Proiect de lege pentru a bloca vânzarea companiilor de stat
Partidul Social Democrat anunță inițierea unui proiect de lege care vizează blocarea vânzării companiilor de stat profitabile, timp de doi ani. Demersul vine după ce vicepremierul Oana Gheorghiu a anunțat intenția de a fi listate la bursă mai multe companii de stat și vânzarea unor pachete minoritare. „PSD se opune vânzării companiilor de stat profitabile. Vom propune un proiect de lege prin care interzicem, pe o perioadă de 2 ani, vânzarea acțiunilor companiilor de stat profitabile”, a declarat Sorin Grindeanu, vineri, după o ședință a partidului în Maramureș. Conform documentului, social-democrații vor să interzică, până la data de 31 decembrie 2027, înstrăinarea acţiunilor deţinute de stat la companiile şi societăţile naţionale, la instituţii de credit, precum şi la orice altă societate la care statul are calitatea de acţionar, indiferent de cota de capital social deţinută. Măsura nu se aplică și „acțiunilor deținute de stat la companiile, societățile și instituțiile de credit care înregistrează pierderi pentru cinci ani consecutiv, sau pentru care a fost declanșată, prin hotărâre judecătorească definitivă, procedura de insolvență, precum și acțiunilor a căror valoare totală, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent, nu depășește 5 milioane lei pentru fiecare companie, societate sau instituție de credit în parte”, mai reiese din proiectul redactat de social-democrați. Reacția social-democraților, după anunțul Oanei Gheorghiu Guvernul analizează listarea la bursă a mai multor companii de stat, printre care CEC Bank și Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța, însă decizia finală nu a fost încă luată, a declarat joi Oana Gheorghiu. Potrivit vicepremierului, lista de companii este încă în analiză și urmează să fie evaluată în detaliu înainte de o eventuală decizie politică. La scurt timp după, PSD a transmis că se opune categoric deciziei de a lista la bursă companiile profitabile, majoritatea având rol crucial în ansamblul de securitate al țării. AUTORUL RECOMANDĂ: Guvernul a făcut „recensământul” găurilor negre: CFR Marfă, SN CFR și Romaero. Ce datorii au companiile de stat PSD atacă decizia lui Bolojan de a privatiza companii de stat: „Reprezentanții partidului s-au opus explicit inițiativei prim-ministrului”
Desființarea Institutului pentru Drepturile Omului, în dezbatere la Senat. 45 de zile pentru concedierea angajaților
Potrivit proiectului de lege, patrimoniul, arhiva și obligațiile de raportare financiară ar urma să fie preluate de Camera Deputaților. Inițiatorii solicită desființarea Institutului Român pentru Drepturile Omului (IRDO) și încetarea activității acestuia de la intrarea în vigoare a legii. Propunerea prevede explicit că „în termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, în condițiile legii, încetează toate contractele de muncă ale angajaților”. Întregul buget, cheltuit pentru salarii USR a anunțat în martie că solicită desființarea a șase instituții publice pe care le consideră ineficiente, printre care se numără și acest institut. „IRDO este o instituţie care există formal, dar nu funcţionează substanţial. Este o structură administrativă inertă, finanţată constant din bani publici, fără impact real în domeniul drepturilor omului”, se arată în motivarea proiectului. De asemenea, „întregul buget este consumat pentru menţinerea aparatului instituţional, fără a putea fi identificate activităţi sau rezultate concrete”, spun inițiatorii. Numiri fără transparență și fără reguli Potrivit acestora, „structura de conducere este supradimensionată raportat la activitatea desfăşurată”. În peste 30 de ani de existență, instituția a avut doar doi directori, „fără limită de mandat, fără criterii de performanţă şi fără obligaţii reale de transparenţă”. Institutul este finanțat din bugetul Parlamentului și ar trebui să fie sub control parlamentar, însă acest control nu a funcționat efectiv, spun inițiatorii, care explică faptul că obligația legală de a prezenta un raport după doi ani „nu a devenit niciodată un mecanism real de responsabilizare”. Parlamentarii invocă și evaluările internaționale, potrivit cărora institutul, singurul din România acreditat conform Principiilor de la Paris, ar fi primit cel mai slab posibil calificativ. ONU a criticat explicit „modul netransparent de numire a membrilor”, „lipsa pluralismului” și „absenţa duratei mandatelor prevăzute în lege”. Institutul este condus de un consiliu director și are aproximativ 20 de angajați, potrivit datelor citate în proiect. Costuri fără rezultate USR menționează și costurile instituției, care a primit aproximativ 3 milioane de lei în 2023, 2,8 milioane de lei în 2024 și 1,5 milioane de lei în 2025, bani alocați în principal pentru salarii și cheltuieli curente. Potrivit inițiatorilor, desființarea ar genera „un impact bugetar pozitiv”, constând în economisirea a aproximativ 1,5 milioane de lei anual. Ei susțin că banii au fost cheltuiți „fără a fi evidenţiat vreun rezultat în raport cu misiunea declarată a instituţiei”. Proiectul are termen în a doua parte a lunii aprilie pentru avizul Consiliului Legislativ, care poate formula observații de natură juridică și propune corecturi de redactare sau de corelare cu legislația în vigoare.
Radu Miruță, avertisment la adresa PSD: Parlamentari ai PSD au ajuns să copieze proiectele depuse de USR. Copia nu va fi niciodată mai bună decât originalul
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a lansat duminică o serie de critici la adresa PSD, într-o postare pe pagina sa de Facebook, prin care acuză partidul că preia inițiative legislative propuse anterior de USR, în special în domeniul energiei. Radu Miruță a declarat că parlamentarii PSD au ajuns să copieze proiecte depuse de USR, lucru pe care îl vede ca pe o confirmare a valorii acestor propuneri. „Parlamentari ai PSD au ajuns să copieze proiectele depuse de USR în Parlament. Nu pot decât să mă bucur și chiar îi încurajez să o mai facă – este dovada clară că propunerile noastre sunt bune. Cât despre «plagiat», nu am nicio emoție: copia nu va fi niciodată mai bună decât originalul.”, a declarat acesta. Ministrul Apărării a făcut referire la un proiect legislativ depus în 2022, alături de colega sa, Cristina Prună, care viza închiderea etapizată a centralelor pe cărbune. „În 2022, când PSD-ul de atunci, la braț cu PNL-ul de atunci închideau surse de producere a energiei electrice pe cărbune, am depus împreună cu Cristina Prună proiectul PL-x 121/2022, o lege simplă și de bun-simț: nu închizi o sursă de energie electrică pe cărbune până nu pui altceva în loc. Era timp să facem lucrurile responsabil.”, a spus acesta. Potrivit lui Miruță, proiectul nu a fost susținut la momentul respectiv de majoritatea parlamentară. „Majoritatea PSD-PNL de atunci a tergiversat proiectul, parlamentarii lor au votat împotrivă, apoi l-au băgat la sertar.”, a adăugat ministrul Apărării. El susține, totuși, că situația s-a schimbat abia după protestele recente din Gorj. „Acum, când oamenii au ieșit în stradă în Gorj, PSD a copiat proiectul USR, l-a băgat în Parlament și vor să pună pe ordinea de zi săptămâna aceasta copia lor, nu originalul nostru, chiar dacă sunt identice. Foarte bine. USR îl va vota și pe al lor, pentru că principiul este corect și l-am susținut consecvent.”, a scris el. În același timp, Radu Miruță a adus o serie de critici și la adresa unei decizii recente a Guvernului în domeniul energiei, despre care spune că este contradictorie. „Ce nu spune însă PSD este esențial: Ministerul Energiei a semnat chiar săptămâna aceasta OUG 20/2026 care face exact opusul – decide închiderea cărbunelui fără să pună nimic în loc. Nicio asumare europeană nu interzice punerea înainte a altceva în schimb.”, a punctat acesta. „Atât de „serioasă” este această abordare. Restul este doar o scenă de teatru politic.”, a încheiat el.
Grupul lui Bolojan pentru Justiție cere planuri, proiecte și audituri
Comitetul pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul Justiției, care lucrează la Guvern, sub aripa premierului Bolojan, și-a finalizat astăzi a doua ședință în care a stabilit o serie de „direcții de acțiune”. Condus de Andrei Lupu, un apropiat al lui Dacian Cioloș, grupul a propus realizarea unor „planuri”, proiecte de lege și audituri în perioada următoare. În plus, a anunțat că în perioada următoare va „identifica soluții” cu privire la delegarea și detașarea magistraților, procedura de modificare a completurilor de judecată, revenirea la DNA, DIICOT și la parchetele ordinare a competenței de urmărire penală a magistraților și modalitatea de desemnare a colegiilor de conducere ale instanțelor. În cadrul reuniunii au fost discutate și agreate următoarele direcții de acțiune, arată comunicatul oficial: 1. Elaborarea și prezentarea unui plan multianual pe o perioadă de 5 ani privind acoperirea deficitului de resurse umane din instanțele judecătorești din România și din parchetele de pe lângă acestea. Planul va fi elaborat de Consiliul Superior al Magistraturii și de Ministerul Justiției și va fi supus analizei Comitetului până la data de 30 ianuarie 2026. 2. Elaborarea unui proiect de lege privind reorganizarea parchetelor de pe lângă judecătorii într-o structură unică la nivelul fiecărui județ. Proiectul va fi realizat de Ministerul Justiției, Consiliul Superior al Magistraturii și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, până la data de 30 ianuarie 2026. 3. Elaborarea unui proiect de reconfigurare a hărții judiciare, în vederea desființării instanțelor judecătorești cu un grad redus de încărcare. Proiectul va fi întocmit de Consiliul Superior al Magistraturii până la data de 28 februarie 2026. 4. Realizarea unui audit independent al sistemului de repartizare aleatorie a cauzelor, precum și prezentarea unui raport de audit. Procedura de desemnare a entității care va efectua auditul va fi inițiată până la finalul lunii ianuarie 2026, iar raportul de audit independent va fi făcut public cel târziu la data de 15 iunie 2026. La finalul reuniunii, președintele Comitetului, consilierul de stat Andrei Lupu, a anunțat data următoarei ședințe, respectiv miercuri, 21 ianuarie 2026. Cu această ocazie, vor fi dezbătute și, după caz, vor fi identificate soluții legislative cu privire la: • delegarea și detașarea magistraților; • procedura de modificare a completurilor de judecată; • revenirea la D.N.A., D.I.I.C.O.T. și la parchetele ordinare a competenței de urmărire penală a magistraților; • modalitatea de desemnare a colegiilor de conducere ale instanțelor. La reuniunea de lucru au participat: • din partea Cancelariei Prim-ministrului: consilierul de stat Andrei Lupu și consilierul de stat Oana Cambera; • din partea Administrației Prezidențiale: consilierul prezidențial Cosmin Soare Filatov; • din partea Consiliului Superior al Magistraturii: Bogdan Staicu (vicepreședinte, membru al Secției pentru procurori), Claudiu Drăgușin și Alin Ene (membri ai Secției pentru judecători), Ioan Sas și Fănel Mihalcea (membri, reprezentanți ai societății civile); • din partea Ministerului Justiției: secretar de stat Roxana Momeu și director Alina Rădoi; • din partea asociațiilor profesionale ale magistraților: judecător Andreea Ciucă (Asociația Magistraților din România), judecător Dragoș Călin și judecător Lucia Zaharia (Asociația Forumul Judecătorilor din România), judecător Dana Gîrbovan (Uniunea Națională a Judecătorilor din România), judecător Doru Benescu (Asociația Profesională a Judecătorilor „Al. I. Cuza”), procuror Bogdan Pîrlog (Asociația Inițiativa pentru Justiție), procuror Adina Petrescu (Asociația Procurorilor din România), prof. univ. dr. Traian Briciu (președintele Uniunii Naționale a Barourilor din România); • din partea societății civile: Otilia Nuțu (Expert Forum), Diana Ionescu (Asociația Declic), Adrian Ristea (Asociația Funky Citizens), Georgiana Iorgulescu (Centrul de Resurse Juridice). RECOMANDĂRILE AUTORULUI Adrian Toni Neacșu: “Grupul de lucru pe Justiție al lui Bolojan se ține de glume. A propus excluderea Președintelui României, Guvernului și ministrului Justiției din numirea procurorilor. Amatorii sunt conduși de un USR-rist”
Reacție dură la proiectul PNL privind prostituția: Copiii României nu trebuie să se prostitueze legal
Deputata PSD Diana Tușa a criticat dur proiectul de lege inițiat de deputatul PNL Ion Iordache, care prevede reglementarea prostituției. Potrivit acesteia, statul român a eșuat în protejarea copiilor și a victimelor traficului de persoane. „Cu un stat incapabil să-și protejeze copiii de rețelele de droguri și de trafic de persoane, un deputat din partidul condus de premierul Bolojan vine în Parlament cu un proiect de lege prin care ne spune că legalizarea prostituției reprezintă soluția”, afirmă Diana Tușa, într-o postare publicată luni pe rețelele sociale. Traficul de minori, miza ignorată Politiciana atrage atenția că, în România, problema majoră o reprezintă traficul de minori și nu lipsa unei reglementări a prostituției. „În fapt, vorbim despre traficul de minori, pentru că în România mai mult de jumătate din victimele traficului de persoane sunt copii”, susține aceasta. În opinia sa, soluțiile ar trebui să vizeze educația și politicile sociale, nu legalizarea sau autorizarea unor activități controversate, precum cele de natură sexuală. „Pentru a-i feri de rețelele de traficanți, copiii României au nevoie de educație și de locuri de muncă aici, în țară”, a transmis Diana Tușa, criticând politicile guvernamentale din domeniul educației și al pieței muncii. Traficul de persoane, nerezolvat Deputata respinge ferm ideea că proiectul ar putea contribui la protejarea minorilor. „În niciun caz copiii României nu trebuie să se prostitueze legal, așa cum se propune în proiect”, a subliniat aceasta. Diana Tușa contestă și argumentul potrivit căruia reglementarea prostituției ar reduce traficul de persoane, invocând exemple din alte state europene. „Legalizarea prostituției în țări precum Germania, Olanda, Austria, Elveția sau Grecia nu a redus traficul de persoane, ci doar i-a schimbat dinamica și locația”, a explicat ea. Argumentele inițiatorului Proiectul de lege inițiat de deputatul PNL de Gorj prevede reglementarea și autorizarea activităților de natură sexuală, precum și instituirea unui cadru de control privind desfășurarea acestora. Documentul introduce obligații medicale, fiscale și administrative și stabilește reguli stricte pentru exercitarea activității. Activitatea ar urma să fie permisă doar în baza unor autorizații emise de autoritățile locale și condiționată de efectuarea unor controale medicale periodice. Iordache susține că măsura ar permite un control sanitar mai eficient și ar oferi autorităților instrumente suplimentare pentru combaterea traficului de persoane și a exploatării, precizând că, în România, „activitățile de natură sexuală se desfășoară în zona neagră”.
Proiect de lege: Neplata pensiei de întreținere va fi anchetată din oficiu ca violență economică
Inițiativa legislativă vizează modificarea articolului 378 din Codul penal, în scopul consolidării protecției copiilor și a persoanelor vulnerabile. Proiectul prevede ca acțiunea penală pentru infracțiunea de abandon de familie să nu mai fie condiționată de formularea unei plângeri prealabile, responsabilitatea declanșării procedurilor revenind statului, potrivit comunicatului de presă emis de Gorghiu. „Neplata cu rea-credință a pensiei de întreținere nu reprezintă o simplă neînțelegere între foști parteneri, ci o formă gravă de violență economică, cu efecte directe asupra nivelului de trai, siguranței și demnității copilului și ale părintelui care îl îngrijește, în majoritatea cazurilor mama”, continuă comunicatul. Deputatul a subliniat că neplata pensiei de întreținere se încadrează în definițiile prevăzute în articolul 3, litera a din Convenția de la Istanbul ratificată de România prin Legea nr. 30/2016 și Legea nr. 217/2003 privind prevenirea și combaterea violenței domestice. Ce modifică proiectul de lege? În forma actuală a Codului penal, infracțiunea de abandon de familie poate fi urmărită penal doar la plângerea prealabilă a victimei, într-un termen strict. „Prin Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 2/2020, s-a stabilit că termenul de 3 luni curge de la momentul cunoașterii săvârșirii faptei, respectiv de la expirarea perioadei de 3 luni de neplată”, se arată în comunicat, continuând că această condiționare are riscuri, printre care: „numeroase cauze sunt clasate ca tardive, obligații stabilite prin hotărâri judecătorești rămân neexecutate, victimele sunt sancționate pentru bună-credință, debitorii de rea-credință sunt încurajați să persiste în neexecutare”. Prin proiectul de lege propus, plângerea prealabilă ar urma să fie eliminată, acțiunea penală să fie pusă în mișcare din oficiu, iar violența economică să fie tratată ca o problemă de interes public, nu una privată. „Această inițiativă transmite un mesaj clar: obligațiile față de copii nu sunt opționale, iar privarea lor de mijloacele de trai reprezintă o formă de violență sancționabilă de stat”, se arată în încheierea comunicatului.
Proiect ambițios în Franța – Un deputat al Partidului Verde a inițiat un proiect de lege care vrea să interzică vânzarea tutunului tuturor persoanelor născute după 2014
Franța ar putea face un pas important spre interzicerea vânzării de tutun oricărei persoane născute după 2014. Vorbim despre o inițiativă care prevede crearea unei generații întregi fără tutun. Pentru organizațiile anti-fumat, interzicerea vânzării de țigări către o generație întreagă e un obiectiv extrem de ambițios și multă lume se întreabă cum va fi posibil acest lucru și cât de „constituțional” este acest lucru. Inițiativa aparține deputatului Nicolas Thierry, din Partidul Verde, care are și un termen – limită până la care să implementeze acest ambițios obiectiv – 2032. Un proiect de lege care ar finaliza alte politici publice Poate părea neverosimil ca o întreagă generație de tineri născuți după 2014 să nu poată cumpăra tutun, nici măcare variante alternative. „Am observat creșterea prețului pachetului de țigări în ultimii zece ani, ambalajul simplu, zona fără fum etc. Acest proiect de lege ar trebui să ne permită să finalizăm aceste politici publice într-un moment în care există o conștientizare tot mai mare a nocivității industriei tutunului”, explică Nicolas Thierry. „Acesta este începutul unei victorii majore împotriva epidemiei industriale cauzate de companiile producătoare de tutun”, s-a bucurat directorul Alianței Împotriva Tutunului (ACT). „Nu vom mai putea vinde aceste produse generațiilor viitoare, iar acest lucru ne va permite să ne îndreptăm către o societate fără tutun”, a afirmat Marion Catelin, care consideră că măsura nu va face decât să confirme tendința descendentă observată în Franța în ultimii ani. Exemplele altor țări Ultimele date publicate în octombrie de Public Health France există cu 4 milioane mai puțini fumători zilnici în Franța decât în 2014. Scăderea e deosebit de pronunțată în rândul tinerilor. De exemplu, tinerii de 17 ani reprezentau doar 15,6% dintre fumătorii zilnici în 2022, comparativ cu 25,1% în 2017. Dar Franța nu e singura țară care-și propune asemenea obiective. Marea Britanie are în vedere un cadru legislativ similar, iar Noua Zeelandă a adoptat o lege în acest sens, la inițiativa fostului prim-ministru Jacinda Ardern. Cu toate acestea, noul guvern conservator a abrogat-o în noiembrie 2023, la mai puțin de un an de la introducerea sa. Strategia „endgame” pentru tutun Mai recent, Maldivele au devenit prima națiune care a interzis tutunul pentru o întreagă generație. Interdicția se aplică nu numai vânzărilor, ci și posesiei și consumului, pentru toate persoanele născute la sau după 1 ianuarie 2007 . „Există o mișcare care prinde contur. La scară internațională, se vorbește despre așa-numita strategie „endgame” pentru industria tutunului. Este într-adevăr o nouă modalitate de a aborda lupta împotriva tutunului, spunând că politicile de prevenție sunt absolut esențiale, dar odată ce și-au dovedit eficacitatea, trebuie să facem următorul pas și să oprim reînnoirea generațiilor de fumători la sursă”, explică Maud Catelin. Interdicția completă ar crea o formidabilă piață neagră Potrivit asociațiilor, interdicția generațională ar trebui să contribuie la contracararea strategiilor de adaptare ale industriei tutunului, care caută în permanență să recruteze noi fumători prin intermediul unor produse noi, cum ar fi țigările electronice, primul pas către dependența de nicotină pentru mulți tineri. Anunțul depunerii acestui proiect de lege a provocat rapid o reacție din partea tutungeriilor, care s-au opus vehement oricăror măsuri de natură să alimenteze piața neagră. „Având în vedere dimensiunea pieței paralele și creșterea sa neîntreruptă, ne îndreptăm spre o generație fără tutun cumpărat de la magazinele de tutun”, a declarat pentru AFP Serdar Kaya, președintele Confederației Tutungerilor. „Nu va exista un șoc” Totuși, această teamă este infirmată de datele oficiale de la Public Health France și de la Observatorul Francez pentru Droguri și Toxicomanie (OFDT). În Franța, organismele publice estimează că piața neagră este între 10% și 20%, de aproape patru ori mai puțin decât estimările industriei tutunului, care finanțează în mod regulat studii care utilizează metode științifice controversate . De cealaltă parte, Nicolas Thierry vrea să liniștească oamenii și apără o „măsură graduală” care ar trebui să permită evitarea unui „efect de punct de basculare”. „Ideea este că, pe măsură ce trec anii, numărul generațiilor pentru care va fi interzisă vânzarea de tutun va deveni din ce în ce mai important. Așadar, nu va exista niciun șoc la nivelul cererii. Vom seca treptat piața și, prin urmare, și piața paralelă”, explică deputatul verde. Dincolo de lobby-ul acerb al industriei tutunului, măsura ar putea ridica și probleme constituționale. Poate fi restricționat legal accesul la un produs pentru o anumită categorie a populației, în special pentru adulți?
Ce a fost și ce a rămas din pachetul II al lui Bolojan. Fără reforma administrației locale, POVARA pică tot pe cetățean și companii
Dacă primul pachet fiscal, cu creșterea TVA la 21% și a accizelor, a lovit direct în buzunarele românilor, al doilea pachet era anunțat ca fiind cel care „demolează” sinecurile din instituțiile statului. În realitate, surpriza este că tot cetățeanul și companiile duc greul, pentru că reforma administrației locale, piesa centrală din discursul lui Ilie Bolojan, a fost scoasă în ultimul moment de pe ordinea de zi a Guvernului. Premierul a început cu reforma de jos în sus, de la cetățean la stat – deși promitea o reformă prin care să fie reduse posturile din administrațiile locale – după discuții intense cu reprezentanții Asociației Municipiilor și ai Uniunii Consiliilor Județene, la ședința de guvern de vineri, capitolul a fost scos, pe fondul neînțelegerilor din coaliție privind forma finală a reducerilor de personal. Așa se face că, din tot pachetul II, singurele măsuri care vizează aparatul de stat sunt cele privind eficientizarea unor autorități administrative autonome precum ANCOM, ANRE și ASF. Concret, acolo se reduc posturile de specialitate cu 10% și cele de suport cu 30%, potrivit amendamentelor adoptate la actul normativ asumat în Parlament. La insistențele USR, premierul a acceptat și un amendament prin care îngheață bonusurile șefilor din companiile autonome până în 2028. O măsură mai degrabă simbolică, dar care oferă măcar senzația că s-a tăiat ceva din privilegiile sinecurilor. Bâlbe la Palatul Victoria pe impozitul pe cifra de afaceri a multinaționalelor Cea mai notabilă bâlbă guvernamentală rămâne, însă, saga impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA). Vineri, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, anunța eliminarea taxei de 1% pentru companiile cu cifra de afaceri de peste 50 de milioane de euro. „Una dintre cele mai importante măsuri din acest pachet este eliminarea impozitului pe cifra de afaceri a companiilor de peste 50 de milioane de euro, care nu discrimina între companiile străine și cele românești. Noul sistem de impozitare pe care l-am propus tratează punctual acele cheltuieli ale companiilor multinaționale care sunt sensibile (…) pentru că ne dorim investiții din partea acestor companii”, explica vineri Nazare. (detalii AICI) Doar că, la trei zile distanță, aceeași taxă reapare, în urma unui amendament PSD acceptat de premier. „Va fi aplicat impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) pentru companiile care înregistrează o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro pe an și nu aplică mecanismul cu limitarea cheltuielilor pentru afiliați”, transmitea Palatul Victoria după ședința de luni. Vezi amendamentele PSD – AICI Un joc de-a v-ați ascunselea fiscal, care ridică semne de întrebare pentru investitori. Ce mai rămâne valabil din declarațiile guvernului de la o zi la alta? Taxa pe marile averi, introdusă peste noapte Pe lângă bâlba cu IMCA, pachetul II a venit cu o surpriză în plus. Introducerea peste noapte a taxei pe lux. Practic, impozitele pentru casele de peste 500.000 de euro și mașinile mai scumpe de 75.000 de euro au fost triplate, de la 0,3% la 0,9%. Amendamentul, venit din partea PSD, a fost acceptat imediat de premierul Bolojan și inclus în forma finală a actului normativ. (detalii AICI) Câte amendamente au fost depuse la cele 5 proiecte de lege Dincolo de declarațiile politice de la pupitrul Palatului Victoria, pachetul doi nu a livrat reforma pe care Bolojan a promis-o. Cu administrația locală neatinsă, sinecurile intacte și bâlbe fiscale de tip „uite IMCA, nu e IMCA”, povara cade tot pe cetățeni și companii. Foto colaj: Shutterstock AUTORUL RECOMANDĂ:
Propunere AUR la Legea Educației: Elevii și profesorii să intoneze imnul și să spună Tatăl Nostru la începutul orelor
Proiectul de lege a fost înregistrat la Camera Deputaților pentru dezbatere, iar în cadrul acestuia se solicită ca elevii și profesorii din învățământul preuniversitar să intoneze imnul național al României și să rostească „Tatăl Nostru” la începutul orelor de curs. În expunerea de motive a proiectului de lege, semnatarii AUR subliniază că „într-o societate în care identitatea națională, cultura şi credința sunt tot mai des marginalizate în numele unui relativism valoric globalizant, se impune cu necesitate reintroducerea unor practici educaționale menite să formeze cetăţeni conştienți de rădăcinile lor istorice şi spirituale”. În plus, inițiatorii acestui proiect de lege spun, în expunerea de motive, că „absența unor ritualuri educative care să conecteze elevii la patrimoniul cultural și spiritual național creează un vid formativ care poate fi umplut de influențe culturale externe, nu întotdeauna consonante cu valorile fundamentale ale societății românești”. Potrivit proiectului de lege, participarea elevilor și cadrelor didactice la rostirea rugăciunii va fi opțională. În plus, semnatarii AUR justifică necesitatea unor astfel de măsuri dând exemple din Polonia, Grecia sau Italia, țări care ar fi păstrat în continuare în programul şcolar momente dedicate simbolurilor naționale și rugăciunii. Proiectul este inițiat de deputata AUR Cristina-Emanuela Dascălu și a fost semnat de alți 33 de parlamentari ai formațiunii.
Bolojan și Nazare se contrazic pe taxarea multinaționalelor
Gândul a scris încă din 25 iulie despre ideea prin care multinaționalele ar putea fi împiedicate să-și mai externalizeze profiturile. L-am întrebat atunci pe premierul Ilie Bolojan ce părere are. Răspunsul a venit: toate companiile, indiferent de capital, trebuie tratate la fel. O lună mai târziu, ministrul său de Finanțe, Alexandru Nazare, pare să fi găsit altă partitură. Și a intrat direct cu „ciocanul fiscal” în multinaționale, pe un ton mult mai răspicat decât cel al șefului său. Pe 11 iulie, Bolojan a fost întrebat de Gândul despre taxarea multinaționalelor. Vorbea ca despre o idee ce „trebuie documentată” alături de specialiști. Un fel de „să nu ne aruncăm cu capul înainte”. Mai mult, șeful Executivului punea în aceeași oală capitalul autohton cu cel străin. „O componentă importantă a ANAF este componenta de prețuri de transfer, dar asta trebuie documentată, cu profesioniști. Toate companiile, indiferent de capital, că sunt românești, că sunt străine, aici nu e vorba de acționa împotriva unui grup de companii, ci de a ne asigura de echitate în condiții de piață” , spunea Bolojan la acea vreme. (detalii AICI) O lună mai târziu, Alexandru Nazare, subalternul pe linie de partid și Guvern al premierului, deja își lustruia muniția fiscală și anunța, pe 13 august, un nou proiect de lege care schimbă radical modul în care marile companii sunt taxate. În spatele ușilor Palatului Victoria, însă, planul nu este chiar atât de nou, ba chiar stătea la păstrare din 2023, într-un sertar bine păzit la Camera Deputaților. Nu se mai impozita cifra de afaceri, ci se ataca direct zona prin care profiturile pleacă spre alte jurisdicții, prin plăți către entități afiliate. O formulă „folosită și în SUA”, spune ministrul, care ar putea aduce la buget până la 2 miliarde de lei. „Vrem să schimbăm atitudinea de la o taxă pe cifra de afaceri a unei multinaționale, care, în fapt, îi previne creșterea economică și investițiile, la o taxă care să vizeze exact zona prin care multinaționala își exportă profiturile”, anunța Nazare de la pupitrul Palatului Victoria. La cine se uită investitorii? La Bolojan sau la Nazare Deși, oficial, obiectivul este creșterea veniturilor bugetare și stoparea externalizării profiturilor, ceea ce percep investitorii din afară prin acesată măsuri este altceva. Un Guvern în care premierul și ministrul de Finanțe au mesaje contradictorii la o lună distanță. Pentru investitori, semnalul nu este doar despre taxe, ci despre predictibilitate. Sau, mai precis, despre lipsa ei. Astăzi discuți calm despre tratament egal pentru toate companiile. Mâine lansezi un proiect care vizează direct multinaționalele. Iar când astfel de „corecții” apar peste noapte, companiile își fac calculele. Mai investim aici sau mutăm bugetele în altă parte? Proiectul, cu praful pe el în sertarele Parlamentului din 2023 Cine are senzația că această inițiativă e o revelație proaspătă, ar trebui să arunce o privire în sertarele prăfuite ale Parlamentului. În octombrie 2023, cinci liberali, printre care Nazare și Bogdan Huțucă, șeful Comisiei de Buget-Finanțe din Camera Deputaților, depuneau un proiect de lege aproape identic: eliminarea deductibilității pentru cheltuieli de management, consultanță și asistență plătite către firme afiliate din străinătate, plus amenzi usturătoare — 200% din valoarea dedusă. Senatul l-a adoptat în decembrie 2023. Apoi, proiectul a intrat în Camera Deputaților și nu a mai ieșit. Interesant este că președintele comisiei care ar fi trebuit să-l dezbată este chiar unul dintre inițiatori, Bogdan Huțucă. Poate proiectul aștepta vremuri mai prielnice. Sau poate doar praful potrivit. Vezi expunerea de motive – AICI Florin Roman, „dizidentul fiscal” din PNL Proiectul îl are ca semnatar la inițiatori și pe liberalul Florin Roman. De altfel, Roman este singurul liberal care a ieșit din rândurile partidului și a propus două amendamente la primul pachet fiscal asumat de Ilie Bolojan în plenul reunit al Parlamentului. Unul dintre amendamente prevede exact ceea ce se stipulează în proiectul de lege aflat de la finalul lui 2023 în sertarele Camerei Deputaților, adică faptul că toate cheltuielile cu serviciile prestate de persoane afiliate nerezidente, considerate tranzacții artificiale, să devină nedeductibile fiscal și sancționate cu o amendă de 200% din suma dedusă. Doar că amendamentul lui Roman a fost respins și nu a fost introdus în forma finală a primului pachet fiscal. O altă bâlbă. Respingi acest amendament ca, peste o lună, să depui aproape același lucru sub altă formă? Noua formulă propusă de Guvern în pachetul 2 fiscal Guvernul a decis, joi seara, să deschidă sezonul de vânătoare fiscală pentru multinaționale, lansând în consultare publică un nou proiect de lege care promite să înlocuiască actualul impozit pe cifra de afaceri cu o formulă „mai inteligentă” și, după cum spune ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, „folosită și în SUA”. Formula propusă de ministrul Nazare acordă companiilor posibilitatea unor „cheltuieli deductibile la un nivel minimal de 3%. Tot ce depășește acest 3% este taxat cu 16%”, a precizat ministrul Nazare. Tot ce trece peste se impozitează. Categoriile vizate sunt: drepturi de proprietate intelectuală; management; consultanță; dobânzi. Expunerea de motive a proiectului spune că obiectivul este creșterea veniturilor bugetare și combaterea evaziunii fiscale. Logica este următoarea: dacă marile companii nu mai pot „externaliza” profiturile prin facturi grase pentru consultanță și licențe către firme-soră din alte țări, atunci banii rămân impozitabili în România. Dacă acest proiect va fi adoptat, Guvernul ar putea renunța la impozitul de 1% pe cifra de afaceri pentru companiile cu venituri de peste 50 de milioane de euro, măsură care, după cum subliniază inițiatorii, „nu se mai regăsește în nicio țară din Uniunea Europeană”. Rămâne însă întrebarea. Pe cine să mai creadă și la cine să se uite investitorii? Pe premierul Bolojan sau pe ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare? Foto colaj/video: Mediafax + Shutterstock AUTORUL RECOMANDĂ: