Etichetă: proiect de lege

Ramona Lovin (deputat AUR): Românii care au muncit și au cotizat în străinătate nu trebuie să rămână luni sau chiar ani fără pensie din cauza întârzierilor birocratice

Alianța pentru Unirea Românilor a depus un proiect de lege, inițiat de deputatul AUR Ramona Lovin, prin care propune simplificarea și urgentarea procedurilor pentru stabilirea drepturilor de pensie ale românilor care au lucrat atât în România, cât și în alte state. Proiectul, care modifică legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, urmărește să elimine situațiile în care românii sunt obligați să aștepte perioade îndelungate pentru stabilirea pensiei din cauza întârzierilor în schimbul de documente dintre casele de pensii din România și instituțiile competente din alte state. În prezent, procedura poate fi blocată de lipsa unor documente din străinătate, chiar și atunci când, pe baza actelor deja existente la dosar, dreptul la pensie poate fi stabilit. Deputatul AUR, Ramona Lovin, susține că românii care au muncit și au cotizat în străinătate nu trebuie să rămână luni sau chiar ani fără pensie din cauza întârzierilor birocratice. Aceasta afirmă că proiectul propune o procedură unitară la nivelul caselor de pensii și posibilitatea emiterii unei decizii provizorii, astfel încât plata pensiei să poată începe pe baza documentelor disponibile, urmând ca drepturile să fie recalculate după primirea tuturor actelor din străinătate. „Am depus un proiect de lege care rezolvă o problemă cu care se confruntă mii de români care au muncit în străinătate și au ajuns la vârsta pensionării. În acest moment, mulți dintre românii care depun dosare de pensionare la casele de pensii din țară, după ce au muncit și au cotizat în străinătate, se lovesc de probleme birocratice care nu doar că întârzie procedura, ci îi lasă pe unii luni sau chiar ani fără pensie, fără venituri”, a spus Ramona Lovin. Potrivit acesteia, principala problemă este întârzierea cu care ajung documentele din țările în care românii au muncit și au cotizat. „Dar mai există una: lipsa unei proceduri unitare la nivelul caselor teritoriale de pensii. Unele emit decizii provizorii, altele așteaptă toate documentele din străinătate. Aceeași situație este tratată diferit, de la un județ la altul. Este o problemă semnalată inclusiv de Avocatul Poporului”, a precizat deputatul AUR. Ramona Lovin arată că proiectul nu inventează pensii noi și nu mărește pensiile, ci le dă românilor posibilitatea să primească pensia pentru care au muncit și au cotizat, fără să fie victimele birocrației. „Introducem o procedură unitară pentru toate casele de pensii și posibilitatea emiterii unei decizii provizorii. Dacă documentele existente permit stabilirea dreptului la pensie, omul începe să primească banii, fără să mai aștepte ultimul document din străinătate. Când vin toate actele, se face recalcularea și se emite decizia definitivă”, a declarat deputatul AUR, Ramona Lovin.

AUR propune reguli noi pentru comercializarea sării iodate și neiodate

Proiectul propune eliminarea caracterului obligatoriu al iodării universale a sării destinate consumului uman și introducerea unui sistem în care consumatorii să aibă acces la ambele variante. Comercianții și operatorii din alimentația publică ar urma să fie obligați să pună la dispoziția consumatorilor atât sare iodată, cât și sare neiodată, în cantități suficiente și în condiții normale de comercializare. Ștefan Geamănu, senator AUR și unul dintre inițiatorii proiectului de lege privind comercializarea sării destinate consumului uman, susține că românii trebuie să aibă libertatea de a alege între sarea iodată și cea neiodată. Acesta arată că proiectul urmărește eliminarea obligativității, obligarea magazinelor de a comercializa și eticheta clar ambele tipuri de sare și introducerea caracterului opțional al utilizării sării iodate în industria alimentară. „Am depus în Senatul României proiectul de lege privind comercializarea sării destinate consumului uman. Despre ce este vorba? Simplu: în România, printr-o hotărâre de Guvern din 2002, toată sarea a devenit obligatoriu iodată. AUR spune stop acestei obligativități de tip comunist. Ce face legea? 1. Liberalizează piața. Orice român va avea dreptul să aleagă liber între sare iodată sau sare neiodată. 2. Obligă toate magazinele să aibă pe raft ambele tipuri de sare și să eticheteze clar ce conține. 3. Face opțională folosirea sării iodate în industria alimentară. De ce am făcut asta? Pentru că aportul excesiv și forțat de iod poate îmbolnăvi glanda tiroidă. Studiile internaționale o arată clar. În Danemarca, după iodarea obligatorie, hipertiroidismul a crescut cu 52%. Și cel mai important, în majoritatea țărilor din Uniunea Europeană, iodarea este opțională, nu obligatorie. De ce la români să fie obligatorie? Această lege nu este împotriva sării iodate, este pentru dreptul românului de a alege ce pune pe masă, în funcție de sănătatea lui. Este o lege pentru libertate și pentru sănătate. Voi lupta pentru ea!”, a declarat senatorul AUR, Ștefan Geamănu. Proiectul prevede și reguli clare privind controlul concentrației de iod, precum și sancțiuni pentru nerespectarea obligațiilor de comercializare, identificare și etichetare. Amenzile pentru contravențiile prevăzute în proiect sunt cuprinse între 10.000 și 40.000 de lei.

Sancțiunile americane asupra Rusiei, la un pas de realitate. Proiectul de lege are nevoie de semnătura lui Trump

Proiectul de lege ce conține un amplu pachet de sancțiuni menit să-l priveze pe Vladimir Putin de resursele financiare pentru susținerea invaziei în Ucraina, a fost adoptat, miercuri, în Camera Reprezentanților. Proiectul a fost pentru prima dată prezentat în urmă cu un an și jumătate de răposatul senator american republican, Lindsey Graham, dar și alți zeci de senatori, potrivit Associated Press. Camera Reprezentanților, cu majoritate republicană, a votat cu 262 de voturi pentru și 159 împotrivă în favoarea proiectului de lege. Documentul a fost trimis președintelui Trump, care urmează să-l semneze pentru a fi, practic, promulgat. Legea privind sancțiunile Rusiei impune sancțiuni oficialilor ruși, băncilor și unei flote „din umbră” de petroliere care asigură transportul țițeiului rus. De asemenea, îi impune lui Trump să impună tarife de până la 100% asupra celor mai mari cinci importatori de petrol sau gaze naturale rusești, cu o excepție pentru țările care importă mai puțin de 15% din exporturile de gaze naturale ale Rusiei și care au luat măsuri semnificative pentru a reduce aceste importuri. Legislația reprezintă cel mai ambițios efort de sprijinire a Ucrainei de la revenirea președintelui Donald Trump la Casa Albă și ar pune capăt unei perioade de aproape doi ani de impas relativ în această chestiune, care a urmat unui pachet de ajutor de urgență din 2024. Susținătorii au afirmat că această prevederea ce îi vizează pe importatorii de petrol și gaze rusești are scopul de a descuraja China și India să cumpere resurse din Rusia. Criticii proiectului de lege și-au exprimat temerea că Trump va folosi prevederea pentru a viza aliații SUA din Uniunea Europeană și din alte părți. „Acest președinte a spus întotdeauna că iubește tarifele. Și cunoaștem istoricul acțiunilor sale în ceea ce privește tarifele impuse aliaților noștri europeni și aliaților noștri de pretutindeni”, a acuzat deputatul democrat Gregory Meeks. Cu toate acestea, demersul a fost încurajat pe președintele Zelenski. Acesta a insistat pentru adoptarea proiectului de lege, lansând chiar un apel direct către senatori cu puțin timp înainte ca documentul să fie supus la vot în Senatul american, luna trecută. Zelenski a precizat că, în timpul războiului, uneori este mai bine să „iei o decizie nu tocmai perfectă decât să nu faci nimic”. „Iar acesta este un moment istoric foarte important pentru Statele Unite. Proiectul de lege trebuie adoptat, supus la vot și susținut”, se arată în mesajul publicat de președintele ucrainean Volodimir Zelenski pe X. „Pe lângă asta, sunt importante deciziile ferme ale Administrației SUA. Deciziile personale ale președintelui Trump. Sper din tot sufletul că vom vedea acest lucru”, șeful statului ucrainean.

Gaz din Marea Neagră, la preț fix de 2,5 miliarde de euro pe 7 ani

O nouă lege intrată în vigoare la începutul lunii august autorizează Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale (ANRSPS) să solicite un buget de aproape 2,5 miliarde de euro pentru un contract semnat de statul român cu OMV Petrom, prin care gazele naturale extrase din Marea Neagră în proiectul Neptun Deep să fie cumpărate la un tarif fix stabilit de compania austriacă, pe o perioadă de șapte ani. Este vorba de Legea nr. 171 din 5 august 2026, inițiată de doi senatori PNL, cărora li s-a alăturat și președintele Senatului, liberalul Mircea Abrudean. Legea a fost votată în plenul camerei superioare la finalul lunii iulie și a primit doar opt voturi „împotrivă”, la o zi după ce a fost avizată negativ de membrii Consiliului Legislativ.  Loading … Preț fix stabilit de OMV Petrom pentru gazul din Marea Neagră, pe o perioadă de 7 ani / Cine sunt inițiatorii legii și ce prevede aceasta Proiectul de lege a fost înregistrat la Senat pentru dezbatere pe 28 iulie 2026. La acea vreme, inițiatorii erau liberalii Cătălin-Daniel Fenechiu și Maria-Gabriela Horga. O zi mai târziu, celor doi senatori PNL li s-a alăturat și Mircea Abrudean, președintele camerei superioare din Parlamentul României, în calitate de coinițiator. Forma inițială a legii – care a rămas, oricum, nemodificată până când a fost adoptată – prevede autorizarea ANRSPS cu privire la stabilirea sumei de bani care este adăugată la bugetul stabilit pentru implementarea anumitor operațiuni petroliere, offshore și onshore. În textul expunerii de motive, sunt precizate detaliile ofertei făcute de reprezentanții OMV Petrom pentru exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră. „Pentru cantitatea de gaz ofertată de OMV Petrom, de 49,9 Twh, respectiv 49.900.000 Mwh, la un preț de 48,752 euro/Mwh și la un curs de 5,2581 lei/euro, bugetul necesar ANRSPS pentru achiziția cantității pentru o perioadă de 7 ani este de cca. 2.432.724.800 euro, respectiv 12.791.510.270 lei, fară TVA și accize”, au menționat inițiatorii legii în documentul de motivare. Președintele Senatului, Mircea Abrudean | Sursa foto: Mediafax Cum a fost votată legea în Parlament, după ce a primit aviz negativ de la membrii Consiliului Legislativ Odată înregistrată la Senat, forma inițială a legii a fost trimisă, în regim de urgență, pentru aviz la Consiliul Concurenței, Consiliul Economic și Social, Consiliul Fiscal, respectiv Consiliul Legislativ. Dintre acestea, doar Consiliul Legislativ a acordat aviz negativ, din următoarele considerente: „Semnalăm că instrumentul de prezentare și motivare intitulat Expunerea de motive indică valoarea estimată a operațiunii, însă nu stabilește sursa concretă din care vor fi asigurate plățile, simpla indicare a cuantumului unei cheltuieli nu echivalează cu stabilirea sursei de finanțare. Astfel, constatăm că nu sunt precizate: bugetul și subdiviziunea bugetară din care vor fi suportate plățile, repartizarea anuală a sumelor pe perioada de șapte ani, creditele bugetare necesare în fiecare exercițiu, tratamentul TVA și al accizelor, costurile de finanțare, impactul asupra deficitului bugetar și datoriei publice”, este menționat în documentul de motivare a avizului. Sursa foto: Mediafax Toate partidele, cu excepția grupului PACE, au votat „pentru” / Doar opt senatori au respins proiectul Noul proiect de lege a fost supus votului în plenul Senatului la data de 30 iulie. Dintre cei 126 de senatori prezenți, 115 au votat „pentru”, opt „împotrivă”, doi s-au abținut, iar unul singur a fost înregistrat în categoria „Prezent – Nu votez”. Este vorba de liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu. Restul senatorilor au votat în felul următor: PSD: 35 pentru, 1 împotrivă; AUR: 26 pentru, 1 abținere, 1 nu a votat; PNL: 20 pentru, 0 împotrivă; USR: 19 pentru, 0 împotrivă; UDMR: 9 pentru, 0 împotrivă; PACE: 0 pentru, 7 împotrivă; Neafiliați: 6 pentru, 1 abținere. O zi mai târziu, pe 31 iulie, legea a fost adoptată și de Camera Deputaților. Ulterior, Consiliul Economic și Social a acordat aviz favorabil, iar, pe 3 august, legea a fost trimisă spre promulgare către președintele Nicușor Dan. Pe 5 august, a fost promulgată și publicată în Monitorul Oficial. Victor Ponta, acuzații grave la adresa Guvernului / „Cum să le zici tu ălora că șapte ani de zile le cumperi gazul la prețul pe care îl vor ei” Fostul premier Victor Ponta a lansat un atac dur la adresa Guvernului cu privire la contractul pe șapte ani încheiat cu OMV Petrom. Invitat la „Marius Tucă Show”, luni, 7 septembrie, Ponta a atras atenția asupra faptului că tranzacția vizează doar cantitățile deținute de compania austriacă, deși statul român este coproprietar al exploatării maritime prin societatea națională Romgaz. „Pe 31 iulie, a venit un proiect de lege de la Guvern cu 70 de modificări la 70 de legi. Nu îți închipui că cineva a citit ce scria acolo. Era și o modificare ca rezervele statului să poată să aplice legea nu știu care. Oricum ceva ciudat, că dai o lege ca să aplici o lege. Dar, a doua zi, s-a dus repede Guvernul Bolojan la OMV să le zică „Vrem să cumpărăm pe șapte ani de acum încolo gazul pe care îl produceți în Marea Neagră și vă dăm un preț fix de 50 de euro.» Păi stai puțin, că poate o fi prețul 30. Sau poate o fi 35. Cum le zici tu la ălora că șapte ani de zile le cumperi la prețul pe care îl vor ei?!  Romgazul are jumătate acolo. La Romgaz nu le-a dat nimic. Și-au împărțit gazul de acolo, Romgazul cu OMV-ul. Noi luăm de la OMV, noi nu luăm de la Romgaz”, afirmă Victor Ponta în emisiunea „Marius Tucă Show”. Victor Ponta | Sursa foto: Mediafax Proiectul Neptun Deep presupune investiții de până la 4 miliarde de euro Perimetrul de mare adâncime Neptun Deep din Marea Neagră este cel mai mare proiect de exploatare a gazelor naturale din zona offshore a României, dezvoltat în participație egală de către companiile OMV Petrom și Romgaz. Investițiile totale estimate pentru dezvoltarea perimetrului se ridică la până la 4 miliarde de euro.

Bolojan, după ce proiectul privind biodiversitatea a fost înregistrat la Senat: PSD se joacă, în total, cu 1,1 miliarde de euro

Premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat marți, într-o postare pe Facebook, că Guvernul retrage Hotărârea de Guvern privind Strategia Națională pentru Conservarea Biodiversității 2026-2030 și că aceasta va fi promovată printr-un proiect de lege care a fost depus la Senat. Anunțul vine după ce PSD a contestat în instanță mai multe hotărâri de guvern, inclusiv actul normativ privind strategia de biodiversitate, iar Bolojan spune că nu își asumă riscul unei eventuale suspendări până la soluționarea definitivă a cauzei. „Adoptarea Strategiei Naționale pentru Conservarea Biodiversității 2026-2030 reprezintă un jalon asumat de România în cadrul PNRR (Jalonul 31). Neîndeplinirea lui ar atrage o penalitate de peste 970 de milioane de euro. Guvernul României a îndeplinit acest jalon printr-o hotărâre de guvern, în ședința din 23.07.2026, cu avizul Ministerului Justiției, în aplicarea prevederilor capitolului Mediu din Programul de guvernare și pentru respectarea angajamentelor externe asumate de România, de care depind nu numai bani pentru țară, ci și credibilitatea în fața finanțatorilor și partenerilor externi”, a explicat Bolojan. Critici la adresa PSD În mesajul său, premierul interimar acuză PSD că pune interesul politic mai presus de interesul României. „Ca să hărțuiască un guvern pe care l-a demis fără să aibă nimic de pus în loc, dar și ca să satisfacă interesele propriei clientele, PSD a declanșat o procedură de suspendare și anulare în justiție a mai multor hotărâri de guvern, inclusiv aceasta. Trei dintre hotărârile atacate se referă la obligații pe care ni le-am asumat în contul fondurilor europene nerambursabile. PSD se joacă, în total, cu 1,1 miliarde de euro. Una dintre aceste hotărâri, referitoare la Strategia Biodiversității, de a cărei adoptare până la 31 august depinde o penalitate de 1 miliard de euro, am înțeles că PSD se angajează să o susțină pentru a fi adoptată rapid ca proiect de lege”, a mai spus Bolojan. Prim-ministrul a precizat că nu pune la îndoială legalitatea hotărârilor adoptate de Guvern, însă consideră că riscul financiar este prea mare și că, din acest motiv, a fost depus la Senat un proiect de lege în legătură cu strategia privind biodiversitatea. „Deși nu am niciun dubiu privind legalitatea adoptării hotărârilor, nu îmi pot asuma riscul unei eventuale suspendări a actului normativ până la soluționarea definitivă a cauzei. Responsabilitatea guvernării presupune prioritizarea intereselor României, pentru care o penalitate de aproape 1 miliard de euro este de neasumat. Este o responsabilitate pe care PSD pare că nu o poate înțelege. În consecință, am decis să retragem Hotărârea de Guvern privind Strategia Națională pentru Conservarea Biodiversității 2026-2030. Prevederile fac obiectul unui proiect de lege care a fost depus azi la Senat. Facem ce trebuie pentru România, vom vedea dacă PSD se va ține de cuvânt măcar de această dată”, a conchis premierul interimar. Strategia privind biodiversitatea ajunge în Parlament pentru a evita blocarea unui jalon PNRR Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat, marți, că strategia privind conservarea biodiversității a fost depusă în Parlament sub forma unui proiect de lege, pentru a evita blocarea unui jalon din PNRR și riscul pierderii unei finanțări de un miliard de euro. Ministra susține că există riscul ca o eventuală contestare în instanță a unei hotărâri de guvern să întârzie implementarea jalonului, chiar dacă statul ar câștiga ulterior procesul. Grindeanu: Guvernul demis a înțeles că respectarea legii nu este opțională La scurt timp după, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a reacționat la anunțul privind depunerea în Parlament a proiectului de lege referitor la strategia privind conservarea biodiversități. „Guvernul demis a înțeles până la urmă că respectarea legii nu este opțională. Tocmai s-a înregistrat la Senat o inițiativă legislativă care privește strategia privind biodiversitatea. Aceasta este o recunoaștere implicită a culpei Guvernului demis care a încercat să aprobe această strategie prin HG săptămâna trecută cu încălcarea limitelor legale și constituționale”, a transmis Grindeanu, adăugând că proiectul de lege va fi dezbătut „cu celeritate în Parlament, acolo unde este locul său”.

Predoiu: Parlamentul va avea ultimul cuvânt asupra legii privind integritatea

Potrivit lui Predoiu, proiectul elaborat de Ministerul Justiției și ANI „conține toate garanțiile de transparență cerute de Agenția Națională de Integritate (ANI), de jurisprudența națională și de cea europeană” și rămâne singurul document care angajează instituțional Guvernul în relația cu Comisia Europeană. Ministrul spune că, la solicitarea premierului, au fost organizate consultări cu partidele parlamentare care au dorit să participe – PNL, USR și UDMR -, iar acestea au propus amendamente pe care au cerut să fie incluse în proiectul ce urma să ajungă în Parlament. Predoiu susține că două dintre formațiunile participante au condiționat sprijinul pentru dezbaterea și adoptarea legii de includerea acestor amendamente în forma transmisă Parlamentului. În aceste condiții, afirmă el, alternativa ar fi fost blocarea procesului și imposibilitatea lansării dezbaterii parlamentare. „Singura manieră prin care putea fi declanșată procedura de dezbatere parlamentară era sesizarea Parlamentului cu un proiect care să includă amendamentele partidelor”, afirmă Predoiu pe pagina sa de Facebook. Predoiu depune amendamente în calitate de senator El precizează că, după consultarea premierului, a decis să depună, în calitate de senator, o propunere legislativă care să includă amendamentele formulate în cadrul consultărilor, în conformitate cu deciziile guvernamentale și politice privind promovarea jaloanelor din PNRR. Potrivit ministrului, proiectul transmis Comisiei Europene a fost menținut neschimbat, în timp ce inițiativa depusă în Parlament urmărește exclusiv deblocarea procesului legislativ și oferirea posibilității ca Parlamentul să stabilească forma finală a legii. Decizia, necesară pentru evitatea pierderii unui jalon din PNRR Predoiu admite că unele amendamente incluse în propunerea legislativă „nu reflectă fidel” propria sa viziune juridică, însă consideră că decizia a fost necesară pentru evitarea pierderii unui jalon din PNRR. „A fost o decizie politică și de stat, menită să ofere o șansă de ieșire dintr-un impas, cu toate costurile de imagine aferente”, afirmă Predoiu, adăugând că Parlamentul va avea ultimul cuvânt asupra conținutului final al legii. „Modul în care se va finaliza procesul parlamentar depinde de voința parlamentarilor și a partidelor parlamentare care vor dezbate propunerea legislativă. Viziunea mea juridică integrală asupra subiectului este reflectată fidel în Proiectul elaborat de Agenția Națională de Integritate și Ministerul Justiției, depus la Comisia Europeană. Datoria mea a fost să deblochez procesul parlamentar”, mai spune Predoiu.

Parlamentarii francezi aprobă legea morții asistate după ani de dezbateri. Dreptul este acordat în condiții stricte

Adunarea Națională a Franței a votat pentru crearea unui drept la moarte asistată în condiții stricte, notează BBC. Proiectul, respins de trei ori de Senat Parlamentarii au votat pentru a susține proiectul de lege. Acesta fusese respins de trei ori de camera superioară a parlamentului, Senatul. Proiectul de lege urmează să fie trimis Consiliului Constituțional al Franței pentru examinare, înainte ca acesta să poată deveni lege, potrivit sursei. Ce prevede proiectul de lege Proietcul ar permite moartea asistată pentru adulții francezi cu o boală „gravă și incurabilă”. Potrivit acestuia, boala trebuie să le pună viața în pericol, „într-un stadiu avansat sau terminal”. Boala ar trebui să îi lase într-o suferință fizică sau psihologică constantă, insuportabilă sau rezistentă la tratament. Pacientul ar trebui să „își manifeste în mod liber intenția” unui medic. Apoi, acesta ar lua o decizie după consultație în termen de 15 zile. După două zile de reflecție, pacientul ar trebui să-și administreze singur o substanță letală. Dacă nu ar fi putut face acest lucru, un medic sau o asistentă medicală ar putea să îi administreze substanța în locul său, conform sursei citate. Mai multe țări din Europa au adoptat o lege similară Votul de miercuri înseamnă că Franța s-ar putea alătura mai multor țări europene care au dezincriminat sinuciderea asistată sub o anumită formă. O dezbatere la fel de lungă are loc în Regatul Unit. Un proiect de lege privind legalizarea sinuciderii asistate în Anglia și Țara Galilor a stagnat la începutul acestui an. Proiectul urmează să revină în Parlament în septembrie. Olanda și Belgia au legalizat moartea asistată în 2002 pentru persoanele cu suferințe insuportabile din cauza unor boli incurabile. Mai multe alte țări europene au adoptat ulterior legi, iar Elveția permite de mult timp sinuciderea asistată, dacă persoana care asistă acționează în mod altruist, mai arată sursa. Subiectul este unul controversat în Franța În Franța, problema a fost extrem de controversată din punct de vedere politic. A atras opoziția Bisericii Catolice și a unor părți ale profesiei medicale. Legea fost aprobată de patru ori în Adunarea Națională. Totuși, camera superioară, dominată de partide de dreapta, a respins-o de trei ori. Cu toate acestea, sondajele de opinie sugerează că o mare majoritate a francezilor susțin oferirea persoanelor bolnave în fază terminală a opțiunii de îngrijire paliativă sau sinucidere asistată. Președintele Emmanuel Macron a susținut de mult timp acest proiect de lege. Totuși, decizia sa de a convoca alegeri anticipate în urmă cu doi ani a cauzat o întârziere semnificativă a procesului, potrivit aceleiași surse.

Adeverința de asigurat ar putea deveni istorie. Cum vor fi verificați pacienții

Proiectul modifică Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății și introduce obligația furnizorilor de servicii medicale, farmaciilor și celorlalți parteneri contractuali ai CNAS de a verifica electronic statutul de asigurat al persoanelor care solicită servicii medicale. Când va mai fi cerută adeverința În cazul în care verificarea poate fi realizată prin sistemele informatice, adeverința de asigurat sau alte dovezi fizice nu vor mai putea fi solicitate. Acestea vor putea fi cerute numai în situații excepționale, cum ar fi indisponibilitatea sistemelor informatice, imposibilitatea identificării persoanei sau lipsa datelor necesare din bazele de date ale CNAS. Până la remedierea acestor situații, statutul de asigurat va putea fi dovedit cu documentele prevăzute de lege. Documente pe care statul le poate verifica singur Autorii inițiativei susțin că actualele reguli obligă cetățenii să demonstreze printr-un document fizic informații pe care instituțiile statului le pot verifica deja electronic. Astfel, „persoana ajunge, în anumite situații, să fie pusă în poziția de a proba, printr-un document fizic, o informație care poate fi verificată direct prin sistemele informatice ale statului”. Verificarea electronică ar trebui să devină regula de funcționare a sistemului de asigurări de sănătate, susțin parlamentarii, iar persoanele asigurate nu ar mai trebui „să circule între instituții pentru a proba o informație aflată deja în evidențele publice”. Verificarea calității de asigurat va rămâne obligatorie, însă va fi făcută, ca regulă, prin mijloace electronice. Cum va fi dovedită calitatea de asigurat Proiectul prevede și emiterea unui document electronic care va confirma calitatea de asigurat. Acesta va fi generat de CNAS, va avea aceeași valoare juridică precum adeverința de asigurat și nu va include informații despre starea de sănătate a persoanei. Inițiativa prevede, de asemenea, că persoanele care încep un nou raport de muncă vor putea beneficia de servicii medicale din pachetul de bază chiar înainte ca angajatorul să depună declarațiile fiscale privind contribuțiile, dacă își pot dovedi calitatea de asigurat. Mai puțină birocrație Proiectul este inițiat de parlamentari USR și UDMR, care susțin că măsurile propuse vor reduce numărul drumurilor la casele de asigurări de sănătate, timpul pierdut pentru obținerea adeverințelor și costurile administrative suportate de cetățeni. Totodată, verificarea electronică ar urma să simplifice activitatea furnizorilor de servicii medicale și a caselor de asigurări de sănătate. Proiectul nu modifică regimul calității de asigurat, contribuțiile la sănătate sau pachetul de servicii medicale de bază și nu elimină cardul național de sănătate, scopul fiind exclusiv înlocuirea, ca regulă generală, a dovezii fizice cu verificarea electronică.

Meciurile României la Mondiale și Europene de handbal vor fi obligatoriu la TV!

Veste uriașă pentru iubitorii handbalului de la noi din țară! Meciurile României de la Mondiale și Europene vor fi obligatoriu difuzate la TV, iar românii le vor putea urmări gratuit. Acest lucru se va întâmpla după ce proiectul de lege inițiat de deputatul AUR Ciprian Paraschiv, președinte al Comisiei pentru tineret și sport din Camera Deputaților, a fost votat în cursul zilei de miercuri, 10 iunie 2026, în Parlamentul României, într-o proporție uriașă. Inițiativa legislativă care a fost dezbătută în România, care propune ca meciurile naționalelor de handbal, feminin și masculin, de la Campionatele Europene și Mondiale, să fie difuzate obligatoriu la televizor în mod gratuit, a fost votată în Parlamentul României. Conform informațiilor obținute de ProSport, aceasta a trecut cu 290 de voturi din 293 posibile, iar iubitorii handbalului au primit o veste uriașă, întrucât vor putea vedea la TV meciurile echipei naționale a României. Această măsură a venit în contextul nemulțumirilor legate de transmiterea exclusiv online și contra cost a competițiilor internaționale la care România participă. Meciurile României, „evenimente de importanță majoră” Meciurile echipelor naționale de handbal ale României, atât feminin, cât și masculin, de la Campionatele Europene și Mondiale, vor fi incluse pe lista „evenimentelor de importanță majoră”. În aceste condiții, cei care dețin drepturile vor fi obligați să le transmită la TV, în mod gratuit, fără costuri suplimentare pentru public. Inițiativa a apărut în contextul în care drepturile de difuzare pentru turneele din perioada 2026–2031 au fost achiziționate de trusturi media private, care au anunțat că meciurile vor putea fi urmărite exclusiv online, pe platforme contra-cost. “Handbalul a fost și a rămas un ambasador extraordinar al țării noastre, românii apreciază în număr mare și urmăresc acest sport de echipă, iar prezența României la turneele finale de maximă importanță, europene și mondiale, atât în handbalul feminin, cât și cel masculin, constituie repere indubitabile prin care noile generații pot și trebuie să descopere, având acces direct și gratuit la evenimentul sportiv, valorile handbalului, performerii lui și modelele autentice ale performanței indiferent de domeniu”, își explica demersul la momentul inițierii proiectului deputatul AUR Ciprian Paraschiv. Românii nu vor să plătească pentru a urmări meciurile naționalei Decizia de a muta difuzarea competițiilor în mediul online nu a fost pe placul românilor, care nu doresc să plătească abonamente pentru a urmări partidele de handbal. Astfel, această decizie a stârnit numeroase nemulțumiri în spațiul public, dar și în comunitatea handbalului din România. Imediat, fanii au lansat mai multe petiții și campanii prin care au solicitat ca meciurile să fie difuzate la televizor. Aceștia au susținut că accesul la sportul de performanță reprezintă o chestiune de interes public. Totodată, cei care au criticat ideea de a muta evenimentele sportive în online susțin că această decizie ar limita accesul unor anumite categorii de public, precum copiii, vârstnicii sau persoanele care locuiesc în mediul rural.

USR vrea retragerea decorațiilor pentru persoanele condamnate definitiv la închisoare și foștii colaboratori ai Securității

Proiectul de lege a fost depus de parlamentarii USR Sorin Șipoș, Cynthia Păun și Vlad Șendroiu și vizează modificarea sistemului național de decorare al României. Potrivit USR, distincțiile ar urma să fie retrase de drept în cazul persoanelor condamnate definitiv la pedepse privative de libertate, indiferent de modul de executare a pedepsei, dar și în cazul celor care au avut calitatea de lucrător sau colaborator al Securității. „În România, regimul comunist a însemnat foame, durere și teroare. Până la această lege, acești oameni care și-au terorizat conaționalii puteau primi, din partea statului român, decorații. În memoria celor morți, bătuți, spionați și terorizați, această lege face dreptate și interzice acordarea de decorații celor care au făcut parte din Securitate”, a declarat deputatul Vlad Șendroiu. Inițiativa prevede și includerea persoanelor decorate în lista publică a Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, astfel încât cetățenii și presa să poată verifica dacă acestea au avut sau nu calitatea de colaborator al Securității. „Pentru a asigura o deplină transparență și o corelare legislativă corespunzătoare, am inclus persoanele decorate în lista publică a Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, pentru a permite oricărui cetățean și presei accesul liber și neîngrădit la informațiile cu privire la existența sau nu a calității de colaborator al Securității a unor persoane”, a declarat Sorin Șipoș, liderul grupului USR din Senat. Conform proiectului, Cancelaria Ordinelor va solicita, în termen de trei luni de la intrarea în vigoare a legii, o declarație pe proprie răspundere de la fiecare membru, privind o eventuală calitate de lucrător sau colaborator al Securității. „Onoarea nu poate depinde de un detaliu procedural privind executarea pedepsei” Inițiatorii susțin, în expunerea de motive, că decorațiile sunt conferite pentru servicii excepționale aduse statului și poporului român, acte de eroism sau merite deosebite, iar menținerea lor în posesia unor persoane condamnate sau compromise moral afectează valorile pe care aceste distincții le reprezintă. „Nu poți purta pe piept o decorație a statului român și, în același timp, să ai o condamnare penală definitivă. Onoarea nu poate depinde de un detaliu procedural privind executarea pedepsei. Dacă ai fost condamnat definitiv la închisoare, chiar și cu suspendare, nu mai poți reprezenta valorile pe care statul român le recompensează prin decorații”, a declarat senatoarea USR Cynthia Păun. Proiectul mai prevede limitarea la cinci ani a mandatului Cancelarului Ordinelor, cu posibilitatea reînnoirii o singură dată.