Etichetă: proiect de lege

AUR vrea un Parlament cu doar 299 de aleși. Consiliul Legislativ: proiectul nu poate fi promovat

Inițiatorul, senatorul AUR Corneliu Negru, spune că măsurile propuse ar pune în aplicare rezultatul referendumului din 2009 privind reducerea numărului de aleși. Potrivit acestuia, „proiectul de lege propune reducerea numărului de parlamentari la 299, respectiv 201 deputați și 98 de senatori”. Senatorul a explicat că românii au decis în urmă cu 16 ani „reducerea numărului de parlamentari la maximum 300 de membri”. Textul citează decizii ale Curții Constituționale potrivit cărora voința exprimată la referendum „nu poate fi ignorată de aleșii poporului”. Ce nu prevede proiectul AUR Proiectul nu prevede însă trecerea la Parlament unicameral, deși aceasta a fost una dintre temele referendumului din 2009. Inițiativa păstrează actualul sistem cu două camere – Senat și Camera Deputaților – și propune doar reducerea numărului total de mandate. Praguri mai mari pentru mandate Proiectul schimbă și regulile după care sunt calculate mandatele. Astfel, noua normă de reprezentare ar fi de un deputat la 100.000 de locuitori și un senator la 200.000 de locuitori. În prezent, legea prevede un deputat la 73.000 de locuitori și un senator la 168.000 de locuitori, ceea ce înseamnă o creștere a pragului de reprezentare cu aproximativ 37% pentru deputați și cu aproape 20% pentru senatori. Diaspora ar avea mai multe locuri Mandatele ar urma să fie împărțite direct în fiecare județ și circumscripție electorală, fără redistribuirea națională folosită în prezent după alegeri. Noua formulă ar schimba astfel împărțirea locurilor în Parlament. De exemplu, Bucureștiul ar coborî de la 29 de deputați și 13 senatori la 18 deputați și 9 senatori, iar diaspora ar crește de la 4 deputați și 2 senatori la 8 deputați și 4 senatori. Consiliul Legislativ: calculele nu ies Consiliul Legislativ (CL) susține însă că proiectul are probleme chiar la calculele de bază și că numărul de parlamentari rezultat nu ar fi cel anunțat de inițiatori. „Aplicând norma de reprezentare propusă de inițiatori, ar rezulta un număr de 217 deputați și 109 senatori, adică 326 de mandate de parlamentari”, se arată în avizul negativ transmis marți. CL critică schimbarea sistemului electoral Instituția precizează că acest calcul încă nu include mandatele suplimentare acordate minorităților naționale. De asemenea, critică și faptul că proiectul ar modifica semnificativ actualul sistem electoral prin eliminarea redistribuirii naționale. În plus, reducerea numărului de mandate în anumite județe ar putea afecta reprezentarea proporțională și greutatea votului, avertizează Consiliul Legislativ. Potrivit acestuia, „într-o circumscripție electorală în care se atribuie un singur mandat de senator, mecanismul reprezentării proporționale nu mai poate funcționa în mod efectiv”. Instituția mai spune că proiectul conține articole care se contrazic între ele. Deși unul dintre articole elimină repartizarea națională a mandatelor, alte prevederi ar continua să facă referire la aceasta. „Relevăm contradictorialitatea textelor, neputând fi asigurată coerența reglementării în ansamblu a proiectului”, se arată în aviz. Specialiștii Consiliului Legislativ reproșează și lipsa explicațiilor privind modul în care au fost făcute calculele și motivele pentru care au fost alese noile formule de repartizare a mandatelor, concluzionând că „propunerea legislativă nu poate fi promovată”. Aviz favorabil de la CES În schimb, Consiliul Economic și Social a avizat favorabil proiectul. „În temeiul art. 5 lit. a) din Legea nr. 248/2013 privind organizarea și funcționarea Consiliului Economic și Social (…), în ședința din 6 mai 2026, desfășurată online, CES avizează favorabil proiectul de act normativ”, a transmis instituția.

Inițiativă lăudabilă în Senat. PSD, AUR și PNL și-au dat mâna pentru transparentizarea banilor ONG-urilor. Veniturile și sursele de finanțare trebuie declarate

PSD, AUR și PNL și-au dat mâna pentru transparentizarea banilor ONG-urilor. Comisia Juridică a Senatului a avizat favorabil marți un proiect de lege, prin care asociațiile și fundațiile sunt obligate să facă publică identitatea tuturor persoanelor fizice și juridice care le fac donații. Proiectul a fost inițiat de un număr de 56 de deputați și senatori AUR și a fost depus la Senat pe 26 februarie anul acesta. Conform proiectului de lege, în Ordonanța de Guvern 26/2000, care reglementează activitatea asociațiilor și fundațiilor, se introduce un articol nou, care prevede că aceste forme asociative sunt obligate să depună la Fisc declarații anuale „cu privire la toate veniturile şi sursele de finanțare ale acestora din anul anterior, indiferent de provenienţa lor, cu precizarea tuturor elementelor de identificare ale persoanelor fizice – pentru sume mai mari de 5.000 de lei, și juridice”. Ce sancțiuni atrage nedepunderea rapoartelor de finanțare Rapoartele ar urma să fie depuse la ANAF, care trebuie să le publice într-o secțiune specială a propriului site. Nedepunerea acestor declarații ar urma să atragă suspendarea de drept a activității, iar dacă neconformarea durează mai mult de un an, asta duce la dizolvarea de drept a activității asociației sau fundației. Proiectul de lege a fost înscris pe ordinea de zi a plenului Senatului pentru luni, 18 mai. AUTORUL RECOMANDĂ: Petrișor Peiu confirmă că AUR îl ia în calcul pe Călin Georgescu pentru funcția de premier. Anunțul președintelui Consiliului Național de Conducere al AUR Piperea anunță primele decizii luate de un premier AUR. „Vom tăia banii pentru Ucraina și ajutoarele de stat pentru multinaționale”

Pîslaru, despre legea salarizării bugetarilor: Proiectul va fi făcut pe grile şi coeficienţi care vin strict din ierarhizarea funcţiilor în administraţia publică

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a afirmat luni seara, în briefingul de presă de la finalul ședinței de Guvern, că adoptarea legii salarizării bugetarilor întârzie pentru că statul trebuie să vadă care este impactul acestei legi, dar și să fie sigur asupra faptului că vor avea spațiu fiscal pentru adoptarea ei. „Legea salarizării, lucrurile sunt foarte clare. (…) Prima parte este de a vedea cât ne permitem. Avem în spate o analiză a Băncii Mondiale care propune nişte scenarii, există un scenariu de lucru, în acest moment, care va putea intra în consultări cu sindicatele, cu familiile ocupaţionale.  După ce avem confirmarea de la Ministerul de Finanţe pe ce anvelopă financiară putem sta. Dar altfel, cu voinţă politică şi cu aşezarea în spatele acestei reforme, nu există vreo problemă să nu o putem adopta până în termenul de 31 august”, a afirmat Dragoş Pîslaru luni seară. „Nu vom ieşi în spaţiul public, cum s-au scurs proiecte, fără să avem siguranţa că ne permitem aceste lucruri. Principiile de lucru sunt pregătite, odată ce avem plafonul vom ieşi în spaţiul public cu o propunere. Şi nu vom ieşi înainte de moţiunea de cenzură”, a completat ministrul. Pîslaru: Proiectul nu va avea nimic subiectiv sau arbitrar în el Acesta a subliniat faptul că, prin adoptarea legii, „nu scad veniturile din zona publică”. Totodată, Pîslaru a mai adăugat că proiectul privind legea salarizării bugetarilor va fi făcut pe grile şi coeficienţi „care vin strict din ierarhizarea funcţiilor în administraţia publică”. „Proiectul nu va avea nimic subiectiv sau arbitrar în el, ci va fi un proiect făcut pe grile şi coeficienţi care vin strict din ierarhizarea funcţiilor în administraţia publică. Nu va exista în proiectul pe care îl voi prezenta vreo ingerinţă politică în modul în care se vor face grilele. Dacă grilele demnitarilor trebuie să scadă, pentru că aşa stau coeficienţii, vor scădea. Dacă grilele demnitarilor, în acest moment, nu reflectă ierarhia şi trebuie să crească, vor fi ajustate la nivelul la care trebuie să fie. Nu există, în acest moment, chestiunea că vrem să creştem salariul cuiva într-un fel şi altcuiva în alt fel. Aplicăm niște principii exact ca la carte, în mod complet tehnocratic”, a conchis ministrul interimar al Muncii.

Proiectul care interzice vânzarea activelor statului până la sfârșitul anului 2027, adoptat de Senat

Proiectul de lege inițiat de PSD interzice, până la 31 decembrie 2027, înstrăinarea acțiunilor deținute de stat la companiile și societățile naționale, la instituții de credit, precum și la orice altă societate la care statul are calitatea de acționar, indiferent de cota de capital social deținută. Inițiativa a fost adoptată luni de Senat, cu 70 de voturi „pentru”, 29 de voturi „contra” și 11 abțineri. Vor fi exceptate companiile cu pierderi pentru 5 ani consecutiv sau pentru care a fost declanșată, prin hotărâre judecătorească definitivă, procedura de insolvență, precum și acțiunile a căror valoare totală, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent, nu depășește 5 milioane lei. Totodată, proiectul de lege mai prevede și suspendarea, până la aceeași dată, orice operațiuni privind înstrăinarea acțiunilor deținute de stat la companiile și societățile naționale, precum și la alte societăți la care statul are calitatea de acționat, aflate in curs de realizare. În plus, dispozițiile nu sunt aplicabile operațiunilor postprivatizare și operațiunilor specifice privatizării, în cazul în care transferul dreptului de proprietate asupra participațiilor deținute de stat s-a realizat. „Am scos elefantul din încăpere. Astăzi, în plenul Senatului a trecut legea privind interdicția de a înstrăina acțiuni ale statului la companiile profitabile până la 31 dec 2027. Nu suntem, de principiu, împotriva listării. În schimb, suntem împotriva metodei alese-de vânzare accelerată prin negociere directă și a momentului inoportun în condițiile volatilității pieței financiare și energetice. Restul e zgomot și propagandă!”, a scris Daniel Zamfir, liderul senatorilor PSD, într-un mesaj publicat luni pe Facebook. Proiectul inițiat de PSD a fost depus după ce vicepremierul Oana Gheorghiu a propus o reformă a 22 de companii de stat, iar pe listă s-a aflat și posibila vânzare a unor acțiuni minoritare la companii de stat, așa cum prevede PNRR. Acum, proiectul de lege va merge la Camera Deputaților, în calitate de for decizional.

Proiect de lege pentru a bloca vânzarea companiilor de stat

Partidul Social Democrat anunță inițierea unui proiect de lege care vizează blocarea vânzării companiilor de stat profitabile, timp de doi ani. Demersul vine după ce vicepremierul Oana Gheorghiu a anunțat intenția de a fi listate la bursă mai multe companii de stat și vânzarea unor pachete minoritare. „PSD se opune vânzării companiilor de stat profitabile. Vom propune un proiect de lege prin care interzicem, pe o perioadă de 2 ani, vânzarea acțiunilor companiilor de stat profitabile”, a declarat Sorin Grindeanu, vineri, după o ședință a partidului în Maramureș. Conform documentului, social-democrații vor să interzică, până la data de 31 decembrie 2027, înstrăinarea acţiunilor deţinute de stat la companiile şi societăţile naţionale, la instituţii de credit, precum şi la orice altă societate la care statul are calitatea de acţionar, indiferent de cota de capital social deţinută. Măsura nu se aplică și „acțiunilor deținute de stat la companiile, societățile și instituțiile de credit care înregistrează pierderi pentru cinci ani consecutiv, sau pentru care a fost declanșată, prin hotărâre judecătorească definitivă, procedura de insolvență, precum și acțiunilor a căror valoare totală, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent, nu depășește 5 milioane lei pentru fiecare companie, societate sau instituție de credit în parte”, mai reiese din proiectul redactat de social-democrați. Reacția social-democraților, după anunțul Oanei Gheorghiu Guvernul analizează listarea la bursă a mai multor companii de stat, printre care CEC Bank și Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța, însă decizia finală nu a fost încă luată, a declarat joi Oana Gheorghiu. Potrivit vicepremierului, lista de companii este încă în analiză și urmează să fie evaluată în detaliu înainte de o eventuală decizie politică. La scurt timp după, PSD a transmis că se opune categoric deciziei de a lista la bursă companiile profitabile, majoritatea având rol crucial în ansamblul de securitate al țării. AUTORUL RECOMANDĂ: Guvernul a făcut „recensământul” găurilor negre: CFR Marfă, SN CFR și Romaero. Ce datorii au companiile de stat PSD atacă decizia lui Bolojan de a privatiza companii de stat: „Reprezentanții partidului s-au opus explicit inițiativei prim-ministrului”

Desființarea Institutului pentru Drepturile Omului, în dezbatere la Senat. 45 de zile pentru concedierea angajaților

Potrivit proiectului de lege, patrimoniul, arhiva și obligațiile de raportare financiară ar urma să fie preluate de Camera Deputaților. Inițiatorii solicită desființarea Institutului Român pentru Drepturile Omului (IRDO) și încetarea activității acestuia de la intrarea în vigoare a legii. Propunerea prevede explicit că „în termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, în condițiile legii, încetează toate contractele de muncă ale angajaților”. Întregul buget, cheltuit pentru salarii USR a anunțat în martie că solicită desființarea a șase instituții publice pe care le consideră ineficiente, printre care se numără și acest institut. „IRDO este o instituţie care există formal, dar nu funcţionează substanţial. Este o structură administrativă inertă, finanţată constant din bani publici, fără impact real în domeniul drepturilor omului”, se arată în motivarea proiectului. De asemenea, „întregul buget este consumat pentru menţinerea aparatului instituţional, fără a putea fi identificate activităţi sau rezultate concrete”, spun inițiatorii. Numiri fără transparență și fără reguli Potrivit acestora, „structura de conducere este supradimensionată raportat la activitatea desfăşurată”. În peste 30 de ani de existență, instituția a avut doar doi directori, „fără limită de mandat, fără criterii de performanţă şi fără obligaţii reale de transparenţă”. Institutul este finanțat din bugetul Parlamentului și ar trebui să fie sub control parlamentar, însă acest control nu a funcționat efectiv, spun inițiatorii, care explică faptul că obligația legală de a prezenta un raport după doi ani „nu a devenit niciodată un mecanism real de responsabilizare”. Parlamentarii invocă și evaluările internaționale, potrivit cărora institutul, singurul din România acreditat conform Principiilor de la Paris, ar fi primit cel mai slab posibil calificativ. ONU a criticat explicit „modul netransparent de numire a membrilor”, „lipsa pluralismului” și „absenţa duratei mandatelor prevăzute în lege”. Institutul este condus de un consiliu director și are aproximativ 20 de angajați, potrivit datelor citate în proiect. Costuri fără rezultate USR menționează și costurile instituției, care a primit aproximativ 3 milioane de lei în 2023, 2,8 milioane de lei în 2024 și 1,5 milioane de lei în 2025, bani alocați în principal pentru salarii și cheltuieli curente. Potrivit inițiatorilor, desființarea ar genera „un impact bugetar pozitiv”, constând în economisirea a aproximativ 1,5 milioane de lei anual. Ei susțin că banii au fost cheltuiți „fără a fi evidenţiat vreun rezultat în raport cu misiunea declarată a instituţiei”. Proiectul are termen în a doua parte a lunii aprilie pentru avizul Consiliului Legislativ, care poate formula observații de natură juridică și propune corecturi de redactare sau de corelare cu legislația în vigoare.

Radu Miruță, avertisment la adresa PSD: Parlamentari ai PSD au ajuns să copieze proiectele depuse de USR. Copia nu va fi niciodată mai bună decât originalul

Ministrul Apărării, Radu Miruță, a lansat duminică o serie de critici la adresa PSD, într-o postare pe pagina sa de Facebook, prin care acuză partidul că preia inițiative legislative propuse anterior de USR, în special în domeniul energiei. Radu Miruță a declarat că parlamentarii PSD au ajuns să copieze proiecte depuse de USR, lucru pe care îl vede ca pe o confirmare a valorii acestor propuneri. „Parlamentari ai PSD au ajuns să copieze proiectele depuse de USR în Parlament. Nu pot decât să mă bucur și chiar îi încurajez să o mai facă – este dovada clară că propunerile noastre sunt bune. Cât despre «plagiat», nu am nicio emoție: copia nu va fi niciodată mai bună decât originalul.”, a declarat acesta. Ministrul Apărării a făcut referire la un proiect legislativ depus în 2022, alături de colega sa, Cristina Prună, care viza închiderea etapizată a centralelor pe cărbune. „În 2022, când PSD-ul de atunci, la braț cu PNL-ul de atunci închideau surse de producere a energiei electrice pe cărbune, am depus împreună cu Cristina Prună proiectul PL-x 121/2022, o lege simplă și de bun-simț: nu închizi o sursă de energie electrică pe cărbune până nu pui altceva în loc. Era timp să facem lucrurile responsabil.”, a spus acesta. Potrivit lui Miruță, proiectul nu a fost susținut la momentul respectiv de majoritatea parlamentară. „Majoritatea PSD-PNL de atunci a tergiversat proiectul, parlamentarii lor au votat împotrivă, apoi l-au băgat la sertar.”, a adăugat ministrul Apărării. El susține, totuși, că situația s-a schimbat abia după protestele recente din Gorj. „Acum, când oamenii au ieșit în stradă în Gorj, PSD a copiat proiectul USR, l-a băgat în Parlament și vor să pună pe ordinea de zi săptămâna aceasta copia lor, nu originalul nostru, chiar dacă sunt identice. Foarte bine. USR îl va vota și pe al lor, pentru că principiul este corect și l-am susținut consecvent.”, a scris el. În același timp, Radu Miruță a adus o serie de critici și la adresa unei decizii recente a Guvernului în domeniul energiei, despre care spune că este contradictorie. „Ce nu spune însă PSD este esențial: Ministerul Energiei a semnat chiar săptămâna aceasta OUG 20/2026 care face exact opusul – decide închiderea cărbunelui fără să pună nimic în loc. Nicio asumare europeană nu interzice punerea înainte a altceva în schimb.”, a punctat acesta. „Atât de „serioasă” este această abordare. Restul este doar o scenă de teatru politic.”, a încheiat el.

Grupul lui Bolojan pentru Justiție cere planuri, proiecte și audituri

Comitetul pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul Justiției, care lucrează la Guvern, sub aripa premierului Bolojan, și-a finalizat astăzi a doua ședință în care a stabilit o serie de „direcții de acțiune”. Condus de Andrei Lupu, un apropiat al lui Dacian Cioloș, grupul a propus realizarea unor „planuri”, proiecte de lege și audituri în perioada următoare. În plus, a anunțat că în perioada următoare va „identifica soluții” cu privire la delegarea și detașarea magistraților, procedura de modificare a completurilor de judecată, revenirea la DNA, DIICOT și la parchetele ordinare a competenței de urmărire penală a magistraților și modalitatea de desemnare a colegiilor de conducere ale instanțelor. În cadrul reuniunii au fost discutate și agreate următoarele direcții de acțiune, arată comunicatul oficial: 1.    Elaborarea și prezentarea unui plan multianual pe o perioadă de 5 ani privind acoperirea deficitului de resurse umane din instanțele judecătorești din România și din parchetele de pe lângă acestea. Planul va fi elaborat de Consiliul Superior al Magistraturii și de Ministerul Justiției și va fi supus analizei Comitetului până la data de 30 ianuarie 2026. 2.    Elaborarea unui proiect de lege privind reorganizarea parchetelor de pe lângă judecătorii într-o structură unică la nivelul fiecărui județ. Proiectul va fi realizat de Ministerul Justiției, Consiliul Superior al Magistraturii și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, până la data de 30 ianuarie 2026. 3.    Elaborarea unui proiect de reconfigurare a hărții judiciare, în vederea desființării instanțelor judecătorești cu un grad redus de încărcare. Proiectul va fi întocmit de Consiliul Superior al Magistraturii până la data de 28 februarie 2026. 4.    Realizarea unui audit independent al sistemului de repartizare aleatorie a cauzelor, precum și prezentarea unui raport de audit. Procedura de desemnare a entității care va efectua auditul va fi inițiată până la finalul lunii ianuarie 2026, iar raportul de audit independent va fi făcut public cel târziu la data de 15 iunie 2026. La finalul reuniunii, președintele Comitetului, consilierul de stat Andrei Lupu, a anunțat data următoarei ședințe, respectiv miercuri, 21 ianuarie 2026. Cu această ocazie, vor fi dezbătute și, după caz, vor fi identificate soluții legislative cu privire la: •    delegarea și detașarea magistraților; •    procedura de modificare a completurilor de judecată; •    revenirea la D.N.A., D.I.I.C.O.T. și la parchetele ordinare a competenței de urmărire penală a magistraților; •    modalitatea de desemnare a colegiilor de conducere ale instanțelor. La reuniunea de lucru au participat: •    din partea Cancelariei Prim-ministrului: consilierul de stat Andrei Lupu și consilierul de stat Oana Cambera; •    din partea Administrației Prezidențiale: consilierul prezidențial Cosmin Soare Filatov; •    din partea Consiliului Superior al Magistraturii: Bogdan Staicu (vicepreședinte, membru al Secției pentru procurori), Claudiu Drăgușin și Alin Ene (membri ai Secției pentru judecători), Ioan Sas și Fănel Mihalcea (membri, reprezentanți ai societății civile); •    din partea Ministerului Justiției: secretar de stat Roxana Momeu și director Alina Rădoi; •    din partea asociațiilor profesionale ale magistraților: judecător Andreea Ciucă (Asociația Magistraților din România), judecător Dragoș Călin și judecător Lucia Zaharia (Asociația Forumul Judecătorilor din România), judecător Dana Gîrbovan (Uniunea Națională a Judecătorilor din România), judecător Doru Benescu (Asociația Profesională a Judecătorilor „Al. I. Cuza”), procuror Bogdan Pîrlog (Asociația Inițiativa pentru Justiție), procuror Adina Petrescu (Asociația Procurorilor din România), prof. univ. dr. Traian Briciu (președintele Uniunii Naționale a Barourilor din România); •    din partea societății civile: Otilia Nuțu (Expert Forum), Diana Ionescu (Asociația Declic), Adrian Ristea (Asociația Funky Citizens), Georgiana Iorgulescu (Centrul de Resurse Juridice). RECOMANDĂRILE AUTORULUI Adrian Toni Neacșu: “Grupul de lucru pe Justiție al lui Bolojan se ține de glume. A propus excluderea Președintelui României, Guvernului și ministrului Justiției din numirea procurorilor. Amatorii sunt conduși de un USR-rist”

Reacție dură la proiectul PNL privind prostituția: Copiii României nu trebuie să se prostitueze legal

Deputata PSD Diana Tușa a criticat dur proiectul de lege inițiat de deputatul PNL Ion Iordache, care prevede reglementarea prostituției. Potrivit acesteia, statul român a eșuat în protejarea copiilor și a victimelor traficului de persoane. „Cu un stat incapabil să-și protejeze copiii de rețelele de droguri și de trafic de persoane, un deputat din partidul condus de premierul Bolojan vine în Parlament cu un proiect de lege prin care ne spune că legalizarea prostituției reprezintă soluția”, afirmă Diana Tușa, într-o postare publicată luni pe rețelele sociale. Traficul de minori, miza ignorată Politiciana atrage atenția că, în România, problema majoră o reprezintă traficul de minori și nu lipsa unei reglementări a prostituției. „În fapt, vorbim despre traficul de minori, pentru că în România mai mult de jumătate din victimele traficului de persoane sunt copii”, susține aceasta. În opinia sa, soluțiile ar trebui să vizeze educația și politicile sociale, nu legalizarea sau autorizarea unor activități controversate, precum cele de natură sexuală. „Pentru a-i feri de rețelele de traficanți, copiii României au nevoie de educație și de locuri de muncă aici, în țară”, a transmis Diana Tușa, criticând politicile guvernamentale din domeniul educației și al pieței muncii. Traficul de persoane, nerezolvat Deputata respinge ferm ideea că proiectul ar putea contribui la protejarea minorilor. „În niciun caz copiii României nu trebuie să se prostitueze legal, așa cum se propune în proiect”, a subliniat aceasta. Diana Tușa contestă și argumentul potrivit căruia reglementarea prostituției ar reduce traficul de persoane, invocând exemple din alte state europene. „Legalizarea prostituției în țări precum Germania, Olanda, Austria, Elveția sau Grecia nu a redus traficul de persoane, ci doar i-a schimbat dinamica și locația”, a explicat ea. Argumentele inițiatorului Proiectul de lege inițiat de deputatul PNL de Gorj prevede reglementarea și autorizarea activităților de natură sexuală, precum și instituirea unui cadru de control privind desfășurarea acestora. Documentul introduce obligații medicale, fiscale și administrative și stabilește reguli stricte pentru exercitarea activității. Activitatea ar urma să fie permisă doar în baza unor autorizații emise de autoritățile locale și condiționată de efectuarea unor controale medicale periodice. Iordache susține că măsura ar permite un control sanitar mai eficient și ar oferi autorităților instrumente suplimentare pentru combaterea traficului de persoane și a exploatării, precizând că, în România, „activitățile de natură sexuală se desfășoară în zona neagră”.

Proiect de lege: Neplata pensiei de întreținere va fi anchetată din oficiu ca violență economică

Inițiativa legislativă vizează modificarea articolului 378 din Codul penal, în scopul consolidării protecției copiilor și a persoanelor vulnerabile. Proiectul prevede ca acțiunea penală pentru infracțiunea de abandon de familie să nu mai fie condiționată de formularea unei plângeri prealabile, responsabilitatea declanșării procedurilor revenind statului, potrivit comunicatului de presă emis de Gorghiu.  „Neplata cu rea-credință a pensiei de întreținere nu reprezintă o simplă neînțelegere între foști parteneri, ci o formă gravă de violență economică, cu efecte directe asupra nivelului de trai, siguranței și demnității copilului și ale părintelui care îl îngrijește, în majoritatea cazurilor mama”, continuă comunicatul.  Deputatul a subliniat că neplata pensiei de întreținere se încadrează în definițiile prevăzute în articolul 3, litera a din Convenția de la Istanbul ratificată de România prin Legea nr. 30/2016 și Legea nr. 217/2003 privind prevenirea și combaterea violenței domestice.  Ce modifică proiectul de lege? În forma actuală a Codului penal, infracțiunea de abandon de familie poate fi urmărită penal doar la plângerea prealabilă a victimei, într-un termen strict. „Prin Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 2/2020, s-a stabilit că termenul de 3 luni curge de la momentul cunoașterii săvârșirii faptei, respectiv de la expirarea perioadei de 3 luni de neplată”, se arată  în comunicat, continuând că această condiționare are riscuri, printre care: „numeroase cauze sunt clasate ca tardive, obligații stabilite prin hotărâri judecătorești rămân neexecutate, victimele sunt sancționate pentru bună-credință, debitorii de rea-credință sunt încurajați să persiste în neexecutare”. Prin proiectul de lege propus, plângerea prealabilă ar urma să fie eliminată, acțiunea penală să fie pusă în mișcare din oficiu, iar violența economică să fie tratată ca o problemă de interes public, nu una privată.  „Această inițiativă transmite un mesaj clar: obligațiile față de copii nu sunt opționale, iar privarea lor de mijloacele de trai reprezintă o formă de violență sancționabilă de stat”, se arată în încheierea comunicatului.