Reacția fiicei lui Ion Țiriac la protestele din Iran: de partea cui se situează
Ioana Țiriac (28 de ani), unica fiică a lui Ion Țiriac (86 de ani), s-a arătat preocupată de evenimentele dramatice aflate în plină desfășurare în capitala Iranului, Teheran, dar și în alte orașe. Ioana Țiriac, fiica fostului tenismen român Ion Țiriac, susține protestatarii din Iran, care în ultimele două săptămâni au dat dovadă de mare curaj, opunându-se regimului condus de Ayatollahul Ali Khamenei. În contextul în care protestele s-au răspândit în mai multe orașe în ultimele zile, autoritățile au intervenit violent, iar peste 100 de persoane au fost ucise și cel puțin 2.300 au fost arestate. Ioana Țiriac susține protestatarii: „Toți ochii pe Iran” Fiica lui Ion Țiriac nu uită că are orgini arabe, moștenite de la mama sa, jurnalista egipteană Sophie Ayad. Ioana s-a arătat îngrijorată, duminică, de ceea ce se întâmplă în Iran, iar urmașa magnatului a distribuit o serie de imagini cu protestatarii, alături de textul „All eyes on Iran (n.r. – Toți ochii pe Iran)”. Ideea de #EyesOnIran a apărut inițial în contextul valului de proteste din 2022, pornite după moartea lui Mahsa Amini, o tânără iraniană de 22 de ani. Iar hashtag-ul continuă să fie folosit ca un apel la solidaritate cu diversele mișcări împotriva regimului. Astfel, în timpul protestelor actuale, care s-au răspândit deja în numeroase orașe iraniene și unde autoritățile au răspuns cu violență și restricții de internet, inițiativa la care a aderat și Ioana Țiriac urmărește să mențină vizibilă cauză iranienilor pe scena internațională. Conducerea de la Teheran ar putea fi răsturnată după aproape cinci decenii Protestele din Iran au început la Teheran, spre finalul anului 2025, după ce comercianții au ieșit în stradă pentru a-și exprima nemulțumirea față de scumpiri și prăbușirea monedei locale. Oficialii iranieni au susținut că înțeleg revendicările manifestanților, însă afirmă totodată că mișcările de protest ar fi rezultatul unor influențe externe, indicând Statele Unite ale Americii și Israelul drept principalii responsabili, conform RFI. Experții avertizează că evoluțiile din următoarele ore pot avea un impact major atât asupra protestatarilor, cât și asupra conducerii teocratice de la Teheran, aflate la putere de aproape cinci decenii și care se confruntă cu o posibilă schimbare istorică.
Iran amenință cu ripostă dacă Statele Unite intervin militar
Avertismentul a fost transmis de Mohammad Baqer Qalibaf, președintele parlamentului iranian. „Dacă SUA întreprind acțiuni militare împotriva Iranului sau a teritoriilor ocupate, armata și centrele maritime americane vor fi considerate ținte legitime. Nu ne limităm la a reacționa doar după ce a fost întreprinsă o acțiune”, a declarat oficialul. Declarațiile reprezentanților regimului de la Teheran vin pe fondul amenințărilor făcute de administrația americană. Administrația americană prin vocea președintelui Trump a avertizat regimul de la Teheran cu privire la reprimarea protestelor, declarând: „Mai bine nu începeți să trageți, pentru că vom începe și noi să tragem”. De asemenea, Secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională, Ali Larijani a recunoscut că protestele iranienilor sunt legitime, însă acesta a acuzat că au fost deturnate de o grupare „distructivă și organizată”. „Acest grup a exploatat protestele și s-a angajat în comportamente foarte violente și criminale, inclusiv uciderea unor persoane, arderea de oameni și acțiuni violente care seamănă foarte mult cu metodele grupurilor teroriste precum ISIS”, a spus oficialul iranian. Protestele din Iran au început la sfârșitul lunii decembrie, inițial ca reacție la prăbușirea monedei naționale și la creșterea costului vieții, dar s-au extins rapid în întreaga țară.
Protestele din Iran, reprimate cu brutalitate. Cel puțin 72 de persoane au fost ucise
Având în vedere că internetul este întrerupt în Iran și liniile telefonice întrerupte, a devenit mai dificil să se evalueze demonstrațiile din străinătate, potrivit AP. Numărul morților din proteste a crescut la cel puțin 72 de persoane ucise și peste 2.300 de persoane reținute, potrivit Agenției de știri pentru activiștii drepturilor omului, cu sediul în SUA. Reprimarea protestelor a fost pusă în aplicare în modul cel mai brutal. BBC Persian a verificat că 70 de cadavre au fost aduse la Spitalul Poursina din orașul Rasht vineri seară. Morga de acolo era la capacitate maximă, așa că cadavrele au fost ridicate. Autoritățile au cerut rudelor decedaților 7 miliarde de riali (5.222 de lire sterline; 7.000 de dolari) pentru a le elibera în vederea înmormântării, a declarat o sursă din spital. Un angajat al unui spital din Teheran a descris „scene foarte oribile”, spunând că au fost atât de mulți răniți încât personalul nu a avut timp să efectueze resuscitarea cardiopulmonară, potrivit BBC. Proteste reprimate în ciuda avertismentelor SUA Liderul suprem, ayatollahul Ali Khamenei, a semnalat o viitoare reprimare a protestelor, în ciuda avertismentelor SUA. Teheranul și-a intensificat amenințările sâmbătă, procurorul general al Iranului, Mohammad Movahedi Azad, avertizând că oricine participă la proteste va fi considerat „dușman al lui Dumnezeu”, o acuzație care poate fi pedepsită cu moartea. Declarația difuzată de televiziunea de stat iraniană spunea că chiar și cei care „i-au ajutat pe participanții la proteste” se vor confrunta cu această acuzație. „Procurorii trebuie să pregătească cu atenție și fără întârziere, prin emiterea rechizitoriilor, terenurile pentru proces și confruntarea decisivă cu cei care, prin trădarea națiunii și crearea de insecuritate, urmăresc dominația străină asupra țării”, se arată în declarație. Președintele SUA, Donald Trump, și-a oferit sprijinul pentru protestatari, declarând pe rețelele de socializare că „Iranul privește spre LIBERTATE, poate cum nu a mai făcut-o niciodată. SUA este gata să ajute!!!” Departamentul de Stat a avertizat separat: „Nu vă jucați cu președintele Trump. Când spune că va face ceva, spune cu seriozitate.”
Procurorul general al Iranului avertizează că protestatarii riscă pedeapsa cu moartea
Procurorul general iranian a declarat că acuzațiile de „dușmani ai lui Dumnezeu” (mohareb), care se pedepsesc cu moarte, se vor aplica tuturor „protestatarilor și teroriștilor”. Oficialul a spus că aceasta acuzație îi va viza și pe complicii acestora în distrugerea de proprietăți și subminarea securității. Acesta a cerut ca în cadrul proceselor, procurorii să nu dispună de „clemență, compasiune sau indulgență”. Protestele din Iran au izbucnit la sfârșitul lunii decembrie, inițial ca reacție la prăbușirea monedei naționale și la creșterea costului vieții, dar s-au extins rapid în întreaga țară, reflectând nemulțumiri economice și critici mai largi la adresa regimului clerical. ONG-ul Activiștii pentru Drepturile Omului din Iran a anunțat că numărul victimelor a ajuns la 65, dar și că peste 2.000 de persoane au fost arestate. Despre protestele din Iran, președintele Trump a amenințat regimul de la Teheran cu privire la reprimarea protestelor, declarând: „Mai bine nu începeți să trageți, pentru că vom începe și noi să tragem”, citat de Reuters.
Trump: SUA va lovi dur Iranul dacă protestatarii sunt uciși
Statele Unite, prin vocea președintelui Donald Trump, au lansat un avertisment dur la adresa Iranului, declarând că Washingtonul ar putea lovi „foarte dur” Teheranul dacă autoritățile iraniene recurg la violență mortală împotriva protestatarilor care se află în stradă de peste zece zile în numeroase orașe din țară. Trump a spus, printr-o intervenție telefonică la emisiunea Hugh Hewitt Show, că SUA urmăresc „foarte atent” situația și că orice moarte violentă a manifestanților pașnici ar putea declanșa o reacție americană semnificativă, subliniind dorința Washingtonului de a proteja drepturile civile în timp ce protestele escaladează. Protestele din Iran au izbucnit la sfârșitul lunii decembrie, inițial ca reacție la prăbușirea monedei naționale și la creșterea costului vieții, dar s-au extins rapid în peste 300 de locații din întreaga țară, reflectând nemulțumiri economice și critici mai largi la adresa regimului clerical. Autoritățile de securitate au răspuns prin reprimări dure, inclusiv cu gaze lacrimogene și muniție, ceea ce a dus la cel puțin 36 de morți și peste 2.000 de arestări, potrivit grupurilor pentru drepturile omului. Teheranul condamnă interferența Washingtonului Pe fondul acestei crize, liderii iranieni au încercat să distingă între protestatarii pașnici și persoanele considerate „revoltați” sau violente, iar președintele Masoud Pezeshkian a cerut forțelor de ordine să nu vizeze direct manifestanții, în timp ce comandantul armatei iraniene a avertizat despre un posibil răspuns „în forță” la orice amenințare externă. Teheranul a condamnat totodată ceea ce consideră o „interferență” a Washingtonului în treburile interne ale Iranului și a respins amenințările ca fiind o provocare, pe măsură ce protestele continuă să capete amploare, iar economia rămâne sub presiune majoră din cauza inflației și prăbușirii rialului. Această evoluție amplifică tensiunile existente între SUA și Iran, într-un context regional deja marcat de rivalități și conflicte, și ridică întrebări despre modul în care Washingtonul va răspunde în continuare dacă violența împotriva civililor se intensifică.
Blocaj de internet în Iran pe fondul protestelor care au cuprins toată țara
„Statisticile în timp real arată că Iranul se află acum în mijlocul unei întreruperi a internetului la nivel național; incidentul vine în urma unei serii de măsuri de cenzură digitală tot mai ample care vizează protestele din întreaga țară și împiedică dreptul publicului de a comunica într-un moment critic”, a transmis, printr-un mesaj publicat pe X, organizația NetBlocks. Iranul se confruntă de mai mult timp cu nemulțumiri sociale recurente, alimentate de dificultăți economice și sancțiuni internaționale. După un conflict de aproape două săptămâni cu Israelul, economia a suferit un nou șoc, iar în decembrie moneda națională s-a depreciat puternic, declanșând noul val de proteste. Protestatarii au ieșit în stradă în mai multe orașe, inclusiv capitala Teheran, unde au fost aprinse focuri, și în Borujerd, Arsanjan și Gilan-e Gharb, unde mii de persoane au participat la marșuri. În orașul Shiraz, imagini video au arătat forțele de securitate trecând peste o barieră a protestatarilor pe care era scris mesajul: „Ne revoltam din cauza foamei”. Protestele din Iran au atras și o reacție din partea liderului de la Casa Albă. Președintele Donald Trump a declarat duminică: „Urmărim acest lucru cu mare atenție. Dacă încep să ucidă oameni așa cum au făcut-o în trecut, cred că vor fi loviți foarte tare de Statele Unite”.
Fermierii francezi furioși se îndreaptă spre Paris ca să oprească acordul Mercosur:Am decis să mergem la Paris, cu orice preț vom merge la Paris!
Pe durata noții, fermierii furioși din cadrul sindicatului Coordonării Rurale au forțat un baraj al jandarmeriei la nord de Orléans pentru a încerca să ajungă la Paris la primele ore ale zilei 8 ianuarie 2026. Tractoarele Coordonării Rurale au pornit spre Paris după ce au forțat un baraj al jandarmeriei. Fermierii au fost reținuți de forțele de ordine la nord de Orléans. În cadrul convoiului de fermieri furioși din cadrul Coordonării Rurale în direcția Parisului, unul dintre ei a spus: „Am decis să mergem la Paris, cu orice preț vom merge la Paris!”. „Cea mai mare problemă a agriculturii este specific franceză”, a afirmat Bertrand Venteau, președintele Coordination Rurale, referindu-se la furia fermierilor. Mai mulți agricultori au fost arestați, printre care și liderul sindicatului din Occitania, Eloi Nespoulois. Se așteaptă sosirea întăririlor la fața locului. Fermierii francezi se opun semnării acordului UE-Mercosur Fermierii sunt hotărâți să se adreseze Adunării Naționale sau Senatului pentru a-și prezenta în mod pașnic nemulțumirile, inclusiv opoziția față de Mercosur. În timp ce la Bruxelles, miniștrii agriculturii din cele 27 de state membre încearcă să facă apel la calm înainte de semnarea acordului Mercosur, programată pentru lunea viitoare, fermierii continuă să se mobilizeze. La mai puțin de 100 de kilometri de Paris, sfidând interdicțiile prefecturale privind demonstrațiile și condițiile meteorologice nefavorabile pentru deplasarea rutieră, câteva zeci de tractoare, provenite în principal din sud-vestul Franței, se aflau miercuri după-amiază la o distanță de 100 de kilometri de Paris, potrivit Le Figaro. „Grosul grupului a reușit să treacă de blocajele poliției”, a declarat Bertrand Venteau, președintele sindicatului Coordonării Rurale (CR). „Aceștia sunt adunați în prezent la mai multe ferme aflate la o distanță de 100 de kilometri de capitală. Scopul nostru este să ajungem în mod pașnic la Paris joi dimineață cu tractoarele pentru a ne prezenta nemulțumirile președinților Senatului și Adunării Naționale. Vrem să le cerem să oprească această mașinărie infernală”. Ministra agriculturii din Franța: Nu sunt în favoarea acestui acord cu Mercosur La Bruxelles, ministra Agriculturii din Franța Annie Genevard încearcă să obțină concesii pentru a potoli furia fermierilor francezi. Nici ea nu susține semnarea acordului cu Mercosur, declarând că a încercat să stabilizeze bugetul Franței pentru PAC și suspendarea creșterii unei taxe pe îngrășăminte. Numită ministru al Agriculturii în septembrie 2024, la câteva luni după cea mai mare mișcare de proteste rurale din ultimii 30 de ani, Annie Genevard a fost foarte conștientă de amenințarea constantă a unor noi crize agricole. S-a concentrat pe negocierea garanțiilor pe coridoarele Comisiei Europene. Scopul ei: să prevină o nouă izbucnire de furie a fermierilor Prezentă la Bruxelles alături de omologii ei europeni și de trei comisari (pentru Agricultură, Comerț și Sănătate) pentru o întâlnire pe care o descrie drept „ultima șansă” de a găsi o soluție, ministra știe că principalele revendicări ale agriculturii franceze sunt acum negociate acolo. Susținută de aproximativ zece omologi europeni, ministra afirmă că a obținut acordul Comisiei pentru a scuti îngrășămintele importate de taxe. Acordul UE-Mercosur ar putea crea cea mai mare piață liberă din lume Franța a făcut lobby pentru a propulsa blocarea acordului Mercorsur discutată la nivelul blocului european de către miniștrii Agriculturii la Bruxelles. Cele cinci substanțe vizate includ fungicidele mancozeb, tiofanat-metil, carbendazim și benomil, utilizate pe diverse produse, de la avocado și mango la grâu și soia.A cincea substanță, glufosinatul, este un erbicid utilizat pe scară largă la cartofi. Toate acestea au fost interzise în UE din cauza riscurilor pentru sănătate. Însă, pentru că cererea agricolă a Franței este crescută, îngrășămintele pot fi importate din afara blocului, precum America de Sud. Aflat în dezvoltare de 25 de ani, acordul UE-Mercosur ar putea crea cea mai mare piață liberă din lume. Mercosur este un bloc comercial și economic cimpus din Brazilia, Paraguay, Argentina și Uruguay. Venezuela a fost suspendată din 2016. Fermierii europeni se tem însă că acordul ar putea să le perturbe producția și vânzările din cauza importului de produse alimentare mai ieftine din America de Sud. Scurtă recapitulare: Protestele fermierilor din 2023-2024 Din decembrie 2023, fermierii europeni au protestat la scară largă împotriva alimentelor ieftine, reglementărilor climatice (taxa pe carbon,interzicerea pesticidelor, limitarea folosirii apei și solului), precum și împotriva comerțului de produse agricole cu Ucraina și Mercosur. Protestele au avut loc în contextul implementării Politicii Agricole Comune, un program prin care UE furniza subvenții de 57 de miliarde de euro fermierilor. UE încerca să atingă obiectivul „0% emisii de dioxid de carbon” până în 2050. Fermierii erau nevoiți să reducă utilizarea îngrășămintelor cu 20% și să utilizeze 4% din terenul arabil pentru scopuri non-productive. În iarna anilor 2023-2024 au rezultat demonstrații, baricade și au vărsat tone de lapte, în special în Franța și Țările de Jos, pentru a-și exprima nemulțumirile față de prețurile mari la carburanți, a noilor standarde ecologice stricte și a importurilor de cereale ucrainene. Sursa Foto: X Autorul recomandă: PROTEST în București. Transportatorii și fermierii, nemulțumiți de prețul RCA și de acciza la motorină /„Ne îndreptăm către Capitală”
George Simion anunță proteste: Nu mai comentațiieșiți în stradă”
În mesajul postat, Simion le cere susținătorilor să renunțe la criticile din mediul online și să se mobilizeze în stradă, chiar dacă este frig. „Nu mai comentați… ieșiți în stradă. Luptați pentru ce e al vostru”, spune liderul AUR, adăugând că, în opinia sa, este nevoie de acțiuni civice pentru „a scăpa de această guvernare”. Tot în aceeași intervenție, George Simion a vorbit despre planurile AUR pentru începutul anului 2026. Acesta a anunțat că partidul „pregătește mai multe acțiuni publice”, menționând și o deplasare în SUA („mergem în America”), precum și intenția de a participa la un miting organizat de „acțiunea conservatoire”, despre care afirmă că vizează opoziția față de „legea Vexler”, dar și „la orice alt protest”. Liderul AUR a reluat, de asemenea, acuzații la adresa funcționării democrației în România, susținând că țara s-ar afla într-un „regim hibrid” și afirmând că „s-au anulat alegerile”. În plus, acesta a anunțat o acțiune programată pentru 24 ianuarie, descrisă drept „fără precedent” și „pilot”, legată de repatrierea românilor din diaspora. Proiectul, intitulat „Înapoi acasă”, ar urma să fie lansat în 40 de comunități din diaspora, cu obiectivul de a încuraja revenirea în țară a unei părți dintre românii plecați peste hotare. Protestul anunțat pentru 15 ianuarie ar urma să aibă loc în Piața Universității, un spațiu simbolic pentru manifestațiile publice din București.
Scandal în tabăra Rezist pe semnăturile demersului USR contra Justiției. Judecătoarea Sorina Marinaș a schimbat textul protestului iar semnatarii s-au revoltat: Sper că nu faceți așa și cu declarațiile de martori în penal
Demersul judecătoarei activiste Sorina Marinaș, de la Curtea de Apel Craiova, de a strânge semnături pentru „reforma” Justiției se confruntă cu o serie de probleme. O parte din semnatari dar și oameni din sistemul judiciar se revoltă după ce judecătoarea a schimbat textul inițial al mesajului, iar scandalul de pe grupurile interne a ajuns astăzi în public, pe rețelele de socializare. După demersul judecătoarei activiste Sorina Marinaș, de la Curtea de Apel Craiova, de a susține protestul taberei Rezist și USR contra Justiției, o parte din procurorii din țară, judecători dar și mulți pensionari speciali, personaje controversate ale sistemului judiciar și șefa EPPO, Laura Codruța Koveși și-au pus la dispoziție semnăturile pentru „reformarea Justiției”. Dacă inițial textul protestului se referea explicit la „repercusiuni preconizate” în privința altor doi magistrați – Laurențiu Beșu și Raluca Moroșanu – dar și la Secția pentru Judecători și Secția de Procurori ale CSM – ulterior, din textul mesajului au dispărut atât magistrații cât și secțiile din CSM. Mesajul inițial al judecătoarei Sorina Marinaș Mesajul modificat al judecătoarei Sorina Marinaș După modificare, demersul judecătoarei Sorina Marinaș a rămas unui difuz, de solidaritate și de denunțare a „problemelor și presiunilor din sistemul de Justiție”, motiv pentru care unii semnatari dar și oameni din sistemul judiciar au semnalat acest lucru și au atras atenția că ce se întâmplă nu este în regulă. Așa se face că scandalul de pe grupurile interne ale celor care strâns semnături a ajuns și în public, pe rețelele de socializare. Gândul prezintă mesajele în care oameni din sistem îi face reproșuri judecătoarei Sorina Marinaș: „Sigur, după ce au semnat vreo 200 de colegi, s-a schimbat textul mesajului. Sper că nu faceți așa și cu declarațiile de martori în penal, să le băgați ulterior în declarații pasaje pe care nu le-au semnat” „Scopul demersului a fost deturnat de unii dintre cei care au avut inițiativa acestei liste. Pentru că ceea ce s-a transmis în realitate a fost cei care au semnat….” „Admirabilul demers de a susține niște colegi care au avut curajul să spună cu subiect și predicat ce li s-a întâmplat la o instanță din țară, s-a transformat în „material” pentru alții” „Părerea mea este că Justiția este folosită ca masă de manevră și trebuie foarte multă atenție la ce se va propune în legătură cu modificarea legilor Justiției” „Aceste probleme au fost prezentate ca preexistente de ceva vreme și e ciudat că au explodat în perioada în care expiră niște mandate de conducere” Sorina Marinaș, judecătoarea de la Secția Penală a Curții de Apel Craiova este cunoscută pentru activismul său în sistemul judiciar. A fost cercetată de Inspecția Judiciară, este fan proteste și potrivit presei i se spune „secretara FJR”, din cauza implicării sale în activitățile de activism ale Forumului Judecătorilor din România, condus de Dragoș Călin, de la Curtea de Apel București. judecătoarea activistă Sorina Marinaş Gândul a relatat încă de săptămânile trecute că susținători ai lui Koveși și activiști din sistemul judiciar îl presează pe Nicușor Dan să schimbe legile Justiției. În prezent, aceiași susținători fac petiții pentru schimbarea legilor Justiției. Cât despre judecătoarea activistă Sorina Marinaş, aceasta a anunţat că va protesta sâmbătă, în faţa judecătoriei Craiova. RECOMANDĂRILE AUTORULUI Cum se organizează „protestele spontane”. Fost deputat USR îndeamnă lumea să doneze: „Vă rog să-i ajutați pe cei de la Corupția Ucide / Ar mai fi nevoie de 2.000 de lei”. Vezi pentru ce se strâng banii: „Planul în etape”. Un alt deputat USR îndeamnă la proteste din mijlocul… “protestelor spontane” Judecătoarea Sorina Marinaș, anchetată disciplinar pentru că a postat motivarea unei „CONDAMNĂRI la MOARTE” în pușcărie
Bulgarii din nou în stradă: Peevski și Borisov, plecați de la putere
Protestul Generației Z a luat amploare sub sloganul „Demisia! Afară cu Peevski și Borisov de la putere”. La 36 de ani de la căderea comunismului, manifestanții cer în Piața Independenței din Sofia demisia guvernului și excluderea definitivă a celor doi politicieni. Cinci persoane reținute Departamentul de Poliție din Sofia a declarat că cinci persoane au fost reținute în timpul protestelor. Asupra deținuților au fost găsite mănuși de box, cuțite, măști și materiale explozive. Cordoane de poliție au staționat în fața clădirii Consiliului de Miniștri și a Adunării Naționale. Minoritățile etnice la protest Reprezentanții comunității rrome din Bulgaria au ieșit la protest cu un banner „Bulgaria mai presus de toate”. „De 30 de ani am urmărit cum Borisov și MRF cumpără comunitatea rromă”, a spus Martin Tikhomirov. „Frații noștri au fost păcăliți pentru a protesta pentru Delyan Peevski, dar au spus nu porcilor”, a adăugat acesta. Un tânăr turc care a ieșit la protest s-a prezentat: „Sunt Cem Yumerov, sunt de etnie turcă și sunt mândru de asta”. Contextul protestelor Protestele fac parte dintr-o mișcare anticorupție care a prins amploare după propunerea proiectului de buget pentru 2026. Manifestanții se opun politicilor fiscale, cum ar fi majorarea impozitelor și a salariilor în sectorul public. Autoritățile bulgare se pregătesc pentru posibile violențe. Protestele au loc înaintea unui vot asupra unei moțiuni de cenzură care ar putea duce la demiterea guvernului. Săptămâna trecută, protestele au degenerat în Sofia după ce s-au infiltrat oameni violenți. Sediile partidelor de guvernământ au fost devastate, peste 10 oameni au fost răniți. Cine este Delyan Peevski Delyan Peevski este cel mai puternic oligarh din Bulgaria și unul dintre cei mai importanți politicieni din țară. El este membru al Parlamentului bulgar din 2009. Din februarie 2024, Peevski este liderul partidului DPS, formațiune care reprezintă minoritatea turcă din Bulgaria. Peevski este o figură controversată, cunoscută pentru influența sa asupra politicii și mass-media din Bulgaria. Boiko Borisov este fostul premier al Bulgariei. Președintele Rumen Radev a cerut demisia de urgență a guvernului într-un discurs către națiune.