Cel puțin 16 polițiști răniți și 13 arestări după protestele violente din Tirana
Acest eveniment a fost inițiat de liderul opoziției, Sali Berisha, un fost prim-ministru și un important oponent politic al actualului premier, Edi Rama. Printre locațiile vizate de participanții la protest s-au numărat Parlamentul și sediul principal al Guvernului, mai scrie Euronews. Autoritățile au confirmat numărul polițiștilor răniți și al reținerilor efectuate. Pe lângă aceste cifre, Berisha a semnalat că un membru al Partidului Democrat, formațiunea sa politică, a necesitat spitalizare în urma incidentelor. Tensiuni pe fondul suspiciunilor de corupție Această demonstrație reprezintă cea mai recentă dintr-o serie de acțiuni anti-guvernamentale coordonate de Partidul Democrat. Opoziția acuză constant executivul condus de Rama de corupție sistemică și de legături cu rețele de criminalitate organizată. În noiembrie 2025, acuzațiile de corupție au dus la o decizie importantă: Curtea Specială împotriva Corupției și Crimei Organizate a dispus suspendarea din funcție a vicepremierului Belinda Balluku. Această măsură a fost luată în urma unor investigații legate de achiziții publice, incluzând proiecte de infrastructură precum Tunelul Llogara și o secțiune a centurii ocolitoare a Tiranei. Decizia a fost contestată de premierul Rama la Curtea Constituțională, care a restabilit-o temporar pe vicepremier în funcție, până la o hotărâre definitivă. Cu toate acestea, prelungirea suspendării a generat un nou impas instituțional, procurorii așteptând acum un vot în Parlament pentru ridicarea imunității acesteia. Acuzații reciproce și lipsa de încredere publică Pe de altă parte, nici Sali Berisha nu este străin de acuzațiile de corupție, fiind el însuși suspectat că ar fi favorizat apropiați prin atribuirea de contracte publice avantajoase. Acesta neagă categoric aceste acuzații. Într-un miting anterior, Berisha a formulat cereri cheie: înființarea unui guvern tehnic și organizarea de alegeri anticipate, pe care le-a descris ca fiind „libere și corecte”. O nouă manifestație de anvergură a fost deja programată pentru data de 20 februarie. Analistul politic Mentor Kikia a evidențiat climatul de profundă neîncredere care domină scena politică albaneză. El a explicat că cetățenii par adesea să aleagă „răul mai mic” în încercarea de a elimina ceea ce percep a fi o amenințare mai gravă. Albania: Tensiune politicică internă De mai mulți ani, Albania este marcată de proteste frecvente și de acuzații reciproce între partidele politice, centrate pe teme precum corupția și implicarea în crima organizată. Evenimentele violente de marți subliniază un climat politic extrem de tensionat, în care demonstrațiile stradale escaladează tot mai des în confruntări. Până în prezent, autoritățile nu au comunicat dacă intenționează să demareze investigații suplimentare în urma violențelor recente.
Ciocniri la Milano în timpul Jocurilor Olimpice: protestatari au aruncat petarde, poliția a folosit gaze lacrimogene
Conflictul a avut loc la sfârșitul unui marș pașnic la care au participat mii de persoane, transmite AP. Oamenii protestau față de impactului Jocurilor Olimpice asupra mediului și a prezenței agenților americani în Italia. După conflict, poliția a reținut demonstranții violenți, care păreau să încerce să ajungă la patinoarul olimpic Santagiulia. Petarde și bombe fumigene lângă Satul Olimpic Mai devreme, un grup de protestatari mascați aruncase bombe fumigene și petarde pe un pod cu vedere la un șantier. Șantierul se află la aproximativ 800 de metri de Satul Olimpic, care găzduiește aproximativ 1.500 de sportivi. Dube ale poliției aflate în spatele unui gard metalic temporar au securizat drumul către satul sportivilor. Protestul s-a îndepărtat, continuând pe o traiectorie către locul de desfășurare Santagiulia. O prezență masivă a poliției a păzit întregul traseu. Nu au existat indicii că protestul și închiderea drumului au interferat cu transferul sportivilor la evenimentele lor. Toate competițiile aveau loc la periferia orașului Milano. Protest în timpul vizitei lui JD Vance Demonstrația a coincis cu vizita vicepreședintelui american JD Vance la Milano, în calitate de șef al delegației americane. El participase la ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de iarnă de vineri. Protestul era îndreptat și față de trimiterea agenților Serviciului de Imigrare și Vamă al SUA (ICE) pentru a asigura securitatea delegației americane. Serviciul de Investigații al Departamentului Securității Interne al SUA, o unitate a ICE care se ocupă de infracțiunile transfrontaliere, trimite frecvent agenți la evenimente internaționale. 10.000 de oameni la demonstrația pașnică La demonstrația pașnică mai mare, la care poliția a estimat că au participat 10.000 de persoane, oamenii au purtat pancarde care reprezentau copacii tăiați pentru a construi noua pistă de bob din Cortina. Un grup de dansatori a dansat pe ritmul tobelor. Muzica răsuna din camionul care conducea marșul, unul dintre imnurile anti-ICE fiind plin de injurii. „Să ne recuperăm orașele și să eliberăm munții”, se putea citi pe un banner al unui grup care se autointitulează Comitetul Olimpic Nesustenabil. Un alt grup, numit Asociația Excursioniștilor Proletari, a organizat decupajele copacilor. Demonstrația a urmat uneia similare de săptămâna trecută, când sute de persoane au protestat față de agenții ICE. La fel ca săptămâna trecută, demonstranții de sâmbătă au declarat că se opun prezenței agenților ICE. Oficialii au declarat că un număr mic de agenți din cadrul unei structuri de investigații vor fi prezenți pe teritoriul diplomatic al SUA și nu vor desfășura operațiuni pe străzi.
Andrei Caramitru: Situația din interiorul SUA devine extremă. Va genera violențe imense. E doar începutul
Andrei Caramitru scrie, într-un comentariu pe Facebook, că situația din SUA devine extremă și va genera noi violențe „imense”, după ce agenții ICE l-au ucis, în Minneapolis, pe cetățeanul american Alex Pretti. „Din păcate situația din interiorul SUA devine extremă, și până la o rezolvare clară va genera niște violențe imense. Asta e doar începutul”, consideră Andrei Caramitru. Acesta vorbește despre „lupta dintre două viziuni complet opuse ale lumii”: 1) „Cea de stânga extremă (Minneapolis e centrul lor, epicentrul ideologic, de asta e acolo haosul acum). Care zice așa : ei sunt sanctuar. Orice imigrant ilegal, orice criminal condamnat la nivel federal e lăsat în pace și îi dau și ajutoare sociale – si au toleranță 100% pentru orice ilegalitate pe care cei “oprimați” o fac. Fura somalezii 15 miliarde ? E ok ! Sunt 100 de condamnați la nivel federal aici pe crime grave (sexuale și de orice fel)? Îi protejăm ne luptăm cu poliția federală sa nu cumva să fie arestați. Și dacă e – nu mai respectăm nici o lege nimic dacă e contrară ideologiei. O nebunie totală” 2) „Cea de dreapta extremă. Ceilalți zic așa – suntem sub un asalt existențial din partea stangii, care ar distruge complet esența Americii. Nu mai acceptăm imigranți, tranși, state și orașe sanctuar care sunt în afara legilor federale. Deci – aplicăm fix mecanismele de acum 100 de ani contra insurectionistilor – intrăm efectiv peste ei cu toată forța posibilă și îi facem zob dacă e, e care pe care, far west, nu mai contează nimic, nu mai facem alegeri anulăm democrația dacă e, pentru ca e existențial. E nebunie și asta să fie clar” Caramitru, despre „nivelul de nebuneală” din SUA Potrivit lui Caramitru, și unii și alții au atins un nivel de „nebuneală” care nu le mai permite să coexiste și speră să îi distrugă pe ceilalți. „Mulți zic ca e posibil să înceapă un război civil. Sigur ca e posibil. Dacă ar fi – îl câștiga republicanii extrem de repede apropo (probabil ca 90% din forțele de ordine și armata sunt cu Trump peste tot – plus exista mega miliții organizate și înarmate de oameni care ar ieși să lupte). Democrații nu au nici cea mai mică șansa, zero, dacă se întâmplă așa ceva doamne ferește. Să fim realiști zic. Aici suntem din păcate. Eu nu pot să apar nici pe protestatarii anti ice (dar deloc) și nici nebuneala inversă ultra maga (dar deloc). Îmi pare rău ca nu mă aliniez tamp la tot ce zic ceilalți care nu au fost în viața lor în sua și habar nu au de situația de acolo. Eu o știu foarte bine. Deci sper ca încă mai am dreptul să scriu ce cred”, mai scrie Caramitru. Autorul postării precizează, totodată, că „aia e o societate mult mai violentă decât în Europa”. „Nici nu ai cum compara . Au toți pistoale, e far west light. Și ei vor să fie așa, e parte din structura lor socială . E o tara bazata pe bani , violenta si viteza. E antiteza Europei de la începuturile lor . Și asta nu se va schimba . Sper doar sa nu pice democrația acolo ar fi o catastrofă absolută”, explică Andrei Caramitru. Autorul recomandă:
Consiliul ONU pentru Drepturile Omului se reunește de urgență privind reprimarea protestelor din Iran
Sesiunea de urgență a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului a fost convocată la solicitarea a cel puțin 50 de state, care au cerut analizarea rapoartelor privind represiune protestelor din Iran, notează Reuters. De asemenea, se solicită lansarea unei anchete privind represiune actualelor proteste, izbucnite la finalul lunii decembrie, în vederea unor posibile proceduri juridice viitoare. „Amploarea crimelor este fără precedent. Încercăm să pregătim terenul pentru justiție tranzițională în Iran, pentru momentul Nürnberg al țării, dacă acesta se va întâmpla”, a declarat Payam Akhavan, fost procuror ONU de origine irano canadiană, care urmează să ia cuvântul în cadrul sesiunii. Pe agenda Consiliului se află și o propunere de extindere cu doi ani a mandatului mecanismului de investigație al ONU, creat în 2022 după valul anterior de proteste provocat de moartea Mashei Amini. Autoritățile iraniene resping acuzațiile și susțin că violențele au fost provocate de „teroriști și huligani”, sprijiniți de opozanți aflați în exil și de adversari externi ai Iranului, precum SUA și Israel. „Sesiunea transmite un mesaj puternic autorităților iraniene, acela că comunitatea internațională le monitorizează îndeaproape acțiunile și nu va tolera suprimarea vocilor disidente”, a declarat Azadeh Pourzand, purtătoarea de cuvânt a Impact Iran, o coaliție formată din 19 ONG-uri.
Război în Orientul Mijlociu, ziua 836. Poliția din Iran le-a dat ultimatum 3 zile liderilor revoltei să se predea
Șeful Poliției iraniene a emis un ultimatum adresat liderilor protestatarilor, cerându-le să se predea în termen de trei zile sau să se confrunte cu legea. Guvernul din Iran s-a angajat, de asemenea, să abordeze dificultățile economice care au declanșat demonstrațiile. Cine va avea parte de „clemență” Protestele din Iran au fost întâmpinate cu o represiune despre care grupurile pentru drepturile omului spun că a făcut mii de morți, potrivit France24. A fost cea mai mare provocare cu care s-a confruntat conducerea țării în ultimii ani. Șeful Poliției naționale, Ahmad-Reza Radan, i-a îndemnat pe tinerii „înșelați să se alăture revoltelor” să se predea și să primească pedepse mai ușoare. „Cei care s-au implicat fără să știe în revolte sunt considerați indivizi înșelați, nu soldați inamici și vor fi tratați cu clemență”, a declarat el pentru televiziunea de stat. Oficialii au declarat că demonstrațiile au fost pașnice înainte de a se transforma în haos alimentat de dușmanii de moarte ai Iranului, Statele Unite și Israel, în efortul de a destabiliza națiunea. Șefii puterilor executivă, legislativă și judiciară ale țării s-au angajat să lucreze „non-stop pentru rezolvarea problemelor legate de mijloacele de trai și economice”, potrivit unei declarații comune publicate de televiziunea de stat. Dar, de asemenea, îi vor „pedepsi în mod decisiv” pe „instigatorii incidentelor teroriste”, se arată în declarația președintelui Masoud Pezeshkian, a președintelui Parlamentului, Mohammad Bagher Ghalibaf, și a șefului sistemului judiciar, Gholamhossein Mohseni Ejei. 3000 de persoane, arestate A crescut alarma din cauza posibilității ca autoritățile să folosească pedeapsa capitală împotriva protestatarilor. De altfel, Națiunile Unite au avertizat că țara folosește execuțiile ca „instrument de intimidare a statului”. Oficiali din domeniul securității, citați de agenția de știri Tasnim, au declarat la sfârșitul săptămânii trecute că aproximativ 3.000 de persoane au fost arestate în legătură cu demonstrațiile, dar grupurile pentru drepturile omului spun că numărul ar putea ajunge până la 20.000. Liderul suprem, ayatollahul Ali Khamenei, a declarat că „autoritățile trebuie să le rupă spatele rebelilor”. RECOMANDAREA AUTORULUI:
Washington Post: Pentagonul pregătește 1.500 de militari pentru o posibilă desfășurare în Minnesota
Pentagonul a ordonat celor 1.500 de militari americani în serviciu activ să se pregătească pentru o posibilă desfășurare în Minnesota, au transmis Washington Post și Reuters. Armata a plasat unitățile în stare de pregătire. Acestea vor fi trimise în misiune în cazul în care violențele nu se vor opri, au mai transmis jurnaliștii americani care au citat surse din domeniul apărării. Militarii care ar putea fi trimiși în Minnesota fac parte din două batalioane de infanterie ale Armatei SUA ale Diviziei a 11-a Aeropurtată, cu sediul în Alaska. Pentagonul și Casa Albă nu au comentat. Tensiunea este uriașă în Minneapolis, cel mai mare oraș din Minnesota, după ce un agent ICE a împușcat-o mortal pe Renee Good pe 7 ianuarie. Americanca în vârstă de 37 de ani a fost împușcată în timpul unei operațiuni de deportare. Ulterior, președintele american Donald Trump a amenințat statul Minnesota cu o lege care permite intervenția armatei. El îi acuză pe „politicieni corupți” din stat că îi instigă la revolte pe oameni. Donald Trump a trimis mesajul joi pe propria rețea de socializare Truth Social. „Dacă politicienii corupți din Minnesota nu respectă legea și nu îi împiedică pe agitatorii și insurgenții profesioniști să atace patrioții din I.C.E., care încearcă doar să-și facă treaba, voi institui Legea insurecției, pe care mulți președinți au făcut-o înaintea mea, și voi pune rapid capăt parodiei care are loc în acel stat cândva măreț. Vă mulțumesc pentru atenția acordată acestei probleme”, a scris președintele Donald Trump. Legea invocată de Donald Trump oferă autorităților o putere crescută în ceea ce privește utilizarea armatei și a resurselor militare pentru a menține ordinea. Trump vs. autoritățile locale Primarul din Minneapolis, Jacob Frey, a criticat dur comportamentul agenților ICE, calificându-l drept „dezgustător și intolerabil”. El a făcut apel la calm și i-a îndemnat pe protestatari să se întoarcă acasă, afirmând că „nu putem combate haosul cu și mai mult haos”. Guvernatorul statului Minnesota, Tim Walz, a cerut administrației Trump să „pună capăt acestei ocupații”, acuzând o campanie de brutalitate organizată împotriva locuitorilor statului. Walz a încurajat protestele pașnice și documentarea acțiunilor agenților federali.
Odată cu protestele din Danemarca, și Groelanda iese în stradă
Locuitorii din capitala Groenlandei, Nuuk, au organizat, sâmbătă, ample manifestații contra planurilor președintelui Trump de a anexa insula aflată sub patronajul Regatului Danemarcei. Tot sâmbătă, mii de danezi au ieșit în capitala Copenhaga, dar și în alte orașe ale țării pentru a-i susține pe groenlandezi. UPDATE: Manifestanții din Nuuk au ajuns acum în zona din fața consulatului american. Oamenii continuă să sosească din centrul orașului. Mesajul premierului Orla Joelsen: Securitatea noastră revine NATO La rândul său, premierul insulei, Orla Joelsen, a postat un mesaj pe contul de Facebook, însoțit de o fotografie cu toți membrii Parlamentului (photo from 2025): Știu că mulți oameni urmăresc situația atent. Și le înțeleg pe deplin îngrijorarea. Iată de ce e important să fie absolut clar. Groenlanda face parte din Regatul Danemarcei și din NATO. Asta înseamnă că securitatea și apărarea noastră îi revin NATO. Este o linie fermă și fundamentală. (…) Țara noastră are o importanță strategică, iar securitatea noastră contează. Pentru noi. Pentru aliații noștri. Și pentru stabilite în Arctica. Demonstrațiile s-au extins în toată insula, sâmbătă, pentru a denunța planurile lui Trimp de a controla teritoriul Groenlandei. Groenlanda nu e de vânzare, scrie pe pancartele oamenilor veniți la Nuuk, relatează sermitsiaq.ag. Sâmbăta demonstrațiilor. Ample proteste în Groenlanda, dar și în regatul danez Pe reţelele de socializare, mii de persoane şi-au manifestat dorinţa de a participa la mitingurile organizate pe imensa insulă arctică, dar şi în Danemarca, respectiv la Copenhaga, Aarhus (centru), Aalborg (nord) şi Odense (sud), la iniţiativa mai multor organizaţii groenlandeze. „Obiectivul este de a transmite un mesaj clar şi unanim în favoarea respectării democraţiei şi a drepturilor fundamentale ale omului în Groenlanda”, a explicat Uagut, organizaţia naţională pentru groenlandezi din Danemarca, pe site-ul său. Capitala insulei, Nuuk, a fost luată cu asalt de către locuitori de pe întreg teritoriul Jacobina Rødbjerg a ajuns din Amisut la Nuuk la timp ca să ia parte la demonstrație, care a început la ora locală 13. Femeia mărturisește că este foarte îngrijorată de soarta groenlandezilor. Mi-e greu să dorm acum. Mi-e teamă să nu se dărâme totul. Este cu adevărat înfricoșător pentru că sunt singură. Vreau să particip astăzi, căci nu am fost anul trecut. Suntem aici pentru că Kalaallit Nunaat Kalaallit ne aparține, spune ea. Jacobina este înconjurată în scurt timp de alți oameni, lumea începe să se adune. Pe lângă demonstrația din Nuuk, groenlandezii au ieșit să protesteze și în alte localități ale insulei. Sunt prevăzute demonstrații la Qaqortoq, Aasiaat, Sisimiut și Ilulissat. În punctul maxim al protestului, după ora 13, oamenii scandează și flutură steagurile. Toți strigă la unison “Kalaallit Nunaat, Kalaallit pigaat” (Groenlanda aparține poporului Inuit!) Printre cei prezenți se află mai mulți ofițeri de poliție, președintele Naalakkersuisut, Jens-Frederik Nielsen și președinta Inatsisartut – o organizație daneză care apără drepturile groelandezilor – Kim Kielsen. Se citește un poem, apoi se păstrează un minut de tăcere înainte de intonarea imnului național. Mulți participanți par mișcați. Oamenii protestează ”pentru toți strămoșii” Karren Jessen (foto dreapta) a venit alături de familie deoarece crede că Groenlanda trebuie să rămână o țară pașnică și independentă. Cred că Statele Unite ne cumpără, vom dispărea ca popor. Am venit pentru toți strămoșii mei. Sunt vremuri deosebit de dificile, spune ea cu ochii în lacrimi. Inuiții pledează pentru un statut egal cu restul lumii Jens Salik și Laila s-au alăturat demonstrației din cauză că nu sunt de acord cu Donald Trump. “Suntem oameni la fel ca oricare alții, pe picior de egalitate cu populația lumii“, spune Jens Salik și continuă: “Nu sunt de acord cu el (Trump). Am fost nervoși înaintea întâlnirii din Statele Unite, dar ne-am calmat după întâlniri cu membrii Congresului american“ (n.r. – care au avut loc vineri la Copenhaga). RECOMANDĂRILE AUTORULUI „Trebuie să o avem”. Interesele SUA în Groenlanda, dincolo de ambiția lui Trump. „Topirea suplimentară a gheții va încuraja China să extindă liniile de transport maritim în Arctica”
Donald Trump mulțumește conducerii Iranului pentru că a anulat spânzurările protestatarilor
Donald Trump a trimis mesajul pe propria rețea de socializare Truth Social. „Respect foarte mult faptul că toate spânzurările programate, care urmau să aibă loc ieri (peste 800 dintre ele), au fost anulate de conducerea Iranului. Mulțumesc”, a scris Donald Trump. Americanii susțin că Iranul a suspendat 800 de execuții ale cetățenilor condamnați pentru că au protestat față de conducerea statului. Asta în urma presiunilor făcute de americani și după ce Donald Trump ar fi fost convins de țările din Golf să nu atace Iranul. „Toate opțiunile rămân pe masă pentru Statele Unite”, a declarat, joi, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, adăugând că președintele american a avertizat Teheranul cu privire la „consecințe grave” dacă reprimarea mișcării de protest va continua. Guvernul american anunțase anterior sancțiuni economice împotriva oficialilor acuzați de coordonarea represiunii, inclusiv a lui Ali Larijani, care conduce cel mai înalt organism de securitate al Iranului. De la începutul protestelor din 28 decembrie, Donald Trump a amenințat în repetate rânduri cu o intervenție împotriva Teheranului, înainte de a susține miercuri că a fost informat „de surse foarte importante” că „uciderile au încetat” și că execuțiile planificate ale demonstranților „nu vor avea loc”. Cel puțin 2.400 de protestatari au fost uciși în Iran în timpul celor două săptămâni de proteste naționale. Alte mii de persoane au fost arestate în timpul protestelor care amenință regimul islamic.
Trump către protestatarii din Iran: Ajutorul e pe drum. Preluați controlul asupra instituțiilor. SUA anulează discuțiile cu Teheranul / Bilanțul deceselor a ajuns la 2000 de persoane
Într-un mesaj publicat pe platforma sa, Truth Social, Trump a cerut continuarea manifestațiilor și a avertizat că „ucigașii și abuzatorii” vor plăti „un preț mare”, fără a preciza la ce se referă concret „ajutorul” promis. Mesajul, încheiat cu acronimul „MIGA” („Make Iran Great Again”), este considerat cel mai explicit semnal de până acum că Washingtonul ar putea lua în calcul opțiuni mai dure, inclusiv militare, față de regimul iranian. Schimbarea de ton vine la doar două zile după ce Trump sugerase că este deschis unor discuții cu Teheranul, în urma unor contacte recente, și că se pregătea o întâlnire. Marți, însă, liderul de la Casa Albă a transmis că oprește orice demers de acest fel „până când uciderea fără sens a protestatarilor se oprește”. În paralel, Regatul Unit a convocat ambasadorul Iranului la Londra și a anunțat extinderea sancțiunilor împotriva Teheranului, după ce ministrul britanic de externe, Yvette Cooper, a condamnat „uciderea oribilă și brutală” a demonstranților. Cooper a spus în Parlament că Londra va avansa legislație pentru „sancțiuni și măsuri sectoriale” suplimentare, vizând inclusiv domenii precum finanțe, energie, transport și software. Bilanț contestat, represiune și blackout informational Estimările privind numărul victimelor rămân greu de verificat, în condițiile restricțiilor de raportare și ale întreruperilor de comunicații. Organizații și surse citate de presa internațională indică un bilanț care ar fi ajuns la aproximativ 2.000 de morți, în timp ce autoritățile iraniene au oferit anterior cifre mai mici. Protestele, declanșate inițial de nemulțumiri legate de situația economică, au evoluat în multe locuri în apeluri deschise pentru înlăturarea conducerii clericale. Teheranul a răspuns cu arestări în masă, avertismente publice și măsuri de limitare a accesului la internet și servicii de mesagerie. Presiune economică americană și reacții internaționale Cu o zi înainte, Trump a anunțat și o nouă măsură economică: o taxă vamală de 25% care ar urma să se aplice oricărei țări ce „face afaceri” cu Iranul, pentru comerțul său cu Statele Unite. Detaliile tehnice și baza legală a măsurii nu au fost însă clarificate public de administrația americană. China, principal cumpărător al petrolului iranian, a criticat amenințarea cu tarife, avertizând asupra unor contramăsuri. În Europa, cancelarul german Friedrich Merz a declarat marți că Iranul ar putea intra în „ultimele zile” ale actualului regim, susținând că un stat care își menține puterea doar prin violență este, în esență, la final de drum. Rusia a condamnat amenințările SUA cu noi atacuri militare în Iran și a avertizat împotriva „interferențelor subversive externe” în politica iraniană. „Cei care intenționează să folosească tulburările inspirate din exterior ca pretext pentru a repeta agresiunea împotriva Iranului comisă în iunie 2025 trebuie să fie conștienți de consecințele dezastruoase ale unor astfel de acțiuni asupra situației din Orientul Mijlociu și asupra securității internaționale globale”, a precizat într-un comunicat ministerul rus de externe. Ministerul s-a referit la atacurile SUA și ale Israelului asupra instalațiilor nucleare iraniene efectuate anul trecut.
Război în Orientul Mijlociu, ziua 829. Numărul morților în urma protestelor din Iran a trecut de 640. Miting uriaș pro-guvernamental la Teheran
Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că Iranul dorește să negocieze cu Washingtonul, după ce a amenințat că va lovi Republica Islamică pentru represiunea împotriva protestatarilor. Potrivit activiștilor, numărul morților în urma protestelor a trecut de 640. Iranul cere dialog cu SUA Cifra provine de la Agenția de știri a activiștilor pentru drepturile omului din SUA, care a fost precisă pe parcursul mai multor ani de demonstrații, notează presa americană. Aceasta se bazează pe o rețea de activiști din Iran care confirmă toate decesele raportate, scrie Associated Press. Având în vedere blocarea comunicațiilor în Iran, AP nu a putut confirma în mod independent cifra furnizată de grup. Guvernul iranian nu a furnizat cifre privind victimele demonstrațiilor. Iranul nu a reacționat direct la comentariile lui Trump, care au venit după ce ministrul de Externe al Omanului, de mult timp interlocutor între Washington și Teheran, a călătorit în Iran în acest weekend. De asemenea, rămâne neclar ce ar putea promite Iranul, mai ales că Trump a stabilit cerințe stricte cu privire la programul său nuclear și arsenalul de rachete balistice, de care Teheranul insistă că are nevoie pentru apărarea națională. Ministrul de Externe iranian, Abbas Araghchi, vorbind în fața diplomaților străini la Teheran, a insistat că „situația este sub control total”. În declarațiile făcute, el a dat vina pe Israel și SUA pentru violențe, fără a oferi detalii. „De aceea demonstrațiile au devenit violente și sângeroase, pentru a oferi președintelui american un pretext să intervină”, a declarat Araghchi, într-un comentariu difuzat de Al Jazeera. Televiziunea din Qatar a primit permisiunea să transmită în direct din Iran, în ciuda blocării Internetului. Mai departe, Araghchi a spus că „Iranul este deschis la diplomație”. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Esmail Baghaei, a declarat că un canal de comunicare cu SUA rămâne deschis, dar că discuțiile trebuie să se bazeze pe „acceptarea intereselor și preocupărilor reciproce, nu pe negocieri unilaterale, bazate pe dictat”. Uriaș miting pro-autorități la Teheran Între timp, luni, 12 ianuarie, demonstranții pro-guvernamentali au inundat străzile Teheranului în sprijinul teocrației, o demonstrație de forță după zile de proteste care au contestat direct conducerea liderului suprem Ayatollah Ali Khamenei, în vârstă de 86 de ani. Mai multe surse au indicat pe Telegram că au fost peste un milion de iranieni ieșiți pe străzile Capitalei, într-o mișcare uriașă de sprijin pentru liderii țării. Televiziunea de stat a difuzat scandările mulțimii, care strigau „Moarte Americii!” și „Moarte Israelului!”. Alții strigau „Moarte dușmanilor lui Dumnezeu!”. Procurorul general al Iranului a avertizat că orice persoană care participă la proteste va fi considerată „dușman al lui Dumnezeu”, o acuzație pedepsită cu moartea. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat că retorica publică a Iranului diferă de mesajele private pe care administrația le-a primit de la Teheran în ultimele zile: „Cred că președintele este interesat să analizeze aceste mesaje. Cu toate acestea, președintele a demonstrat că nu se teme să recurgă la opțiuni militare dacă și când consideră necesar, iar nimeni nu știe acest lucru mai bine decât Iranul”. RECOMANDAREA AUTORULUI: