Bolojan, după ce proiectul privind biodiversitatea a fost înregistrat la Senat: PSD se joacă, în total, cu 1,1 miliarde de euro
Premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat marți, într-o postare pe Facebook, că Guvernul retrage Hotărârea de Guvern privind Strategia Națională pentru Conservarea Biodiversității 2026-2030 și că aceasta va fi promovată printr-un proiect de lege care a fost depus la Senat. Anunțul vine după ce PSD a contestat în instanță mai multe hotărâri de guvern, inclusiv actul normativ privind strategia de biodiversitate, iar Bolojan spune că nu își asumă riscul unei eventuale suspendări până la soluționarea definitivă a cauzei. „Adoptarea Strategiei Naționale pentru Conservarea Biodiversității 2026-2030 reprezintă un jalon asumat de România în cadrul PNRR (Jalonul 31). Neîndeplinirea lui ar atrage o penalitate de peste 970 de milioane de euro. Guvernul României a îndeplinit acest jalon printr-o hotărâre de guvern, în ședința din 23.07.2026, cu avizul Ministerului Justiției, în aplicarea prevederilor capitolului Mediu din Programul de guvernare și pentru respectarea angajamentelor externe asumate de România, de care depind nu numai bani pentru țară, ci și credibilitatea în fața finanțatorilor și partenerilor externi”, a explicat Bolojan. Critici la adresa PSD În mesajul său, premierul interimar acuză PSD că pune interesul politic mai presus de interesul României. „Ca să hărțuiască un guvern pe care l-a demis fără să aibă nimic de pus în loc, dar și ca să satisfacă interesele propriei clientele, PSD a declanșat o procedură de suspendare și anulare în justiție a mai multor hotărâri de guvern, inclusiv aceasta. Trei dintre hotărârile atacate se referă la obligații pe care ni le-am asumat în contul fondurilor europene nerambursabile. PSD se joacă, în total, cu 1,1 miliarde de euro. Una dintre aceste hotărâri, referitoare la Strategia Biodiversității, de a cărei adoptare până la 31 august depinde o penalitate de 1 miliard de euro, am înțeles că PSD se angajează să o susțină pentru a fi adoptată rapid ca proiect de lege”, a mai spus Bolojan. Prim-ministrul a precizat că nu pune la îndoială legalitatea hotărârilor adoptate de Guvern, însă consideră că riscul financiar este prea mare și că, din acest motiv, a fost depus la Senat un proiect de lege în legătură cu strategia privind biodiversitatea. „Deși nu am niciun dubiu privind legalitatea adoptării hotărârilor, nu îmi pot asuma riscul unei eventuale suspendări a actului normativ până la soluționarea definitivă a cauzei. Responsabilitatea guvernării presupune prioritizarea intereselor României, pentru care o penalitate de aproape 1 miliard de euro este de neasumat. Este o responsabilitate pe care PSD pare că nu o poate înțelege. În consecință, am decis să retragem Hotărârea de Guvern privind Strategia Națională pentru Conservarea Biodiversității 2026-2030. Prevederile fac obiectul unui proiect de lege care a fost depus azi la Senat. Facem ce trebuie pentru România, vom vedea dacă PSD se va ține de cuvânt măcar de această dată”, a conchis premierul interimar. Strategia privind biodiversitatea ajunge în Parlament pentru a evita blocarea unui jalon PNRR Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat, marți, că strategia privind conservarea biodiversității a fost depusă în Parlament sub forma unui proiect de lege, pentru a evita blocarea unui jalon din PNRR și riscul pierderii unei finanțări de un miliard de euro. Ministra susține că există riscul ca o eventuală contestare în instanță a unei hotărâri de guvern să întârzie implementarea jalonului, chiar dacă statul ar câștiga ulterior procesul. Grindeanu: Guvernul demis a înțeles că respectarea legii nu este opțională La scurt timp după, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a reacționat la anunțul privind depunerea în Parlament a proiectului de lege referitor la strategia privind conservarea biodiversități. „Guvernul demis a înțeles până la urmă că respectarea legii nu este opțională. Tocmai s-a înregistrat la Senat o inițiativă legislativă care privește strategia privind biodiversitatea. Aceasta este o recunoaștere implicită a culpei Guvernului demis care a încercat să aprobe această strategie prin HG săptămâna trecută cu încălcarea limitelor legale și constituționale”, a transmis Grindeanu, adăugând că proiectul de lege va fi dezbătut „cu celeritate în Parlament, acolo unde este locul său”.
Predoiu: Parlamentul va avea ultimul cuvânt asupra legii privind integritatea
Potrivit lui Predoiu, proiectul elaborat de Ministerul Justiției și ANI „conține toate garanțiile de transparență cerute de Agenția Națională de Integritate (ANI), de jurisprudența națională și de cea europeană” și rămâne singurul document care angajează instituțional Guvernul în relația cu Comisia Europeană. Ministrul spune că, la solicitarea premierului, au fost organizate consultări cu partidele parlamentare care au dorit să participe – PNL, USR și UDMR -, iar acestea au propus amendamente pe care au cerut să fie incluse în proiectul ce urma să ajungă în Parlament. Predoiu susține că două dintre formațiunile participante au condiționat sprijinul pentru dezbaterea și adoptarea legii de includerea acestor amendamente în forma transmisă Parlamentului. În aceste condiții, afirmă el, alternativa ar fi fost blocarea procesului și imposibilitatea lansării dezbaterii parlamentare. „Singura manieră prin care putea fi declanșată procedura de dezbatere parlamentară era sesizarea Parlamentului cu un proiect care să includă amendamentele partidelor”, afirmă Predoiu pe pagina sa de Facebook. Predoiu depune amendamente în calitate de senator El precizează că, după consultarea premierului, a decis să depună, în calitate de senator, o propunere legislativă care să includă amendamentele formulate în cadrul consultărilor, în conformitate cu deciziile guvernamentale și politice privind promovarea jaloanelor din PNRR. Potrivit ministrului, proiectul transmis Comisiei Europene a fost menținut neschimbat, în timp ce inițiativa depusă în Parlament urmărește exclusiv deblocarea procesului legislativ și oferirea posibilității ca Parlamentul să stabilească forma finală a legii. Decizia, necesară pentru evitatea pierderii unui jalon din PNRR Predoiu admite că unele amendamente incluse în propunerea legislativă „nu reflectă fidel” propria sa viziune juridică, însă consideră că decizia a fost necesară pentru evitarea pierderii unui jalon din PNRR. „A fost o decizie politică și de stat, menită să ofere o șansă de ieșire dintr-un impas, cu toate costurile de imagine aferente”, afirmă Predoiu, adăugând că Parlamentul va avea ultimul cuvânt asupra conținutului final al legii. „Modul în care se va finaliza procesul parlamentar depinde de voința parlamentarilor și a partidelor parlamentare care vor dezbate propunerea legislativă. Viziunea mea juridică integrală asupra subiectului este reflectată fidel în Proiectul elaborat de Agenția Națională de Integritate și Ministerul Justiției, depus la Comisia Europeană. Datoria mea a fost să deblochez procesul parlamentar”, mai spune Predoiu.
Parlamentarii francezi aprobă legea morții asistate după ani de dezbateri. Dreptul este acordat în condiții stricte
Adunarea Națională a Franței a votat pentru crearea unui drept la moarte asistată în condiții stricte, notează BBC. Proiectul, respins de trei ori de Senat Parlamentarii au votat pentru a susține proiectul de lege. Acesta fusese respins de trei ori de camera superioară a parlamentului, Senatul. Proiectul de lege urmează să fie trimis Consiliului Constituțional al Franței pentru examinare, înainte ca acesta să poată deveni lege, potrivit sursei. Ce prevede proiectul de lege Proietcul ar permite moartea asistată pentru adulții francezi cu o boală „gravă și incurabilă”. Potrivit acestuia, boala trebuie să le pună viața în pericol, „într-un stadiu avansat sau terminal”. Boala ar trebui să îi lase într-o suferință fizică sau psihologică constantă, insuportabilă sau rezistentă la tratament. Pacientul ar trebui să „își manifeste în mod liber intenția” unui medic. Apoi, acesta ar lua o decizie după consultație în termen de 15 zile. După două zile de reflecție, pacientul ar trebui să-și administreze singur o substanță letală. Dacă nu ar fi putut face acest lucru, un medic sau o asistentă medicală ar putea să îi administreze substanța în locul său, conform sursei citate. Mai multe țări din Europa au adoptat o lege similară Votul de miercuri înseamnă că Franța s-ar putea alătura mai multor țări europene care au dezincriminat sinuciderea asistată sub o anumită formă. O dezbatere la fel de lungă are loc în Regatul Unit. Un proiect de lege privind legalizarea sinuciderii asistate în Anglia și Țara Galilor a stagnat la începutul acestui an. Proiectul urmează să revină în Parlament în septembrie. Olanda și Belgia au legalizat moartea asistată în 2002 pentru persoanele cu suferințe insuportabile din cauza unor boli incurabile. Mai multe alte țări europene au adoptat ulterior legi, iar Elveția permite de mult timp sinuciderea asistată, dacă persoana care asistă acționează în mod altruist, mai arată sursa. Subiectul este unul controversat în Franța În Franța, problema a fost extrem de controversată din punct de vedere politic. A atras opoziția Bisericii Catolice și a unor părți ale profesiei medicale. Legea fost aprobată de patru ori în Adunarea Națională. Totuși, camera superioară, dominată de partide de dreapta, a respins-o de trei ori. Cu toate acestea, sondajele de opinie sugerează că o mare majoritate a francezilor susțin oferirea persoanelor bolnave în fază terminală a opțiunii de îngrijire paliativă sau sinucidere asistată. Președintele Emmanuel Macron a susținut de mult timp acest proiect de lege. Totuși, decizia sa de a convoca alegeri anticipate în urmă cu doi ani a cauzat o întârziere semnificativă a procesului, potrivit aceleiași surse.
Adeverința de asigurat ar putea deveni istorie. Cum vor fi verificați pacienții
Proiectul modifică Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății și introduce obligația furnizorilor de servicii medicale, farmaciilor și celorlalți parteneri contractuali ai CNAS de a verifica electronic statutul de asigurat al persoanelor care solicită servicii medicale. Când va mai fi cerută adeverința În cazul în care verificarea poate fi realizată prin sistemele informatice, adeverința de asigurat sau alte dovezi fizice nu vor mai putea fi solicitate. Acestea vor putea fi cerute numai în situații excepționale, cum ar fi indisponibilitatea sistemelor informatice, imposibilitatea identificării persoanei sau lipsa datelor necesare din bazele de date ale CNAS. Până la remedierea acestor situații, statutul de asigurat va putea fi dovedit cu documentele prevăzute de lege. Documente pe care statul le poate verifica singur Autorii inițiativei susțin că actualele reguli obligă cetățenii să demonstreze printr-un document fizic informații pe care instituțiile statului le pot verifica deja electronic. Astfel, „persoana ajunge, în anumite situații, să fie pusă în poziția de a proba, printr-un document fizic, o informație care poate fi verificată direct prin sistemele informatice ale statului”. Verificarea electronică ar trebui să devină regula de funcționare a sistemului de asigurări de sănătate, susțin parlamentarii, iar persoanele asigurate nu ar mai trebui „să circule între instituții pentru a proba o informație aflată deja în evidențele publice”. Verificarea calității de asigurat va rămâne obligatorie, însă va fi făcută, ca regulă, prin mijloace electronice. Cum va fi dovedită calitatea de asigurat Proiectul prevede și emiterea unui document electronic care va confirma calitatea de asigurat. Acesta va fi generat de CNAS, va avea aceeași valoare juridică precum adeverința de asigurat și nu va include informații despre starea de sănătate a persoanei. Inițiativa prevede, de asemenea, că persoanele care încep un nou raport de muncă vor putea beneficia de servicii medicale din pachetul de bază chiar înainte ca angajatorul să depună declarațiile fiscale privind contribuțiile, dacă își pot dovedi calitatea de asigurat. Mai puțină birocrație Proiectul este inițiat de parlamentari USR și UDMR, care susțin că măsurile propuse vor reduce numărul drumurilor la casele de asigurări de sănătate, timpul pierdut pentru obținerea adeverințelor și costurile administrative suportate de cetățeni. Totodată, verificarea electronică ar urma să simplifice activitatea furnizorilor de servicii medicale și a caselor de asigurări de sănătate. Proiectul nu modifică regimul calității de asigurat, contribuțiile la sănătate sau pachetul de servicii medicale de bază și nu elimină cardul național de sănătate, scopul fiind exclusiv înlocuirea, ca regulă generală, a dovezii fizice cu verificarea electronică.
Meciurile României la Mondiale și Europene de handbal vor fi obligatoriu la TV!
Veste uriașă pentru iubitorii handbalului de la noi din țară! Meciurile României de la Mondiale și Europene vor fi obligatoriu difuzate la TV, iar românii le vor putea urmări gratuit. Acest lucru se va întâmpla după ce proiectul de lege inițiat de deputatul AUR Ciprian Paraschiv, președinte al Comisiei pentru tineret și sport din Camera Deputaților, a fost votat în cursul zilei de miercuri, 10 iunie 2026, în Parlamentul României, într-o proporție uriașă. Inițiativa legislativă care a fost dezbătută în România, care propune ca meciurile naționalelor de handbal, feminin și masculin, de la Campionatele Europene și Mondiale, să fie difuzate obligatoriu la televizor în mod gratuit, a fost votată în Parlamentul României. Conform informațiilor obținute de ProSport, aceasta a trecut cu 290 de voturi din 293 posibile, iar iubitorii handbalului au primit o veste uriașă, întrucât vor putea vedea la TV meciurile echipei naționale a României. Această măsură a venit în contextul nemulțumirilor legate de transmiterea exclusiv online și contra cost a competițiilor internaționale la care România participă. Meciurile României, „evenimente de importanță majoră” Meciurile echipelor naționale de handbal ale României, atât feminin, cât și masculin, de la Campionatele Europene și Mondiale, vor fi incluse pe lista „evenimentelor de importanță majoră”. În aceste condiții, cei care dețin drepturile vor fi obligați să le transmită la TV, în mod gratuit, fără costuri suplimentare pentru public. Inițiativa a apărut în contextul în care drepturile de difuzare pentru turneele din perioada 2026–2031 au fost achiziționate de trusturi media private, care au anunțat că meciurile vor putea fi urmărite exclusiv online, pe platforme contra-cost. “Handbalul a fost și a rămas un ambasador extraordinar al țării noastre, românii apreciază în număr mare și urmăresc acest sport de echipă, iar prezența României la turneele finale de maximă importanță, europene și mondiale, atât în handbalul feminin, cât și cel masculin, constituie repere indubitabile prin care noile generații pot și trebuie să descopere, având acces direct și gratuit la evenimentul sportiv, valorile handbalului, performerii lui și modelele autentice ale performanței indiferent de domeniu”, își explica demersul la momentul inițierii proiectului deputatul AUR Ciprian Paraschiv. Românii nu vor să plătească pentru a urmări meciurile naționalei Decizia de a muta difuzarea competițiilor în mediul online nu a fost pe placul românilor, care nu doresc să plătească abonamente pentru a urmări partidele de handbal. Astfel, această decizie a stârnit numeroase nemulțumiri în spațiul public, dar și în comunitatea handbalului din România. Imediat, fanii au lansat mai multe petiții și campanii prin care au solicitat ca meciurile să fie difuzate la televizor. Aceștia au susținut că accesul la sportul de performanță reprezintă o chestiune de interes public. Totodată, cei care au criticat ideea de a muta evenimentele sportive în online susțin că această decizie ar limita accesul unor anumite categorii de public, precum copiii, vârstnicii sau persoanele care locuiesc în mediul rural.
USR vrea retragerea decorațiilor pentru persoanele condamnate definitiv la închisoare și foștii colaboratori ai Securității
Proiectul de lege a fost depus de parlamentarii USR Sorin Șipoș, Cynthia Păun și Vlad Șendroiu și vizează modificarea sistemului național de decorare al României. Potrivit USR, distincțiile ar urma să fie retrase de drept în cazul persoanelor condamnate definitiv la pedepse privative de libertate, indiferent de modul de executare a pedepsei, dar și în cazul celor care au avut calitatea de lucrător sau colaborator al Securității. „În România, regimul comunist a însemnat foame, durere și teroare. Până la această lege, acești oameni care și-au terorizat conaționalii puteau primi, din partea statului român, decorații. În memoria celor morți, bătuți, spionați și terorizați, această lege face dreptate și interzice acordarea de decorații celor care au făcut parte din Securitate”, a declarat deputatul Vlad Șendroiu. Inițiativa prevede și includerea persoanelor decorate în lista publică a Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, astfel încât cetățenii și presa să poată verifica dacă acestea au avut sau nu calitatea de colaborator al Securității. „Pentru a asigura o deplină transparență și o corelare legislativă corespunzătoare, am inclus persoanele decorate în lista publică a Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, pentru a permite oricărui cetățean și presei accesul liber și neîngrădit la informațiile cu privire la existența sau nu a calității de colaborator al Securității a unor persoane”, a declarat Sorin Șipoș, liderul grupului USR din Senat. Conform proiectului, Cancelaria Ordinelor va solicita, în termen de trei luni de la intrarea în vigoare a legii, o declarație pe proprie răspundere de la fiecare membru, privind o eventuală calitate de lucrător sau colaborator al Securității. „Onoarea nu poate depinde de un detaliu procedural privind executarea pedepsei” Inițiatorii susțin, în expunerea de motive, că decorațiile sunt conferite pentru servicii excepționale aduse statului și poporului român, acte de eroism sau merite deosebite, iar menținerea lor în posesia unor persoane condamnate sau compromise moral afectează valorile pe care aceste distincții le reprezintă. „Nu poți purta pe piept o decorație a statului român și, în același timp, să ai o condamnare penală definitivă. Onoarea nu poate depinde de un detaliu procedural privind executarea pedepsei. Dacă ai fost condamnat definitiv la închisoare, chiar și cu suspendare, nu mai poți reprezenta valorile pe care statul român le recompensează prin decorații”, a declarat senatoarea USR Cynthia Păun. Proiectul mai prevede limitarea la cinci ani a mandatului Cancelarului Ordinelor, cu posibilitatea reînnoirii o singură dată.
AUR vrea un Parlament cu doar 299 de aleși. Consiliul Legislativ: proiectul nu poate fi promovat
Inițiatorul, senatorul AUR Corneliu Negru, spune că măsurile propuse ar pune în aplicare rezultatul referendumului din 2009 privind reducerea numărului de aleși. Potrivit acestuia, „proiectul de lege propune reducerea numărului de parlamentari la 299, respectiv 201 deputați și 98 de senatori”. Senatorul a explicat că românii au decis în urmă cu 16 ani „reducerea numărului de parlamentari la maximum 300 de membri”. Textul citează decizii ale Curții Constituționale potrivit cărora voința exprimată la referendum „nu poate fi ignorată de aleșii poporului”. Ce nu prevede proiectul AUR Proiectul nu prevede însă trecerea la Parlament unicameral, deși aceasta a fost una dintre temele referendumului din 2009. Inițiativa păstrează actualul sistem cu două camere – Senat și Camera Deputaților – și propune doar reducerea numărului total de mandate. Praguri mai mari pentru mandate Proiectul schimbă și regulile după care sunt calculate mandatele. Astfel, noua normă de reprezentare ar fi de un deputat la 100.000 de locuitori și un senator la 200.000 de locuitori. În prezent, legea prevede un deputat la 73.000 de locuitori și un senator la 168.000 de locuitori, ceea ce înseamnă o creștere a pragului de reprezentare cu aproximativ 37% pentru deputați și cu aproape 20% pentru senatori. Diaspora ar avea mai multe locuri Mandatele ar urma să fie împărțite direct în fiecare județ și circumscripție electorală, fără redistribuirea națională folosită în prezent după alegeri. Noua formulă ar schimba astfel împărțirea locurilor în Parlament. De exemplu, Bucureștiul ar coborî de la 29 de deputați și 13 senatori la 18 deputați și 9 senatori, iar diaspora ar crește de la 4 deputați și 2 senatori la 8 deputați și 4 senatori. Consiliul Legislativ: calculele nu ies Consiliul Legislativ (CL) susține însă că proiectul are probleme chiar la calculele de bază și că numărul de parlamentari rezultat nu ar fi cel anunțat de inițiatori. „Aplicând norma de reprezentare propusă de inițiatori, ar rezulta un număr de 217 deputați și 109 senatori, adică 326 de mandate de parlamentari”, se arată în avizul negativ transmis marți. CL critică schimbarea sistemului electoral Instituția precizează că acest calcul încă nu include mandatele suplimentare acordate minorităților naționale. De asemenea, critică și faptul că proiectul ar modifica semnificativ actualul sistem electoral prin eliminarea redistribuirii naționale. În plus, reducerea numărului de mandate în anumite județe ar putea afecta reprezentarea proporțională și greutatea votului, avertizează Consiliul Legislativ. Potrivit acestuia, „într-o circumscripție electorală în care se atribuie un singur mandat de senator, mecanismul reprezentării proporționale nu mai poate funcționa în mod efectiv”. Instituția mai spune că proiectul conține articole care se contrazic între ele. Deși unul dintre articole elimină repartizarea națională a mandatelor, alte prevederi ar continua să facă referire la aceasta. „Relevăm contradictorialitatea textelor, neputând fi asigurată coerența reglementării în ansamblu a proiectului”, se arată în aviz. Specialiștii Consiliului Legislativ reproșează și lipsa explicațiilor privind modul în care au fost făcute calculele și motivele pentru care au fost alese noile formule de repartizare a mandatelor, concluzionând că „propunerea legislativă nu poate fi promovată”. Aviz favorabil de la CES În schimb, Consiliul Economic și Social a avizat favorabil proiectul. „În temeiul art. 5 lit. a) din Legea nr. 248/2013 privind organizarea și funcționarea Consiliului Economic și Social (…), în ședința din 6 mai 2026, desfășurată online, CES avizează favorabil proiectul de act normativ”, a transmis instituția.
Inițiativă lăudabilă în Senat. PSD, AUR și PNL și-au dat mâna pentru transparentizarea banilor ONG-urilor. Veniturile și sursele de finanțare trebuie declarate
PSD, AUR și PNL și-au dat mâna pentru transparentizarea banilor ONG-urilor. Comisia Juridică a Senatului a avizat favorabil marți un proiect de lege, prin care asociațiile și fundațiile sunt obligate să facă publică identitatea tuturor persoanelor fizice și juridice care le fac donații. Proiectul a fost inițiat de un număr de 56 de deputați și senatori AUR și a fost depus la Senat pe 26 februarie anul acesta. Conform proiectului de lege, în Ordonanța de Guvern 26/2000, care reglementează activitatea asociațiilor și fundațiilor, se introduce un articol nou, care prevede că aceste forme asociative sunt obligate să depună la Fisc declarații anuale „cu privire la toate veniturile şi sursele de finanțare ale acestora din anul anterior, indiferent de provenienţa lor, cu precizarea tuturor elementelor de identificare ale persoanelor fizice – pentru sume mai mari de 5.000 de lei, și juridice”. Ce sancțiuni atrage nedepunderea rapoartelor de finanțare Rapoartele ar urma să fie depuse la ANAF, care trebuie să le publice într-o secțiune specială a propriului site. Nedepunerea acestor declarații ar urma să atragă suspendarea de drept a activității, iar dacă neconformarea durează mai mult de un an, asta duce la dizolvarea de drept a activității asociației sau fundației. Proiectul de lege a fost înscris pe ordinea de zi a plenului Senatului pentru luni, 18 mai. AUTORUL RECOMANDĂ: Petrișor Peiu confirmă că AUR îl ia în calcul pe Călin Georgescu pentru funcția de premier. Anunțul președintelui Consiliului Național de Conducere al AUR Piperea anunță primele decizii luate de un premier AUR. „Vom tăia banii pentru Ucraina și ajutoarele de stat pentru multinaționale”
Pîslaru, despre legea salarizării bugetarilor: Proiectul va fi făcut pe grile şi coeficienţi care vin strict din ierarhizarea funcţiilor în administraţia publică
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a afirmat luni seara, în briefingul de presă de la finalul ședinței de Guvern, că adoptarea legii salarizării bugetarilor întârzie pentru că statul trebuie să vadă care este impactul acestei legi, dar și să fie sigur asupra faptului că vor avea spațiu fiscal pentru adoptarea ei. „Legea salarizării, lucrurile sunt foarte clare. (…) Prima parte este de a vedea cât ne permitem. Avem în spate o analiză a Băncii Mondiale care propune nişte scenarii, există un scenariu de lucru, în acest moment, care va putea intra în consultări cu sindicatele, cu familiile ocupaţionale. După ce avem confirmarea de la Ministerul de Finanţe pe ce anvelopă financiară putem sta. Dar altfel, cu voinţă politică şi cu aşezarea în spatele acestei reforme, nu există vreo problemă să nu o putem adopta până în termenul de 31 august”, a afirmat Dragoş Pîslaru luni seară. „Nu vom ieşi în spaţiul public, cum s-au scurs proiecte, fără să avem siguranţa că ne permitem aceste lucruri. Principiile de lucru sunt pregătite, odată ce avem plafonul vom ieşi în spaţiul public cu o propunere. Şi nu vom ieşi înainte de moţiunea de cenzură”, a completat ministrul. Pîslaru: Proiectul nu va avea nimic subiectiv sau arbitrar în el Acesta a subliniat faptul că, prin adoptarea legii, „nu scad veniturile din zona publică”. Totodată, Pîslaru a mai adăugat că proiectul privind legea salarizării bugetarilor va fi făcut pe grile şi coeficienţi „care vin strict din ierarhizarea funcţiilor în administraţia publică”. „Proiectul nu va avea nimic subiectiv sau arbitrar în el, ci va fi un proiect făcut pe grile şi coeficienţi care vin strict din ierarhizarea funcţiilor în administraţia publică. Nu va exista în proiectul pe care îl voi prezenta vreo ingerinţă politică în modul în care se vor face grilele. Dacă grilele demnitarilor trebuie să scadă, pentru că aşa stau coeficienţii, vor scădea. Dacă grilele demnitarilor, în acest moment, nu reflectă ierarhia şi trebuie să crească, vor fi ajustate la nivelul la care trebuie să fie. Nu există, în acest moment, chestiunea că vrem să creştem salariul cuiva într-un fel şi altcuiva în alt fel. Aplicăm niște principii exact ca la carte, în mod complet tehnocratic”, a conchis ministrul interimar al Muncii.
Proiectul care interzice vânzarea activelor statului până la sfârșitul anului 2027, adoptat de Senat
Proiectul de lege inițiat de PSD interzice, până la 31 decembrie 2027, înstrăinarea acțiunilor deținute de stat la companiile și societățile naționale, la instituții de credit, precum și la orice altă societate la care statul are calitatea de acționar, indiferent de cota de capital social deținută. Inițiativa a fost adoptată luni de Senat, cu 70 de voturi „pentru”, 29 de voturi „contra” și 11 abțineri. Vor fi exceptate companiile cu pierderi pentru 5 ani consecutiv sau pentru care a fost declanșată, prin hotărâre judecătorească definitivă, procedura de insolvență, precum și acțiunile a căror valoare totală, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent, nu depășește 5 milioane lei. Totodată, proiectul de lege mai prevede și suspendarea, până la aceeași dată, orice operațiuni privind înstrăinarea acțiunilor deținute de stat la companiile și societățile naționale, precum și la alte societăți la care statul are calitatea de acționat, aflate in curs de realizare. În plus, dispozițiile nu sunt aplicabile operațiunilor postprivatizare și operațiunilor specifice privatizării, în cazul în care transferul dreptului de proprietate asupra participațiilor deținute de stat s-a realizat. „Am scos elefantul din încăpere. Astăzi, în plenul Senatului a trecut legea privind interdicția de a înstrăina acțiuni ale statului la companiile profitabile până la 31 dec 2027. Nu suntem, de principiu, împotriva listării. În schimb, suntem împotriva metodei alese-de vânzare accelerată prin negociere directă și a momentului inoportun în condițiile volatilității pieței financiare și energetice. Restul e zgomot și propagandă!”, a scris Daniel Zamfir, liderul senatorilor PSD, într-un mesaj publicat luni pe Facebook. Proiectul inițiat de PSD a fost depus după ce vicepremierul Oana Gheorghiu a propus o reformă a 22 de companii de stat, iar pe listă s-a aflat și posibila vânzare a unor acțiuni minoritare la companii de stat, așa cum prevede PNRR. Acum, proiectul de lege va merge la Camera Deputaților, în calitate de for decizional.