Aroganță incredibilă făcută de compania care a distrus-o pe Simona Halep, înaintea deciziei în procesul de 10 milioane de dolari!
Compania acuzată de Simona Halep (34 de ani) că i-a distrus reputația, Quantum Nutrition Inc, care deține brandul Schinoussa Superfoods, nu pare speriată de procesul de despăgubiri intentat de româncă. În timp ce Simona Halep așteaptă cu sufletul la gură decizia judecătorilor în procesul de 10 milioane de dolari, după ce s-a plâns că și-a pierdut plăcerea de a trăi, compania de suplimente a luat o decizie incredibilă. Schinoussa Superfoods comercializează un nou supliment de colagen marin, produs pe care Halep l-a achiziționat la US Open 2022, dar modul în care îl promovează este cel puțin controversat, în contextul procesului deschis de constănțeancă la New York. Compania canadiană nu doar că nu a retras de pe piață suplimentele din categoria celui consumat de Halep, ci a decis să le promoveze și mai intens. Noul supliment de colagen comercializat de Schinoussa Superfoods promite, pe lângă susținerea sănătății părului, pielii, unghiilor și articulațiilor, și… Efecte de înfrumusețare fizică. „Transformă-ți frumusețea din interior cu Beautiful Marine Collagen! Obținut din tilapia sălbatică, pentru un colagen pur și ușor asimilabil. Susține sănătatea părului, pielii, unghiilor și articulațiilor. Întărește țesuturile conjunctive și favorizează flexibilitatea. Fără organisme modificate genetic (Non-GMO), ideal pentru un aspect luminos și tineresc”, este mesajul care însoțește reclama postată pe contul oficial de Instagram al companiei de suplimente. Mai mult, pe eticheta produsului scrie „Beautiful marine colagen (colagen marin frumos)”. Reprezentanții firmei canadiene nu și-au recunoscut în niciun moment vina pentru testul pozitiv al Simonei Halep, ba dimpotrivă. În cadrul procesului, aceștia au jucat dur și au cerut mutarea cazului de la Curtea Supremă a statului New York la Curtea Districtuală a SUA, însă dosarul a rămas până la urmă la prima instanță. Ce conținea suplimentul pe care Patrick Mouratoglou și fizioterapeuta franceză i l-au comandat Simonei Halep Keto MCT, suplimentul care i-a adus inițial Simonei Halep o suspendare de patru ani, redusă ulterior la 9 luni, a fost comandat de fizioterapeuta Candice Gohier, la recomandarea antrenorului francez Patrick Mouratoglou. Acesta conține următoarele ingrediente: 1. Trigliceride cu lanț mediu (MCT) din ulei de cocos, sub formă de pulbere; 2. Colagen din pește; 3. Inulină – o fibră prebiotică solubilă din plante care ajută la sănătatea intestinului; 4. Vitamina C (acid ascorbic). Din declarațiile celor implicați reiese că „în luna august 2022, doamna Halep, domnul Mouratoglou și doamna Gohier au revizuit suplimentele nutriționale ale doamnei Halep. Ea (n.r. Gohier) și domnul Mouratoglou au recomandat înlocuitori pentru unele dintre suplimentele ei pentru că aveau prea mult zahăr. Doamna Gohier i-a cerut domnului Lefebvre (n.r. – Frederic Lefebvre, directorul departamentului de pregătire fizică de la Academia Mouratoglou) opinia despre suplimente, iar acesta a recomandat trei suplimente deja menționate mai sus, inclusiv Keto MCT. Doamna Gohier a trimis un mesaj text și a comandat produsele, care au ajuns în New York la 23 august 2022. Ea și domnul Mouratoglou le-au verificat și au fost de acord, produsele nu conțineau substanțe interzise și erau sigure pentru doamna Halep. Doamna Halep a folosit apoi Keto MCT timp de șase zile, între 23 și 28 august. Cele două declarații ale martorilor domnului Mouratoglou au confirmat implicarea sa în recomandarea de a înlocui suplimentele luate de doamna Halep”, scrie în motivarea tribunalului Sport Resolutions.
Red Bull pierde procesul cu UE privind perchezițiile antitrust
Compania Red Bull GmbH a pierdut procesul intentat împotriva Comisiei Europene la Tribunalul General al Uniunii Europene din Luxemburg, după ce a contestat inspecțiile antitrust efectuate la sediul său din Austria în 2023. Potrivit Bloomberg, judecătorii au decis că autoritatea de concurență a UE „a acționat în limitele competențelor sale”, respingând argumentele companiei potrivit cărora perchezițiile ar fi fost nejustificate. Conform documentelor instanței, controalele au fost parte a unei anchete privind un posibil cartel ilegal în sectorul băuturilor energizante. Deși Comisia Europeană nu a numit public compania vizată, Red Bull a confirmat în martie 2023 că sediile sale au fost supuse verificărilor. Test pentru limitele Comisiei Europene În urma inspecțiilor, Red Bull a criticat acțiunea Bruxellesului, considerând-o „în mod evident nefondată”. Compania a susținut că decizia Comisiei Europene de a efectua perchezițiile a fost „vagă și lipsită de probe concrete”. De asemenea, Red Bull a reclamat că inspecția a fost „excesiv de amplă și costisitoare” și a cerut despăgubiri pentru cheltuielile suportate, însă Curtea a respins și această cerere, arătând că nu s-au demonstrat prejudicii directe. Cazul Red Bull este urmărit îndeaproape în mediul juridic european, fiind considerat un test pentru limitele puterilor de inspecție ale Comisiei Europene. Experții spun că decizia ar putea influența modul în care se desfășoară viitoarele „dawn raids” (percheziții efectuate la primele ore ale dimineții) în cadrul investigațiilor antitrust.
A început procesul împotriva organizației atribuite lui Ilan Șor, la Chișinău
La Curtea de Apel Centru din Chișinău, a început marți procesul intentat de Serviciul de Informații și Securitate (SIS) împotriva organizației rusești „Eurasia”, pe care autoritățile o acuză că servește drept instrument al oligarhului fugar Ilan Șor pentru a coordona „proiecte de influență subversivă” contra Republicii Moldova. „Cu ușile închise” Cererea SIS a fost depusă pe 25 iulie 2025, iar dosarul a fost înregistrat sub denumirea „SIS contra organizației Eurasia”. Prima ședință de judecată fusese programată cu o zi înainte, însă a fost amânată din motive care nu au fost făcute publice. „Procesul se desfășoară cu ușile închise”, potrivit purtătoarei de cuvânt a Curții de Apel, Adela Roșca, citată de Europa Liberă. SUA a sancționat deja organizația Legea Republicii Moldova privind contracararea activității extremiste prevede că astfel de cereri trebuie soluționate în cel mult două luni de la înregistrare. Dacă judecătorii vor valida acuzațiile formulate de SIS, Eurasia va fi trecută în Registrul organizațiilor extremiste, iar activitatea sa suspendată sau chiar interzisă pe teritoriul Republicii Moldova. Organizația este vizată într-un raport public al serviciilor secrete moldovenești privind imixtiunea externă în alegerile din 2024. Potrivit acestora, Eurasia a fost creată în aprilie 2024, având-o drept fondatoare și directoare pe fosta contabilă a Partidului Șor – formațiune declarată neconstituțională în 2023. Oligarhul fugar este membru în consiliul coordonator al organizației, condus de deputata rusă Aliona Arșinova. În septembrie 2024, Statele Unite ale Americii au impus sancțiuni împotriva organizației, acuzând-o de tentative de destabilizare a situației socio-politice din Moldova înaintea alegerilor prezidențiale. Preoți moldoveni, trimiși la instruiri politice Raportul SIS susține că sub paravanul Eurasia au fost organizate deplasări ale tinerilor moldoveni la Moscova, unde au participat la „instruiri în domeniul social-politic, al tehnologiilor electorale, inclusiv al tehnicilor de destabilizare”. De asemenea, în august și septembrie 2024, organizația ar fi înlesnit călătorii pentru aproximativ 500 de preoți și enoriași din Moldova, participanții fiind încurajați să se implice „în influențarea” alegerilor prezidențiale și a referendumului constituțional. Proces contestat. Miza: lichidarea organizației Coordonatoarea organizației a acuzat nereguli procedurale în derularea procesului, spunând că nu a primit traducerea documentelor în limba rusă: „Procesul a început cu abateri, pentru că nu am primit documentele traduse în limba rusă”, a declarat Arșinova pentru presa rusă. Deputata a insistat că Eurasia desfășoară doar „acțiuni umanitare” în Republica Moldova, precum sprijin pentru fermieri, ajutor pentru pensionari și schimburi de experiență pentru tineri din țările membre ale „spațiului eurasiatic”. Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova poate solicita instanței lichidarea organizației și interzicerea participării cetățenilor moldoveni la activitățile sale dacă Eurasia este recunoscută oficial drept extremistă.
Americanii au dat-o de gol pe Simona Halep
Simona Halep s-a retras din tenis în luna februarie a acestui an, dar în continuare vrea să se facă dreptate în cazul de doping. Fosta mare jucătoare de tenis nu poate accepta ideea că imaginea i-a fost afectată fără vina ei, iar acum caută dreptatea în justiție. Simona Halep nu a renunțat la lupta pentru a-și dovedi nevinovăția după ce a fost suspendată pentru dopaj. Fosta campioană încearcă acum să obțină despăgubiri, susținând că a fost tratată incorect de compania Quantum Nutrition. Procesul are loc în Statele Unite, la Curtea Districtuală din zona de sud a New York-ului. Potrivit publicației americane Tennis Temple, Simona consideră că are motive întemeiate să ceară daune, deoarece susține că suspendarea i-a afectat grav cariera și imaginea publică, fără ca ea să aibă o vină în acest sens. Rămâne de văzut dacă fostul număr unu mondial va avea câștig de cauză în instanță. „Fosta jucătoare profesionistă nu renunță la disputa cu compania canadiană Quantum Nutrition, producătoarea suplimentului alimentar, o pudră proteică destinată creșterii rezistenței. În apărarea sa, dubla campioană de Grand Slam a susținut că nu a consumat niciodată substanțe interzise de Agenția Mondială Anti-Doping (WADA) și că responsabilitatea aparține companiei Quantum Nutrition, din cauza neglijenței acesteia privind produsul, care fusese considerat legal de firma nord-americană. Astfel, în urmă cu câteva luni, Halep a deschis un proces împotriva Quantum Nutrition, solicitând despăgubiri de 10 milioane de dolari. Avocații sportivei au contraatacat în ultimele ore și cer companiei probe suplimentare”, scriu americanii de la Tennis Temple. Simona Halep, felicitată de Nadia Comăneci cu ocazia împlinirii vârstei de 34 de ani! Ce mesaj i-a transmis „Zeița de la Montreal” Simona Halep a împlinit 34 de ani pe 27 septembrie, fiind prima zi de naștere pe care a putut să o sărbătoarească departe de terenul de tenis, ea luând decizia de a se retrage din „sportul alb” în luna februarie a acestui an. Așa cum era de așteptat, nume uriașe din sportul românesc i-au transmis mesaje de felicitare dublei câștigătoare de Grand Slam. Una dintre primele persoane care au felicitat-o pe Simona de ziua ei a fost Nadia Comăneci, „Zeița de la Montreal”. Ea a postat o fotografie în care apare alături de Halep și i-a transmis un mesaj special: „La mulți ani, dragă Simona Halep!”. De asemenea, melodia de fundal este „La mulți ani!”, a formației Direcția 5.
Un judecător brazilian votează pentru achitarea fostului președinte Jair Bolsonaro Un judecător brazilian votează pentru achitarea fostului președinte Jair Bolsonaro
Procesul, desfășurat de un complet de cinci judecători, îl vizează pe Bolsonaro pentru tentativa de a rămâne la putere după ce a pierdut alegerile din 2022, inclusiv organizarea unei lovituri de stat și implicarea într-o organizație criminală armată, legate de atacurile susținătorilor săi asupra Congresului și Palatului Prezidențial din ianuarie 2023. Până acum, doi judecători au votat pentru condamnare, iar alți doi, numiți de președintele Luiz Inacio Lula da Silva, urmează să își exprime votul. Votul lui Fux, care a argumentat că procesul ar fi trebuit să fie judecat de tribunalele inferioare și că apărarea nu a avut timp suficient să studieze volumul uriaș de dovezi (aproximativ 70 terabytes de documente), poate consolida argumentul apărării că cazul ar trebui examinat de întreaga Curte Supremă de 11 membri, inclusiv de doi judecători numiți de Bolsonaro. Divergența dintre judecători adâncește tensiunile într-un caz deja polarizant pentru societatea braziliană și care a atras mii de susținători ai fostului președinte în stradă. O eventuală procedură de apel prelungită ar putea afecta calendarul alegerilor prezidențiale din 2026, în care Bolsonaro și-a anunțat intenția de a candida, deși a fost interzis să participe în alt proces legat de dezinformarea privind sistemul de vot electronic.
Elon Musk cere respingerea procesului intentat de SEC
Avocații lui Elon Musk au depus joi o cerere prin care solicită respingerea acțiunii SEC, instituție care susține că miliardarul a încălcat legislația bursieră prin întârzierea de 11 zile a raportării faptului că deținea peste 5% din acțiunile Twitter, companie devenită ulterior X. Potrivit SEC, Musk ar fi trebuit să dezvăluie pragul atins până la 24 martie 2022, însă a făcut publică informația abia pe 4 aprilie, când ajunsese deja la o participație de 9,2%. Între timp, el ar fi cumpărat acțiuni suplimentare în valoare de peste 500 de milioane de dolari, la prețuri pe care autoritatea le consideră artificial scăzute, în detrimentul altor investitori Argumentele apărării Apărarea lui Musk susține că acesta a depus documentele la o zi după ce managerul său financiar a consultat avocați specializați și că nu a existat nicio intenție de a induce în eroare piața. „SEC nu susține că Musk a acționat intenționat, deliberat sau cu rea-credință. Este vorba despre o singură declarație depusă cu întârziere, corectată imediat ce a fost descoperită,” au transmis avocații. SEC a dat în judecată pe 14 ianuarie, cu câteva zile înainte ca Donald Trump să preia președinția și să îl numească pe Musk consilier special pentru reducerea cheltuielilor federale. Procesul vine pe fondul unei istorii tensionate între Musk și autoritate, care l-a mai acționat în instanță în 2018, după postările sale despre o posibilă retragere a Tesla de la bursă.
Proces colectiv împotriva platformei Booking.com. Peste 10.000 de hoteluri din Europa cer despăgubiri pentru clauza cel mai bun preț
Proprietarii de hoteluri din Europa sunt nemulțumiți de clauza „celui mai bun preț” a gigantului rezervărilor online. Aceștia acuză platforma Booking.com că i-a împiedicat să ofere camere la prețuri mai mici pe propriile site-uri web, scrie Deutsche Welle. Potrivit Asociației Hotelurilor, Restaurantelor și Cafenelelor din Europa HOTREC, proprietarii de hoteluri vor solicita despăgubiri pentru pierderile suferite între 2004 și 2024 ca urmare a așa-numitelor clauze „cel mai bun preț”. Booking.com a utilizat aceste clauze pentru a preveni situațiile în care un client descoperă un hotel pe platforma sa, dar apoi face rezervarea direct la hotel. În acest sens, clauza impunea hotelurilor să nu ofere camere la prețuri mai mici pe alte platforme, inclusiv pe propriile site-uri web. Clauza privind „cel mai bun preț”, declarată ilegală în 2024 În luna septembrie 2024, Curtea Europeană de Justiție a declarat ilegale clauzele privind cel mai bun preț și a stabilit că platformele online pot funcționa fără a impune asemenea restricții hotelurilor partenere. În conformitate cu Legea privind piețele digitale a Uniunii Europene, Booking.com a eliminat această clauză în 2024. „Hotelierii europeni au suferit mult timp din cauza condițiilor inechitabile și a costurilor excesive”, a declarat președintele HOTREC, Alexandros Vassilikos. „Această inițiativă comună transmite un mesaj clar: practicile abuzive de pe piața digitală nu vor fi tolerate de industria ospitalității din Europa”, a conchis președintele Asociației.
Bărbatul acuzat că a încercat să-l asasineze pe Trump își va reprezenta singur cazul în instanță
Judecătoarea Aileen Cannon a aprobat cererea acestuia, dar a stabilit că avocații desemnați de instanță vor rămâne ca asistenți. Routh, în vârstă de 59 de ani, urmează să fie judecat în septembrie, la un an după ce, potrivit procurorilor, un agent al Serviciului Secret i-a demascat tentativa de a-l împușca pe Trump în timp ce acesta juca golf. El a pledat nevinovat la acuzațiile de tentativă de asasinare a unui candidat prezidențial, agresarea unui ofițer federal și mai multe infracțiuni legate de arme. Procesul va începe în septembrie Judecătoarea a precizat că procesul va începe pe 8 septembrie, chiar dacă Routh se apără singur. Într-o scrisoare adresată instanței, acesta a afirmat că nu se înțelege cu avocații săi și a sugerat că ar putea fi folosit într-un schimb de prizonieri cu țări precum Iran, China, Coreea de Nord sau Rusia. Procurorii susțin că Routh a planificat atacul timp de săptămâni și că a încercat să îl împuște pe Trump la clubul său de golf din West Palm Beach. Tentativa a fost oprită după ce un agent l-a observat și a deschis focul, determinându-l să lase arma și să fugă. El a fost arestat cu ajutorul unui martor. În afara procesului federal, Routh se confruntă și cu acuzații la nivel de stat pentru terorism și tentativă de omor.
Justiția braziliană reacționează dur după sancțiunile SUA: Nu vom fi intimidați!
În urma emiterii unui mandat de percheziţie asupra fostului preşedinte Jair Bolsonaro, administraţia de la Washington a impus restricţii de viză împotriva judecătorului de la Curtea Supremă, Alexandre de Moraes, familia sa şi alţi oficiali ai sistemului de justiţie implicaţi în proces. Conform unui mesaj publicat pe reţelele de socializare, de către Messias, de aceste interdicţii este vizat şi Procurorul General Paulo Gonet şi a adăugat „Nicio manevră improprie sau act conspirativ sordid nu va intimida justiţia ţării noastre în exercitarea independentă şi demnă a misiunii sale”. Potrivit ministrului Relaţiilor Instituţionale, Gleisi Hoffmann, alături de Moraes alţi şapte judecători ai Curţii Supreme, Luis Roberto Barroso, Dias Toffoli, Cristiano Zanin, Flavio Dino, Carmen Lucia, Edson Fachin şi Gilmar Mendes, au fost incluşi pe lista interdicţiilor de viză. Între timp, preşedintele american Donald Trump a denunţat procesul lui Bolsonaro ca fiind „o vânătoare de vrăjitoare” şi a anunţat săptămâna trecută o taxă vamală de 50% pentru bunurile braziliene, începând cu 1 august.
Lovitură de proporții pentru Google: Bătălia de miliarde cu UE continuă în dosarul Android
Într-o confruntare juridică ce durează de aproape un deceniu, Google a primit joi, 19 iunie 2025, o lovitură serioasă în lupta sa împotriva unei amenzi antitrust colosale impuse de Uniunea Europeană. Avocatul general al Curții de Justiție a Uniunii Europene, Juliane Kokott, a emis o opinie nefavorabilă gigantului american, recomandând respingerea apelului formulat de companie împotriva unei sancțiuni de peste 4 miliarde de euro, pronunțată inițial în 2018. Această opinie, deși neobligatorie din punct de vedere juridic, are o greutate semnificativă în contextul deliberărilor finale, întrucât judecătorii urmează aceste recomandări în majoritatea cazurilor. Astfel, șansele Google de a obține o revizuire favorabilă scad considerabil, iar cazul pare să se îndrepte spre o confirmare oficială a celei mai mari amenzi antitrust impuse vreodată unei companii de tehnologie în Europa. Totul a început în urmă cu șapte ani, când Comisia Europeană a acuzat Google că a abuzat de poziția sa dominantă pe piața sistemelor de operare mobile, impunând producătorilor de dispozitive Android să preinstaleze aplicații precum Google Search și Chrome, și astfel eliminând competiția. Strategia ar fi limitat opțiunile consumatorilor și ar fi consolidat artificial poziția liderului din Silicon Valley în domeniul serviciilor online. „Android a fost folosit de Google ca un vehicul pentru a cimenta dominația sa în materie de căutare pe internet”, a declarat în 2018 Margrethe Vestager, comisarul UE pentru concurență. Această concluzie a dus la amenda inițială de 4,134 miliarde de euro, ușor redusă ulterior, în 2022, la 4,125 miliarde de euro, în urma unui apel la Tribunalul General al UE. Google a continuat însă lupta, ducând cauza în fața celei mai înalte instanțe europene. Argumentele părților: libertatea platformei vs. abuz de poziție dominantă Google a susținut constant că Android, fiind un sistem de operare open-source, a sporit opțiunile pentru consumatori și a susținut inovația în ecosistemul mobil. Într-un comunicat transmis imediat după publicarea opiniei avocatului general, compania a afirmat: „Suntem dezamăgiți de această opinie. Dacă instanța o va urma, aceasta ar putea descuraja investițiile în platforme deschise și ar dăuna utilizatorilor Android, partenerilor noștri și dezvoltatorilor de aplicații.” Din perspectiva Google, modelul său de afaceri a permis dezvoltarea unei platforme gratuite și accesibile, cu beneficii clare pentru mii de companii din Europa și din întreaga lume. Reprezentanții companiei insistă că impunerea unor restricții ar răsturna echilibrul care a permis ecosistemului Android să prospere. De cealaltă parte, Comisia Europeană argumentează că modelul „gratuit” oferit de Google este înșelător, deoarece costurile reale sunt suportate de competiție și consumatori, sub forma unei lipse de alternative viabile. Potrivit autorităților de reglementare, Google a condiționat accesul la Play Store – un serviciu vital pentru orice dispozitiv Android – de preinstalarea aplicațiilor proprii, ceea ce a avut un impact profund asupra competiției, în special asupra motoarelor de căutare rivale. Avocatul general Juliane Kokott pare să fi fost de acord cu această interpretare. În opinia sa, Google a avut posibilitatea și mijloacele de a-și impune propriile aplicații în mod abuziv și nu a demonstrat că ar fi existat o justificare obiectivă pentru practicile contestate. Efectele pe termen lung: un precedent pentru Big Tech și un semnal de forță din partea UE În contextul actual al intensificării reglementării marilor platforme tehnologice, cazul Google vs. Comisia Europeană capătă valențe globale. Amenda de peste 4 miliarde de euro face parte dintr-o serie de trei sancțiuni impuse de UE companiei americane în ultimii ani, care însumează peste 8 miliarde de euro. Celelalte două dosare privesc Google Shopping și contractele de exclusivitate în publicitatea online. Acțiunile Bruxellesului sunt percepute ca o ofensivă împotriva comportamentelor monopoliste ale giganților tehnologici. În paralel, Google se confruntă cu investigații similare în SUA, unde autoritățile antitrust au lansat un proces de anvergură împotriva practicilor din publicitatea digitală. Un judecător american analizează deja o serie de propuneri radicale, inclusiv posibile divizări ale companiei. Prin urmare, dacă instanța UE va urma recomandarea avocatului general și va menține amenda, aceasta va deveni nu doar o sancțiune istorică, ci un precedent cu implicații pentru toate companiile Big Tech. Ar însemna că Europa își menține poziția fermă în fața companiilor americane care domină piețele digitale și că va continua să impună reguli stricte privind concurența și protejarea consumatorilor. Este totodată un semnal pentru alte jurisdicții – cum ar fi India, Australia sau Brazilia – care urmăresc cu interes strategiile europene. Pentru companiile tehnologice, acest climat devine tot mai provocator, impunând revizuirea strategiilor comerciale, a relațiilor cu producătorii de hardware și a politicilor de preinstalare. Concluzie: începutul unei noi ere în reglementarea tehnologiei? Google a jucat un rol esențial în modelarea peisajului digital al secolului XXI, dar odată cu această influență vine și o responsabilitate uriașă. Cazul Android reprezintă o confruntare simbolică între libertatea de inovare și necesitatea de reglementare, între interesul economic privat și binele public european. Într-o lume din ce în ce mai dependentă de tehnologie, instanțele și autoritățile de reglementare devin gardieni ai echilibrului de putere. Nu este vorba doar despre o amendă, ci despre definirea unor reguli clare în era digitală – reguli care să împiedice concentrarea excesivă a controlului și să ofere șanse reale competitorilor mai mici. Judecătorii Curții de Justiție a UE au început deja deliberările și urmează să pronunțe verdictul final în lunile următoare. În funcție de decizia lor, Google ar putea fi forțat să-și schimbe radical strategia, sau – dacă apelul ar fi admis împotriva tuturor așteptărilor – ar putea obține o victorie rară într-un climat juridic tot mai ostil. Indiferent de rezultat, un lucru este clar: era „vestului sălbatic” al tehnologiei se apropie de sfârșit, iar marile companii trebuie să învețe să joace după reguli noi – mai stricte, mai echitabile și mai orientate spre protejarea consumatorului. Europa a tras linia în nisip. Urmează să vedem dacă și restul lumii o va urma.