide lacunele rămase. În cadrul REPowerEU, blocul comunitar a interzis deja importurile de gaze rusești: gaz natural lichefiat (GNL) până la sfârșitul anului 2026 și gaze din conducte până în toamna anului 2027. Ungaria și Slovacia au lansat deja acțiuni în justiție împotriva interdicției de gaze și au amenințat că vor face același lucru dacă propunerea privind petrolul va avansa. Cele două țări fără ieșire la mare sunt în prezent implicate într-o dispută amară cu Ucraina privind conducta Drujba, care transportă țiței rusesc ieftin prin teritoriul ucrainean către Europa Centrală. Kievul susține că infrastructura a fost grav avariată de Moscova la sfârșitul lunii ianuarie și trebuie reparată înainte ca transportul să poată fi reluat. Însă Budapesta și Bratislava contestă acest argument, susținând că conducta este închisă în mod deliberat din „motive politice” înainte de alegerile maghiare din 12 aprilie. Disputa privind Drujba a paralizat un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina.
China plafonează prețurile la carburanți pentru a ușura povara care apasă pe consumatori. În România, motorina a trebuit să ajungă la 10 lei ca guvernul Bolojan să instituie starea de criză
După ce Iran a închis Strâmtoarea Ormuz în urma atacurilor ale SUA și ale Israelului, a doua cea mai mare economie a lumii se confruntă cu creșteri de prețuri la benzină și motorină. Nicio putere economică nu este imună, iar prețurile petrolului au crescut vertiginos de la începutul conflictului. În China, benzina s-a făcut 1.160 yuani, iar motorina 1.115 yuani. Comisia Națională pentru Dezvoltare și Reformă, răspunzătoare de planificarea economică a Republicii Populare Chineze, a anunțat că va limita creșterea prețurilor la combustibili la nivel național pentru a ușura „povara deja destul de apăsătoare” pentru consumatori. „Pentru a atenua impactul acestei creșteri excepționale a prețurilor la nivel internațional, pentru a ușura povara care apasă asupra consumatorilor și pentru a asigura stabilitatea economică și bunăstarea socială, au fost implementate măsuri temporare de reglementarea prețurilor la nivel intern ale produselor petroliere rafinate, menținând în același timp cadrul mecanismului existent de stabilirea prețurilor”, a declarat comisia, potrivit Le Figaro. China, mai pregătită pentru criza energetică decât Occidentul Xi Jinping s-a pregătit pentru criza energetică de câțiva ani. În 2021, când a vizitat un vast câmp petrolier, a spus: „China trebuie să-și securizeze aprovizionarea energetică pe cont propriu”. Exporturile de țiței din Orientul Mijlociu au scăzut cu 61% în ultimele săptămâni, arată compania de consultanță Kpler. Jumătate din țițeiul importat de către China provine din Orientul Mijlociu. Iranul continuă să aprovizioneze China, dar la nivel mai scăzut În ciuda războiului, Iranul a continuat totuși să aprovizioneze China, principalul cumpărător al țițeiului iranian. Cu toate că vasele chinezești ale companiilor de stat din China au continuat să navigheze în regiune, importul de țiței iranian a intrat în declin. Rapoartele arată o scădere semnificativă de la 1,57 de milioane de barili pe zi în februarie 2026 la 1,47 milioane de barili pe zi în martie 2026, potrivit The Guardian. China continuă tranziția la energiile verzi pe fondul crizei petroliere De la începerea războiului, Beijing a ordonat rafinăriilor să înceteze exporturile de petrol rafinat. În același timp, statul chinez depune eforturi pentru a-și reduce dependența economică față de combustibilii fosili. În ultimii ani, China a devenit cel mai mare exportator mondial de automobile electrice și hibride. Institutul de cercetare Ember estimează că panourile solare și hidrocentralele au generat 31% din electricitatea Chinei, în 2024. În România, guvernul Bolojan a devenit preocupat de criza energetică abia când motorina a ajuns la 10 lei În România, guvernul condus de premierul liberal Ilie Bolojan nu s-a preocupat de criza energetică care a devenit tot mai apăsătoare pentru consumatorii români. Luni dimineață, 23 martie, în mai multe benzinării din țară, prețul motorinei standard a depășit pragul psiholologic de 10 lei. Abia când cel mai sumbru scenariu al specialiștilor în energie s-a adeverit, guvernul Bolojan a anunțat că va adopta marți o ordonanță de urgență prin care se decretă „stare de criză pe piața petrolului”. Guvernul României va adopta mai multe măsuri pentru protejarea populației, printre care „plafonarea adaosului comercial la combustibili și monitorizarea pieței”. Sursa Foto: Envato/Shutterstock Autorul recomandă: Casa Albă: China a fost de acord ca Trump să-și amâne vizita la Beijing în contextul războiului cu Iran
Florin Barbu. Consiliul Concurenței să investigheze urgent! De ce sunt nevoiți fermierii români să își vândă producția către firme offshore din Cipru?
Florin Barbu, ministrul Agiculturii cere Consiliul Concurenței să investigheze urgent de ce sunt nevoiți fermierii români să își vândă producția către firme offshore din Cipru pentru a avea acces în supermarketurile din România. Barbu a mers pe teren, în magazinul unui retailer german și a descoperit numai marfă de import, sau reimportată din țări ca Cipru, în acest caz. De ce sunt nevoiți fermierii români să își vândă producția către firme offshore din Cipru pentru a putea accesa piața supermarketurilor din România? Consiliul Concurenței să investigheze urgent!, posteză ministrul Agriculturii. Constatările la raft ale ministrului Agriculturii Am stat de vorbă cu fermieri, am analizat date și am mers în magazine. Am intrat într-un supermarket al unui mare retailer german. Pe rafturi am găsit multă carne de porc, țara de proveniență: Spania – aproape de termenul de expirare – și foarte puțină carne românească, la prețuri mai mari decât cea de import. Astăzi, la poarta fermei, porcul se vinde cu aproximativ 4,3 lei/kg, iar în supermarket carnea ajunge să coste în medie între 20 și 28 de lei. Fermierii sunt puși în situația să vândă sub costul de producție sau să își închidă fermele, în timp ce consumatorul plătește din ce în ce mai mult pentru carne provenită din import. Pe traseul dintre fermierul român și consumator apar adaosuri care ridică multe semne de întrebare. Din cauza acestor mecanisme, fermele românești se închid, iar românii plătesc tot mai mult pentru mâncare. De aceea atrag atenția Consiliului Concurenței să verifice cine câștigă din acest lanț și de ce fermierii și consumatorii români trebuie să plătească scump. La raionul de carne de pasăre situația este cel puțin la fel de alarmantă. Vă dau un exemplu: peste 60% din produse sunt etichetate sub un singur brand – Gustavi – deținut de o firmă înființată în 2024, cu 5 angajați, care la rândul ei este deținută de un offshore din Cipru. Astfel de companii doar comercializează produse ale unor mari producători români. Cu alte cuvinte, produse ale unor companii românești, precum Avicola Crevedia, Coco Rico, Morandi, Avicola Focșani sau EuroAvi, cu sute de angajați și producție reală, care nu au acces la raft. Cum ajunge o firmă din Cipru să umple rafturile supermarketurilor din România cu produse obținute de ai noștri? Am spus-o și o repet: Ministerul Agriculturii nu are atribuții de control, dar se va implica împreună cu Consiliul Concurenței și toate celelalte autorități pentru a opri aceste practici comerciale neloiale!
Adrian Câciu acuză specula pe piața combustibililor: Tot ce vedem ca scumpire nu este decât speculă
Adrian Câciu, deputat PSD și fost ministru al Finanțelor, atrage atenția că prețurile la pompă nu reflectă costurile reale. „Tot ce se vinde astăzi pe piața combustibilului din România a fost achiziționat cu cel puțin o lună în urmă. Tot ce vedem ca scumpire nu este decât speculă!”, a spus Câciu. El susține că rezerva de bani pentru viitor ajunge în buzunarele câtorva mari importatori, producători sau angrosiști de combustibil, în timp ce consumatorii plătesc prețuri mult mai mari. Prețurile internaționale sunt în scădere Câciu menționează că, potrivit datelor de pe futures la Brent sau Platts pentru diesel și benzină, prețul petrolului scade de la începutul lunii aprilie. Cu toate acestea, în România, scumpirile continuă. „50 de bani scumpire în ultimele zile este inadmisibil la un produs care a intrat cu 1 leu/litru mai ieftin decât bursa de azi. Numai din această scumpire statul câștigă cel puțin 1,3 miliarde lei diferență de TVA”, a precizat el. Instituțiile statului trebuie să intervină Fostul ministru susține că Consiliul Concurenței, ANPC, ANAF și Ministerul Economiei ar trebui să intervină imediat pentru a preveni specula. „În 2022, am trecut printr-o situație similară când prețurile au urcat la 9,5 lei/litru. După intervenția autorităților, prețurile au coborât cu aproape 1 leu. Se poate și acum, dar nimeni nu face nimic”, a spus Câciu. Gazul și specula pe piața energiei Despre prețul gazului, Câciu avertizează că specula se repetă. În 2022, vârfurile au ajuns la 1000-1500 lei/MWh, în timp ce acum prețul mediu în Europa este de 60 euro/MWh, de cinci ori mai mic decât în 2022. El subliniază că manipularea prețurilor afectează economia națională, provocând inflație, dobânzi mai mari, falimente și pierderea locurilor de muncă. Apel la acțiune „Un om de stat acționează! Nu poți sta, ca premier, cu mâinile în sân, «prudent», fără a solicita tuturor celor abilitați să verifice și să ia măsuri”, a concluzionat Câciu.
Prețurile de referință la gaze în Europa au crescut cu aproape 50% după ce QatarEnergy a oprit producția de GNL
Prețurile de referință la gaze în Europa, care înregistrau deja creșteri puternice luni dimineața, au crescut vertiginos după ce compania energetică de stat din Qatar, QatarEnergy, a anunțat că oprește producția de gaze lichefiate în urma unui atac iranian cu drone, relatează Al Jazeera. Compania energetică de stat din Qatar a anunțat că a suspendat producția de gaze naturale lichefiate (GNL) după atacurile iraniene asupra a două dintre principalele sale instalații de procesare a gazelor. QatarEnergy contribuie cu 18-20% la gazele naturale lichefiate la nivel global. „Din cauza atacurilor militare asupra instalațiilor QatarEnergy situate în zonele industriale Ras Laffan și Mesaieed din Qatar, QatarEnergy a încetat producția de gaz natural lichefiat (GNL) și produse conexe”, a anunțat luni cel mai mare producător de GNL din lume într-un comunicat. La scurt timp după anunț, prețurile gazelor naturale din Europa au crescut cu aproape 50%. În jurul orei 12:55 GMT, contractul futures TTF olandez, considerat referința europeană, a crescut cu peste 48%, la 47,32 euro pe megawatt-oră, după ce a atins cel mai înalt nivel din februarie 2025, la 47,70 euro pe megawatt-oră (+52,38%). Anterior, Ministerului Apărării din Qatar a transmis că o dronă iraniană a vizat o instalație energetică din Ras Laffan, la 80 km nord de capitală, pe coasta de nord, principalul sit de producție de gaze naturale lichefiate al țării. O altă dronă a vizat un rezervor de apă de la o centrală electrică din Mesaieed, de asemenea o bază cheie de producție de gaze naturale, la 40 km sud de Doha. Nu au fost raportate victime în atacuri, spun autorităților. Qatar este unul dintre principalii producători mondiali de gaze naturale lichefiate (GNL), alături de Statele Unite, Australia și Rusia. Deține cel mai mare zăcământ de gaze naturale din lume cu Iranul. Anul trecut, Qatar a exportat 82,2 milioane de tone de gaze lichefiate. Livrările de gaze lichefiate din Qatar în Asia şi Europa trebuie să treacă prin Strâmtoarea Ormuz. Până în prezent, cel puţin 11 nave care transportă gaze lichefiate ce merg spre sau dinspre Qatar şi-au întrerupt marşul pentru a evita Strâmtoarea Ormuz, indică datele de urmărire a navelor. RECOMANDAREA AUTORULUI: Prețul motorinei a explodat în București. La unele pompe, carburantul diesel se vinde cu aproape 9 lei pe litru. „Merg în Bulgaria să fac plinul de acolo” Războiul în Orient. Noi explozii în Emirate. Mai multe avioane americane, prăbușite în Kuweit. 500 de morți în Iran după bombardamente în 131 de orașe