Război în Orientul Mijlociu, ziua 836. Poliția din Iran le-a dat ultimatum 3 zile liderilor revoltei să se predea
Șeful Poliției iraniene a emis un ultimatum adresat liderilor protestatarilor, cerându-le să se predea în termen de trei zile sau să se confrunte cu legea. Guvernul din Iran s-a angajat, de asemenea, să abordeze dificultățile economice care au declanșat demonstrațiile. Cine va avea parte de „clemență” Protestele din Iran au fost întâmpinate cu o represiune despre care grupurile pentru drepturile omului spun că a făcut mii de morți, potrivit France24. A fost cea mai mare provocare cu care s-a confruntat conducerea țării în ultimii ani. Șeful Poliției naționale, Ahmad-Reza Radan, i-a îndemnat pe tinerii „înșelați să se alăture revoltelor” să se predea și să primească pedepse mai ușoare. „Cei care s-au implicat fără să știe în revolte sunt considerați indivizi înșelați, nu soldați inamici și vor fi tratați cu clemență”, a declarat el pentru televiziunea de stat. Oficialii au declarat că demonstrațiile au fost pașnice înainte de a se transforma în haos alimentat de dușmanii de moarte ai Iranului, Statele Unite și Israel, în efortul de a destabiliza națiunea. Șefii puterilor executivă, legislativă și judiciară ale țării s-au angajat să lucreze „non-stop pentru rezolvarea problemelor legate de mijloacele de trai și economice”, potrivit unei declarații comune publicate de televiziunea de stat. Dar, de asemenea, îi vor „pedepsi în mod decisiv” pe „instigatorii incidentelor teroriste”, se arată în declarația președintelui Masoud Pezeshkian, a președintelui Parlamentului, Mohammad Bagher Ghalibaf, și a șefului sistemului judiciar, Gholamhossein Mohseni Ejei. 3000 de persoane, arestate A crescut alarma din cauza posibilității ca autoritățile să folosească pedeapsa capitală împotriva protestatarilor. De altfel, Națiunile Unite au avertizat că țara folosește execuțiile ca „instrument de intimidare a statului”. Oficiali din domeniul securității, citați de agenția de știri Tasnim, au declarat la sfârșitul săptămânii trecute că aproximativ 3.000 de persoane au fost arestate în legătură cu demonstrațiile, dar grupurile pentru drepturile omului spun că numărul ar putea ajunge până la 20.000. Liderul suprem, ayatollahul Ali Khamenei, a declarat că „autoritățile trebuie să le rupă spatele rebelilor”. RECOMANDAREA AUTORULUI:
Washington Post: Pentagonul pregătește 1.500 de militari pentru o posibilă desfășurare în Minnesota
Pentagonul a ordonat celor 1.500 de militari americani în serviciu activ să se pregătească pentru o posibilă desfășurare în Minnesota, au transmis Washington Post și Reuters. Armata a plasat unitățile în stare de pregătire. Acestea vor fi trimise în misiune în cazul în care violențele nu se vor opri, au mai transmis jurnaliștii americani care au citat surse din domeniul apărării. Militarii care ar putea fi trimiși în Minnesota fac parte din două batalioane de infanterie ale Armatei SUA ale Diviziei a 11-a Aeropurtată, cu sediul în Alaska. Pentagonul și Casa Albă nu au comentat. Tensiunea este uriașă în Minneapolis, cel mai mare oraș din Minnesota, după ce un agent ICE a împușcat-o mortal pe Renee Good pe 7 ianuarie. Americanca în vârstă de 37 de ani a fost împușcată în timpul unei operațiuni de deportare. Ulterior, președintele american Donald Trump a amenințat statul Minnesota cu o lege care permite intervenția armatei. El îi acuză pe „politicieni corupți” din stat că îi instigă la revolte pe oameni. Donald Trump a trimis mesajul joi pe propria rețea de socializare Truth Social. „Dacă politicienii corupți din Minnesota nu respectă legea și nu îi împiedică pe agitatorii și insurgenții profesioniști să atace patrioții din I.C.E., care încearcă doar să-și facă treaba, voi institui Legea insurecției, pe care mulți președinți au făcut-o înaintea mea, și voi pune rapid capăt parodiei care are loc în acel stat cândva măreț. Vă mulțumesc pentru atenția acordată acestei probleme”, a scris președintele Donald Trump. Legea invocată de Donald Trump oferă autorităților o putere crescută în ceea ce privește utilizarea armatei și a resurselor militare pentru a menține ordinea. Trump vs. autoritățile locale Primarul din Minneapolis, Jacob Frey, a criticat dur comportamentul agenților ICE, calificându-l drept „dezgustător și intolerabil”. El a făcut apel la calm și i-a îndemnat pe protestatari să se întoarcă acasă, afirmând că „nu putem combate haosul cu și mai mult haos”. Guvernatorul statului Minnesota, Tim Walz, a cerut administrației Trump să „pună capăt acestei ocupații”, acuzând o campanie de brutalitate organizată împotriva locuitorilor statului. Walz a încurajat protestele pașnice și documentarea acțiunilor agenților federali.
Odată cu protestele din Danemarca, și Groelanda iese în stradă
Locuitorii din capitala Groenlandei, Nuuk, au organizat, sâmbătă, ample manifestații contra planurilor președintelui Trump de a anexa insula aflată sub patronajul Regatului Danemarcei. Tot sâmbătă, mii de danezi au ieșit în capitala Copenhaga, dar și în alte orașe ale țării pentru a-i susține pe groenlandezi. UPDATE: Manifestanții din Nuuk au ajuns acum în zona din fața consulatului american. Oamenii continuă să sosească din centrul orașului. Mesajul premierului Orla Joelsen: Securitatea noastră revine NATO La rândul său, premierul insulei, Orla Joelsen, a postat un mesaj pe contul de Facebook, însoțit de o fotografie cu toți membrii Parlamentului (photo from 2025): Știu că mulți oameni urmăresc situația atent. Și le înțeleg pe deplin îngrijorarea. Iată de ce e important să fie absolut clar. Groenlanda face parte din Regatul Danemarcei și din NATO. Asta înseamnă că securitatea și apărarea noastră îi revin NATO. Este o linie fermă și fundamentală. (…) Țara noastră are o importanță strategică, iar securitatea noastră contează. Pentru noi. Pentru aliații noștri. Și pentru stabilite în Arctica. Demonstrațiile s-au extins în toată insula, sâmbătă, pentru a denunța planurile lui Trimp de a controla teritoriul Groenlandei. Groenlanda nu e de vânzare, scrie pe pancartele oamenilor veniți la Nuuk, relatează sermitsiaq.ag. Sâmbăta demonstrațiilor. Ample proteste în Groenlanda, dar și în regatul danez Pe reţelele de socializare, mii de persoane şi-au manifestat dorinţa de a participa la mitingurile organizate pe imensa insulă arctică, dar şi în Danemarca, respectiv la Copenhaga, Aarhus (centru), Aalborg (nord) şi Odense (sud), la iniţiativa mai multor organizaţii groenlandeze. „Obiectivul este de a transmite un mesaj clar şi unanim în favoarea respectării democraţiei şi a drepturilor fundamentale ale omului în Groenlanda”, a explicat Uagut, organizaţia naţională pentru groenlandezi din Danemarca, pe site-ul său. Capitala insulei, Nuuk, a fost luată cu asalt de către locuitori de pe întreg teritoriul Jacobina Rødbjerg a ajuns din Amisut la Nuuk la timp ca să ia parte la demonstrație, care a început la ora locală 13. Femeia mărturisește că este foarte îngrijorată de soarta groenlandezilor. Mi-e greu să dorm acum. Mi-e teamă să nu se dărâme totul. Este cu adevărat înfricoșător pentru că sunt singură. Vreau să particip astăzi, căci nu am fost anul trecut. Suntem aici pentru că Kalaallit Nunaat Kalaallit ne aparține, spune ea. Jacobina este înconjurată în scurt timp de alți oameni, lumea începe să se adune. Pe lângă demonstrația din Nuuk, groenlandezii au ieșit să protesteze și în alte localități ale insulei. Sunt prevăzute demonstrații la Qaqortoq, Aasiaat, Sisimiut și Ilulissat. În punctul maxim al protestului, după ora 13, oamenii scandează și flutură steagurile. Toți strigă la unison “Kalaallit Nunaat, Kalaallit pigaat” (Groenlanda aparține poporului Inuit!) Printre cei prezenți se află mai mulți ofițeri de poliție, președintele Naalakkersuisut, Jens-Frederik Nielsen și președinta Inatsisartut – o organizație daneză care apără drepturile groelandezilor – Kim Kielsen. Se citește un poem, apoi se păstrează un minut de tăcere înainte de intonarea imnului național. Mulți participanți par mișcați. Oamenii protestează ”pentru toți strămoșii” Karren Jessen (foto dreapta) a venit alături de familie deoarece crede că Groenlanda trebuie să rămână o țară pașnică și independentă. Cred că Statele Unite ne cumpără, vom dispărea ca popor. Am venit pentru toți strămoșii mei. Sunt vremuri deosebit de dificile, spune ea cu ochii în lacrimi. Inuiții pledează pentru un statut egal cu restul lumii Jens Salik și Laila s-au alăturat demonstrației din cauză că nu sunt de acord cu Donald Trump. “Suntem oameni la fel ca oricare alții, pe picior de egalitate cu populația lumii“, spune Jens Salik și continuă: “Nu sunt de acord cu el (Trump). Am fost nervoși înaintea întâlnirii din Statele Unite, dar ne-am calmat după întâlniri cu membrii Congresului american“ (n.r. – care au avut loc vineri la Copenhaga). RECOMANDĂRILE AUTORULUI „Trebuie să o avem”. Interesele SUA în Groenlanda, dincolo de ambiția lui Trump. „Topirea suplimentară a gheții va încuraja China să extindă liniile de transport maritim în Arctica”
Donald Trump mulțumește conducerii Iranului pentru că a anulat spânzurările protestatarilor
Donald Trump a trimis mesajul pe propria rețea de socializare Truth Social. „Respect foarte mult faptul că toate spânzurările programate, care urmau să aibă loc ieri (peste 800 dintre ele), au fost anulate de conducerea Iranului. Mulțumesc”, a scris Donald Trump. Americanii susțin că Iranul a suspendat 800 de execuții ale cetățenilor condamnați pentru că au protestat față de conducerea statului. Asta în urma presiunilor făcute de americani și după ce Donald Trump ar fi fost convins de țările din Golf să nu atace Iranul. „Toate opțiunile rămân pe masă pentru Statele Unite”, a declarat, joi, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, adăugând că președintele american a avertizat Teheranul cu privire la „consecințe grave” dacă reprimarea mișcării de protest va continua. Guvernul american anunțase anterior sancțiuni economice împotriva oficialilor acuzați de coordonarea represiunii, inclusiv a lui Ali Larijani, care conduce cel mai înalt organism de securitate al Iranului. De la începutul protestelor din 28 decembrie, Donald Trump a amenințat în repetate rânduri cu o intervenție împotriva Teheranului, înainte de a susține miercuri că a fost informat „de surse foarte importante” că „uciderile au încetat” și că execuțiile planificate ale demonstranților „nu vor avea loc”. Cel puțin 2.400 de protestatari au fost uciși în Iran în timpul celor două săptămâni de proteste naționale. Alte mii de persoane au fost arestate în timpul protestelor care amenință regimul islamic.
Trump către protestatarii din Iran: Ajutorul e pe drum. Preluați controlul asupra instituțiilor. SUA anulează discuțiile cu Teheranul / Bilanțul deceselor a ajuns la 2000 de persoane
Într-un mesaj publicat pe platforma sa, Truth Social, Trump a cerut continuarea manifestațiilor și a avertizat că „ucigașii și abuzatorii” vor plăti „un preț mare”, fără a preciza la ce se referă concret „ajutorul” promis. Mesajul, încheiat cu acronimul „MIGA” („Make Iran Great Again”), este considerat cel mai explicit semnal de până acum că Washingtonul ar putea lua în calcul opțiuni mai dure, inclusiv militare, față de regimul iranian. Schimbarea de ton vine la doar două zile după ce Trump sugerase că este deschis unor discuții cu Teheranul, în urma unor contacte recente, și că se pregătea o întâlnire. Marți, însă, liderul de la Casa Albă a transmis că oprește orice demers de acest fel „până când uciderea fără sens a protestatarilor se oprește”. În paralel, Regatul Unit a convocat ambasadorul Iranului la Londra și a anunțat extinderea sancțiunilor împotriva Teheranului, după ce ministrul britanic de externe, Yvette Cooper, a condamnat „uciderea oribilă și brutală” a demonstranților. Cooper a spus în Parlament că Londra va avansa legislație pentru „sancțiuni și măsuri sectoriale” suplimentare, vizând inclusiv domenii precum finanțe, energie, transport și software. Bilanț contestat, represiune și blackout informational Estimările privind numărul victimelor rămân greu de verificat, în condițiile restricțiilor de raportare și ale întreruperilor de comunicații. Organizații și surse citate de presa internațională indică un bilanț care ar fi ajuns la aproximativ 2.000 de morți, în timp ce autoritățile iraniene au oferit anterior cifre mai mici. Protestele, declanșate inițial de nemulțumiri legate de situația economică, au evoluat în multe locuri în apeluri deschise pentru înlăturarea conducerii clericale. Teheranul a răspuns cu arestări în masă, avertismente publice și măsuri de limitare a accesului la internet și servicii de mesagerie. Presiune economică americană și reacții internaționale Cu o zi înainte, Trump a anunțat și o nouă măsură economică: o taxă vamală de 25% care ar urma să se aplice oricărei țări ce „face afaceri” cu Iranul, pentru comerțul său cu Statele Unite. Detaliile tehnice și baza legală a măsurii nu au fost însă clarificate public de administrația americană. China, principal cumpărător al petrolului iranian, a criticat amenințarea cu tarife, avertizând asupra unor contramăsuri. În Europa, cancelarul german Friedrich Merz a declarat marți că Iranul ar putea intra în „ultimele zile” ale actualului regim, susținând că un stat care își menține puterea doar prin violență este, în esență, la final de drum. Rusia a condamnat amenințările SUA cu noi atacuri militare în Iran și a avertizat împotriva „interferențelor subversive externe” în politica iraniană. „Cei care intenționează să folosească tulburările inspirate din exterior ca pretext pentru a repeta agresiunea împotriva Iranului comisă în iunie 2025 trebuie să fie conștienți de consecințele dezastruoase ale unor astfel de acțiuni asupra situației din Orientul Mijlociu și asupra securității internaționale globale”, a precizat într-un comunicat ministerul rus de externe. Ministerul s-a referit la atacurile SUA și ale Israelului asupra instalațiilor nucleare iraniene efectuate anul trecut.
Război în Orientul Mijlociu, ziua 829. Numărul morților în urma protestelor din Iran a trecut de 640. Miting uriaș pro-guvernamental la Teheran
Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că Iranul dorește să negocieze cu Washingtonul, după ce a amenințat că va lovi Republica Islamică pentru represiunea împotriva protestatarilor. Potrivit activiștilor, numărul morților în urma protestelor a trecut de 640. Iranul cere dialog cu SUA Cifra provine de la Agenția de știri a activiștilor pentru drepturile omului din SUA, care a fost precisă pe parcursul mai multor ani de demonstrații, notează presa americană. Aceasta se bazează pe o rețea de activiști din Iran care confirmă toate decesele raportate, scrie Associated Press. Având în vedere blocarea comunicațiilor în Iran, AP nu a putut confirma în mod independent cifra furnizată de grup. Guvernul iranian nu a furnizat cifre privind victimele demonstrațiilor. Iranul nu a reacționat direct la comentariile lui Trump, care au venit după ce ministrul de Externe al Omanului, de mult timp interlocutor între Washington și Teheran, a călătorit în Iran în acest weekend. De asemenea, rămâne neclar ce ar putea promite Iranul, mai ales că Trump a stabilit cerințe stricte cu privire la programul său nuclear și arsenalul de rachete balistice, de care Teheranul insistă că are nevoie pentru apărarea națională. Ministrul de Externe iranian, Abbas Araghchi, vorbind în fața diplomaților străini la Teheran, a insistat că „situația este sub control total”. În declarațiile făcute, el a dat vina pe Israel și SUA pentru violențe, fără a oferi detalii. „De aceea demonstrațiile au devenit violente și sângeroase, pentru a oferi președintelui american un pretext să intervină”, a declarat Araghchi, într-un comentariu difuzat de Al Jazeera. Televiziunea din Qatar a primit permisiunea să transmită în direct din Iran, în ciuda blocării Internetului. Mai departe, Araghchi a spus că „Iranul este deschis la diplomație”. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Esmail Baghaei, a declarat că un canal de comunicare cu SUA rămâne deschis, dar că discuțiile trebuie să se bazeze pe „acceptarea intereselor și preocupărilor reciproce, nu pe negocieri unilaterale, bazate pe dictat”. Uriaș miting pro-autorități la Teheran Între timp, luni, 12 ianuarie, demonstranții pro-guvernamentali au inundat străzile Teheranului în sprijinul teocrației, o demonstrație de forță după zile de proteste care au contestat direct conducerea liderului suprem Ayatollah Ali Khamenei, în vârstă de 86 de ani. Mai multe surse au indicat pe Telegram că au fost peste un milion de iranieni ieșiți pe străzile Capitalei, într-o mișcare uriașă de sprijin pentru liderii țării. Televiziunea de stat a difuzat scandările mulțimii, care strigau „Moarte Americii!” și „Moarte Israelului!”. Alții strigau „Moarte dușmanilor lui Dumnezeu!”. Procurorul general al Iranului a avertizat că orice persoană care participă la proteste va fi considerată „dușman al lui Dumnezeu”, o acuzație pedepsită cu moartea. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat că retorica publică a Iranului diferă de mesajele private pe care administrația le-a primit de la Teheran în ultimele zile: „Cred că președintele este interesat să analizeze aceste mesaje. Cu toate acestea, președintele a demonstrat că nu se teme să recurgă la opțiuni militare dacă și când consideră necesar, iar nimeni nu știe acest lucru mai bine decât Iranul”. RECOMANDAREA AUTORULUI:
Reacția fiicei lui Ion Țiriac la protestele din Iran: de partea cui se situează
Ioana Țiriac (28 de ani), unica fiică a lui Ion Țiriac (86 de ani), s-a arătat preocupată de evenimentele dramatice aflate în plină desfășurare în capitala Iranului, Teheran, dar și în alte orașe. Ioana Țiriac, fiica fostului tenismen român Ion Țiriac, susține protestatarii din Iran, care în ultimele două săptămâni au dat dovadă de mare curaj, opunându-se regimului condus de Ayatollahul Ali Khamenei. În contextul în care protestele s-au răspândit în mai multe orașe în ultimele zile, autoritățile au intervenit violent, iar peste 100 de persoane au fost ucise și cel puțin 2.300 au fost arestate. Ioana Țiriac susține protestatarii: „Toți ochii pe Iran” Fiica lui Ion Țiriac nu uită că are orgini arabe, moștenite de la mama sa, jurnalista egipteană Sophie Ayad. Ioana s-a arătat îngrijorată, duminică, de ceea ce se întâmplă în Iran, iar urmașa magnatului a distribuit o serie de imagini cu protestatarii, alături de textul „All eyes on Iran (n.r. – Toți ochii pe Iran)”. Ideea de #EyesOnIran a apărut inițial în contextul valului de proteste din 2022, pornite după moartea lui Mahsa Amini, o tânără iraniană de 22 de ani. Iar hashtag-ul continuă să fie folosit ca un apel la solidaritate cu diversele mișcări împotriva regimului. Astfel, în timpul protestelor actuale, care s-au răspândit deja în numeroase orașe iraniene și unde autoritățile au răspuns cu violență și restricții de internet, inițiativa la care a aderat și Ioana Țiriac urmărește să mențină vizibilă cauză iranienilor pe scena internațională. Conducerea de la Teheran ar putea fi răsturnată după aproape cinci decenii Protestele din Iran au început la Teheran, spre finalul anului 2025, după ce comercianții au ieșit în stradă pentru a-și exprima nemulțumirea față de scumpiri și prăbușirea monedei locale. Oficialii iranieni au susținut că înțeleg revendicările manifestanților, însă afirmă totodată că mișcările de protest ar fi rezultatul unor influențe externe, indicând Statele Unite ale Americii și Israelul drept principalii responsabili, conform RFI. Experții avertizează că evoluțiile din următoarele ore pot avea un impact major atât asupra protestatarilor, cât și asupra conducerii teocratice de la Teheran, aflate la putere de aproape cinci decenii și care se confruntă cu o posibilă schimbare istorică.
Iran amenință cu ripostă dacă Statele Unite intervin militar
Avertismentul a fost transmis de Mohammad Baqer Qalibaf, președintele parlamentului iranian. „Dacă SUA întreprind acțiuni militare împotriva Iranului sau a teritoriilor ocupate, armata și centrele maritime americane vor fi considerate ținte legitime. Nu ne limităm la a reacționa doar după ce a fost întreprinsă o acțiune”, a declarat oficialul. Declarațiile reprezentanților regimului de la Teheran vin pe fondul amenințărilor făcute de administrația americană. Administrația americană prin vocea președintelui Trump a avertizat regimul de la Teheran cu privire la reprimarea protestelor, declarând: „Mai bine nu începeți să trageți, pentru că vom începe și noi să tragem”. De asemenea, Secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională, Ali Larijani a recunoscut că protestele iranienilor sunt legitime, însă acesta a acuzat că au fost deturnate de o grupare „distructivă și organizată”. „Acest grup a exploatat protestele și s-a angajat în comportamente foarte violente și criminale, inclusiv uciderea unor persoane, arderea de oameni și acțiuni violente care seamănă foarte mult cu metodele grupurilor teroriste precum ISIS”, a spus oficialul iranian. Protestele din Iran au început la sfârșitul lunii decembrie, inițial ca reacție la prăbușirea monedei naționale și la creșterea costului vieții, dar s-au extins rapid în întreaga țară.
Protestele din Iran, reprimate cu brutalitate. Cel puțin 72 de persoane au fost ucise
Având în vedere că internetul este întrerupt în Iran și liniile telefonice întrerupte, a devenit mai dificil să se evalueze demonstrațiile din străinătate, potrivit AP. Numărul morților din proteste a crescut la cel puțin 72 de persoane ucise și peste 2.300 de persoane reținute, potrivit Agenției de știri pentru activiștii drepturilor omului, cu sediul în SUA. Reprimarea protestelor a fost pusă în aplicare în modul cel mai brutal. BBC Persian a verificat că 70 de cadavre au fost aduse la Spitalul Poursina din orașul Rasht vineri seară. Morga de acolo era la capacitate maximă, așa că cadavrele au fost ridicate. Autoritățile au cerut rudelor decedaților 7 miliarde de riali (5.222 de lire sterline; 7.000 de dolari) pentru a le elibera în vederea înmormântării, a declarat o sursă din spital. Un angajat al unui spital din Teheran a descris „scene foarte oribile”, spunând că au fost atât de mulți răniți încât personalul nu a avut timp să efectueze resuscitarea cardiopulmonară, potrivit BBC. Proteste reprimate în ciuda avertismentelor SUA Liderul suprem, ayatollahul Ali Khamenei, a semnalat o viitoare reprimare a protestelor, în ciuda avertismentelor SUA. Teheranul și-a intensificat amenințările sâmbătă, procurorul general al Iranului, Mohammad Movahedi Azad, avertizând că oricine participă la proteste va fi considerat „dușman al lui Dumnezeu”, o acuzație care poate fi pedepsită cu moartea. Declarația difuzată de televiziunea de stat iraniană spunea că chiar și cei care „i-au ajutat pe participanții la proteste” se vor confrunta cu această acuzație. „Procurorii trebuie să pregătească cu atenție și fără întârziere, prin emiterea rechizitoriilor, terenurile pentru proces și confruntarea decisivă cu cei care, prin trădarea națiunii și crearea de insecuritate, urmăresc dominația străină asupra țării”, se arată în declarație. Președintele SUA, Donald Trump, și-a oferit sprijinul pentru protestatari, declarând pe rețelele de socializare că „Iranul privește spre LIBERTATE, poate cum nu a mai făcut-o niciodată. SUA este gata să ajute!!!” Departamentul de Stat a avertizat separat: „Nu vă jucați cu președintele Trump. Când spune că va face ceva, spune cu seriozitate.”
Procurorul general al Iranului avertizează că protestatarii riscă pedeapsa cu moartea
Procurorul general iranian a declarat că acuzațiile de „dușmani ai lui Dumnezeu” (mohareb), care se pedepsesc cu moarte, se vor aplica tuturor „protestatarilor și teroriștilor”. Oficialul a spus că aceasta acuzație îi va viza și pe complicii acestora în distrugerea de proprietăți și subminarea securității. Acesta a cerut ca în cadrul proceselor, procurorii să nu dispună de „clemență, compasiune sau indulgență”. Protestele din Iran au izbucnit la sfârșitul lunii decembrie, inițial ca reacție la prăbușirea monedei naționale și la creșterea costului vieții, dar s-au extins rapid în întreaga țară, reflectând nemulțumiri economice și critici mai largi la adresa regimului clerical. ONG-ul Activiștii pentru Drepturile Omului din Iran a anunțat că numărul victimelor a ajuns la 65, dar și că peste 2.000 de persoane au fost arestate. Despre protestele din Iran, președintele Trump a amenințat regimul de la Teheran cu privire la reprimarea protestelor, declarând: „Mai bine nu începeți să trageți, pentru că vom începe și noi să tragem”, citat de Reuters.