Putin nu e impresionat de ultimatumul dat de Trump. Surse Reuters: Va continua până când va obține ceea ce vrea
Mai mult decât atât, sursele citate de Reuters spun că Putin intenționează să continue lupta în Ucraina până când Occidentul se va angaja în termenii săi de pace, iar pretențiile sale teritoriale s-ar putea extinde pe măsură ce forțele ruse avansează. Una dintre surse a declarat, sub protecția anonimatului pentru Reuters, că Putin consideră că nu au existat discuții detaliate cu privire la bazele unui plan de pace privind războiul din Ucraina. „Putin crede că nimeni nu s-a angajat serios cu el cu privire la detaliile păcii în Ucraina – inclusiv americanii – așa că va continua până când va obține ceea ce vrea”, a spus sursa. „Rusia va acționa în funcție de slăbiciunea Ucrainei”, a declarat a treia sursă, adăugând că Moscova și-ar putea opri ofensiva după cucerirea celor patru regiuni estice ale Ucrainei dacă întâmpină o rezistență puternică. „Dar dacă aceasta cade, va avea loc o cucerire și mai mare a Dnipropetrovskului, Sumîului și Harkovului”, a completat sursa. Cererile Moscovei pentru încetarea războiului, neschimbate Cele trei surse citate de Reuters spun că Putin nu va opri războiul, iar acesta crede că Rusia poate îndura și alte dificultăți economice decât cele de până acum. Condițiile de pace prezentate de Putin în vara anului trecut, înaintea summitului de pace din Elveția, sunt cele repetate în mod constant: un angajament că NATO nu se va extinde spre est, neutralitatea Ucrainei și limite privind forțele sale armate, protecția vorbitorilor de limbă rusă care trăiesc acolo și acceptarea câștigurilor teritoriale ale Rusiei, chiar dacă armata nu deține controlul integral asupra celor patru regiuni ocupate în prezent. Aceste cerințe au fost respinse de Ucraina și criticate de către aliații Kievului. În prezent, Rusia deține controlul asupra Crimeei, pe care a anexat-o în 2014 și întreaga regiune estică Luhansk. În plus, armata rusă ocupă mai mult de 70 % din regiunile Donețk, Zaporojie și Herson și fragmente din regiunile Harkov, Sumî și Dnipropetrovsk. Luni, președintele american Donald Trump a anunțat că Statele Unite vor trimite noi arme Kievului. Totodată, el a amenințat cu impunerea unor tarife de 100% asupra Rusiei și sancțiuni secundare țărilor care continuă să importe petrol și alte bunuri din Rusia în cazul în care nu se va ajunge la un acord de pace cu Ucraina în decurs de 50 de zile.
Germania vrea să achiziționeze sisteme Patriot pentru Ucraina
Cancelarul german Friedrich Merz a declarat joi că Berlinul este gata să cumpere sisteme de apărare antiaeriană Patriot din Statele Unite pentru a le transfera Ucrainei, pe fondul atacurilor masive lansate recent de Rusia asupra orașelor ucrainene. „Suntem pregătiți să achiziționăm sisteme Patriot suplimentare din SUA pentru a le pune la dispoziția Ucrainei”, a spus oficialul german în cadrul Conferinței pentru Reconstrucția Ucrainei de la Roma. El a precizat că i-a cerut săptămâna trecută președintelui american Donald Trump să sprijine Ucraina cu noi livrări, potrivit The Kyiv Independent. SUA analizează trimiterea unei noi baterii Patriot în Ucraina Deși „americanii au nevoie de unele dintre ele pentru ei înșiși”, Merz a subliniat că SUA dispun de suficiente unități pentru a sprijini și Ucraina, dar decizia finală nu a fost încă luată. Trump a menționat cu o zi înaintea reuniunii destinată Ucrainei, la Roma, că administrația sa „va trebui să analizeze” cererea privind o nouă baterie Patriot pentru Kiev. Totuși, Casa Albă ia în calcul trimiterea unui sistem Patriot, ceea ce ar însemna primul pachet militar major aprobat de noua administrație, consideră analiștii Wall Street Journal. O altă variantă discutată ar fi ca Germania să vândă sistemul Ucrainei, iar costurile să fie împărțite între SUA și aliații europeni. Șapte rachete Patriot păzesc spațiul aerian al Ucrainei Ucraina continuă să ceară extinderea apărării aeriene, în contextul în care Rusia intensifică atacurile asupra sa cu drone, rachete și bombe ghidate, iar bateriile Patriot rămân esențiale pentru apărarea aeriană ucraineană. După pauza temporară anunțată de Pentagon pe 2 iulie privind unele livrări de armament, inclusiv interceptorii Patriot, fluxul de ajutor militar către Ucraina a fost parțial reluat. În prezent, Ucraina a primit șapte asemenea interceptori Patriot, trei de la SUA, trei din Germania și unul din partea NATO, donat de România în octombrie 2024, cu condiția ca aliații NATO să îl înlocuiască ulterior. Nu toate sistemele sunt însă operaționale, din cauza rotațiilor de mentenanță. SUA a aprobat vânzarea sistemului care îl va înlocui pe cel donat de România România a primit un sprijin financiar de 151 milioane de dolari de la Norvegia și Suedia pentru achiziționarea unui sistem care să-l înlocuiască pe cel donat. În luna aprilie, Departamentul de Stat al SUA a aprobat vânzarea unui nou sistem Patriot pentru România, în valoare de 280 de milioane de dolari. Tranzacția, derulată prin programul Foreign Military Sales, urmează să fie supusă aprobării Congresului american, potrivit Defense Post. În 2017 și 2020, statul român a semnat contracte pentru achiziția a șapte sisteme Patriot din SUA, dintre care a primit patru. Un nou contract a fost semnat la începutul acestui an, pentru achiziționarea unui sistem Patriot suplimentar, în valoare de 946 de milioane de dolari, cu producătorul american Raytheon Technologies Corporation.
Ne spune o mulțime de prostii. Trump lansează noi critici la adresa lui Putin și ia în calcul noi sancțiuni împotriva Rusiei
Președintele american Donald Trump l-a criticat marți pe președintele rus Vladimir Putin, după ce a anunțat că Washingtonul va trimite Kievului mai multe arme pentru a se apăra în contextul războiului, scrie Deutsche Welle. Trump l-a acuzat pe Putin de lipsă de sinceritate în relațiile sale cu Washingtonul și a punctat faptul că ia în considerare sancțiuni suplimentare împotriva Moscovei, notează Reuters. „Putin ne spune o mulțime de prostii, dacă vreți să știți adevărul”, a spus Trump marți la Casa Albă. „El este foarte amabil tot timpul, dar se dovedește a fi lipsit de sens”, a mai spus președintele american. Luni, Trump a anunțat că vor fi trimise mai multe arme Kievului deoarece ucrainenii „trebuie să fie capabili să se apere” în fața Rusiei. De asemenea, informații publicate de Axios arată că Trump a promis livrarea a 10 interceptoare Patriot, după o discuție avută cu Volodimir Zelenski pe fondul deciziei Pentagonului de a suspenda livrările de armament către Kiev. „Ei [ucrainenii – n.r.] sunt loviți foarte dur acum”, a adăugat el. „Va trebui să trimitem mai multe arme, arme defensive, în primul rând”, a spus Trump, potrivit ABC News. De asemenea, întrebat despre interesul său față de un proiect de lege propus de Senat pentru sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei, Trump a spus că îl va analiza „foarte atent”. În ultimele săptămâni, Moscova a intensificat atacurile asupra Ucrainei cu drone și rachete în întreaga țară. Trump pare să fi devenit din ce în ce mai frustrat de acțiunile președintelui rus Vladimir Putin. Săptămâna trecută a declarat că nu a existat „niciun progres” pentru a pune capăt invaziei continue a Moscovei.
Misterul se adâncește. Ministrul rus ar fi fost demis de Putin când era deja mort
Roman Starovoit a fost demis la începutul zilei de luni de către președintele Vladimir Putin.Nu a fost oferit niciun motiv pentru demiterea lui Starovoit, iar ministrul adjunct al transporturilor Andrei Nikitin a fost anunțat ca înlocuitor la scurt timp după aceea. La scurt timp s-a aflat că ministrul demis este mort. Comitetul de anchetă a declarat că lucrează pentru a stabili circumstanțele incidentului. Starovoit a fost numit ministru al transporturilor în mai 2024. Înainte de a deveni ministru al transporturilor, Starovoit a fost guvernator al regiunii Kursk timp de aproape nouă ani, până în mai 2024. Regiunea a fost parțial cucerită de trupele ucrainene în august 2024, în cadrul unei ofensive surpriză. Moscova a reușit doar să alunge forțele ucrainene, deși, la sfârșitul lunii iunie, Kievul a declarat că încă mai deține o mică zonă de teritoriu în interiorul Rusiei. Succesorul lui Starovoit, Aleksey Smirnov, a fost în funcție doar pentru scurt timp. Acesta a fost arestat în aprilie și a fost ulterior acuzat de deturnare de fonduri care fuseseră alocate pentru construirea de fortificații la frontiera cu Ucraina. Potrivit publicației ruse Kommersant, Starovoit urma să fie adus în calitate de inculpat în același caz. Nu este clar când, mai exact, a murit Starovoit Mai devreme luni, înainte de anunțarea decesului lui Starovoit, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a fost presat de reporteri să spună dacă demiterea înseamnă că Putin și-a pierdut încrederea în Starovoit în legătură cu evenimentele din Kursk. „O pierdere de încredere este menționată dacă există o pierdere de încredere. O astfel de formulare nu a fost utilizată [în decretul Kremlinului]”, a răspuns Peskov. Kremlinul a publicat un ordin semnat de Putin prin care Starovoit a fost demis din funcția de ministru al transporturilor luni dimineață, cu puțin timp înainte ca vestea morții sale să fie făcută publică. În ordin, datat 7 iulie la ora 9:15, nu a fost indicat niciun motiv pentru demiterea sa. Dar presa rusă, inclusiv ediția locală a Forbes, a raportat că Starovoit ar fi murit încă de vineri seara, înainte de publicarea ordinului de demitere. Cronologia morții și a demiterii sale nu a fost confirmată de anchetatori. Un membru al Dumei de Stat, Andrei Kartapolov, a declarat jurnaliștilor ruși că Starovoit a murit „cu destul de mult timp în urmă”
Propagandă cu uniformă rusească pe TikTok: cum răspunde Armata României la chemările pro-Putin
Pe TikTok, o platformă dominată de tineri și adesea ignorată de autoritățile tradiționale, are loc o campanie de proporții îngrijorătoare: zeci de videoclipuri promovând înrolarea în armata lui Vladimir Putin sunt distribuite masiv în România. Deghizate în mesaje aparent ironice sau patriotice, aceste clipuri folosesc simboluri sovietice și o retorică pro-rusă alarmant de explicită, exact într-un context regional extrem de sensibil. După turul doi al alegerilor prezidențiale, pe TikTok a fost semnalată o creștere bruscă a videoclipurilor în care utilizatori români își exprimă dorința de a obține cetățenie rusă sau chiar de a se înrola în armata Federației Ruse. Expresii precum „Vreau să lupt pentru Putin”, „Domnule Putin, pregătiți 5.339.053 de uniforme, că venim” sau „Suntem alături de frații noștri ruși” sunt repetate obsesiv în diferite variante. Cifra vehiculată – 5.339.053 – nu este deloc întâmplătoare. Este numărul de voturi obținute de George Simion în turul doi, fapt care sugerează o intenție clară de a crea asocieri între un rezultat democratic și loialitatea față de un regim autoritar. Pe fundalul multora dintre aceste clipuri se aude „Katiușa”, melodie sovietică simbol folosită și în festivaluri oficiale din Rusia sau Republica Moldova, stârnind deja controverse legate de glorificarea Uniunii Sovietice. Este greu de spus dacă acești utilizatori sunt autentici sau parte a unui efort coordonat, dar intensitatea și sincronizarea aparițiilor sugerează mai degrabă o campanie de influențare cu origini externe. Ministerul Apărării reacționează: între combaterea dezinformării și apărarea psihologică La solicitarea HotNews.ro, Ministerul Apărării Naționale a calificat aceste mesaje drept parte dintr-un val de dezinformare, menționând că ele fac parte dintr-o strategie mai largă care profită de instabilitatea emoțională generată de războiul din Ucraina. Oficialii au subliniat că acțiunile au potențialul de a induce panică și confuzie în rândul populației, prin repetarea pe scară largă a acelorași mesaje de pe conturi multiple. Postările apărute pe TikTok/Hotnews Pentru a răspunde acestor provocări, MApN a intensificat eforturile de comunicare publică prin platforma InfoRadar, un instrument dedicat demontării știrilor false și alertelelor alarmiste. De asemenea, a fost redeschis contul oficial @ArmataRomaniei pe TikTok, ca măsură activă de contracarare chiar în „terenul” unde dezinformările se viralizează cel mai rapid. Ministerul Apărării recunoaște că este dificil să stabilească intențiile celor care postează astfel de materiale: pot fi acte ostile, campanii profesioniste de manipulare sau pur și simplu români care nu conștientizează gravitatea propagării acestor mesaje. Cu toate acestea, răspunsul oficial constă într-o politică de transparență maximă și reacție rapidă, în special în momentele sensibile precum exercițiile militare comune sau mobilizările de trupe. De la glumă la amenințare informațională: unde tragem linia? Ceea ce pare, la prima vedere, un val de ironii postate de adolescenți pe TikTok, capătă o altă dimensiune atunci când vezi corelațiile: simbolurile sovietice, narativele anti-ucrainene, apelurile directe la înrolare în armata Federației Ruse și sincronizarea cu evenimente politice interne. Postările apărute pe TikTok/Hotnews Campaniile de dezinformare bazate pe rețele sociale nu sunt o noutate, dar specificul TikTok – conținut video scurt, emoțional, viral – îl transformă într-o armă greu de controlat. În România, această platformă a devenit teren de luptă pentru influență narativă, mai ales în contextul geopolitic tensionat și al unui val de simpatie pro-rus între anumite segmente radicalizate. Mai mult, prezența cântecelor precum Katiușa, simbol al propagandei sovietice, nu e deloc accidentală. În Republica Moldova, interpretarea ei la festivaluri oficiale a generat scandaluri publice, iar autoritățile au cerut prudență în utilizarea simbolurilor istorice, mai ales când acestea pot fi asociate cu invazia Ucrainei sau cu glorificarea regimurilor totalitare. Campania pro-rusă de pe TikTok nu trebuie subestimată. Fie că ești un simplu utilizator sau ești implicat în procesul de educare civică, ai responsabilitatea să nu te lași prins în plasa unui discurs care, deși mascat în glumă sau revoltă, servește interesele unei puteri care a invadat un stat vecin. E vital să înțelegi că manipularea în era digitală nu mai are nevoie de tancuri – ajunge un hashtag, un cântec nostalgic și o poveste falsă bine spusă. Dacă vrei să te protejezi, începe prin a verifica sursele, raportează conținutul toxic și urmărește canalele oficiale, cum e InfoRadar. Bătălia pentru mintea ta nu se mai dă în școli sau la TV, ci direct în feed-ul tău de pe TikTok.
Errol Musk, de la Moscova: „Elon și Donald încearcă să scape unul de celălalt. Asta trebuie să înceteze”
Disputa dintre Donald Trump şi Elon Musk a fost declanşată de luni de stres intens de ambele părţi, iar lupta publică dintre preşedintele american şi donatorul miliardar trebuie să înceteze, a declarat luni pentru Reuters Errol Musk, tatăl lui Elon, patronul Tesla şi SpaceX. Afirmația lui Errol a fost făcută la Moscova, între două întâlniri cu oligarhii și oficialii lui Putin, „un om pe care ai fi prost să nu-l admiri”. Trump şi Musk au început să schimbe insulte săptămâna trecută pe reţelele sociale, CEO-ul Tesla şi SpaceX descriind legea fiscală şi de cheltuieli a preşedintelui drept o „abominaţie dezgustătoare”. Un oligarh rus pro-Putin a organizeat luni, la Moscova, o conferinţă de două zile, la care vor participa o serie de vorbitori occidentali, printre care tatăl lui Elon Musk, Errol, conspiraţionistul american Alex Jones şi politicianul britanic de extremă stânga George Galloway, relatează The Guardian. La conferinţă participă şi mai mulţi oficiali ruşi de rang înalt, printre care Serghei Lavrov, ministrul rus de externe de lungă durată, şi Serghei Mironov, politician veteran cu poziţii dure, care a adoptat un copil de doi ani luat de armata rusă dintr-un orfelinat ucrainean, conform aceleași surse. Au avut cinci luni de stres În acest context, întrebat dacă crede că fiul său a făcut o greşeală angajându-se într-o confruntare publică cu preşedintele, Errol Musk a spus că oamenii sunt uneori incapabili să gândească la fel de clar cum ar trebui „în focul momentului”. „Au avut cinci luni de stres intens”, a declarat Errol Musk pentru Reuters la o conferinţă organizată la Moscova de oligarhi ruşi ultraconservatori. Disputa va înceta în curând, pariază tata Musk „Cu toată opoziţia eliminată şi cu doi oameni rămaşi în arenă, tot ce au făcut a fost să scape de tot şi acum încearcă să scape unul de celălalt – ei bine, asta trebuie să înceteze”, a spus Errol Musk. Întrebat cum se va termina disputa, el a spus: „O, se va termina într-o notă bună – foarte curând”. Nici Casa Albă, nici Elon Musk nu au putut fi contactaţi pentru comentarii. Trump a declarat sâmbătă că relaţia sa cu Musk s-a încheiat şi că vor exista „consecinţe grave” dacă cel mai bogat om din lume va decide să-i finanţeze pe democraţii americani care candidează împotriva republicanilor care ar vota pentru legea sa fiscală şi de cheltuieli. Musk a finanţat o mare parte din campania prezidenţială a lui Trump din 2024. Trump i-a cerut apoi lui Musk să conducă un efort de reducere a forţei de muncă federale şi de reducere a cheltuielilor. Tatăl lui Musk a declarat reporterilor că este alături de fiul său. „Elon îşi respectă principiile, dar în lumea reală nu îţi poţi respecta întotdeauna principiile”, a declarat Errol Musk. „Uneori trebuie să dai şi să primeşti”. Putin, un om echilibrat și plăcut Vorbind alături de omul de afaceri rus Konstantin Malofeev, pus pe lista sancţiunilor occidentale, tatăl lui Musk l-a lăudat pe preşedintele Vladimir Putin ca fiind un „om foarte echilibrat şi plăcut”. El a acuzat „presa falsă” din Occident că proiectează „absurdităţi totale” despre Rusia şi că o prezintă ca pe un inamic. De altfel, Errol Musk afirma în aprilie că ar fi un prost să nu îl admire pe Putin. Citiți și: Trump îl amenință pe Musk că vor fi „consecințe serioase” dacă îi finanțează pe democrați. Proprietarul Tesla ELIMINĂ postarea despre Trump și Epstein
Putin reia tacticile represive din epoca stalinistă pentru a-i viza pe dușmanii poporului. Numărul condamnărilor pentru trădare a crescut de 10 ori
La Forumul Juridic Internațional de la Sankt Petersburg, care s-a încheiat la mijlocul lunii mai, Ministerul Justiției din Rusia a pledat pentru „urmărirea penală imediată” a așa-numiților „agenți străini”. Reprezentanții instituției au propus, în același timp, imunitate pentru cei care comit infracțiuni în demersul de „apărare a valorilor morale”. Această contradicție evidențiază marja tot mai largă pentru represiune din Rusia, care a înregistrat o creștere bruscă a cazurilor penale motivate politic de la invadarea Ucrainei în luna februarie a anului 2022. Nu doar activiștii cu poziții civice vizibile ar fi vizați, ci și cei care nu și-au exprimat opoziția explicită față de război. „Chiar și cei care au tăcut sunt acum striviți de sistem”, notează, pentru The Insider, Olga Romanova, jurnalistă și fondatoarea organizației pentru drepturile prizonierilor „Rusia După Gratii” (Rus’ Sidyashchaya). O tipologie a represiunii Urmăririle penale pe motive politice din Rusia de astăzi seamănă foarte mult cu basorelieful lui Stalin, recent restaurat, de la stația de metrou Taganskaya din Moscova: aproape identic cu originalul, dar realizat din plastic ieftin în loc de porțelan. „Și totuși, mulți din Rusia par să aprobe basorelieful, chiar dacă cei mai rafinați ideologic se plâng că este o lucrare de proastă calitate și că ar fi trebuit făcută așa cum se cuvenea. Sursa foto – The Insider A devenit ceva obișnuit să se afirme că represiunile de astăzi nu pot fi comparate cu cele din anii `30. Oficialii din domeniul securității, în special cei mai perspicace dintre ei, remarcă adesea că investigația este un proces creativ. Iar FSB a devenit… artistul. Agenția deține monopolul asupra represiunii politice și, chiar și atunci când se pare că un caz este gestionat de Comitetul de Investigații sau, Doamne ferește, de Ministerul Afacerilor Interne (MVD), tot FSB este cel care dă ordine. Era operațiunilor independente ale MVD s-a încheiat în același timp cu carierele generalului Denis Sugrobov și ale colonelului Dmitri Zaharcenko – încă de la mijlocul anilor 2010. Nici Comitetul de Investigații nu mai acționează din proprie inițiativă, mai ales după arestările din iulie 2016 ale unor personalități de top din propria divizie de securitate internă – vezi cazurile lui Mihail Maksimenko, Alexander Lamonov și Denis Nikandrov. Desigur, FSB nu are niciun interes în infracțiuni obișnuite precum jafurile, violurile, crimele domestice, furturile sau traficul de droguri. Dar atunci când suspecți, inculpați sau condamnați din aceste categorii sunt trimiși pe front, desfășurarea lor trebuie aprobată de FSB – iar în unele cazuri, permisiunea este refuzată. Acest lucru se aplică în primul rând oficialilor și foștilor membri ai personalului de securitate. Dmitri Zaharcenko (n.red. – condamnat la 16 ani de închisoare pentru luare de mită), de exemplu, nu a avut voie să se alăture așa-numitei operațiuni militare speciale, evident pentru că există încă probleme neoficiale legate de cazul său. Motivul este simplu. Pentru cei bogați și cu relații bune, o astfel de recrutare în timp de război ar servi efectiv ca o formă de amnistie, deoarece serviciul lor s-ar efectua probabil în unități staționate confortabil în spatele frontului. De fapt, această putere informală de a ierta ar putea fi singura inovație din sistemul represiv actual. Totul în rest constă în practici vechi care revin în actualitate. FSB nu a inventat nimic nou, iar toate tacticile sale sunt inspirate din anii `30, anii staliniști”, notează Olga Romanova. Represiunea centrată pe indivizi și organizații Împreună cu expertul juridic Andrei Tarasov, Olga Romanova propune următoarea tipologie a represiunii, nu bazată pe coduri legale sau pe acuzațiile penale specifice (care pot fi nepolitice sau legate de război), ci pe motivațiile care stau la baza cazurilor. „În anii `30, țintele vizate erau Leon Troțki, Partidul Industrial, Nikolai Buharin, Biserica Ortodoxă Rusă și practic toate confesiunile religioase. Astăzi, printre acestea se numără galeristul Marat Guelman, Fundația Anticorupție (ACF) a regretatului Alexei Navalnîi, organizația de monitorizare a alegerilor Golos, publicația independentă Meduza, ONG-ul pentru drepturile omului Memorial și chiar Martorii lui Iehova – autoritățile demontând metodic obiectele lor de interes. Să examinăm trei exemple din sute de cazuri similare: Jurnalista Tatyana Felgengauera fost victima unei campanii de denigrare susținute. Ea se confruntă cu multiple acuzații penale, a fost arestată în lipsă ca agent străin pentru neîndeplinirea cerințelor legale asociate cu desemnarea și face obiectul unui nou proces pentru presupusa justificare a terorismului. Expertul în monitorizarea alegerilor, Grigori Melkonyants, este un exemplu excelent de țintă al cărei caz a fost construit atât în jurul individului, cât și al organizației – în acest caz, Golos – în ciuda absenței oricărei logici juridice formale. Melkonyants a fost recent condamnat la cinci ani de închisoare pentru organizarea activităților unui ONG străin sau internațional declarat indezirabil în Rusia. Cel puțin 60 de persoane au fost urmărite penal într-o campanie masivă care vizează Fundația Anticorupție. Printre cei care atrag furia autorităților se numără aliați ai regretatului Alexei Navalnîi, jurnaliști și chiar donatori mărunți. În 2024, 21 de persoane au fost arestate și 26 amendate pentru «utilizarea de simboluri» asociate cu ACF sau Navalnîi. Amenzi similare sunt încă aplicate și în 2025”, avertizează Olga Romanova. Represiunea serială și Ordinul NKVD nr. 00447, emis la 30 iulie 1937 În anii 1930–1940, acuzațiile aduse disidenților includeau: agitație antisovietică, calomnie la adresa autorităților sovietice, glorificarea stilului de viață burghez, anarhism și terorism (atât ca act, cât și ca acuzație politică). Echivalentele de astăzi sunt: „propagandă” LGBT, discreditarea armatei, răspândirea de „informații false” (sau „știri false”) despre Forțele Armate Ruse, justificarea terorismului, a terorismului în sine, incitarea la ură și reabilitarea nazismului. „Printre exemple se numără: Anna Ganina, o asistentă medicală din Ekaterinburg, condamnată pentru un singur comentariu antirăzboi pe rețeaua de socializare Odnoklassniki — un caz de manual despre cum articolul 280.3 din Codul Penal este folosit ca instrument serial de intimidare. Vladimir Rumyantsev, un pasionat de radio din Vologda, condamnat pentru repostarea de conținut antirăzboi — chiar dacă nu era autorul. Cazul Guelman, care implică percheziții, interogatorii și presiuni asupra comunității artistice „antistatale” în ansamblu. Încă nu am văzut dovezi concrete, dar ar fi fascinant să aflăm dacă autoritățile regionale primesc instrucțiuni secrete similare Ordinului NKVD nr. 00447, emis la 30 iulie 1937, care stabilea cote pentru represiune: de exemplu, 5.000 de persoane să fie
Dan Dungaciu: Emisarul nu-ți deschide conversația, ci punctează detalii dintr-o conversație mai amplă
Într-o ediție transmisă live de Gândul, prof. univ. dr. sociologul și geopoliticianul Dan Dungaciu a comentat rolul și sensul real al trimiterii de „emisari” în politica internațională. Plecând de la o recentă declarație a premierului României, Dungaciu a explicat de ce trimiterile la astfel de gesturi diplomatice sunt uneori greșit înțelese sau prezentate superficial în spațiul public. În realitate, spune el, emisarul nu este începutul unei relații diplomatice, ci doar o piesă într-un dialog deja inițiat și conturat între marile puteri. Urmăriți aici, integral emisiunea Marius Tucă Show. Emisarul – un actor într-o piesă deja scrisă Comentând ideea premierului României despre existența unor „emisari” în planul diplomatic internațional, Dungaciu a remarcat că acest tip de gest e de fapt parte dintr-o conversație deja existentă între actori internaționali, nicidecum o încercare de a iniția ceva nou. În sprijinul afirmației sale, a oferit exemplul clar al lui Kiriil Dimitriev – un reprezentant al Federației Ruse, care a fost primit recent în Statele Unite. „Emisarul nu-ți deschide conversația, ci punctează anumite elemente, clarifică momente dintr-o discuție care deja a avut loc. Nu e începutul dialogului, ci o continuare discretă”, a precizat profesorul. Faptul că lui Dimitriev i s-a ridicat interdicția de a intra în SUA pentru a purta o asemenea discuție subliniază caracterul delicat și clar definit al rolului său. Kiriil Dimitriev – un mesager cu profil financiar, nu diplomatic Dungaciu a subliniat că emisarul rus Kiriil Dimitriev nu are nicio legătură directă cu dosarul ucrainean și nu este un actor politic clasic. Cu o carieră în finanțe și studii în SUA, Dimitrov este omul care gestionează un fond suveran uriaș și care a calculat că, în urma războiului din Ucraina și a retragerii companiilor occidentale din Rusia, americanii ar fi pierdut în jur de 300 de miliarde de dolari. „Este o discuție de business, nu una de strategie militară. Nu are nicio legătură cu Ucraina. A fost trimis să clarifice lucruri punctuale în relația Rusia-SUA, într-un context post-discutare deja stabilit prin conversațiile din februarie și mai dintre Biden și Putin”, a explicat Dungaciu. Diplomatul adevărat, între ambasade și miniștri În contrast cu ideea de „emisar” ca soluție diplomatică spectaculoasă, Dungaciu atrage atenția că în relațiile între state recunoscute, canalele clasice – ambasadele și miniștrii de externe – rămân pilonii reali ai dialogului. A vorbi despre trimiteri de emisari în astfel de contexte, fără să existe o criză formală sau lipsa canalelor oficiale, pare să fie mai degrabă o tentativă de a dramatiza inutil o normalitate diplomatică. „Când ai ambasadă, ai ministru de externe și stat recunoscut, nu trimiți emisari să bată la ușă. Trimiți emisari doar pentru detalii într-o conversație mare, deja pornită. Nu pentru deschiderea acelei conversații”, a conchis profesorul. Ramona Turcu a absolvit Facultătea de Jurnalism și Științele Comunicării, din cadrul Universității București în 2024. Și-a început parcursul în presă ca redactor TV pentru Aleph News. Din … vezi toate articolele